CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA

PACALO”
CATEDRA DISCIPLINE CHIRURGICALE

Suport de curs
Disfuncții multiple de organe. Insuficiența cardiacă acută.
 PLANUL:

1. Noţiune de insuficienţă cardiovasculară acută. Cauze cardiace şi extracardiace de

insuficienţă cardiovasculară acută.

2. Clasificarea insuficienţei cardiovasculare acute.

3. Sindromul coronarian acut. Definiţie. Cauze. Forme clinice. Manifestări clinice.

Complicaţii. Obiective de tratament şi îngrijiri specifice.

4. Şocul cardiogen. Definiţie. Cauze. Manifestări clinice. Obiective de tratament şi

îngrijire.
5. Disritmiile cu potenţial letal imediat:tahicardiile supraventriculare, tahicardia

ventriculară şi torsada vârfurilor. Caracteristica.

6. Îngrijiri specifice acordate pacientului cu insuficienţă cardiovasculară acută în

secţia anestezie-terapie intensivă.

 INSUFICIENȚA CARDIACĂ ACUTĂ

Cordul - reprezintă un organ musculo-cavitar, care îndeplineşte funcţia de pompă.

Are 4 camere 2 atrii, 2 ventricole şi este invelită de 3 tunici:
1. Tunica externă – pericard;
2. Tunica mijlocie – miocard;
3. Tunica internă – endocard.
Sângele neoxigenat se intoarce prin intermediul venelor, în atriul drept,de
unde trece în ventricolul drept, care î-l pompează în plămâni pentru a-l oxigena.
Sângele deja oxigenat din plămâni se întoarce în atriul sting, de aici trece în
ventricolul stâng care-l pompeaza prin aorta în intregul organism. Ciclul cardiac
are 2 faze :
- diastola unde inima se umple cu singe;
- sistola-sîngele este evacuate din inimă.
Insuficienţa cardiacă – reprezintă un Sdr.complex, care rezultă de afectarea
structurii şi funcţiei inimii și duce la incapacitatea cordului de a pompa suficient
sânge, pentru a acoperi necesităţile metabolice ale organismului.
Deosebim ICA –atunci când, simptomele apar brusc sau în scurt timp la un
pacient aparent sănătos sau cu o simptomatică stabilă.
IC cronică- atunci când, simptomele de insuficienţă cardiacă nu evoluiază sau
evoluiază lent în timp.
Semnele clinice generale ale ICVA
 dispnee la effort sau în repaus cu sau fără ortopnee (dispnee in poziția
culcat, care se ameliorează când se ridică în picioare).

Alte simptome sunt:

 astenia fizică și oboseala,

 durerea toracică (mai ales la cei cu cardiopatie ischemica),
 palpitațiile (perceperea batailor inimii)
 tusea în special noaptea sau la efort)
 în formele grave și prelungite scăderea în greutate
  lipsa poftei de mîncare,
 senzație de greață (sunt cauzate de acumularea de lichide în intestine și
ficat).

Sindromul coronarian acut- Sindromul coronarian acut reprezintă o ischemie

acută a miocardului ca urmare a ocluziei complete sau parțiale a unei artere
coronariene

FACTORII DE RISC AL SCA

• Fumatul
• Stresul profesional
• Sex masculin
• Vârsta înaintată
• Hipercolesterolemie
• Hiperlipidemie
• Hipertensiunea arterială
• Diabetul zaharat
• Accidentul cerebrovascular anterior
• Consumul de metafetamină
• Bolile ereditare
• Dezechilibrele metabolice ereditare
Cauzele principale:
Placa aterosclerotică (cauză predominantă) şi/sau − Spasmul vaselor coronariene
Cauzele alternative:
 Hipertrofiea ventriculară cauzată de hipertensiune arterială
 boli valvulare sau de cardiomiopatie
 Hipoxiea cauzată de intoxicaţie cu monoxid de carbon sau de tulburări
pulmonare acute
 Consumul de cocaină şi amfetamină
 Bolile coronariene secundare anemiei severe
  Inflamaţia arterei epicardice
 Disecţia de artera coronariană

