BOLILE VALVULARE

Definitie: bolile valvulare sunt cardiopatii valvulare cronice, caracterizate prin defecte ale aparatelor
valvulare.

STENOZA MITRALA

Definitie: este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea valvulelor cu strmtarea
orificiului, mpiedicnd scurgerea sngelui din atriu n ventriculul stng n timpul diastolei.

Etiologie:boala este mai frecventa la femei.

- RAA- o complicatie a infectiei faringiene cu streptococ beta-hemolitic, febra reumatica poate afecta
valva mitrala, ducand la stenoza mitrala deobicei dupa ani de zile sau chiar decenii de la episodul de
febra reumatica. Febra reumatica este cea mai frecventa cauza a stenozei mitrale.

- malformatiile cardiace congenitale- Stenoza mitrala congenitala este rara si chiar mai rara ca un
singur defect.
- medicamente- Ergotamina, utilizata pentru ameliorarea migrenelor (durere intensa de cap, cu o
durata de 4 pana la 72 de ore si care are caracter recidivant,se repeta) este considerata una din cauzele
aparitiei stenozei mitrale. Pergolidul, un medicament utilizat pentru boala Parkinson si sindromul
picioarelor nelinistite, de asemenea, a fost asociata cu afectiuni valvulare, inclusiv stenoza mitrala.
- tromboza sau mixomul atrial- Rar,cheagurile de sange sau mixoamele (tumori benigne ale
musculaturii atriale) din atriul stang pot bloca orificiul valvei mitrale, imitand o stenoza mitrala.
- stenoza mitrala senila- Odata cu inaintarea in varsta, depozitele de calciu se pot depune in jurul
valvei mitrale, care uneori provoaca stenoza mitrala semnificativa.
- endocardita bacteriana (infectia bacteriana a valvelor cardiace)
- miocardita (inflamatia sau infectia muschiului inimii)
- radioterapia (utilizarea radiatiilor ionizante in tratamentul anumitor boli, indeosebi al cancerelor) la
nivelul toracelui
- asocierea cu unele afectiuni: lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, sindromul carcinoid, etc.

Simptomatologie

- dispnee de efort - este definita ca respiratie dificila, respiratie constientizata ca anormala,

determinand o situatie de discomfort. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedand
sau ameliorandu-se la intreruperea efortului.

- durere toracica retrosternala data de distensia arterei pulmonare.

- puls mic, TA sczut (debit cardiac sczut)

- hemoptizie-eliminarea de sange prin tuse; apare datorita hipertensiunii pulmonare (cresterea tensiunii
din arterele pulmonare).

- tusea-apare frecvent in stenoza mitrala,poate fi episodica in accentuarea acuta a stazei venoase

pulmonare sau poate fi persistenta datorita stazei venoase pulmonare cronice.

- palpitatii - apar atat in repaus cat si la efort si sunt date de tulburarile de ritm asociate stenozei
pulmonare.

- raguseala(disfonie)- apare prin compresia nervului recurent stang de catre atriul stang dilatat.

- disfagie-este dificultatea de a inghiti care se manifesta ca o senzatie de incetinire sau oprire a bolului
alimentar pe traiectul esofagian; apare prin compresiunea esofagului de catre atriul stang dilatat.

- oboseala accentuata-apare treptat, a eforturi mari,apoi la eforturi tot mai mici, devenind in cele din
urma permanenta si in repaus; fatigabilitatea apare datorita oxigenarii insuficiente a tesuturilor,
precum si a aportului inadecvat de nutrienti la acest nivel.
- tulburari menstruale de tipul oligomenoreei (reprezinta o diminuare a volumului si duratei fluxului
menstrual) sau amenoreei (absenta menstruatiei).

Cel mai adesea boala afecteaza femeile, care au uneori un facies caracteristic, descris sub numele de
facies mitral. Faciesul mitral consta in aspectul vinetiu al pometilor, buzelor si varful nasului.
Palparea regiunii precordiale arata ca element principal prezenta freamatului diastolic la apex.
Auscultatia este o etapa ce aduce elemente importante pentru aprecierea leziunii si gradul
severitatii.La examenul clinic se constata, la palpare, freamat catar, iar la auscultarea cordului, o
uruitura diastolica, fenomen datorit trecerii sngelui n diastola prin orificiul mitral micsorat: de
asemenea, accentuarea primului zgomot la vrf si a celui de-al doilea la orificiul pulmonar. Pulsul este
mic, iar tensiunea arteriala scazuta, datorita debitului cardiac redus.

