Școala Postliceală „ Henri Coandă ‟Constanța

Specializare AMG
Anul 2 B

SINDROAME VALVULARE

Profesor, Elev,
TEODORA HAGI ISLAI PARTENIE(POSTEA)ANAMARIA

CONSTANTA
2021
 SINDROAMELE VALVULARE

Afectarea valvelor cardiace(valvele atrioventriculare si cele semilunare),cu malfunctia

lor,poate imbraca trei forme:
-inchiderea defectuoasa-insuficientele valvulare
-deschidereile incomplete-stenozele valvulare si asocierea acestor defecte
-duble leziuni sau boli valvulare.

Toate leziunile valvulare pot avea cause diferite,pot fi congenitale sau

dobandite,organice(adica prin leziunea directa a aparatului valvular) sau functionale(adica cu un
aparat valvular neafectat si secundar altor suferinte cardiac).Din punct de vedere
semiologic,valvuopatiile pot avea simptome datorate supraincarcarii cordului(daca aceasta se
produce si nu se poate compensa) si au (intotdeauna) semen datorate insasi leziunii valvulare.

Afectiunile valvulare reprezinta un procent important din afectiunile cardiac

diovasculare.In acelasi timp,ele constituie 10-20%ndin interventiile chirurgicale cardiac.Pana nu
demult,etiologia cel mai frecvent intalnita,pentru valvuopatiile aortice si mitrale cel putin,era
etiologia reumatismala.In present,locul acesteia a fost luat de etiologia degenerative,disfunctia
valvulara fiind,mai ales rezultatul unui process active si,mai putin,consecinta procesului firesc de
imbatranire.

In general,valvuopatiile de severitate usoara sau moderata reprezinta majoritatea in cadrul

afectiunilor valvulare si necesita tratament medical si urmarie periodica.Cele severe(cu rasunet
hemodianic important)sunt cele ce necesita terapie chirurgicala sau interventionala de inlocuire.
In mod natural,orice valvuopatie netratata progreseaza in timp catre insuficienta
cardiac,stadiul final in evolutia orcarei afectiuni cardiac.
In grupul afectiunilor valvulare,interesarea vlvelor aortice si mitrale este cel mai frecvent
intalnita.Afectarea valvei tricudpide este mai ales functionala-insuficienta
tricuspidiana,consecinta remodelarii(dilatarii)cavitatilor drepte ,iar afectarea valvei pulmonare
este in majoritatea cazurilor concenitala,de sine statatoare sau parte a unor malformatii
concenitale cardiac complexe,sau functionale.

1
2
 STENOZA AORTICA

Stenoza aortică
 Stenoza aortica consta într-o strâmtare a orificiului aortic, care devine un obstacol în
trecerea sângelui din ventriculul stâng în aorta, în timpul sistolei.
 In majoritatea cazurilor, stenoza aortica este de natura reumatismala, mult mai rar
aterosclerotica sau congenitala. Stenoza aortica este o leziune destul de frecventa, asociata
adesea cu o insuficienta aortica. Leziunea consta în îngrosarea valvulelor aortice, care
formeaza un inel rigid. Uneori, apare si o calcifiere a valvulelor. Orificiul stenozat impune
ventriculului stâng un efort important, care îl face sa se hipertrofieze.
 Simptome
Timp îndelungat boala ramâne subiectiv asimptomatica. Când stenoza este foarte strânsa,
debitul cardiac scade si apar - la efort sau numai la schimbarea pozitiei - episoade de
ischemie cerebrala, cu ameteli, sincope, convulsii sau moarte subita. Aceste tulburari, ca si
manifestarile de angina pectorala, destul de frecvente, apar chiar înainte de instalarea
insuficientei cardiace.
 La palparea inimii se constata freamat sistolic la baza, la auscultatie un suflu sistolic intens si
aspru la orificiul aortic, iradiind spre vasele gâtului. Pulsul este slab, mic si lent, iar tensiunea
arteriala coborâta.
Examenul radiologie arata marirea ventriculului stâng si, uneori, calcifieri.
 Evolutie
Evolutia este timp îndelungat buna. Când apare insuficienta cardiaca, evolutia este
3
 ireversibila si de obicei fatala, în scurt timp. Edemul pulmonar acut este adesea un semn de
insuficienta ventriculara stânga. Sincopele, angina pectorala, posibilitatea mortii subite,
endocardita lenta si tulburarile de ritm întuneca prognosticul.
Insuficienţa aortică

