Insuficienta cardiaca (IC)

Autor: Dr. Bello Aleksander

Profesie: Medic specialist cardiologie
Clinica: Hyperclinica MedLife Favorit
napoi la Boli cardio-vasculare
Descriere

Inima este un organ muscular, cavitar, care indeplineste functia de pompa a

organismului. Are patru camere: doua camere mici, numite atrii (atriul
stang si atriul drept) si doua camere mari, numite ventriculi (ventriculul
stang si ventriculul drept).

Sangele neoxigenat se intoarce prin intermediul venelor, in atriul drept. De aici

trece in ventriculul drept care il pompeaza in plamani pentru a se oxigena.
Sangele oxigenat din plamani se intoarce la inima in atriul stang, de aici trece in
ventriculul stang care il pompeaza prin aorta in intregul organism. Ciclul cardiac
are doua faze: diastola (inima se umple cu sange) si sistola (sangele este evacuat
din inima).

Insuficienta cardiaca reprezinta un sindrom complex care rezulta din afectarea

structurii si functiei inimii, ducand la incapacitatea cordului de a pompa
suficient sange pentru a acoperi necesitatile metabolice ale organismului.

Cuprins

Descriere
Clasificarea insuficientei cardiace
Cauze
Simptome
Diagnostic
Investigatii radioimagistice si de laborator
Tratamentul medicamentos
Tratamentul interventional
Tratamentul chirurgical
Recomandari privind stilul de viata
Evolutie, complicatii
sus

1
Clasificarea insuficientei cardiace

-Insuficienta cardiaca sistolica: atunci cand inima este marita si functia de

pompa (sistolica) scazuta. Se mai numeste IC cu fractie de ejectie scazuta
(FE<35-40%). Poate asocia sau nu afectiuni valvulare.

-Insuficienta cardiaca diastolica: se mai numeste insuficienta cardiaca cu

functie sistolica prezervata. Functia de pompa este normala in repaus (FE>40%),
dimensiunile inimii sunt normale. Apare cel mai frecvent (ca forma izolata) la
pacientii cu hipertensiune arteriala netratata. In principiu, toti pacientii cu
disfunctie sistolica au si disfunctie diastolica.

-Insuficienta cardiaca stanga: cand ventriculul stang este cel afectat. Produce
in prima faza congestie pulmonara (acumulare de lichid in plamani) si apoi in
formele prelungite si grave si congestie sistemica.

-Insuficienta cardiaca dreapta: cand ventriculul drept este afectat. Produce

exclusiv congestie sistemica (acumulare de lichid in ficat, intestine, picioare).

-Insuficienta cardiaca cronica: atunci cand simptomele de insuficienta

cardiaca nu evolueaza sau evolueaza lent in timp (se mai numeste insuficienta
cardiaca compensata).

- Insuficienta cardiaca acuta: atunci cand simptomele de IC apar brusc sau

intr-un timp scurt la un pacient aparent sanatos sau cu simptomatologie stabila.
Poate fi o acutizare a insuficientei cardiace cronice in conditii specifice (anemie,
tulburari de ritm, consum excesiv de sare, nerespectarea tratamentului,
hipertiroidie, infectii respiratorii acute) sau poate fi de novo (apare pentru prima
data) in sindromul coronarian acut (infarct miocardic), tromboembolismul
pulmonar, in criza hipertensiva.

Clasificare functionala (in functie de simptome) a insuficientei cardiace

(NYHA New York Heart Association):

Clasa I NYHA: activitate fizica nu este limitata; pacientul este asimptomatic la

efort.

Clasa II NYHA: activitatea fizica este limitata usor; simptomele apar la

activitate fizica mai mare ca cea uzuala (zilnica); fara simptome in repaus.

Clasa III NYHA: activitate fizica uzuala (usoara) produce simptome;

simptomele dispar in repaus.

2
Clasa IV NYHA: limitare severa a activitatii fizice, simptomele aparand chiar si
in repaus.

sus
Cauze

Cea mai frecventa cauza de insuficienta cardiaca in tarile dezvoltate este boala
cardiaca ischemica, manifestata in principal prin infarctul miocardic (produce
moartea unei parti a muschiului inimii ducand la scaderea functiei de pompa).
Hipertensiune arteriala netratata duce in timp la ingrosarea muschiului cardiac si
apoi la marirea inimii si scaderea fractiei de ejectie.

Afectiunile valvulare (stenoza sau insuficienta aortica, stenoza sau insuficienta

mitrala;) in formele lor severe si prelungite, duc la suprasolicitarea si marirea
inimii.