Explorari paraclinice

Electrocardiograma - in stenozele mitrale largi electrocardiograma este normala. De obicei, este o

buna relatie intre modificarile electrocardiografice ce arata hipertrofia ventriculara dreapta si
severitatea leziunii.

Examenul radiologic - este util atat pentru diagnosticul stenozei mitrale cat si pentru urmarirea
evolutiei bolii. Rareori, se pot observa calcificarile valvelor si ale inelului mitral. Examenul radiologic
este util in evolutia unei stenoze mitrale pentru aprecierea maririi cavitatilor in timp, pentru urmarirea
circulatiei pulmonare si pentru evaluarea dupa interventii chirurgicale.

Ecocardiografia si examenul Doppler - precizeaza existenta stenozei, gradul stenozei, starea

aparatului subvalvular, consecintele anatomice, consecintele hemodinamice.

Complicatiile sunt numeroase si apar de obicei n stadiul al doilea si al treilea: endocardita lenta,
insuficienta cardiaca, tulburari de ritm (fibrilatia atriala), infarcte pulmonareEPA,HTP), accidente
tromboembolice(AVC).

Evolutia este lenta si progresiva. Evolutia si prognosticul depind de aparitia complicatiilor, n primul
rnd de frecventa recidivelor reumatismale si de starea miocardului, dar si de asocierea cu alte boli
valvulare, de gradul stenozei, de modul de viata al bolnavului. Uneori stenoza ramne usoara si
stationara, nct bolnavii pot duce o viata aproape normala.

Tratamentul este n primul rnd profilatic, urmarind prevenirea recidivelor reumatismale,a

endocarditei lente si a insuficientei cardiace, prin evitarea eforturilor, dieta hiposodata, tratamentul
infectiilor streptococice, o profilaxie de lunga durata cu penicilina, n stadiul de stenoza compensata se
administreaza uneori calmante si se recomanda un regim de crutare.In aceste cazuri, sarcinile sunt
adesea posibile, fara incidente. Cnd apare hipertensiunea pulmonara, n special hemoptiziile,
emboliile, edemul pulmonar si tulburarile de ritm, se recomanda interventia chirurgicala
(comisurotomie).

Contraindicatiile comisurotomiei sunt: insuficienta cardiaca, endocardita lenta, infectia reumatica

activa. Tulburarile de ritm se trateaza cu Digitala sau Chinidina, emboliile cu anticoagulante, iar
insuficienta cardiaca, cu repaus, dieta hiposodata si digitala.

O alta interventie chirurgicala, se face pe cord deschis cu nlocuirea valvelor mitrale cu o proteza
Starr-Edwards. Este superioara precedentelor si este indicata n stenoza mitrala si insuficienta mitrala
si n caz de restenozare dupa comisurotomie.
INSUFICIENTA MITRALA

Definitie: este o boala in care valva mitrala nu se inchide in mod corespunzator (incomplet),
permitand scurgerea de sange inapoi in atriul stang atunci cand ventriculul stang se contracta.

Etiologie

- prolapsul de valva mitrala: In caz de prolaps de valva mitrala cand ventriculul stang se contracta (in
sistola), cuspidele valvei mitrale proemina (mai mult de 3 mm) in sus si inapoi in atriul stang.

- reumatismul articular acut: O complicatie a infectiei faringiene cu streptococ beta-hemolitic, febra

reumatica poate afecta valva mitrala, ducand la insuficienta

mitrala deobicei dupa ani de zile sau chiar decenii de la episodul de febra reumatica.

- endocardita: valva mitrala pot fi deteriorata de endocardita, o infectie a stratului intern al inimii
(endocardul), care poate interesa si valvele inimii.

- inaintarea in varsta: valva mitrala se deschide si se inchide de zeci de mii de ori in fiecare zi.Uneori,
odata cu inaintarea in varsta, uzura valvei mitrale poate duce la insuficienta mitrala.

-infarctul miocardic: Un infarct miocardic poate deteriora muschii papilari, muschii care sustin valva
mitrala, ceea ce afecteaza functia valvei. De fapt, in cazul in care prejudiciul este destul de mare, un
infarct miocardic poate duce la insuficienta mitrala acuta (brusca) si severa.