 Prin insuficienta aortica se întelege închiderea incompleta a valvulelor aor-tice în timpul

diastolei, cu refularea sângelui în diastola din aorta în ventriculul stâng. Prin efortul
suplimentar pe care-l impune ventricolului stâng, refluxul de sânge, duce la dilatarea si
hipertrofia acestuia. Cu timpul boala evolueaza, aparând la început o insuficienta ventriculara
stânga cu staza pulmonara si apoi o insuficienta cardiaca dreapta, prin cedarea ventriculului
drept.
 Etiopatogenie
Endocardita reumatica este cauza cea mai frecventa, în special la tineri. Mai rar, boala este
datorita aterosclerozei, sifilisului sau unui traumatism cardiac. Leziunea pura este mai rara,
de obicei fiind însotita de stenoza aortica sau mitrala.
 Simptome
Boala este mult timp bine tolerata, bolnavul fiind asimptomatic sau, mai rar, resimtind bataile
inimii si ale arterelor la nivelul gâtului, precordial sau la extremitati. Cu timpul (mai târziu
decât în stenoza mitrala), apar dispneea de efort sau paroxistica, ameteli ocazionale si semne
de insuficienta cardiaca, la început stânga, ulterior dreapta. Bolnavul este palid, uneori
animat de miscari ritmice ale capului. Vârful inimii este globulos, loveste cu putere peretele
toracic, este coborât si deplasat în afara. Suflul diastolic, fin, dulce, aspirativ, descrescendo,
aparut imediat dupa zgomotul II, localizat parasternal stâng în spatiile al III-lea - al IV-lea
sau la focarul aortei, este caracteristic.
 Semnele periferice, datorate caderii bruste a tensiunii diastolice si cresterii tensiunii
sistolice, sunt foarte caracteristice: pulsatii arteriale evidente la inspectie ("dans" arterial),
alternante de roseata si paloare la nivelul tegumentelor si mai ales al unghiilor usor
comprimate (puls arterial sau capilar), puls radial amplu si saltaret la palpare (puls Corrigan),
tensiune arteriala cu maxima normala sau crescuta si minima coborâta, uneori pana la zero.
 Complicatii
Insuficienta cardiaca, endocardita lenta, recidive reumatismale (boala Corrigan), angina
pectorala si anevrism aortic în formele arteriale (aterosclerotica si leutica). Fibrilatie atriala,
flutter atrial
 Accident vascular cerebral, intestinal, renal sau la nivelul altor organe

4
  Sincopa (lesin)
 Hipertensiunea arterelor pulmonare
 Evolutie
Evolutia si prognosticul depind de starea miocardului, de frecventa puseurilor reumatice, de
coexistenta altor leziuni valvulare si de aparitia complicatiilor. Formele arteriale
(aterosclerotica si leutica) au un prognostic mai rezervat. în general, cu timpul, inima stânga
cedeaza si apare insuficienta ventriculara stânga. în final cedeaza si cordul drept si apare
insuficienta cardiaca dreapta.

Factori de risc
Cei mai importanti factori de risc pentru stenoza aortica sunt:
 Varsta inaintata (peste 70 de ani)

 Valva bicuspida (malformatie congenitala cardiaca)

 Un istoric de infectii streptococice care se pot complica cu afectarea inimii

 Factori de risc cardiovascular: diabet, hipercolesterolemie si hipertensiune arteriala

 Boala cronica de rinichi

Simptome si semne
Stenoza aortica se instaleaza progresiv. Initial, pacientii pot sa nu aiba niciun simptom multi
ani de zile, pana cand stenoza devine severa (orificiu valvular < 1 cmp). Stenoza aortica
congenitala este frecvent asimptomatica pana la varsta de 10-20 de ani, cand simptomele incep
sa se instaleze progresiv.