Alte cauze mai rare de insuficienta cardiaca

Defecte cardiace congenitale (din nastere) necorectate sau corectate insuficient

in copilarie.
Insuficienta cardiaca din cardiomiopatii (cardiomiopatia dilatativa sau
hipertrofica)

Insuficienta cardiaca idiopatica (de cauza neconuscuta) de cele mai multe ori in
urma unor miocardite virale (inflamatia muschiului inimii).

Hipertensiunea arteriala: netratata duce la insuficienta cardiaca.

Diabetul zaharat: prin faptul ca este un factor de risc pentru boala cardiaca
ischemica.

Ateromatoza coronariana (ingustarea arterelor coronare prin depuneri de

colesterol): principala cauza de infarct miocardic si inclusiv insuficienta
cardiaca.

Dislipidemia (colesterolul si trigliceridele mari in sange): in timp creste riscul de

infarct miocardic
Fumatul: tot prin cresterea riscului de cardiopatie ischemica.

Obezitatea: creste activitatea neurovegetativa simpatica (creste productia de

adrenalina) care la randul ei creste tensiune arteriala, nivelul glicemiei si al

3
colesterolului si trigliceridelor in sange.

Inaintarea in varsta: apare mai frecvent hipertensiune arteriala, cardiopatia

ischemica si in plus apar modificari structurale ale muschiului inimii care tin de
imbatranire.

Consumul de alcool in exces; distruge muschiul cardiac producand IC.

Boala valvulara cardiaca: afectiunile valvelor in timp duc la afectarea
muschiului cardiac.

Aritmiile: atat cele ventriculare cat si cele supraventriculare cand sunt frecvente
sau cu ritm rapid, pot duce in timp la slabirea muschiului inimii si IC.

sus
Simptome

Cel mai frecvent, pacientii cu IC acuza dispnee (senzatia de respiratie grea) la

efort sau in repaus cu sau fara ortopnee (dispnee in pozitia culcat care se
amelioreaza cand se ridica in picioare).

Alte simptome sunt: astenia fizica si oboseala, durerea toracica (mai ales la cei
cu cardiopatie ischemica), palpitatiile (perceperea batailor inimii), tusea (in
special noaptea sau la efort) iar in formele grave si prelungite de insuficienta
cardiaca apar scaderea in greutate, lipsa poftei de mancare, senzatie de greata
(sunt cauzate de acumularea de lichide in intestine si ficat).

sus
Diagnostic

Diagnosticul insuficientei cardiace este in primul rand unul clinic (prezenta

simptomelor) iar confirmarea sa se face prin metode imagistice (in special
ecografie cardiaca) si de laborator (BNP sau NT-proBNP, troponina, CK, CK-
MB).

sus
Investigatii radioimagistice si de laborator

-hemograma completa, electroliti (sodiu, potasiu), functia renala (creatinina,

uree): ne pot oferi indicii despre cauza IC si prognosticul ei (evolutia in timp).

-markeri de citoliza miocardic a(de distrugere a muschiului cardiac): Troponina,

4
creatin kinaza (CK) si izoenzima MB (CK MB). Sunt utile in depistarea
sindroamelor coronariene acute (cardiopatie ischemica), in special infarctului
miocardic acut.

-BNP (peptidul natriuretic de tip B) sau NT proBNP: sunt substante secretate

in principal de catre muchiul ventricular, ca raspuns la cresterea presiunii
intracardiace. Initial este secretat un precursor (proBNP108) care apoi este
proteolizat in NT-proBNP care este inactiv din punct de vedere biologic si BNP
care este activ. Valorile lor sunt crescute nu numai in insuficienta cardiaca ci si
in alte conditii (inaintarea in varsta, insuficienta renala, hipertrofia ventricului
stang, fibrilatie atriala). Sunt utile in diagnosticare IC in urgenta si au mai
degraba un rol in excluderea altor cauze de dispnee. O valoare a NT proBNP
mai mica de 300 picograme/ml sau BNP<50 picograme/ml, exclude diagnosticul
de insuficienta cardiaca la un pacient cu dispnee.

- radiografia toracica: utila in depistarea cardiomegaliei (maririi inimii),

edemului pulmonar acut si poate exclude alte cauze de dispnee date de boli
pulmonare

-electrocardiograma: depisteaza aritmiile, infarctul miocardic acut, hipertrofia de

ventricul stang; este modificata de cele mai multe ori in IC.

-ecografia cardiaca: foarte utila in depistarea anomaliilor de structura a

muschiului cardiac, problemelor valvulare, evalueaza functia sistolica si cea
diastolica.

