DEFINIRE

Sindrom
= anomalii ale funcției cardiace care duc la
incapacitatea inimii de a pompa sângele la un debit
suficient pentru a asigura nevoile metabolice sau de
oxigen ale țesuturilor
DEFINIRE
Sindrom definit clinic prin:
Semne clinice de stază (pulmonară, sistemică)
Semne clinice de debit cardiac scăzut
DEFINIRE
IC dreptă= stază sistemică
IC stângă= stază pulmonară
IC globală
Insuficiența ventriculară= alterarea funcției unui
ventricul (IMA)
IC congestivă= semne de stază sistemică
IC hipodiastolică= prin deficit de umplere
(pericardita constrictivă, cardiomiopatii restrictive)
PACIENȚI CU RISC
HTA
DZ
Dislipidemia
Obezitate
Sindrom metabolic
Toxine
Alcool
STADII
1. Pacienții cu risc

2. Boala structurală fără semne și simptome:

După IM
HVS/ Dilatarea VS (ECG, Ecocardiografie)
Valvulopatii
STADII
3. Stadiul simptomatic:
Dispnee
Fatigabilitate
Scăderea toleranței la efort
CAUZELE IC

1. Alterarea contractilității:
Ischemie miocardică
IMA
HTA
Afecțiuni valvulare
Miocardite
CAUZELE IC

2. Disfuncția diastolică:
Cardiomiopatii restrictive
Pericardita (exsudativă, constrictivă)
CAUZELE IC
3. Anomalii mecanice:
Valvulopatii
Tumori (Mixom atrial)

4. Tulburări de ritm și de conducere:

Bradiaritmii
Tahiaritmii
CAUZELE IC
5. Afectare pulmonară:
Cord pulmonar

6. Creșterea necesităților periferice:

Tireotoxicoza
Anemia
Febra
MECANISME COMPENSATORII ALE
AFECTĂRII CARDIACE
1. Stimularea sistemului nervos simpatic:
Tahicardia
Vasoconstricție periferică

2. Dilatație
3. Hipertrofie = remodelare ventriculară
MECANISME COMPENSATORII ALE
AFECTĂRII CARDIACE

4. Redistribuirea debitului cardiac către organe vitale =

coronarian, cerebral (răcirea extremități,
fatigabilitate!)
5. Scade debitul renal (stimularea sistemului renina-
angiotensina-aldosteron RAA: Retenția hidro-salină!)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ-
mecanisme fiziopatologice
1. Staza pulmonară
2. Debit cardiac inadecvat la organele periferice:
fatigabilitate musculară
alterarea funcției renale și a excreției de sodiu
 alterarea funcției cerebrale
INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ-
simptome
DISPNEEA (crește presiunea venoasă și capilară
pulmonară)
1. Dispnee de efort
2. Dispnee de repaus=ORTOPNEE
3. Dispnee paroxistică nocturnă
4. Astm cardiac =bronhospasm, raluri bronșice
5. Edem pulmonar acut =forma severă de dispnee de
repaus
CLASIFICAREA IC
Clasa NYHA I= dispnee la eforturi excepționale
Clasa NYHA II= dispnee la eforturi obișnuite (mers
plat)
Clasa NYHA III= dispnee la eforturi mici (mers lent,
îmbrăcat, făcut patul)
Clasa NYHA IV= dispnee în repaus
INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ-
simptome
TUSEA
La efort, în cursul nopții
Neproductivă
Seroasă- spumoasă (EPA)
Hemoptoică
HEMOPTIZIA
ASTENIE
FATIGABILITATE
INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ-
semne clinice
Ortopnee
Paloare, cianoza tegumente
Staza pulmonară:
raluri subcrepitante bazal
INSUFICIENȚA CARDIACĂ STÂNGĂ-
semne clinice
Examenul cordului:
Tahicardie
Crește matitatea cardiacă
Șoc apexian deplasat
Galop protodiastolic
Suflu de insuficiență mitrală funcțională
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
DREAPTĂ-
mecanisme fiziopatologice
1. Staza sistemică
2. Debit inadecvat la organele periferice

