CONDUITA IN URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

REFERAT

INFARCTUL MIOCARDIC

PROF: PINDARU FLORINA

DINICICA MIHAELA, ANUL III B, AMG

 Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula,
este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia
fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.
Infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, care are ca substrat blocarea unei artere
de la nivelul inimii, cel mai frecvent de catre un cheag de sange. Oprirea brusca a fluxului
arterial la nivelul muschiului inimii, duce la distrugerea acestuia si poate determina decesul
pacientului.
Pe parcursul vietii, la nivelul vaselor inimii (artere coronare), se depun grasimi. In anumite
zone, acestea formeaza depozite de grasimi, asa numitele placi aterosclerotice. Aceste placi
sunt bogate in colesterol, iar formarea lor este favorizata de fumat, alimentatia bogata in
grasimi, excesul ponderal, excesul de alcool, sedentarism, dar si de unele afectiuni precum
diabetul si hipertensiunea arteriala. Aceste placi determina ingustarea (stenoza) diametrului
vasului.
Recunoscut la timp, un pacient cu infarct miocardic are sanse de a fi salvat si recuperat, daca se
prezinta in primele 4 - 6 ore de la debut. Primele ore de la debutul infarctului miocardic
reprezinta perioada critica, datorita riscului de deces prin tulburari de ritm si prin riscul de
extindere progresiva a ariei de necroza.

Clasificare
În baza patologiei infarctul miocardic acut se poate împărți în două categorii principale:
- Infarct miocardic transmural: se asociază cu ateroscleroză care implică o arteră
coronariană principală. Se poate subcategorisi în anterior, posterior, inferior, lateral sau
septal. Infarctul miocardic transmural implică peretele miocardului în toată grosimea lui
și are de obicei ca rezultat ocluzia completă a alimentării zonei cu sânge.
- Infarct miocardic subendocardic (non-transmural):
Subendocardial: implică o suprafață mică în peretele subendocardiac a ventriculului stâng,
septul ventricular, sau mușchii papilari. Zona subendocardiacă este deosebit de expusă
ischemiei.
În context clinic infarctul miocardic pe baza modificărilor ECG poate fi în continuare
subclasificat în:
- supradenivelare de segment ST (STEMI)
- fără supradenivelare de segment ST (non-STEMI).
Expresia atac de cord este folosită uneori incorect pentru a descrie moartea cardiacă subită,
care poate sau nu rezultatul infarctului miocardic acut. Un atac de cord este diferit, dar poate fi
cauza unui stop cardiac(care înseamnă oprirea inimii) sau aritmie cardiacă(bătăi anormale). Este
de asemenea, diferită de insuficiență cardiacă, în care este afectată acțiunea de pompare a
inimii; cu toate acestea infarctul miocardic sever poate duce la insuficiență cardiacă.

Cauzele infarctului miocardic

In cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este reprezentata de
ateroscleroza. Pe scurt, ateroscleroza reprezinta o afectiune a peretilor vaselor sangvine care, in
timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sange pana la infundarea acestuia. Aceste
depuneri de placi ateromatoase pot cauza complicatii precum: angina pectorala, infarctul
miocardic, accidentul cerebral etc.
Exista, insa, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera traumatismele (disectia de
aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva mitrala, endocardita bacteriana, hipertrofia
ventriculara, consumul de substante interzise, spasmele coronariene etc.)
Pacientii cu angina instabila si cei cu factori de risc coronarian au un risc crescut de infarct
miocardic acut. Factorii de risc sunt de doua tipuri:
a) factorii de risc nemodificabili precum: varsta, sexul, istoricul familial
b) factori de risc modificabili precum: fumatul, dislipidemia, diabetul, obezitatea,
hipertensiunea etc.

Simptomele infarctului miocardic :

- dureri la nivelul toracelui, brusc instalate, tip opresiune sau strangere, care pot iradia la
nivelul mandibulei, in brate sau in spate
- lipsa brusca de aer (dispnee)
- senzatie brusca de slabiciune sau ameteala
- transpiratii reci, paloare.
Cauzele infarctului miocardic pot fi și non-aterosclerotice:
- boli autominune
- compresia extrinsecă (tumori subpericardice, anevrism de sinus Valsalva);
- embolii pe arterele coronare: endocardita bacteriană, prolaps de valvă mitrală, tromb
mural din atriul sau ventricul stâng
- traumatisme și alte agresiuni mecanice
- anomalii coronariene congenitale
- spasm pe coronare libere
- boli hematologice.