- rezonanta magnetica nucleara (RMN): ofera informatii despre dimensiunile

inimii si functia contractila (de pompa). Nu este disponibila la scara larga si are
costuri mari.

- tomografia computerizata (CT): este utila

- cateterismul cardiac stang sau drept: evalueaza atat functia sistolica cat si cea
diastolica masurand presiunea in camerele inimii si in circulatia pulmonara. Este
invaziv, iradiaza si foloseste substanta de contrast. Se foloseste mai rar, de
regula la pacientii cu malformatii congenitale sau la cei la care se efectueaza
coronarografie.

sus
Tratamentul medicamentos

5
Are ca scop atat corectarea factorilor de risc (hipertensiune arteriala, tulburari de
ritm, hipercolesterolemie) cat si ameliorarea simptomatologiei. Presupune
folosirea mai multor clase de medicamente:

- diuretice (furosemid, hidroclorotiazida, spironolactona, eplerenona).

- beta blocante (metoprolol, carvedilol, nebivolol, bisoprolol).
- inhibitori ai enzimei de conversie (captopril, monopril, enalapril, ramipril,
perindopril, zofenopril).

- antagonisti de receptori de angiotensina (valsartan, telmisartan, candesartan,

irbesartan).
- inotrop pozitive (digoxin, dobutamina, dopamina ultimele doua in formele
acute si severe si doar in spital).
- antiaritmice (amiodarona) la pacientii cu tulburari de ritm.

- antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel): la pacientii cu boala cardiaca

ischemica.
-anticoagulate (acenocumarol, warfarina) la pacientii cu fibrilatie atriala, la cei
cu trombi in ventriculul stang sau anevrisme mari de VS.

-hipolipemiante (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina): scad nivelul

colesterolului prevenind infarctul miocardic.
-nitrati (isosorbit mononitrat, isosorbit dinitrat): utili mai ales in IC cauzata de
boala cardiaca ischemica (dilata arterele coronare).

sus
Tratamentul interventional

-revascularizare interventionala (dilatarea arterelor coronare ,de cele mai multe

ori cu implantare de stent): ajuta la recuperarea muschiului cardiac la pacientii
cu infarct miocardic acut.

- resincronizarea ventriculara: se foloseste la pacientii cu bloc major de ramura

stanga care produce pierderea contractiilor sincrone ale muschiului cardiac,
ducand la scaderea FE.

- implantarea de defibrilator intracardiac (un dispozitiv care detecteaza aritmiile

si produce socuri electrice): la pacientii cu FE scazuta previne moartea subita
prin aritmii.

sus
Tratamentul chirurgical

6
-revascularizarea miocardica (prin operatie de bypass aortocoronarian): ajuta la
imbunatatirea functiei de pompa.
-anevrismectomia: presupune indepartarea zonei anevrismale (zona dilatata a
inimii in care muschiul nu mai este viabil).

-protezarea valvulara: la pacientii cu afectiuni valvulare impiedica aparitia sau

agravarea IC. Uneori se folosesc procedee de anuloplastie mitrala sau
tricuspidiana (din cauza maririi atriilor sau ventriculilor, inelul se dilata
producand insuficienta mitrala sau tricuspidiana; anuloplastia presupune
micsorarea inelului si reducerea gradului de insuficienta).

-transplantul cardiac: este o solutie rar folosita din cauza disponibilitatii scazute
a donorilor. Se face in formele grave de insuficienta cardiaca in care tratamentul
medicamentos nu mai are efect si evolutia bolii este rapida. Ca o punte catre
transplant se recurge uneori la dispozitive de asistare ventriculare(VAD) care
preiau o parte din functia de pompa a inimii.

Folosirea lor este limitata de infectiile severe care pot aparea.

sus
Recomandari privind stilul de viata

Modificarea stilului de viata presupune:

- restrictia consumului de sare: sarea in exces (in special sodiul din sare) retine
apa in organism, suprasolicitant muschiul cardiac si agravand simptomatologia.
Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuia sa reduca consumul de sare la
aproximativ doua grame/zi.

- renuntarea la fumat: scade riscul de infarct miocardic.

- reducerea consumului de etanol: alcoolul in exces are efect toxic asupra
muschiului cardiac. La pacientii cu disfunctie sistolica severa de VS (FE
scazuta) este bine sa se evite de tot consumul de alcool chiar daca in cantitati
mici alcoolul are efecte benefice asupra tensiunii arteriale.

- monitorizarea greutatii: cresterea brusca in greutate apare de regula prin

acumulare de lichide si presupune o agravare a insuficientei cardiace.
- scaderea in greutate: greutatea in exces creste tensiunea arteriala, colesterolul
seric si frecventa cardiaca (numarul de batai pe minut) suprasolicitand functia de
pompa.