- hipertensiunea arteriala: In timp,tensiunea arteriala crescuta face ca ventriculul stang sa lucreze mai
mult si, treptat, va duce la hipertrofia (ingrosarea peretelui) si dilatatia ventriculului. Acest lucru poate
intinde apoi inelul din jurul valvei mitrale, care poate duce la regurgitare mitrala.

- cardiomiopatia dilatativa: este o boala caracterizata prin dilatarea difuza si progresiva a muschiului
inimii, acesta devenind incapabil de a mai pompa sange in intreg organismul. Acest lucru poate intinde
inelul din jurul valvei mitrale, ceea ce poate duce la insuficienta mitrala.

-sindromul Marfan:este o boala ereditara,caracterizata prin dereglarea genei care determina structura
fibrilinei,o proteina cu un rol foarte important in tesutul de legatura. Fibrilina este esentiala in
formarea fibrelor elastice din tesutul conjunctiv. Reprezinta o tulburare primara de crestere si care
afecteaza mai multe parti ale corpului, in principal oasele, inima si ochii.

- malformatii cardiace congenitale:defecte ale canalului atrio-ventricular comun se caracterizeaza

prin defect al septului atrial (in partea de jos a septului interatrial) ,defect septal ventricular ( in partea
de sus a septului interventricular) si malformatii ale valvei mitrale, uneori si a valvei tricuspide.

- tumorile cardiace: mixomul este o tumora benigna de consistenta moale, constituita din fibroblasti
(celule ale tesutului conjunctiv).Mixomul de atriu stang , mobil si pediculat,care prolabeaza (patrunde)
in grade variabile in ventriculul stang mimeaza cel mai frecvent o valvulopatie mitrala,in special
stenoza mitrala, dar si insuficienta mitrala.

- lupusul eritematos sistemic-afecteaza valvele inimii. Este intalnita la aproximativ 30% din bolnavii
cu lupus; acestia au valvele ingrosate, ceea ce ii face mai predispusi la infectii valvulare
(endocardita),la aparitia trombozelor(cheaguri de sange) sau a insuficientei cardiace;uneori valvele
sunt atat de distruse incat este necesara protezarea (inlocuirea valvelor cu o proteza).
- sifilisul netratat (rar)
- traumatisme sau interventii chirurgicale pe cord

Simptomatologie- cel mai adesea,insuficienta mitrala este usoara si progreseaza incet de obicei fara
nici un simptom. In formele cu regurgitare mitrala mica sau medie simptomele pot lipsi, in formele
severe apare decompensarea ventriculului stang si simptomele de insuficienta mitrala.
Simptomele insuficientei mitrale sunt:
- respiratie dificila (dispnee) in special in timpul efortului sau cand pacientul se afla in pozitie culcat
(pacientul poate respira numai in pozitia de sezut, nu tolereaza decubitul)
- oboseala ,slabiciune sau scadere in greutate
- confuzie,ameteli
- tuse,mai ales pe timpul noptii sau in pozitie culcat
- palpitatii
- edeme la nivelul membrelor inferioare ( picioare sau glezne umflate)
- urinare excesiva in special in timpul noptii

Diagnosticul

Examenul fizic-la ascultatia inimii cu ajutorul stetoscopului se poate auzi un suflu sistolic (imediat
dupa zgomotul 1, uniform, intens, cu iradiere in axila si interscapulo-vertebral stang sau spre aorta).
Intensitatea suflului creste in timpul efortului si dupa administrarea de adrenalina si scade dupa
administrare de nitroglicerina, digoxin, diuretice,vasodilatatoare si manevra Valsalva. Zgomotul 3
(galopul atrial) este prezent in insuficienta mitrala severa datorita cresterii fluxului de sange prin valva
mitrala in prima parte a diastolei(perioada de relaxare).

Ecocardiografia
Ecocardiografia se face de obicei pentru a confirma diagnosticul. Ecocardiografia este o metoda
neinvaziva de explorare a activitatii inimii cu ajutorul ultrasunetelor.

Radiografia toracica
Radiografia toracica este o imagine a toracelui in care se pot vedea inima si plamanii, obtinuta prin
expunerea toracelui la radiatii X. Pe radiografia toracica se observa cardiomegalia (marirea cordului,
cu bombare si alungire a arcului inferior stang),calcificari de inel mitral, hiluri si circulatie pulmonara
incarcate (hipertensiune pulmonara). Dilatarea atriului stang este caracteristica insuficientei mitrale
severe.