Complicatiile infarctului miocardic acut :

Ritmuri cardiace anormale (aritmii). Se pot dezvolta „scurtcircuite” electrice, rezultand ritmuri
cardiace anormale, unele dintre ele putand fi grave, chiar fatale;
Insuficienta cardiaca. Un atac ar putea deteriora atat de mult tesutul inimii incat muschiul
ramas nu poate pompa suficient sange din inima. Insuficienta cardiaca poate fi temporara sau
poate fi o afectiune cronica rezultata din deteriorarea extensiva si permanenta a inimii;
Stop cardiac brusc. Fara avertizare, inima ta se opreste din cauza unei tulburari electrice care
provoaca o aritmie. Atacurile cardiace cresc riscul de stop cardiac brusc, care poate fi fatal fara
tratament imediat.

Tratamentul infarctului miocardic acut – cum se tratează infarctul

Diagnosticul infarctului se face în regim de urgență. Este important ca arterele închise să
fie revascularizate cât mai rapid, pentru ca mușchiul cardiac să aibă cât mai puțin de suferit.
Medicii vor evalua pacientul măsurându-i tensiunea arterială, efectuând o electrocardiogramă
și analize de sânge. Se pot efectua un test de efort și o ecografie cardiaca.
Ghidurile de cardiologie recomandă ca pacientul să fie dus în cel mai scurt timp într-un
laborator de cateterism cardiac, unde se face o coronarografie, se observă artera ocluzionată și
se deschide prin angioplastie cu implantare de stent.
Tratamentul infarctului miocardic, în urgență, se realizează prin procedura de angioplastie
coronariană – o metodă minim invazivă prin care artera blocată este revascularizată. Practic,
medicul cardiolog intervenționist va monta o teacă subțire pe artera radială (de la mână) sau pe
cea femurală (de la picior) și prin această teacă va înainta un cateter prevăzut la capăt cu un
balon și/sau stent. Procedura se realizează în sala de angiografie, sub controlul razelor X,
medicul cardiolog intervenționist observând astfel care este locul exact unde artera sau arterele
coronare sunt îngustate. Cateterul este înaintat până la locul respectiv, iar artera este dilatată
cu ajutorul balonului și al stentului. Stentul rămâne pe arteră și previne reîngustarea acesteia.
În anumite cazuri, infarctul miocardic se poate trata prin operația de by-pass coronarian. În
acest caz, chirurgul va atașa o porțiune dintr-o arteră sau venă recoltată din altă parte a
corpului, redirecționând astfel circulația sângelui pentru a ocoli zona îngustată.
Tratamentul inițial constă în administrarea de medicamente antiagregante plachetare –
aspirina plus un alt antiagregant tip clopidogrel (Plavix) sau ticagrelor (Brilique). Tratamentul
medical al infarctului miocardic include anticoagulante și uneori medicamente trombolitice.
În timpul infarctului miocardic pot apărea aritmii amenințătoare de viață. Cea mai frecventă
este fibrilația ventriculară, care duce la stop cardiac și în decurs de câteva minute este fatală
dacă nu se intervine rapid cu un defibrilator. Resuscitarea cardio-pulmonară poate face parte
din managementul inițial al infarctului miocardic complicat prin stop cardiac.
Angioplastia coronariană în infarctul miocardic (denumită și angioplastie primară) are ca scop
reluarea fluxului sanguin prin artera coronară ocluzionată și se realizează prin implantarea unui
stent coronarian și prin alte tehnici specifice.

Prevenirea infarctului miocardic acut

Se pot face numerosi pasi pentru a preveni atacul de cord, chiar daca a mai existat unul
inainte. O modalitate de a reduce riscul este o dieta sanatoasa pentru inima. Aceasta dieta ar
trebui sa constea in mare parte din cereale integrale, legume, fructe, proteine slabe. De
asemenea, trebuie redusa cantitatea de zahar, grasime saturate, grasimi nesaturate si
colesterol din dieta. Acest lucru este important in special pentru persoanele cu diabet,
hipertensiune arteriala si colesterol ridicat.
Exercitii fizice de mai multe ori pe saptamana pentru a imbunatati, de asemenea, sanatatea
cardiovasculara. Daca a existat un atac de cord recent, ar trebui o discutie cu medicul inainte de
a incepe un nou plan de exercitii. De asemenea, este important sa se renunte la fumat.
Renuntarea la fumat va scadea semnificativ riscul de atac de cord si va imbunatati sanatatea
inimii si a plamanilor. De asemenea, trebuie evitat fumatul pasiv.