7
- activitatea fizica: pacientii cu insuficienta cardiaca au nevoie de repaus doar in
formele acute de IC, in rest trebuia sa desfasoare activitate fizica aerobica (mers
pe jos, gimnastica, alergat usor) in functie de toleranta la efort.

- calatoriile: trebuie evitate calatoriile lungi mai ales in zone cu altitudine mare
(schimbarea presiunii atmosferice si rarefierea aerului pot decompensa
insuficienta cardiaca cronica). Poate fi de folos in astfel de cazuri stationare
pentru cateva zile la un punt intermediar(de altitudine mai joasa) pentru
adaptare.

sus
Evolutie, complicatii

Evolutia insuficientei cardiace este spre agravare, cu scaderea calitatii vietii si

mortalitate mare pe termen mediu si lung. Corectarea factorilor de risc (fumat,
hipertensiune arteriala, diabet zaharat, dislipidemie), preventia bolilor
cardiovasculare (in special infarctul miocardic) si metodele moderne de
tratament, au dus in ultimii ani la o imbunatatire a supravetuirii a pacientilor cu
IC.

Insuficienta cardiaca este o afectiune cronica care necesita tratament permanent.

Pacientii cu IC sunt urmariti in serviciul de cardiologie la intervale regulate de
timp, stabilite in functie de gravitatea bolii.

Pacientii cu afectiuni valvulare care se preteaza la protezare, necesita consult de

chirugie cardiaca. Pentru pacientii cu IC care prezinta factori agravanti(anemie,
hipertiroidie), este necesar uneori consult interdisciplinar, in functie de decizia
medicului cardiolog.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de

la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor
dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate,
informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu
trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro,
pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a
unui medic specialist. Mediafax nu este responsabila pentru aplicarea
defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si
materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici
un fel.

8
Acordarea ingrijirilor specifice la un pacient cu
insuficienta cardiaca

ACORDAREA INGRIJIRILOR SPECIFICE LA UN PACIENT CU

INSUFICIENTA CARDIACA

1 INGRIJIRI PROFILACTICE

Profilaxia primara (a cauzelor care pot determina decompensarea):

malformatii congenitale (consum de medicamente toxice sau boli contagioase in cursul

primei saptamani de sarcina);

RAA (miocardite, valvulopatii);

HTA (cardiopatie hipertensiva);

etilism (miocardopatie etanolica);

ateroscleroza (boala ischemica cronica a inimii);

bronhopneumopatie cronica obstructiva (cord pulmonar cronic).

Profilaxia secundara (a cauzelor care pot precipita decompensarea):

luarea in evidenta si dispensarizarea cardiacilor;

reorientarea profesionala a acestora;

tratamentul prompt si energic al factorilor precipitanti:

- embolii;

- tahiaritmii;

- grefa bacteriana;

- sarcina;

evitarea eforturilor fizice excesive la cardiacii compensati (ex. stagiul militar);

tratamentul chirurgical al leziunilor curabile:

- valvulopatii;

9
 - pericardita constrictiva;

- malformatii congenitale;

- tumori benigne cardiace (mixom).

4.2 INGRIJIRI IGIENO-DIETETICE

Asigurarea repausului fizic :

In functie de severitatea insuficientei cardiace, se impun:

evitarea eforturilor fizice mari;

cresterea numarului orelor de repaus la pat sau de fotoliu;

pozitia bolnavului este ortopnee, semisezanda sau sezanda;

prevenirea trombozei prin masaj, gimnastica pasiva, mici doze de heparina;

Efectele scontate sunt:

- reducerea stazei pulmonare;

- reducerea muncii inimii;

- cresterea diurezei;

Repausul complet se recomanda (pentru perioade limitate) in caz de:

IMA;

Miocardita acuta;

Insuficienta cardiaca ireductibila;

Repausul relativ se recomanda in formele usoare si medii si se efectueaza in fotoliu sau la pat
(in pozitie semisezanda). Dupa 1-2 saptamani este necesar a se trece la plimbari, initial prin
camera, apoi prin imprejurimi.

Asigurarea repausului psihic:

evitarea stresului, bolnavii sunt anxiosi si in stare de tensiune psihica datorita hipoxiei
cerebrale;

atmosfera calma, relaxanta (asociere de sedative la nevoie);

durerile bolnavului calmate cu medicamente ;

10
 asigurarea unui somn eficient, recuperator ( la nevoie se dau somnifere);

psihoterapie prin increderea in eficienta terapiei si in posibilitatea recuperarii;

Mentinerea unei activitati profesionale compatibile cu posibilitatile miocardului (eventual

testat ergometric), desi uneori dificil de realizat pe plan social, este indispensabila mentinerii
echilibrului moral.