Electrocardiograma
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este un test care detecteaza anomaliile legate de activitatea
electrica a inimii.

Cateterismul cardiac
Cateterismul cardiac consta in introducerea unui cateter (tub flexibil de plastic) prin vena sau artera
femurala, pana la nivelul inimii (atriului stang). Ulterior se injecteaza o substanta coloranta ce este
detecta de un aparat de raze X.

Complicatii

-insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara
organismului.Edemul pulmonar acut este o urgenta medicala determinata de trecerea lichidelor din
vase in interstitiul pulmonar si apoi in alveolele pulmonare.

-fibrilatia atriala apare atunci cand activitatea electrica cardiaca devine neregulata si provoaca
contractii rapide si necoordonate ale atriilor.

-endocardita bacteriana- este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul).

-hipertensiunea pulmonara apare atunci cand tensiunea din arterele pulmonare (vasele care transporta
sangele de la inima la plamani) devine mai mare decat normal. Acest lucru creste efortul partii drepte a
inimii.

Evolutie: formele usoare sunt asimptomatice; cele severe evolueaza catre hipertensiune pulmonara si
insuficienta cardiaca.Tulburarile de ritm sunt mai putin frecvente, iar complicatiile tromboembolice,
mai rare dect n stenoza mitrala.

Tratament medicamentos
Tratamentul vasodilatator are ca indicatie atat in insuficienta mitrala compensata cat si in caz de
insuficienta cardiaca. Vasodilatatoarele corecteaza anomaliile hemodinamice specifice acestei boli si
reprezinta un tratament al insuficientei ventriculului stang. Dintre agentii vasodilatatori utilizati in caz
de insuficienta mitrala amntim:

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril)

Blocanti de canale de calciu (nifedipin)-indeosebi ca relaxant al musculaturii netede arteriale

periferice si coronariene. Are ca efect diminuarea rezistentei periferice datorate dilatarii vaselor
sanguine periferice, cu efect antihipertensiv si reducerea postsarcinii.

Hidralazina este un agent vasodilatator utilizat in principal ca antihipertensiv.

Diureticele sunt medicamente care cresc volumul de urina (eliminarea de urina) si astfel reduc
volumul de sange si presiunea in vasele pulmonare si sistemice. Principalele indicatii ale diureticelor
sunt hipertensiunea arteriala si edemele consecutive unei insuficiente cardiace.

Digoxin este un medicament utilizat in tratamentul insuficientei cardiace. Actiunea principala a

digoxinului este aceea de a incetini frecventa cardiaca atunci cand inima este in fibrilatie auriculara
rapida si de a creste intensitatea contractiilor inimii.

Medicamentele anticoagulante sunt recomandate pentru a preveni formarea cheagurilor de sange.

Eficienta acestui tratament se masoara prin determinarea TP ( timpul de protrombina) si a INR (raport
normalizat international). In cazul in care tratamentul este eficient INR-ul trebui sa fie de intre 2 si 3,5
sau TP-ul trebuie sa fie intre 25 si 40%. Warfarina este medicamentul cel mai frecvent utilizat pentru a
preveni formarea cheagurilor.

Antibioticele se recomanda atunci cand pacientul diagnosticat cu insuficienta mitrala trebuie sa

efectueze o manevra invaziva (sangeranda), care poate sa introduca in circulatia sangvina un
microorganism bacterian si care se poate apoi localiza la nivelul inimii (endocardita). Antibioterapia
este recomandata inaintea urmatoarelor manevre: interventii stomatologice sangerande, procedee
chirurgicale de orice fel, operatie de cezariana (nasterea fiziologica este contraindicata in randul
pacientelor cu stenoza mitrala), traumatisme (fracturi, contuzii, taieturi, etc.), efectuarea unor
investigatii precum: endoscopia digestiva superioara, colonoscopia, cistoscopia, tubaj gastro-duodenal,
etc. (doar in anumite cazuri atent selectionate).

Tratament chirurgical
Din punct de vedere chirurgical exista doua optiuni: repararea sau inlocuirea valvei mitrale. Ambele
optiuni necesita interventii chirurgicale pe cord deschis si un timp indelungat pentru recuperare.