Cauze:
Afecțiuni pulmonare (cord pulmonar)
Afectarea primară a VD (IMA, valvulopatii)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
DREAPTĂ-
simptome
Hepatalgia
Durere epigastrică, grețuri, anorexie
Disconfort abdominal, meteorism
Dispneea, tusea (în afectarea pulmonară din cordul
pulmonar)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
DREAPTĂ-
simptome
Afectarea organelor periferice:
Tulburări de memorie, concentrare, iritabilitate
Fatigabilitate/ Intoleranța la exercițiu
Oligurie
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
DREAPTĂ-
semne clinice
Cianoza generalizată
Tegumente reci
Turgescența jugularelor
Edeme (declive)
Icter (staza hepatică)
Hepatomegalie de stază
Splenomegalie
Revărsate lichidiene= pleura, pericard, peritoneu
Anasarca
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
DREAPTĂ-
semne clinice
Examenul cordului:
Cardiomegalie
Deplasarea șoc apexian
Pulsații vizibile subxifoidian (Harzer)
Galop protodiastolic
Suflu de insuficiență tricuspidiană funcțională
INSUFICIENȚA CARDIACĂ GLOBALĂ
1. Staza pulmonară+
2. Staza sistemică
3. Semnele de debit cardiac scăzut

Elemente clinice de la cele 2 tipuri de insuficienţă

cardiacă
TESTE DIAGNOSTICE
1. Radiografia toracică:
Cardiomegalie
Desen interstițial accentuat
Opacități alveolare= edem pulmonar
Colecție pleurală
Afectarea pulmonară care a determinat cordul
pulmonar

2. Determinarea PVC (cateter central sau în AD)= 12-14

cm H2O
TESTE DIAGNOSTICE
3. ECG
Aritmii
Tulburări de conducere
Ischemie, sechele IMA
Hipertrofie (atrială, ventriculară)
Tahicardia
TESTE DIAGNOSTICE
4. Ecocardiografia
Hipertrofie
Dilatarea cavităților
Debitul cardiac (fracţie de ejecţie)
Afectarea valvulară
Colecție pericardică
TESTE DIAGNOSTICE
5. Cateterism cardiac
6. Coronarografie
7. Scintigrafie
8. Biopsie miocardică
9. Ecocardiografie transtoracică
TESTE DIAGNOSTICE
10. Teste de laborator:
Hemoleucograma
Funcția renală: uree,creatinina, sumar de urină, RFG,
clearance creatinina
Electroliți serici și urinari
Funcția hepatică: GOT, GPT, Bi, FA, GGT
TESTE DIAGNOSTICE
10. Teste de laborator:
Glicemie
Colesterol, TG
LDH, CPK, CK-MB
Teste de coagulare (IP, INR)
Teste tiroidiene: TSH, T4
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Dispneea:
Afecțiuni pulmonare: BPOC, astm, bronșiectazii,
pneumonie
Hemoptizia
Alte afecțiuni pulmonare, tbc, neo bronhopulmonar
Pleureziile de alte etiologii (neoplazii, cauze
infecţioase, sindrom nefrotic)
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Simptomele gastrointestinale:
Ulcer, gastrite
Hepatite, ciroze
Intestin iritabil
Tumori hepatice
Staza sistemică (edem+ ascita+ pleurezia):
Sindrom nefrotic
Ciroza hepatică
Insuficiența renală cronică
COMPLICAȚII
1. Alterarea funcției organelor periferice:
 Ficat= ciroza cardiacă
 Rinichi= insuficiența renală
 Creier= tulburări de memorie, concentrare, confuzie