Asigurarea igienei personale:

igiena tegumentelor si mucoaselor se face zilnic ;

prevenirea escarelor frectie cu alcool usor diluat, pudrare cu talc, masaj ;

prevenirea infectiilor cutanate, piodermite;

prevenirea infectiilor cu transmitere aerogena;

Asigurarea regimului alimentar:

regim hiposodat diferentiat, in functie de clasa functionala NYHA:

Clasa I - excluderea alimentelor sarate (telemea, muraturi, masline, mezeluri)

Clasa II - interzicerea adaugarii de sare la gatit ;

Clasa III - utilizarea sarii fara sodiu (mai ales in conditiile utilizarii de digitalice)

Clasa IV - renuntarea temporala la carne, lactate, oua, ridichi, telina;

regim hipolipidic;

regim Kempner in cazuri grave, care consta in: orez 300g, fructe si legume, paine fara
sare, evitarea medicamentelor care contin sodiu (salicilat de Na, bicarbonat de Na,
bromura de Na);

- aportul caloric va fi corespunzator gradului de efort permis;

- aportul de potasiu se realizeaza prin consum zilnic de fructe si legume;

- consumul de bauturi alcoolice va fi evitat iar cel de cafea va fi limitat;

Ratia de alimente se imparte in 4-5 mese/zi.

11
3 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Administrarea medicamentelor cardiotonice:

Digitalicele (utilizate de 200 de ani in terapia insuficientei cardiace) sunt glicozizi extrasi
din digitalis purpurea (digitoxina sau digitalina) si digitalis lanata (lanatosidul C, digoxinul)
sau produsi de semisinteza (desacetil-lanatosid).

Regulile digitalizarii:

- se verifica daca bolnavul a primit digitalice recent (cord digitalizat);

- se alege digitalicul in functie de scop (bradicardizare sau tonifiere);

- se administreaza digitalicul indicat de medic;

- verificarea, la inceput dar si in cursul tratamentului, a functiei renale (creatinina) si

hepatice (TGP), a ionogramei si ECG;

- respectarea contraindicatiilor, mai ales a intoxicatiei digitalice (risc vital);

- bradicardizarea cu orice pret poate fi nociva: in hipertiroidie si miocardite se risca

supradozajul, iar in insuficienta aortica bradicardia alungeste diastola si creste
regurgitarea, agravand hemodinamica;

Doza de intretinere:

Este valabila de la pacient la pacient si se stabileste prin tatonare; se utilizeaza exclusiv

preparate orale: - Digoxinul se administreaza zilnic (1 cp/zi);

- Digitoxina se administreaza cu pauze (1 cp la 2 zile);

ABSORBTIA INTESTINAL % DROGUL % LEGAREA DE

PROTEINELE PLASMATICE

eficiente per-os: /-80-90 DIGITOXINA 90-95 efect tardiv dar durabil

-70-80 ACETIL DIGITOXINA 70-89/

- 50 DIGOXIN 50 efect intermediar

/- 40 LANATOSID C 10

Eficiente i.v - 3- 10 STROFANTINA 5 / efect prompt dar pasager

Administrarea medicamentelor vasodilatatoare:

12
Utilizata initial ca medicatie de rezerva (in caz de esec al tratamentului digitalo- diuretic),
vasodilatatoarele constituie astazi medicatia de linia intai.

Indicatii: - IC hiposistolica (prin scaderea contractilitatii) de orice clasa;

- IC cauzata de valvulopatiile cu regurgitare;

- Sindroame de debit scazut dupa interventii chirurgicale pe cord deschis.

Contraindicatii: TAs 90 mm Hg si in stenoze valvulare stranse, cu debit fix.

A: Dupa modul de actiune

- Direct asupra musculaturii netede NITRITI

HIDRALAZINA

NITROPRUSIAT

DIAZOXID

- Antagonisti ai alfa-receptorilor PRAZOSIN

- Simpaticomimetice ISOPRENALINA

DOBUTAMINA

- Inhibitori ai sistemului RAA CAPTOPRIL

ELANAPRIL

RAMIPRIL

B: Dupa locul de actiune

- Arteriolar HIDRALAZINA

FENTOLAMINA

NIFEDIPINA

13
 - Venos ISDN

MOLSIDOMINA

NITROPRUSIAT

- Mixt PRAZOSIN

TRIMETAPHAN

CAPTOPRIL

Administrarea medicamentelor diuretice:

Diureticele sunt justificate doar in cazul prezentei semnelor de congestie pulmonara

(crepitante) sau sistemica (edeme, ascita, jugulare turgide). Eficienta poate fi apreciata atat
prin diminuarea acestor semne , cat mai ales prin masurarea zilnica a diurezei si a greutatii
corporale.