Valvuloplastia (repararea valvei mitrale)

Pentru majoritatea pacientilor cu insuficienta mitrala aceasta este tratamentul chirurgical de preferat
pentru a corecta boala.Valva mitrala este formata din doua foite de forma triunghiulara numite cuspide.
Valvuloplastia este un procedeu chirurgical practicat in scopul corectarii refluxului de sange la nivelul
orificiului mitral. Uneori operatia poate consta in: sutura rupturilor valvulare, sutura rupturilor de
cordaje tendinoase, reimplantarea, scurtarea sau alungirea unor cordaje sau indepartarea tesutului in
exces astfel incat valva mitral sa se inchida ermetic. Uneori interventia chirurgicala consta in intarirea
sau inlocuirea inelului

din jurul valvei mitrale (aceasta se numeste anuloplastie). Procedeele de reparare a valvei mitrale au
mortalitate mai mica decat protezarea valvei mitrale.

Protezarea valvei mitrale

Protezarea valvei mitrale se practica la pacientii in varsta cu insuficienta mitrala datorata
reumatismului articular acut si cu calcificari si fibroza extensiva. Chirurgul inlatura valva mitrala si o
inlocuieste cu o proteza mecanica (din material de plastic sau de metal) sau cu o valva de la porc, vaca
sau donator uman. Tesutul cardiac de la porci si vaci este asemanator cu cel uman. Protezele mecanice
sunt durabile, dar sunt asociate cu un risc crescut de formare a cheagurilor de sange. In cazul in care o
persoana primeste o proteze mecanica aceasta trebuie sa ia toata viata un medicament anticoagulant,
cum ar fi warfarina, pentru a preveni formarea cheagurilor de sange. Protezele realizate din tesuturi
animale rareori cresc riscul de formare a cheagurilor de sange, dar ele tind sa se uzeze mai repede
decat protezele mecanice si poate fi necesara inlocuirea acestora.

INSUFICIENA AORTIC

Definitie: prin insuficienta aortica se ntelege nchiderea incompleta a valvulelor aortice n timpul
diastolei, cu refularea sngelui n diastola din aorta n ventriculul stng.

Etiopatogenie: endocardita reumatica este cauza cea mai frecventa, n special la tineri. Mai rar, boala
este datorita aterosclerozei, sifilisului sau unui traumatism cardiac. Leziunea pura este mai rara, de
obicei fiind nsotita de stenoza aortica sau mitrala.

Simptome: boala este mult timp bine tolerata, bolnavul fiind asimptomatic sau, mai rar, resimtind
bataile inimii si ale arterelor la nivelul gtului, precordial sau la extremitati. Cu timpul (mai trziu
dect n stenoza mitrala), apar dispneea de efort sau paroxistica, ameteli ocazionale si semne de
insuficienta cardiaca, la nceput stnga, ulterior dreapta. Bolnavul este palid, uneori animat de miscari
ritmice ale capului. Vrful inimii este glo-bulos, loveste cu putere peretele toracic, este cobort si
deplasat n afara. Suflul diastolic, fin, dulce, aspirativ, descrescendo, aparut imediat dupa
zgomotul1,localizat parasternal stng n spatiile al III-lea - al IV-lea sau la focarul aortei, este
caracteristic. Semnele periferice, datorite caderii bruste a tensiunii diastolice si cresterii tensiunii
sistolice, sunt foarte caracteristice: pulsatii arteriale evidente la inspectie ("dans" arterial), alternante
de roseata si paloare la nivelul tegumentelor si mai ales al unghiilor usor comprimate (puls arterial sau
capilar), puls radial amplu si saltaret la palpare (puls Corrigan), tensiune arteriala cu maxima normala
sau crescuta si minima coborta, uneori pna la zero.

Forme clinice:
-Insuficienta aortica reumatismala (boala Corrigan)- se caracterizeaza prin varsta tanara a bolnavilor,
antecedente reumatice, asocierea altor valvulopatii (stenoza mitrala).
-Insuficienta aortica aterosclerotica- apare dupa 50 de ani, de obicei Ia barbati si este insotita si de alte
manifestari aterosclerotice (suflu diastolic aspru, T.A. crescuta, semne periferice mai sterse).
-Insuficienta aortica luetica se intalneste in ultimul timp tot mai rar. Exista antecedente de sifilis,
manifestari de sifilis nervos, anevrism aortic, frecvent angor.

