Insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca este un sindrom in care inima nu mai poate asigura un

debit cardiac adecvat necesitatilor organismului.

Cauzele insuficientei cardiace :

 Boala coronariana
 Boli ale muschiului inimii ( cardiomiopatii, miocardite)
 Valvulopatii
 HTA
 Boli ale pericardului
 Tulburari de ritm si de conducere, etc.

Insuficienta cardiaca poate fi clasificata dupa mai multe criterii:

1. dupa partea cardiaca afectata in mod dominant:

insuficienta cardiaca stanga – simptomatologia este dominata de

dispnee (sufocare), fatigabilitate
 insuficienta cardiaca dreapta – simptomatologia este dominata de
staza sangelui in ficat (marirea ficatului – hepatomegalie) si la
nivelul membrelor inferioare (edeme)
 insuficienta cardiaca globala
2. dupa modul de debut:

1. nsuficienta cardiaca acuta – edem pulmonar acut

2. insuficienta cardiaca cronica
3. dupa mecanismul de producere:
1. insuficienta cardiaca sistolica – este afectata in primul rand functia
de pompa, de ejectie a sangelui din inima
2. insuficienta cardiaca diastolica – este afectata in primul rand
umplerea cardiaca
4. dupa severitate – exista o clasificare functionala – clasificarea NYHA:

 clasa I NYHA – dispnee la eforturi mari

 clasa II NYHA – dispnee la eforturi medii
 clasa III NYHA – dispnee la eforturi mici
 clasa IV NYHA – dispnee de repaus

Tratament
Tratamentul insuficientei cardiace cuprinde:

 Tratamentul specific al bolii de baza

  Masuri generale: regim alimentar hiposodat, reducerea eforturilor, evitarea
factorilor precipitanti
 Tratament medicamentos:

 medicamente care stimuleaza contractilitatea – digoxin, etc

 medicamente care diminueaza staza ( congestia) – diuretice:
furosemid, spironolactona.
 medicamente vasodilatatoare – inhibitori ai enzimei de conversie
( Prestarium, Enalapril), sartani (valsartan, telmisartan).
 Beta blocante
 Proceduri speciale in anumite situatii ( interventii chirurgicale,
cardiostimulare, resincronizare, etc) in functie de etiologia sindromului si
de complicatiile aparute

Inima este un organ muscular, cavitar, care indeplineste functia de pompa a organismului. Are patru
camere: doua camere mici, numite atrii (atriul stang si atriul drept) si doua camere mari, numite
ventriculi (ventriculul stang si ventriculul drept).

Sangele neoxigenat se intoarce prin intermediul venelor, in atriul drept. De aici trece in ventriculul drept
care il pompeaza in plamani pentru a se oxigena. Sangele oxigenat din plamani se intoarce la inima in
atriul stang, de aici trece in ventriculul stang care il pompeaza prin aorta in intregul organism. Ciclul
cardiac are doua faze: diastola (inima se umple cu sange) si sistola (sangele este evacuat din inima).

Insuficienta cardiaca reprezinta un sindrom complex care rezulta din afectarea structurii si functiei
inimii, ducand la incapacitatea cordului de a pompa suficient sange pentru a acoperi necesitatile
metabolice ale organismului.

Cuprins

DescriereClasificarea insuficientei cardiaceCauzeSimptomeDiagnosticInvestigatii radioimagistice si de

laboratorTratamentul medicamentosTratamentul interventionalTratamentul chirurgicalRecomandari
privind stilul de viataEvolutie, complicatiisus

Clasificarea insuficientei cardiace

-Insuficienta cardiaca sistolica: atunci cand inima este marita si functia de pompa (sistolica) scazuta. Se
mai numeste IC cu fractie de ejectie scazuta (FE<35-40%). Poate asocia sau nu afectiuni valvulare.

-Insuficienta cardiaca diastolica: se mai numeste insuficienta cardiaca cu functie sistolica prezervata.
Functia de pompa este normala in repaus (FE>40%), dimensiunile inimii sunt normale. Apare cel mai
frecvent (ca forma izolata) la pacientii cu hipertensiune arteriala netratata. In principiu, toti pacientii cu
disfunctie sistolica au si disfunctie diastolica.

-Insuficienta cardiaca stanga: cand ventriculul stang este cel afectat. Produce in prima faza congestie
pulmonara (acumulare de lichid in plamani) si apoi in formele prelungite si grave si congestie sistemica.