Furosemid: fiole i.v. sau i.m., sau tablete per os;

Spironolactona asociata cu Furosemidul favorizeaza eliminarea apei din

organism;

Administrarea medicamentelor antiagregante :

- pentru profilaxia tromboemboliiilor, la indicatia medicului:

Aspenter tb/zi

Dipiridamol

Administrare de oxigen oxigenoterapia prin inhalatie (sonda nazala, masca) este indicata
in cazurile acute (edem pulmonar, soc cardiogen, cord pulmonar acut) si in insuficienta
cardiaca cronica cu leziuni pulmonare (infarct, pneumopatii).

Emisia de sange (300-500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si in forma cronica
severa si cu edeme mari; colectiile lichidiene se evacueaza cand respiratia este stanjenita;
morfina se face in edemul si cordul pulmonar acut, iar anticoagulantele, in formele cu
accidente tromboembolitice.

Tratament chirurgical corectarea pe cale chirurgicala a afectiunilor cardiace care au dus la

insuficienta cardiaca.

14
ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE A UNUI
PACIENT CU INSUFICIENTA CARDIACA

1. Culegerea datelor

Identificarea persoanei ingrijite

- Nume si prenume COZMA VASILE

- Varsta 65 de ani

- Sex masculin

- Greutate 84 kg

- Inaltime 168 cm

- Data internarii 102008

- Data externarii 21.02008

Mediul familial

- Stare civila casatorit

- Copii fara

- Frati un frate

- Relatie cu fratii buna

- Persoane care pot fi anuntate sotia

Mediul profesional

- Pensionat medical de la 50 de ani, gradul II

- A lucrat ca invatator 24 de ani

Mediul social

- Limba vorbita romana

- Nationalitate romana

- Religia ortodoxa

15
 - Relatii cu exteriorul primeste vizita sotiei

Starea de sanatate

a) Motivele internarii:

- Dispnee la eforturi mici

- Dispnee paroxistica nocturna

- Astenie

- Tuse nocturna

b) Diagnostic:

- HTA stadiul II

- Cardiopatie ischemica cronica (CIC)

c) Istoricul bolii:

Bolnavul este cunoscut cu HTA de la 48 de ani, cu valori ridicate (cea mai mare
valoare a TA a fost 270/100 mmHg). A fost in evidenta Clinicii de Cardiologie Medicala, apoi
a unei clinici de radiologie. A urmat tratament cu antidepresive (in perioadele de acutizare a
luat Hiposerpil). In timp, dispneea s-a intensificat, aparand la eforturi tot mai mici. Au aparut
crize de dispnee paroxistica nocturna.

In prezent se interneaza pentru accentuarea dispneei, tuse nocturna, astenie.

d) Alte probleme de sanatate:

- Antecedente heredocolaterale fara semnificatie

- Antecedente personale patologice

- Amigdalectomie 1980

- Hernie inghinala dreapta operata 1988

- Este alergic la polen

Obisnuinte de viata si munca inaintea spitalizarii

- a fumat 23 de ani 15 de tigari/zi; in prezent nu mai fumeaza

- a consumat bauturi alcoolice mai multi ani; in prezent nu mai consuma

- consuma alimentele indicate de medic, uneori nu mentine regimul hiposodat

16
 - conditii de viata bune

- gradul de informare al bolnavului: liceul + o specializare

Psihologia in raport cu boala

- Gradul de informare al anturajului bun

- Convorbirea cu medicul utilizeaza termeni medicali

- Reactia pacientului suporta cu greu starea sa

- Reactia anturajului interes din partea sotiei in legatura cu boala sotului

Iesirea din spital epicriza si recomandari

Bolnavul este internat in clinica medicala pentru dispnee la eforturi mici si dispnee
paroxistica nocturna. S-au efectuat doua sangerari a 300 de ml. S-a administrat Digoxin tb
I/zi, Nitropector tb III/zi, Miofilin fiole II/zi. Paralel s-a efectuat recuperarea functiei
respiratorii prin kinetoterapie. Se externeaza in stare ameliorata.

Recomandari:

- Interzis efortul fizic

- Dieta hiposodata

- Tratament cu Digoxin tb I la 2 zile, Miofilin 300 mg/zi.