Investigatii

EKG -normala (IAo usoara, moderata)

-ax QRS la stanga
Radilogie -VS marit - in fct de durata si severitatea IAo si statusul functiei VS
-anomalie AS (in absenta IC sugereaza asocierea cu boala mitrala)

Ecocardiografia-rol esential in managementul pac cu IAo

Testul de efort -acesta poate fi necesar pentru a vedea modul de raspuns al inimii la efort.

Angiograma-un tub flexibil denumit cateter este introdus prin artera femurala si dus spre ventriculul
stang si aorta. Apoi se injecteaza o substanta de contrast si se va vizualiza fluxul prin valva.
Angiograma coronariana, prin care se vizualizeaza coronarele, se va efectua in acelasi timp.

Ventriculograma radionuclidica- masoara cat de bine functioneaza ventriculul stang si cat sange este
pompat din inima cu fiecare bataie.
Complicatii: insuficienta cardiaca, endocardita lenta, recidive reumatismale (boala Corrigan), angina
pectorala si anevrism aortic n formele arteriale (aterosclerotica si leutica).

Evolutia si prognosticul depind de starea miocardului, de frecventa puseurilor reumatice, de

coexistenta altor leziuni valvulare si de aparitia complicatiilor. Formele arteriale (aterosclerotica si
leutica) au un prognostic mai rezervat. n general, cu timpul, inima stnga cedeaza si apare insuficienta
ventriculara stnga. n final cedeaza si cordul drept si apare insuficienta cardiaca dreapta.

Tratament initial

Daca insuficienta este usoara si nu sunt prezente simptomele, tratamentul va fi constituit doar din
medicamente.Se vor administra antibiotice inainte de anumite proceduri, cum ar fi lucrari dentare si
proceduri chirurgicale, pentru a se preintampina o infectie. In cazul antecedentelor de reumatism
articular acut, ar putea fi necesara administrarea de antibiotice zilnic pentru urmatorii 5-10 ani, in
functie de starea inimii.
Daca insuficienta este moderata spre severa, se pot prescrie:
- blocanti ai canalelor de calciu
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensienei
- blocanti a receptorilor pentru angiotensina II
- vasodilatatoare
Aceste medicamente care se prescriu in mod normal pentru hipertensiunea arteriala, s-au dovedit a
incetini progresia insuficientei aortice si indeparta necesitatea inlocuirii valvei.

Tratament de intretinere

Sunt necesaree ecocardiografii regulate pentru a se determina agravarea regurgitarilor. Ecocardiografia

estimeaza fractia de ejectie -cantitatea de sange care paraseste ventriculul stang -si marimea
ventriculului stang.

Daca apar durerile de piept, se vor administra nitrati (nitroglicerina) pentru reducerea simptomelor.

In cazul aritmiilor, se va administra medicatie antiaritmica.

Daca apare o deterioare marcata a functiei cardiace, se vor administra Digoxin sau diuretice pentru o
imbunatatire a acestei functii. Se vor administra antibiotice pentru a nu aparea infectii inainte de
anumite proceduri chirurgicale, ca de exemplu lucrari dentare sau alte proceduri microchirurgicale.

Se vor administra anticoagulante pentru prevenirea coagularii sangelui (trombozarii) la cei cu risc
crescut de infarct din cauzatrombilor. Se recomanda imperios renuntarea la fumat precum si alte
schimbari in stilul de viata, cum ar fi dieta hipocalorica, hiposodata si un program de exercitii fizice.

Aceste exercitii fizice, fac parte din programul de reabilitare cardiaca.

Tratament in cazul agravarii bolii

Daca regurgitarea se inrautateste, iar inima nu reuseste sa faca fata suprasarcinii, medicul va
recomanda inlocuirea chirurgicala a valvei, chiar daca nu exista simptome.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical consta ntr-o interventie pe cord deschis. Se nlocuieste valvula lezata fie cu o
proteza Starr-Edwards, fie cu homo- sau heterogrefa.

STENOZA AORTIC
Definitie:consta ntr-o strmtare a orificiului aortic, care devine un obstacol n trecerea sngelui din
ventriculul stng n aorta, n timpul sistolei.