Indiferent de forma, stenoza aortica severa netratata determina in final triada de manifestari:

 Sincopa (ameteala si pierdere de constienta) la efort

 Angina pectorala (durere in piept) la efort
 Dispnee (dificultate in respiratie) in special dupa o activitate intensa
Eforturile pe care le face inima pentru a pompa sange spre aorta printr-o valva aortica
ingustata pot duce in timp la insuficienta cardiaca. Aceasta se manifesta prin oboseala, dificultate
in respiratie, edem (umflarea) la nivelul gleznelor si picioarelor. Alte simptome  sunt cele
asociate  aritmiilor (palpitatii). Fibrilatia ventriculara poate determina moarte subita.

Diagnostic
Medicul cardiolog va evalua istoricul tau medical si va face un examen clinic. Un zgomot
anormal, cum ar fi un suflu, auzit cu stetoscopul, va indica o problema la nivelul valvei aortice.
Medicul va recomanda efectuarea urmatoarelor investigatii pentru a diagnostica stenoza aortica
si a evalua gradul de severitate:
5
  Ecografia cardiaca transtoracica / transesofagiana

 Electrocardiograma (ECG)

 Test de efort

 Radiografie toracica

 CT de cord

 RMN de cord

Tratament
 Tratamentul pentru stenoza aortica depinde de severitatea acesteia, daca exista simptome
si daca boala progreseaza.

 La pacientii fara simptome sau in cazul unor simptome usoare, cardiologul va monitoriza
boala. Va recomanda renuntarea la fumat, controlul HTA, al dislipidemiei si, posibil,
limitarea activitatilor intense. Desi nu exista medicamente pentru tratarea specifica a
stenozei aortice, medicul poate prescrie medicamente pentru tratarea simptomelor, cum ar
fi diuretice, nitrati si beta-blocante.

 Totusi, stenoza aortica este o problema mecanica si tratamentul chirurgical este adesea
necesar. Este important ca pacientul cu stenoza aortica sa mearga regulat la control la
medicul cardiolog, ceea ce ii va permite acestuia sa identifice aparitia simptomelor si
astfel sa recomande la timp cel mai bun tratament. O stenoza aortica netratata poate cauza
insuficienta cardiaca, hipertensiune pulmonara secundara si limita optiunile de tratament
ulterioare. De la instalarea simptomelor, fara interventie, speranta de viata este redusa la
cativa ani.

 Cand stenoza aortica progreseaza si devine severa, chirurgul cardiovascular va

recomanda inlocuirea (protezarea) valvei aortice.

 Aceasta se poate efectua printr-o operatie pe cord „deschis” sau prin metode minim-
invazive.

Protezarea (inlocuirea) valvei aortice

Chirurgia cardiaca clasica se face pe cord deschis, cu oprirea inimii si utilizarea circulatiei
extracorporeale. Este o interventie chirurgicala complexa, in care chirurgul cardiovascular va
scoate valva stenozata pe care o va inlocui cu o valva mecanica sau din tesut biologic.

Selectia tipului de proteza valvulara depinde de o serie de factori: varsta pacientului, stilul de
viata, ocupatia, istoricul medical si preferinta acestuia. Exista 2 tipuri majore de valve protetice:

 Valve protetice mecanice - sunt fabricate dintr-un metal durabil care rezista toata viata. In
cazul acestei optiuni, pentru a preveni riscul de formare a unor cheaguri de sange
6
 (trombi) la nivelul acestei valve, pacientul va trebui sa ia tratament anticoagulant toata
durata vietii.

 Valve protetice biologice - acestea provin de la animale compatibile (porc, bovine). Fiind
fabricate din materiale organice, nu necesita medicatie anticoagulanta. Sunt la fel de
eficiente ca valvele mecanice, insa au o durata de viata de 15-20 de ani, trebuind sa fie
inlocuite. Uneori este posibil sa se utilizeze propria valva pulmonara a pacientului.