2. Nevoile fundamentale dupa modelul

Virginia Henderson

NEVOIA
Nr. MANIFESTARI DE MANIFESTARI DE SURSE DE
Crt. INDEPENDENTA DEPENDENTA DIFICULTATE
FUNDAMENTALA

- dispnee la efort
- torace normal - tuse
minim
conformat
1.
A RESPIRA - modificarea
- accelerarea
- raluri functiei
ritmului respirator
subcrepitante cardiace
22 resp./min

17
 - bolnavul se
alimenteaza singur
2. A TE ALIMENTA SI
-- --
HIDRATA - regim hiposodat
1000-1500 ml
lichide pe zi

- mictiuni
- dispnee
fiziologice
3. - transpiratii nocturna
A ELIMINA
nocturne
- tranzit intestinal
- anxietate
fiziologic

- modificarea
- pozitie in pat functiei
impusa de boala cardiace
4. A SE MISCA, A AVEA - se deplaseaza
O BUNA POSTURA singur
- se deplaseaza cu - slabiciune
dificultate
- varsta

- spitalizare

5. - dificultate in a se - dispnee
A SE ODIHNI --
odihni paroxistica

nocturna

- se imbraca si se
dezbraca singur - intampina - anxietate
6. A SE IMBRACA, A SE
DEZBRACA
- conform varstei si dificultate - dispnee
anotimpului

- cianoza buzelor - slabiciune

A FI CURAT
7.
- este curat, ingrijit - dificultate in a-si - varsta
INGRIJIT acorda ingrijiri de
igiena - boala

A MENTINE
- temperatura in
8. TEMPERATURA
limite normale -- --
CORPULUI IN
36,7sC
LIMITE NORMALE

18
 - modul de viata

- respectarea
9. A EVITA - pacientul respecta
tratamentului --
PERICOLELE indicatiile medicale
- evitarea
eforturilor mari

- comunica cu
10. anturajul
A COMUNICA -- --
- ritm lent al vorbirii

- spitalizare
11. - nu se considera
A SE REALIZA --
realizat - limitarea
activitatii

- citeste presa - slabiciune

- diminuarea
12. - asculta muzica la capacitatii de a - oboseala
A SE RECREA
radio indeplini actiuni
insemnate - limitarea
- plimbari activitatii

- pacientul invata
13.
A INVATA cele necesare legate -- --
de boala sa

- ortodox
- dificultate de a - repaus
14. A PRACTICA
practica activitati prelungit la
RELIGIA - merge ocazional la
religioase pat
biserica

3. PLANUL DE INGRIJIRE

OBIECTIVE DE
DATA/ORA PROBLEMA INTERVENTII EVALUARE
INGRIJIRE

19
102008 - dispnee la - diminuarea - repaus fizic si - dupa sangerare si
eforturi mici dispneei psihic administrare de
Miofilin se
- tahicardie - combaterea - instalarea amelioreaza
tahicardiei bolnavului in dispneea
- tuse ventriculare pozitie sezanda paroxistica
in pat nocturna, dar se
- anxietate - combaterea mentine la
anxietatii - aerisirea eforturi mici
- palpitatii salonului
- masurarea - FR 20-180
- vertij functiilor vitale, - se recolteaza resp/min
ECG sange pentru Ht,
- tegumente Hb, VSH, GA, - TA 270/100
palide - pregatirea uree, glicemie, mmHg
bolnavului pentru colesterol, lipide,
recoltari creatinina, acid - FC 80 batai/min
uric, TGO, TGP,
- administrarea proteine totale - T 36,7 sC
tratamentului
- se recolteaza
- asigurarea urina pentru
regimului sumar de urina
alimentar
- s-a efectuat
flebotomie cu
remisie a cate
300 ml sange

- se masoara FC,
FR, TA, T

- seadministreaza
Miofilin f III/zi

16.02008 - dispnee la - diminuarea - asigurarea - imbunatatirea

efort dispneei confortului psihic starii respiratorii
al bolnavului a bolnavului si
- dispnee - ameliorarea cresterea
paroxistica tusei - evitarea starii de rezistentei treptat
nocturna neliniste la eforturi medii
- asigurarea
- tuse nocturna odihnei - kinetoterapia - bolnavul se
respiratorie simte mai bine
- dificultate in - administrarea (posturi psihic
a se odihni tratamentului reglatoare ale
respiratiei) - TA 200/95
- regim alimentar mmHg
- reeducarea
- notarea respiratiei - FC 81 batai/min
analizelor si a