Etiologie:

-depunerea de calciu. O data cu inaintarea in varsta, calciul se depune in jurul valvei aortice, ceea ce
determina transformarea foitelor valvei aortice, care in mod normal sunt subtiri si flexibile, in foite
groase si rigide.

-anomalii congenitale. Cateodata, unele persoane se nasc cu valva aortica bicuspida (doua cuspe foite)
in loc de trei, cate sunt in mod normal. Avand doar doua foite, valva aortica se deschide insuficient,
trecand astfel o cantitate mai mica de sange prin orificiul ingustat.

-infectia-RAA determina formarea de tesut cicatricial pe marginile valvei aortice

- protezele valvulare.

- sexul.barbatii au un risc mai mare decat femeile de a dezvolta stenoza de valva aortica.
- ateroscleroza.
- insuficienta renala
- fumatul.

Simptomatologie

Persoanele cu stenoza de valva aortica forma usoara sau moderata probabil nu vor avea nici un
simptom pentru ca inima este inca eficienta in compensarea stenozei. Simptomele stenozei de valva
aortica apar numai atunci cand presiunea din ventriculul stang este mult crescuta sau fluxul sanguin
care pleaca din ventriculul stang catre restul organismului este redus in mod drastic.

- durere toracica (angina) sau disconfort, cel mai adesea descrisa ca o greutate, senzatie de gheara"
sau arsura, sufocare sau senzatie de constrictie care poate iradia in brate, umeri sau gat. Durerea
toracica este declansata mai ales de efort, atunci cand travaliul inimii este crescut considerabil.
- ameteala, sincopa (lesin) si pierderea constientei apar, de obicei, dupa o perioada de activitate intensa

- semne de insuficienta cardiaca, ca de exemplu fatigabilitate (oboseala) si respiratii scurte si

superficiale (dispnee) in timpul unei activitati
- tulburari ale ritmului cardiac, adesea batai rapide sau neregulate ale inimii (aritmie)
- palpitatii (senzatie de disconfort datorata perceperii de catre pacient a batailor rapide sau neregulate
ale inimii)

La palparea inimii se constata freamat sistolic la baza, la auscultatie un suflu sistolic intens si aspru la
orificiul aortic, iradiind spre vasele gtului.

Pulsul este slab, mic si lent, iar tensiunea arteriala coborta.

Investigatii

Examenul fizic si trecerea in revista a istoricului medical sunt pasi importanti in diagnosticarea
stenozei de valva aortica. Prezenta stenozei aortice, dar fara simptome, face ca aceasta afectiune sa fie
descoperita de medic cu ocazia unui examen clinic de rutina sau in urma unei consultatii pentru alta
problema de sanatate.

Suflul cardiac specific stenozei aortice este, de obicei, primul indiciu care il face pe medic sa
suspicioneze existenta stenozei aortice.

Manevre efectuate de medic in timpul examinarii fizice:

- masurarea tensiunii arteriale. Tensiunea arteriala scazuta este un semn al scaderii fluxului sanguin ce
strabate orificiul ingustat al valvei aortice.
- verificarea pulsului. Pulsul cardiac cu frecventa redusa, de intensitate scazuta poate indica ingustarea
orificiului valvei aortice.
- auscultarea inimii si plamanilor pentru a depista zgomote patologice. In timpul auscultatiei inimii,
prezenta suflului sistolic de ejectie este un semn important care, cel mai adesea, indica o boala
cardiaca valvulara. Ralurile pulmonare prezente la auscultatia plamanului indica acumularea lichidului
in plaman, acesta fiind cauzat de boala valvulara.
- examinarea membrelor inferioare. Prezenta edemului (retentie patologica de lichid in tesuturi) la
nivelul membrelor inferioare indica insuficienta cardiaca.

Complicatii - durerea toracica

-sincopa (lesin)
-aritmii cardiace (ritm neregulat al inimii)
-endocartita infectioasa (infectii ale inimii)
Moartea subita apare destul de rar la pacientii fara simptome. Este mai frecventa
la cei cu stenoza aortica pe o valva aortica bicuspida congenital (valva aortica
are doar doua foite in loc de trei).

Evolutia este timp ndelungat buna. Cnd apare insuficienta cardiaca, evolutia este ireversibila si de
obicei fatala, n scurt timp. Edemul pulmonar acut este adesea un semn de insuficienta ventriculara
stnga. Sincopele, angina pectorala, posibilitatea mortii subite, endocardita lenta si tulburarile de ritm
ntuneca prognosticul.