2. Staza- tromboză vasculară:

 Tromboza venoasă periferică
 Embolia pulmonară

3. Infecții= pulmonare (staza), infecții tegumentare periferice

4. Aritmii cardiace
5. Moartea subită
TRATAMENT
Identificarea și tratarea factorilor de risc:
HTA
DZ
Hipercolesterolemia
Sistarea fumatului (vasoconstricție)
Controlul greutății
Consumul excesiv de alcool
TRATAMENT
Identificarea și tratarea afecțiunilor cardiace cu risc:
Valvulopatii: corectare chirurgicală
Miocardite : antibioterapie
Boala cardiacă ischemică, IMA
Tratarea tulburărilor de ritm şi de conducere
TRATAMENT
Repaus
Regim hiposodat (3-4 g/zi)
Evitarea excesului de lichide în insuficiența cardiacă
severă
TRATAMENT
1. Medicația tonicardiacă: Digoxin
Crește contractilitatea miocardică
Controlul frecvenței în fibrilația atrială
În urgență: fiola 0,5 mg
Doza de încărcare= 3-6 tb/zi
Doza de întreținere= 1 tb/zi
Eliminare renală
Supradozaj= anorexie, grețuri, vărsături, durere
abdominală, aritmii, blocuri cardiace, tulburări de
vedere, stări confuzive
TRATAMENT
1. Medicația tonicardiacă:
Dopamina- pe infuziomat
Dobutamina
TRATAMENT
2. Diuretice:
Tratarea edemelor, stazei pulmonare, periferice
Diuretice de ansă: Furosemid f 20 mg, tb 40 mg
Diuretice tiazidice: Nefrix 25050 mg
Diuretice care economisesc potasiu (antialdosteron):
Spironolactona 25-50-100 mg

Monitorizează diureza!
Controlul electroliților!
TRATAMENT
3. Inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei IEC:
 inhibă enzima care convertește Ag I la Ag II
(vasoconstricție, activarea simpatică, retenția de Na,
stimularea secreției de aldosteron, acțiune
protrombotică)
Scad remodelarea ventriculară
Ameliorează funcția sistolică, prelungesc supraviețuirea

Atenție în: hiperpotasemie, creatinina peste 2,5 g/dl nu

se dau!
TRATAMENT
3. Inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei IEC:
Captopril 25 mg de 3x/zi
Enalapril 10 mg de 2x/zi
Lisinopril 5mg-20mg
Ramipril
TRATAMENT
4. Blocanți ai receptorilor de angiotensină:
Ameliorarea simptomelor (îmbunătățesc clasa NYHA)
Atenție: hiperpotasemie, creatinina peste 2,5 mg/dl
Candesartan
Valsartan
TRATAMENT
5. Beta blocante:
Ameliorarea simptomelor (îmbunătățesc clasa NYHA)
Cresc supraviețuirea
Metoprolol 25-100 mg
Bisoprolol 10 mg
Carvedilol 12,5-25 mg
TRATAMENT
6. Vasodilatatoare:
Nitrați= arterio și venodilatație
Izosorbid dinitrat 20 mg
TRATAMENT-terapia asociată
Statine (în dislipidemii)
Hipoglicemiante (la diabetici)
Medicația antitrombotică (Aspirina, Plavix)
Anticoagulante: profilaxia trombembolismului
O2 pe mască
EDEMUL PULMONAR ACUT

EPA = Creșterea acută a p capilare pulmonare

EDEMUL PULMONAR ACUT-
cauze
Criza HTA
IMA
Afectarea aparat valvular mitral (SM, ruptura de
cordaje, pilieri)
Tulburare de ritm (FA)
Supraumplere volemică
EDEMUL PULMONAR ACUT-
semne și simptome
Dispnee- cu instalare acută
Ortopnee
Polipnee
Agitație, anxietate, transpirații
Tegumente palide și reci, cianoza extremităților
Tuse productivă
Sputa albă, aerată, rozată, spumoasă
EDEMUL PULMONAR ACUT-
semne și simptome
Raluri subcrepitante și crepitante urcă de la baze spre
vârf
Evoluția nefavorabilă=
Insuficiența respiratorie: hipoxemie, hipercapnie,
somnolență, comă
Șoc cardiogen: hipotensiune, oligoanurie
EDEMUL PULMONAR ACUT-
paraclinic
Radiografie toracică: opacități alveolare confluente,
hili măriți
ECG: aritmii, IMA
Parametrii ASTRUP (PaO2, PaCO2, pH): hipoxie,
hipercapnie
Sa O2: scădere
EDEMUL PULMONAR ACUT-
diagnostic diferențial
Astm
Embolia pulmonară
IMA
EDEMUL PULMONAR ACUT-
tratament
Poziția pacient: ridicată, cu picioarele atârnând la
marginea patului
Oxigen 4-8 l/min
Morfina/ mialgin- scade excitabilitatea centrului
respirator
Diuretice: Furosemid iv.
Vasodilatatoare: Nitroglicerina iv.pe injectomat
10 microg/min- 100microg/min
EDEMUL PULMONAR ACUT-
tratament
Șoc cardiogen: Dopamina 4-5 microg/kg/min sau
Dobutamina
Pa CO2 peste 60 mmHg: intubație și ventilație
mecanică