20
 rezultatului ECG abdominale - FR 18 resp./min
in FO
- relaxare - T 37sC

- seara bolnavul - ECG: FA cu fvm

se va culca mai 145/min, AQRS +
tarziu 60s, subdeniv ST
oblic
- ultima masa se descendente,
va servi cu 3 ore unde T neg DI,
inainte de culcare DII, DIII, aVF,
V3-V6,
- regim hiposodat microvoltaj

- administrarea - Hb 14g%, Ht
tratamentului: 47%, VSH 4
Miofilin f II/zi, mm/1 h, GA
Digoxin tb i/zi, 6.900/mm3, uree
Nitropector tb 0,43 g%, glicemie
III/zi, codeina tb 0,88 g%,
I/zi colesterol 3,11 g
%, lipide 9,16 g
%, creatinina 1,17
mg%, TGO 2 u.i.,
TGP 2 u.i., acid
uric 7,4 g%, PT
7,6 g%

- Sumar de urina:
albumina,
glucoza absent
sediment, rare
leucocite si
epitelii

17-19.02008 - palpitatii - asigurarea - indepartarea de - stare generala

odihnei bolnav a tot ce ameliorata, isi
- tranzit tulbura echilibrul recapata
intestinal - reluarea psihic increderea in sine
incetinit tranzitului
- castigarea - disparitia
- tegumente - pregatirea increderii constipatiei la
palide bolnavului pentru bolnavului doua zile
explorari
- anxietate radiologice, - explicarea - Rx toracica: arie
probe ventilatorii oricarui act cardiaca cu
medical la care dimensiuni
- efectuarea ECG, este supus moderat sporite,
ecocardiografie VS proeminent,
- plimbari usoare, campuri
- respectarea pulmonare

21
 regimului neobositoare incetosate la baze
alimentar
- adminstrare de - ECG: FA cu fvm
- administrarea Ciocolac tb I microvoltaj
tratamentului seara, dupa masa generalizat
(2 zile)
- Ecocardiografie:
- se efectueaza fina lama de
radiografie lichid pericardic.
toracica, AS 55 mm,
ecocardiografie, VS 45 mm,
ECG, probe AD 49 mm,
ventilatorii VD 47 mm,
PPVS 11 mm,
- adiministrare de SIV 14 mm,
Miofilin f II/zi, kinetica relativ
Nitropector tb normala. VAo cu
III/zi mobilitate
normala

- Probe
ventilatorii: CV
33%, VEMS
23%. Valorile
arata o disfunctie
ventilatorie mixta

20.02008 - pozitie in pat - asigurarea unei - ridicarea - postura aceasta ii

impusa de bune posturi in capatului distal al permite sa respire
boala pat patului sau mai usor
sprijinirea
- inabilitate in - ajutarea bolnavului cu - bolnavul se
a se imbraca bolnavului sa se perne (in pozitie simte mai bine
si dezbraca imbrace, sezand) (mai ales psihic)
dezbrace
- dificultate in - montarea unui - dupa sangerare
a-si acorda - mentinerea sprijinitor la bolnavul se simte
ingrijiri igienei picioarele mai bine
igienice corespunzatoare bolnavului

- anxietate - combaterea - evitare la maxim

anxietatii a efortului fizic
- dispnee al bolnavului
nocturna - efectuarea
tratamentului - schimbarea
lenjeriei de corp
- respectarea cat mai des
regimului
alimentar - toaleta zilnica a
bolnavului

22
 - masaje cu alcool

- schimbarea
lenjeriei de pat

- administrarea de
Digoxin tb I/zi,
Extraveral tb
III/zi, Miofilin f
II/zi

- flebotomie pe
20.02.2007 cu
remisia a 300 ml
sange

21.02008 - anxietate - efectuarea - Extraveral tb - Bolnavul este

tratamentului III/zi internat in Clinica
- tegumente Medicala pentru
palide - respectarea - Digoxin tb I/zi dispnee la eforturi
regimului mici si dispnee
- slabiciune alimentar - Miofilin f II/zi paroxistica
nocturna. S-au
- combaterea efectuat doua
anxietatii sangerari a 300
ml. S-a
- intocmirea administrat
actelor pentru Digoxin tb I/zi,
externare Nitropector tb
III/zi, Miofilin f
II/zi. Paralel s-a
efectuat
recuperarea
functiei rspiratorii
prin
kinetoterapie. Se
externeaza in
stare ameliorata

- Interzis efortul
fizic

- Dieta hiposodata

- Tratament cu:
Digoxin tb I la 2
zile, Miofilin 300
mg/zi

23
24
25