-Insuficienta cardiaca dreapta: cand ventriculul drept este afectat. Produce exclusiv congestie sistemica
(acumulare de lichid in ficat, intestine, picioare).

-Insuficienta cardiaca cronica: atunci cand simptomele de insuficienta cardiaca nu evolueaza sau
evolueaza lent in timp (se mai numeste insuficienta cardiaca compensata).

- Insuficienta cardiaca acuta: atunci cand simptomele de IC apar brusc sau intr-un timp scurt la un
pacient aparent sanatos sau cu simptomatologie stabila. Poate fi o acutizare a insuficientei cardiace
cronice in conditii specifice (anemie, tulburari de ritm, consum excesiv de sare, nerespectarea
tratamentului, hipertiroidie, infectii respiratorii acute) sau poate fi de novo (apare pentru prima data) in
sindromul coronarian acut (infarct miocardic), tromboembolismul pulmonar, in criza hipertensiva.

Clasificare functionala (in functie de simptome) a insuficientei cardiace (NYHA – New York Heart
Association):

Clasa I NYHA: activitate fizica nu este limitata; pacientul este asimptomatic la efort.

Clasa II NYHA: activitatea fizica este limitata usor; simptomele apar la activitate fizica mai mare ca cea
uzuala (zilnica); fara simptome in repaus.

Clasa III NYHA: activitate fizica uzuala (usoara) produce simptome; simptomele dispar in repaus.

Clasa IV NYHA: limitare severa a activitatii fizice, simptomele aparand chiar si in repaus.

sus

Cauze
Cea mai frecventa cauza de insuficienta cardiaca in tarile dezvoltate este boala cardiaca ischemica,
manifestata in principal prin infarctul miocardic (produce moartea unei parti a muschiului inimii ducand
la scaderea functiei de pompa).

Hipertensiune arteriala netratata duce in timp la ingrosarea muschiului cardiac si apoi la marirea inimii si
scaderea fractiei de ejectie.

Afectiunile valvulare (stenoza sau insuficienta aortica, stenoza sau insuficienta mitrala;) in formele lor
severe si prelungite, duc la suprasolicitarea si marirea inimii.

Alte cauze mai rare de insuficienta cardiaca

Defecte cardiace congenitale (din nastere) necorectate sau corectate insuficient in copilarie.

Insuficienta cardiaca din cardiomiopatii (cardiomiopatia dilatativa sau hipertrofica)

Insuficienta cardiaca idiopatica (de cauza neconuscuta) de cele mai multe ori in urma unor miocardite
virale (inflamatia muschiului inimii).

Hipertensiunea arteriala: netratata duce la insuficienta cardiaca.

Diabetul zaharat: prin faptul ca este un factor de risc pentru boala cardiaca ischemica.

Ateromatoza coronariana (ingustarea arterelor coronare prin depuneri de colesterol): principala cauza
de infarct miocardic si inclusiv insuficienta cardiaca.

Dislipidemia (colesterolul si trigliceridele mari in sange): in timp creste riscul de infarct miocardic

Fumatul: tot prin cresterea riscului de cardiopatie ischemica.

Obezitatea: creste activitatea neurovegetativa simpatica (creste productia de adrenalina) care la randul
ei creste tensiune arteriala, nivelul glicemiei si al colesterolului si trigliceridelor in sange.

Inaintarea in varsta: apare mai frecvent hipertensiune arteriala, cardiopatia ischemica si in plus apar
modificari structurale ale muschiului inimii care tin de imbatranire.
Consumul de alcool in exces; distruge muschiul cardiac producand IC.

Boala valvulara cardiaca: afectiunile valvelor in timp duc la afectarea muschiului cardiac.

Aritmiile: atat cele ventriculare cat si cele supraventriculare cand sunt frecvente sau cu ritm rapid, pot
duce in timp la slabirea muschiului inimii si IC.

sus

Simptome

Cel mai frecvent, pacientii cu IC acuza dispnee (senzatia de respiratie grea) la efort sau in repaus cu sau
fara ortopnee (dispnee in pozitia culcat care se amelioreaza cand se ridica in picioare).