Tratamentul stenozei aortice depinde, de obicei, de prezenta sau nu a simptomelor. Daca simptomele
sunt prezente, se indica protezarea valvei aortice (interventia chirurgicala de inlocuire a valvei aortice
cu o proteza).

Tratament medicamentos Sunt necesare medicamente care sa previna si sa trateze complicatiile

stenozei de valva aortica.
Daca a fost inlocuita valva aortica chirurgical cu o valva mecanica, este nevoie de tratament
anticoagulant (cum ar fi Heparina sau Warfarina) pentru tot restul vietii cu scopul prevenirii formarii
de cheaguri de sange in jurul valvei. Unii medici recomanda administrarea de doze mici de Aspirina,
concomitent cu Warfarina. Daca valva mecanica a fost inlocuita cu o valva provenita de la porc, de la
inceput se va administra numai Aspirina pe o perioada de 3 luni de la operatie.
Medicii specialisti prescriu adesea antibiotice pentru a preveni endocardita infectioasa, cauza de
distrugere a valvei artificiale.Atunci cand apare insuficienta cardiaca,trebuie sa se administreze cu
precautie medicamente precum diuretice, Digitala sau betablocante pentru a imbunatati efectiv functia
inimii de pompare a sangelui.

Tratament chirurgical

Medicul specialist recomanda inlocuirea chirurgicala a valvei aortice daca sunt simptome si nu sunt
prezente alte conditii care cresc riscul interventiei chirurgicale. Simptome, precum durerea toracica
(angina), sincopa (lesin), jena respiratorie (dispnee) indica o ingustare severa a valvei aotice, care fara
inlocuire va scurta speranta de viata. In unele cazuri poate surveni moartea subita.
In majoritatea cazurilor, inlocuirea chirurgicala a valvei este o interventie sigura cu un mare procentaj
de succes si o rata mica de complicatii.

Inlocuirea valvei aortic- este o operatie pe cord deschis care consta in indepartarea valvei alterate si
amplasarea unei valve artificiale (mecanica sau de porcine).Acest tip de valva se foloseste la tinerii
sub 25 de ani, care au cel mai mare beneficiu in urma aceastei interventii chirurgicale dificile, valva
pulmonara fiind mult mai durabila, creste odata cu persoana si are cel mai scazut risc de infectie.
Inlocuirea chirurgicala a valvei are mare risc la persoanele cu insuficienta a ventriculului stang sau
care au avut infarct miocardic.

Alte interventii chirurgicale- Valvuloplastia percutanata cu balon poate fi o optiune la persoanele care
au stenoza de valva aortica, orificiul aortic este largit prin acest procedeu.

ALTE CARDIOPATII VALVULARE

Stenoza tricuspida este o valvulopatie rara, aproape ntotdeauna de natura reumatismala si asociata cu
stenoza mitrala. Simptomele se confunda cu acelea ntlnite n stenoza mitrala. Se suspecteaza o
stenoza tricuspida n caz de cianoza intensa, turgescenta jugulara, pulsatii hepatice, uruitura tricuspida
n regiunea xifoidiana. Diagnosticul de certitudine este dat de cateterismul cordului.

Insuficienta tricuspida consta n nchiderea incompleta a valvulelor tricuspide. De obicei este

functionala si apare n toate cardiopatiile nsotite de dilatarea inimii drepte. Mai rar este organica, de
natura reumatismala, si atunci este aproape totdeauna asociata cu o stenoza mitrala. n forma
functionala, domina tabloul clinic al insuficientei cardiace si al afectiunii cauzale. n forma organica,
domina semnele stenozei mitrale, dar lipsesc manifestarile de dispnee paroxistica, tipice stenozei
mitrale. Suflul sistolic xifoidian, semnele de mare staza venoasa periferica (turgescenta jugulara,
hepatomegalia, ascita voluminoasa care se reface repede) si semnele radiologice de marire a inimii
drepte impun diagnosticul).

Insuficienta pulmonara este aproape totdeauna functionala, fiind datorita hipertensiunii din mica
circulatie. Semnul principal este reprezentat de suflul diastolic de la focarul pulmonar.

Stenoza pulmonara este aproape totdeauna congenitala si se caracterizeaza prin freamat sistolic si
suflu sistolic aspru, intens, la focarul pulmonar.