CENTRUL DE STUDII

,, ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”

AMG II

ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI DINTRE

IMA ȘI ANGINA PECTORALĂ

Profesor

ELEV
Ciobanu Alexandra-Bianca

1 din 4
 Angina pectoral este durerea în piept care apare atunci când inima nu
primește suficient sânge oxigenat - acest lucru se întâmplă de obicei la cei care
au boala coronariană, când una sau mai multe artere coronare sunt îngustate sau
blocate și mușchiul cardiac nu primește sângele de care are nevoie pentru a
funcționa. Angina pectorală este cea mai frecventă manifestare a ischemiei
miocardice și cauza sa principală este boala coronariană, dar uneori se poate datora
altor boli precum boli ale valvelor cardiace (ex. stenoza aortica), cardiomiopatie
hipertrofică obstructivă, hipertensiune arterială, aritmii, anemie, anomalii ale
arterelor coronare.

Arterele coronare formează o rețea în jurul inimii prin care circula sânge
oxigenat către mușchiul cardiac (numit miocard). Prin contracția sa, miocardul
pompează sânge către toate organele din corp. Pentru a se contracta și a pompa
continuu, miocardul are nevoie de propria vascularizație care să îi asigure perfuzia
- această vascularizație este realizată de arterele coronare. În timp, aceste artere
pot suferi îngustări care limitează semnificativ fluxul de sânge datorită depunerii de
colesterol în interiorul lor. Îngustările arterelor coronare se numesc stenoze
coronariene și sunt mai frecvente la persoanele care fumează, au diabet zaharat,
nivel crescut al colesterolului în sange, sau alți factori de risc. Fluxul de sânge prin
arterele coronare este esențial pentru metabolismul mușchiului cardiac. Orice
îngustare a arterelor coronare reduce fluxul de sânge și are impact major asupra
funcției de pompă a inimii.

Angina pectorală apare când inima are nevoie de mai mult sânge decât
primește în momentul respectiv, spre exemplu în timpul efortului.

Arterele coronare, chiar atunci când sunt îngustate sever, pot furniza
suficient sânge oxigenat mușchiului cardiac în repaus, dar la efort, de exemplu
urcarea unui deal sau a unor scări, fluxul coronarian devine inadecvat. Acesta
este momentul în care apare angina pectorală.

Factori favorizanți ai anginei pectorale

– Efortul fizic
- Stresul emotional
- Expunerea la temperaturi foarte calde sau foarte reci
- Mesele copioase
- Fumatul

Caracteristicile anginei pectorale stabile

- Durerea apare la efort

- Episoadele de durere sunt de obicei similare
- De obicei durează o perioadă scurtă de timp
2 din 4
- Durerea dispare odată cu întreruperea efortului sau după administrarea de
nitroglicerină (în jur de 5 minute)

Caracteristici ale durerii în piept care fac angina pectorală improbabilă sunt :
durere nelegată de efort, care se accentuează cu mișcarea toracelui, cu respirația
profundă, sau la palpare.

Principalele diferențe dintre angina pectorală și infarctul miocardic

- Durerea din angină nu este de obicei atât de mare precum durerea care apare în
infarct.
- Angina pectorală dispare de obicei după 10 minute de la întreruperea efortului și
de obicei cedează în maxim 10 minute după administrarea de nitroglicerină.

Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute.

De regula, este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care
blocheaza circulatia fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului
cardiac.

În cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este

reprezentata de ateroscleroza. Pe scurt, ateroscleroza reprezinta o afectiune a
peretilor vaselor sangvine care, in timp, conduce la reducerea diametrului vasului
de sange pana la infundarea acestuia. Aceste depuneri de placi ateromatoase pot
cauza complicatii precum: angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul
cerebral etc.

Există, însă, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera

traumatismele (disectia de aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva
mitrala, endocardita bacteriana, hipertrofia ventriculara, consumul de substante
interzise, spasmele coronariene etc.)

Simptome de infarct miocardic

Cea mai comuna manifestare a infarctului miocardic este durerea severa

survenita brusc in piept, durere ce poate radia in maxilar, in umarul si apoi in bratul
stang sau in ambele brate.

De asemenea, pacientul poate manifesta transpiratii excesive, stari de

fatigabilitate, dificultati in respiratie. Durerea resimtita este similara cu angina
pectorala, insa este mult mai intensa si dureaza mai mult (intre 15 minute si
cateodata, cateva ore).

Sunt cazuri in care pacientii nu prezinta niciun simptom, iar infarctul totusi
se produce. Pacienti care resimt in piept doar un disconfort moderat confundat
cu indigestie si pacienti care se prabusesc brusc si isi pierd viata avand o stenoza
larga.

3 din 4
 Infarctul miocardic acut este asociat cu o rata de mortalitate de 30%, de
aceea, este important ca pacientii sa inteleaga necesitatea consultatiei cardiologice
ca metoda de preventie a aparitiei bolii de natura cardiaca.

Infarctul miocardic poate fi clasificat in functie de aspectul

electrocardiografic ca fiind infarct spontan (este cauzat de ruptura placii de aterom
in boala coronariana), infarct miocardic secundar unui dezechilibru ischemic
(cauzat de spasmul coronarian, embolia coronariana, hipo/hipertensiunea arteriala)
si infarctul fatal care reprezinta moartea subita cardiaca, cu simptome sugestive de
ischemie.

Principala cauza a mortalitatii pacientilor cu infarct miorcardic sunt

complicatiile de natura mecanica, electrica si aritmica. Astfel, daca inima intra in
soc cardiogen asociat cu edem pulmonar acut, apare insuficienta de a pompa, iar
acest lucru determina o mortalitatea mult mai mare.

Pacientul poate prezenta angina post infarct, principalele posibile

complicatii fiind reocluzia arterei coronare, aritmii atriale sau ventriculare, care pot
cauza moarte subita, disfunctia de nod sinusal/atrioventricular, pericardita,
afectarea sistemului nervos central, regurgitare mitrala, anevrism, ruptura de sept
etc.

Din cauza faptului ca sindromul coronar acut poate fi cauzat de mai multe
conditii si, totodata, poate fi si silentios (pacientul este asimptomatic), este
important ca pacientii care prezinta simptome sugestive de infarct miocardic acut
sa fie evaluati atat din pct de vedere al istoricului medical, cat si in ccea ce priveste
examinarea fizica.

In cazul in care suspectati debutul unui infarct, este importat sa va adresati

de urgenta serviciului de ambulanta si sa solicitati primul ajutor. Consultul
cardiologic de rutina poate evidentia problemele de natura cardiaca si este indicat
mai ales pacientiilor cu istoric familial de boala cardiovasculara.

Angina pectorală și infarctul miocardic au simptome comune, care ne pot

induce în eroare. Astfel, în momentul apariției simptomelor, există riscul de a
subestima un infarct miocardic care trebuie tratat în regim de urgență, dar și de a
supraestima o angină pectorală, care nu necesită întotdeauna apelul la 112.

4 din 4