Alte simptome sunt: astenia fizica si oboseala, durerea toracica (mai ales la cei cu cardiopatie ischemica),
palpitatiile (perceperea batailor inimii), tusea (in special noaptea sau la efort) iar in formele grave si
prelungite de insuficienta cardiaca apar scaderea in greutate, lipsa poftei de mancare, senzatie de greata
(sunt cauzate de acumularea de lichide in intestine si ficat).

sus

Diagnostic

Diagnosticul insuficientei cardiace este in primul rand unul clinic (prezenta simptomelor) iar confirmarea
sa se face prin metode imagistice (in special ecografie cardiaca) si de laborator (BNP sau NT-proBNP,
troponina, CK, CK-MB).

sus

Investigatii radioimagistice si de laborator

-hemograma completa, electroliti (sodiu, potasiu), functia renala (creatinina, uree): ne pot oferi indicii
despre cauza IC si prognosticul ei (evolutia in timp).

-markeri de citoliza miocardic a(de distrugere a muschiului cardiac): Troponina, creatin kinaza (CK) si
izoenzima MB (CK MB). Sunt utile in depistarea sindroamelor coronariene acute (cardiopatie ischemica),
in special infarctului miocardic acut.
-BNP (peptidul natriuretic de tip B) sau NT – proBNP: sunt substante secretate in principal de catre
muchiul ventricular, ca raspuns la cresterea presiunii intracardiace. Initial este secretat un precursor
(proBNP108) care apoi este proteolizat in NT-proBNP care este inactiv din punct de vedere biologic si
BNP care este activ. Valorile lor sunt crescute nu numai in insuficienta cardiaca ci si in alte conditii
(inaintarea in varsta, insuficienta renala, hipertrofia ventricului stang, fibrilatie atriala). Sunt utile in
diagnosticare IC in urgenta si au mai degraba un rol in excluderea altor cauze de dispnee. O valoare a NT
– proBNP mai mica de 300 picograme/ml sau BNP<50 picograme/ml, exclude diagnosticul de insuficienta
cardiaca la un pacient cu dispnee.

- radiografia toracica: utila in depistarea cardiomegaliei (maririi inimii), edemului pulmonar acut si poate
exclude alte cauze de dispnee date de boli pulmonare

-electrocardiograma: depisteaza aritmiile, infarctul miocardic acut, hipertrofia de ventricul stang; este
modificata de cele mai multe ori in IC.

-ecografia cardiaca: foarte utila in depistarea anomaliilor de structura a muschiului cardiac, problemelor
valvulare, evalueaza functia sistolica si cea diastolica.

- rezonanta magnetica nucleara (RMN): ofera informatii despre dimensiunile inimii si functia contractila
(de pompa). Nu este disponibila la scara larga si are costuri mari.

- tomografia computerizata (CT): este utila

- cateterismul cardiac stang sau drept: evalueaza atat functia sistolica cat si cea diastolica masurand
presiunea in camerele inimii si in circulatia pulmonara. Este invaziv, iradiaza si foloseste substanta de
contrast. Se foloseste mai rar, de regula la pacientii cu malformatii congenitale sau la cei la care se
efectueaza coronarografie.

sus

Tratamentul medicamentos

Are ca scop atat corectarea factorilor de risc (hipertensiune arteriala, tulburari de ritm,
hipercolesterolemie) cat si ameliorarea simptomatologiei. Presupune folosirea mai multor clase de
medicamente:
- diuretice (furosemid, hidroclorotiazida, spironolactona, eplerenona).

- beta blocante (metoprolol, carvedilol, nebivolol, bisoprolol).

- inhibitori ai enzimei de conversie (captopril, monopril, enalapril, ramipril, perindopril, zofenopril).

- antagonisti de receptori de angiotensina (valsartan, telmisartan, candesartan, irbesartan).

- inotrop pozitive (digoxin, dobutamina, dopamina – ultimele doua in formele acute si severe si doar in
spital).

- antiaritmice (amiodarona) la pacientii cu tulburari de ritm.

- antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel): la pacientii cu boala cardiaca ischemica.

-anticoagulate (acenocumarol, warfarina) la pacientii cu fibrilatie atriala, la cei cu trombi in ventriculul

stang sau anevrisme mari de VS.

-hipolipemiante (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina): scad nivelul colesterolului prevenind

infarctul miocardic.