Manifestările clinice tipice:

 Durerea toracică anterioară intensă, prelungită (peste 20 min) în repaus
(80%), cu caracter de presiune, arsură, greutate, strangere, durerea poate
iradia către: umăr, braţe, gât, abdomen superior
 Agitaţia psihomotorie
 Tegumentele palide
 Respiraţia normală sau tahipnea peste 30/min
 Pulsul normal sau aritmic
 TA normală sau hipotensiunea arterială severă (în caz de şoc cardiogen), sau
hipertensiunea arterială severă (în caz de urgenţă hipertensivă extremă)
 Zgomotele cardiace asurzite

OBIECTIVELE DE MANAGEMENT AL SCA

 Înlăturarea şi prevenirea episoadelor recurente de ischemie miocardică acută
( forme dureroase şi silenţioase )
 Prevenirea instalării IMA şi Morţii subite cardiace
 Efectuarea tratamentului în Terapie intensivă sub controlul ECG în serie,
monitorizării ECG şi enzimei cardiace specifice (troponine T sau I etc.)
Tratamentul diferenţial în clasele de risc imediat al complicaţiilor cardiace
nefavorabile:
 tratament neinvaziv (farmacologic) în caz de risc scăzut
 tratament invaziv (chirurgical) în caz de risc înalt

Aritmiile (tulburari de ritm) ventriculare pot sa apara cel mai frecvent la

persoane cu afecțiuni cardiace preexistente:
 boli valvulare, 
 insuficiența cardiacă,
 hipertensiune arteriala.
  Sunt diagnosticate pe baza efectuarii unei electrocardiograme care va
decela modificari ale complexului QRS. Complexul QRS corespunde
contractiei ventriculare. 
Torsada varfurilor - ("torsade de pointes" sau "twisting of the points") reprezintă
o tulburare grava de ritm, caracterizata electrocardiografic prin modificari ale
complexului QRR, care pare ca se rasuceste în jurul liniei izoelectrice, se opreste
adesea și se reia cu aspect repetitiv, asemenea unui fus (de unde vine si denumirea
de torsada a varfurilor).
Se poate reduce spontan sau poate degenera în fibrilatie ventriculara, o aritmie
mai grava care constituie o urgență de tratament.

Semnele si simptomele torsadei vârfurilor

Aritmiile ventriculare pot fi
uneori asimptomatice, mai ales daca au durată
scurta de evolutie. Persistenta torsadei varfurilor
se poate insoti de:
- palpitatii,
- durere toracica,
- ameteli,
- anxietate;
- spasme musculare;
- alterarea starii generale; 
- scaderea tensiunii arteriale; 
- uneori pierderea constientei

ŞOCUL CARDIOGEN - este o insuficienţă circulatorie determinate de alterarea

funcţiei de pompă a inimii.
Se instalează în baza hipotensiunii mai jos de 90 mmHg
Cauze:
- Afectarea primară a muşchiului cardiac;
- Ischemia miocardică acută, IMA;
- Valvulopatii cardiac;
- Aritmiile;
- Miocardite;
- Afectarea secundară a muşchiului cardiac;
- Hipoxie;
- Acidoză;
- Hipoglicemie;
- Hipotermie;
- Intoxicaţii cu medicamente;
- Sepsis.
Clinic se manifestă prin:
 Ps slab filiform
 TA poate fi mai jos de 80 mmHg
 La pacienții cu tensiune ridicată, tensiunea poate fi falsă și să indice
valori normale ale tensiunii
 Oliguria este un semn alarmant
Terapia intensivă a șocului cardiogen include:
Analgezia adecvată cu Morfin, Promedol,Tramadol
Nitropreparate – Nitroglicerina, Nitroprusiat de sodiu
Heparinoterapia
Trombolitice
Terapia inotropă – dopamin, dobutamin