PREZENTARE MEDICALA POWER

POINT 2007
MARCULEAC ANA
Clasa AMG I
 Angina pectorala
 Angina este un tip de durere în
piept cauzată de reducerea
fluxului sangvin care
aprovizionează mușchiul
cardiac. Angina este un
simptom al bolii coronariene și
se poate manifesta atât la
femei, cât și la bărbați.
 Angina, cunoscută și ca angină
pectorală, este descrisă de
majoritatea pacienților ca o
senzație de presiune, greutate
sau tensiune în piept. Mulți
dintre cei care au resimțit
angina pectorala au descris
senzația ca pe o gheară în
piept.
 Boala arterelor coronare
Boala coronariană cronică are aceeași cauză
pe care o întâlnim și în alte afecțiuni
coronariene: depunerile de grăsimi (plăci de
aterom) pe pereții arterelor coronare.
Aceste artere se îngustează, iar sângele nu
mai poate circula in conditii normale. În
anumite cazuri, boala coronariana cronica se
poate destabiliza prin fisurarea/ruptura
placii de aterom, ducand la agregarea
trombocitelor si formarea trombozei
intracoronariene, determinand  blocarea
vasului cu ischemie (infarct miocardic acut)
si necroza miocardica daca nu se intervine
pentru tratament in timp util.

Plăcile de aterom se formeza de obicei în

jurul unei mici leziuni care apare pe un
perete al vasului de sânge. Dacă acestea se
fisureaza, duc la formarea de tromb, cu
riscul de a bloca  complet artera
coronariana.  
 Fibrilatia atriala
Fibrilația atrială este
reprezentată de bătăi rapide și
neregulate ale inimii, care
cresc riscul de accident
vascular cerebral.
În timpul episoadelor de
fibrilație atrială, cele două
camere superioare ale inimii,
atriile, se contractă haotic, fără
să se coordoneze cu
ventriculele. În mod normal,
pulsul este între 60 și 100 de
bătăi pe minut. În fibrilație,
pulsul poate urca la 100-175
de bătăi pe minut.
 Hipertensiune arteriala
Tensiunea arterială este forța cu
care sângele apasă pe pereții
arterelor atunci când circulă prin
ele. Valoarea tensiunii este dată
de cantitatea de sânge pe care o
pompează inima, dar și de
rezistența opusă de artere. Astfel,
dacă prin vasele de sânge trece o
cantitate mare de sânge, iar
arterele sunt înguste, atunci apare
hipertensiunea.
Tensiunea normală în cazul unui
adult este considerată în prezent
ca fiind cuprinsă între TAs 120-
129 si/sau  TAd 80-84 mmHg.
 Embolismul pulmonar
Embolismul pulmonar este o
urgenţă medicală care, în lipsa
unui tratament adecvat, poate
duce la deces.
Această afecţiune constă în
blocarea unui cheag de sânge în
interiorul unei vene mari de
sânge care alimentează
plămânii şi inima. Un astfel de
cheag se formează de obicei în
alte zone ale corpului, cel mai
des în picioare, din cauza
circulaţiei sangvine deficitare,
afecţiune numită şi tromboză
venoasă profundă. Embolismul
pulmonar este a treia cea mai
frecventă afecţiune
cardiovasculară, după infarctul
de miocard şi accidentul
vascular cerebral.
 Endocardita
Infecția la nivelul endocardului apare în
urma contactării unor agenți patogeni care
ajung în sânge. Deși endocardita
afectează în mod special endocardul, pot
fi afectate și valvele inimii.
Endocardita infecțioasă poate fi acută sau
cronică. Cea acută apare brusc și durează
câteva zile, iar cea cronică se dezvoltă pe
parcursul mai multor săptămâni sau luni.
Endocardita este o afecțiune destul de
rară. Aceasta poate cauza complicații cu
potențial fatal, precum insuficiența
valvulară severă (afectează grav valvele
inimii și funcționarea acestora) sau
abcesele miocardice (infectii supurative,
adică cu eliminare de puroi).
 Crdiomiopatia dilatativa
Cardiomiopatia este o
afectiune a muschiului cardiac
care face ca inima sa pompeze
cu dificultate sange catre
restul corpului. Cardiomiopatia
reprezinta o cauza importanta
in insuficienta cardiaca si una
dintre afectiunile cele mai
frecvente care necesita
transplant cardiac.
Cardiomiopatia mai poate
provoca ritm cardiac anormal.
Cardiomiopatia poate afecta
oameni de toate varstele,
indiferent de rasa.
 Disectia de aorta
Aorta vehiculează sângele încărcat
cu oxigen spre toate țesuturile
organismului, datorită ramurilor
arteriale pe care le distribuie spre
diferitele zone ale corpului.
Disecția de aortă reprezintă
ruptura stratului de la interiorul
aortei (intima vasului), ceea ce
favorizează pătrunderea sângelui
în stratul mijlociu al peretelui
arterial. Disecția de aortă este o
afecțiune cu potențial letal ridicat,
dacă nu este tratată imediat.
Disecția de aortă nu este o
afecțiune frecventă. Pacienții cei
mai afectați de această afecțiune
sunt cei cu vârste între 60 și 70 de
ani.
 Arteroscleroza
Principala cauza de
mortalitate si morbiditate
din tarile dezvoltate,
consta, in esenta, in
reducerea lumenului
vascular prin depuneri de
lipide in peretii vaselor
formand placile de
aterom, care micsoreaza
aportul de sange la
tesuturi, generand
suferinte de tip ischemic.
 Defecte congenitale cardiace
Malformaţiile congenitale Principalele malformaţii observate au
cardiace reprezintă cele mai fost:
frecvente anomalii congenitale,  defectul septal atrial,
fiind în acelaşi timp o cauză  defectul septal ventricular,
majoră de mortalitate infantilă.
Studiul s-a desfăşurat pe o  stenoza pulmonară,
perioadă de doi ani, fiind analizate  tetralogia Fallot.
74 de cazuri de pacienţi
diagnosticaţi cu malformaţii
congenitale cardiace.
Din aspectele analizate a reieşit
faptul că principalele motive de
prezentare în vederea consultului
medical au fost infecţiile
respiratorii, asociate cu
insuficienţa respiratorie acută. De
asemenea, o proporţie mare
dintre pacienţi au prezentat un
anumit grad de prematuritate.