-nitrati (isosorbit mononitrat, isosorbit dinitrat): utili mai ales in IC cauzata de boala cardiaca ischemica
(dilata arterele coronare).

sus

Tratamentul interventional

-revascularizare interventionala (dilatarea arterelor coronare ,de cele mai multe ori cu implantare de
stent): ajuta la recuperarea muschiului cardiac la pacientii cu infarct miocardic acut.

- resincronizarea ventriculara: se foloseste la pacientii cu bloc major de ramura stanga care produce
pierderea contractiilor sincrone ale muschiului cardiac, ducand la scaderea FE.

- implantarea de defibrilator intracardiac (un dispozitiv care detecteaza aritmiile si produce socuri
electrice): la pacientii cu FE scazuta previne moartea subita prin aritmii.

sus

Tratamentul chirurgical
-revascularizarea miocardica (prin operatie de bypass aortocoronarian): ajuta la imbunatatirea functiei
de pompa.

-anevrismectomia: presupune indepartarea zonei anevrismale (zona dilatata a inimii in care muschiul nu
mai este viabil).

-protezarea valvulara: la pacientii cu afectiuni valvulare impiedica aparitia sau agravarea IC. Uneori se
folosesc procedee de anuloplastie mitrala sau tricuspidiana (din cauza maririi atriilor sau ventriculilor,
inelul se dilata producand insuficienta mitrala sau tricuspidiana; anuloplastia presupune micsorarea
inelului si reducerea gradului de insuficienta).

-transplantul cardiac: este o solutie rar folosita din cauza disponibilitatii scazute a donorilor. Se face in
formele grave de insuficienta cardiaca in care tratamentul medicamentos nu mai are efect si evolutia
bolii este rapida. Ca o punte catre transplant se recurge uneori la dispozitive de asistare
ventriculare(VAD) care preiau o parte din functia de pompa a inimii.

Folosirea lor este limitata de infectiile severe care pot aparea.

sus

Recomandari privind stilul de viata

Modificarea stilului de viata presupune:

- restrictia consumului de sare: sarea in exces (in special sodiul din sare) retine apa in organism,
suprasolicitant muschiul cardiac si agravand simptomatologia. Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuia
sa reduca consumul de sare la aproximativ doua grame/zi.

- renuntarea la fumat: scade riscul de infarct miocardic.

- reducerea consumului de etanol: alcoolul in exces are efect toxic asupra muschiului cardiac. La
pacientii cu disfunctie sistolica severa de VS (FE scazuta) este bine sa se evite de tot consumul de alcool
chiar daca in cantitati mici alcoolul are efecte benefice asupra tensiunii arteriale.
- monitorizarea greutatii: cresterea brusca in greutate apare de regula prin acumulare de lichide si
presupune o agravare a insuficientei cardiace.

- scaderea in greutate: greutatea in exces creste tensiunea arteriala, colesterolul seric si frecventa
cardiaca (numarul de batai pe minut) suprasolicitand functia de pompa.

- activitatea fizica: pacientii cu insuficienta cardiaca au nevoie de repaus doar in formele acute de IC, in
rest trebuia sa desfasoare activitate fizica aerobica (mers pe jos, gimnastica, alergat usor) in functie de
toleranta la efort.

- calatoriile: trebuie evitate calatoriile lungi mai ales in zone cu altitudine mare (schimbarea presiunii
atmosferice si rarefierea aerului pot decompensa insuficienta cardiaca cronica). Poate fi de folos in astfel
de cazuri stationare pentru cateva zile la un punt intermediar(de altitudine mai joasa) pentru adaptare.

sus

Evolutie, complicatii

Evolutia insuficientei cardiace este spre agravare, cu scaderea calitatii vietii si mortalitate mare pe
termen mediu si lung. Corectarea factorilor de risc (fumat, hipertensiune arteriala, diabet zaharat,
dislipidemie), preventia bolilor cardiovasculare (in special infarctul miocardic) si metodele moderne de
tratament, au dus in ultimii ani la o imbunatatire a supravetuirii a pacientilor cu IC.

Insuficienta cardiaca este o afectiune cronica care necesita tratament permanent. Pacientii cu IC sunt
urmariti in serviciul de cardiologie la intervale regulate de timp, stabilite in functie de gravitatea bolii.

Pacientii cu afectiuni valvulare care se preteaza la protezare, necesita consult de chirugie cardiaca.
Pentru pacientii cu IC care prezinta factori agravanti(anemie, hipertiroidie), este necesar uneori consult
interdisciplinar, in functie de decizia medicului cardiolog