Proceduri chirurgicale minim - invazive de inlocuire a valvei aortice

Pentru a avea acces la inima si astfel la valva aortica, chirurgul cardiovascular va
deschide toracele facand o incizie la nivelul sternului (osul pieptului) – procedura poarta numele
de chirurgie „deschisa” cu sternotomie. Desi acest abord ofera un acces foarte bun la inima,
plaga rezultata necesita cateva luni pentru a se vindeca complet, o perioada lunga de recuperare
cu restrictii substantiale de activitate si are un risc crescut de infectii.
In centrele de chirurgie cardiovasculara avansate, astazi se folosesc proceduri mai blande pentru
organism. Exista mai multe tehnici chirurgicale minim-invazive, incluzand chirurgia video-
asistata si chirurgica robotica. Este important sa obtii o opinie secundara de la un chirurg
cardiovascular experimentat despre optiunile de interventii chirurgicale pentru protezare
valvulara.

Chirurgia minim-invaziva, fara deschiderea sternului, prin minitoracotomie dreapta

video-asistata, efectuata printr-o incizie de doar 5-6 cm, este o procedura cu un grad de
complexitate ridicat, fiind efectuata in putine centre din lume.

Comparativ cu chirurgia clasica deschisa, avantajele chirurgiei minim-invazive sunt:

 Sangerare redusa

 Timp redus de ventilatie mecanica postoperator

 Durata scurta de admisie in terapie intensiva

 Durata de spitalizare redusa

 Evitarea complicatiilor locale (sternale)

 Reluarea rapida a activitatii

 Reinsertie profesionala rapida

 Aspect cosmetic (reduce trauma psihologica a interventiei chirurgicale)

 Satisfactia pacientilor

Implantare de valva aortica transcateter (TAVI)

In ultimii 10 ani s-a dezvoltat o metoda inovatoare de inlocuire a valvei aortice cu
rezultate foarte bune, care se poate efectua in cazul pacientilor cu stenoza aortica severa
simptomatica si alte boli asociate si care nu sunt candidati pentru interventia chirugicala clasica.
7
 Procedura se numeste implantarea percutanata de valva aortica transcateter (TAVI) si
este o metoda minim-invaziva cu o rata de succes de 95% si un timp de recuperare redus.

Procedura consta in introducerea, frecvent, in artera femurala a unui cateter (un tub
subtire) care este ghidat (avansat) radiologic pana la nivelul inimii. Prin acest cateter este
introdusa proteza valvulara din material biologic si este pozitionata in interiorul valvei aortice
vechi deteriorate. Valva nativa a pacientului nu este indepartata si actioneaza ca o ancora pentru
valva noua. 

CONCLUZII
Pacientul cu stenoza aortica este asimptomatic o lunga perioada de timp,Cu toate
acestea,obstructia progresiva si hipertrofia miocardica pot conduce la aparitia a cel putin unuia
din cele trei simptome cardinal associate stenozei aortice:dispneea,sincopa,durerea anginoasa.In
general,simptomatologia se instaleaza intre 50 si 70 ani pentru stenoza aortica din biscuidia
aortica si la peste 70 de ani in cazul stenozei aortice prin calcificarea unuei valve
normale,tricuspide. Instalarea simptomatologiei se insotrste de alterarea prognosticului in afara
unei interventii chirurgicale.Se apreciaza ca durata de la instalarea simptomelor pana la deces
este de 2 ani la cei cu insuficienta cardiac,3 ani pentru cei cu sincopa si 5 ani pentru cei cu
angina .

BIBLIOGRAFIE

https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/stenoza-aortica-cauze-simptome-tratament/

SEMIOLOGIE MEDICALA SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL- Sub redactia ION

I.BRUCKNER

www.mayoclinic.

www.cedars-sinai.org 
www.ssmhealth.com
www.hopkinsmedicine.org

8
9