5 cauze comune ale BPOC

1.

Fumatul. Fumul de igar este de departe cea mai comun cauz pentru care persoanele dezvolt
BPOC. O poi dezvolta i de la trabuc i pipa, n special dac inhalezi fumul.

2.

Fumatul pasiv. Chiar dac nu fumezi, poi dezvolta BPOC dac trieti cu un fumtor i respiri fumul de
igar.

3.

Poluare i noxe. Poi dezvolta BPOC din cauza aerului poluat. i respirarea gazelor chimice, prafului
sau substanelor toxice de la locul de munc pot cauza aceast boal.

4.

Genele. n jur de 3 persoane din 100 cu BPOC au un defect al ADN-ului numit deficien de alfa-1
antitripsin sau deficiena AAT. Plmnii ti nu au o anumit protein n cantitate suficient care este necesar
pentru protejarea acestora mpotriva lezrii. Aceasta poate duce la BPOC sever. Dac tu sau un membru al
familiei tale ai avut probleme serioase cu plmnii, n special la o vrst fraged, este foarte probabil s ai
deficiena AAT.

5.

Astmul. Se ntmpl rar, ns astmul poate duce la BPOC. Dac nu tratezi astmul, n timp poate avea
consecine grave asupra sntii tale.

Cum afecteaz BPOC plmnii?

n interioul plmnilor se afl nite sculei numii alveole. Acetia se umfl precum un balon de fiecare dat cnd
inspiri. Oxigenul din alveole ajunge n snge, dup care plmnii ti mping afar aerul rmas.

Cnd ai BPOC, plmnii nu funcioneaz normal. Iritarea pe termen lung a cilor respiratorii cauzat de fum sau
ali poluani, duce la lezarea definitiv a acestora, ceea ce face ca pereii dintre alveole s fie distrui. Devine din
ce n ce mai greu s mpingi afar aerul rmas. Cu fiecare respiraie nu poi lua suficient oxigen proaspt.

n cele mai multe cazuri, acest proces este foarte lent. Simptomele se pot manifesta n timp. Pot trece i ani pn
s le observi.

Cum s reduci riscurile de BPOC

Dac ai BPOC, nu poi vindeca plmnii care deja sunt lezai, ns poi face cteva schimbri pentru a ncetini
lezarea sau a opri agravarea strii acestora.

1.

Nu fuma. Aceasta este calea nr. 1 prin care poi preveni sau ncetini BPOC, dac deja o ai. Nu te apuca de

fumat sau renun, n caz c fumezi. Cere ajutorul medicului sau a familiei i prietenilor n caz c nu te poi lsa.

2.

Evit inhalarea iritanilor. Pe ct de mult posibil stai departe de noxe, toxine, fumatul pasiv i praf.

3.

Evit rcelile, viruii i infeciile. Dac ai BPOC, pn i o rceal obinuit poate duce la probleme severe.

n timpul sezonului rece, spal-te ct mai des pe mini. Folosete i un dezinfectant de mini. ncearc s evii
persoanele bolnave.

4.

Vaccineaz-te. Protejeaz-i plmnii de grip i pneumonie.

5.

ntreab medicul dac ai fost testat pentru deficiena AAT. Cu ajutorul unei analize de snge se poate afla

dac ai motenit BPOC. Se ntmpl rar, ns dac ai probleme serioase la plmni, fr nicio cauz evident
(cum ar fi fumatul), ai emfizem nainte de vrsta de 46 de ani sau dac ai un membru al familiei cu deficiena
AAT, medicul i poate recomanda s i se fac testul. n caz c ai BPOC, medicamentele i schimbarea stilului de
via te pot ajuta s respiri mai uor.

Bronhopneumopatie cronic obstructiv, prescurtat BPOC. Este o afeciune sever,

nevindecabil, dar evitabil. Potrivit Organizaiei Mondiale a Sntii, BPOC ucide, la nivel
global,

medie,

persoan

la

fiecare

zece

secunde.

De fapt, BPOC nu este o singur boal, este un termen generic utilizat pentru a descrie
afeciuni pulmonare cronice care micoreaz debitul de oxigen n plmni. BPOC este, n
general, un cumul dintre cele dou boli: bronita cronic i emfizemul. Mai nti, plmnul
sufer o inflamie la nivelul cilor aeriene i, apoi, n coninutul plmnului apar nite bule,
care sunt, de fapt, nite bule de emfizem. Practic, plmnul i pierde structura. Populaia
afectat n proporie mai mare este oarecum diferit pe sexe. Brbaii sunt mai afectai dect
femeile. n Europa, prevalena este ntre 6% i 12%. La noi, se estimeaz c este n jur de 8%,
spune prof. dr. Florin Mihlan, preedintele Societii Romne de Pneumologie.
De regul, BPOC este pus n legtur direct cu tabagismul. Ceea ce nu este greit. Dar
BPOC nu se reduce la o simpl tuse tabagic, este o afeciune pulmonar subdiagnosticat i
cu potenial letal. Simptomele cele mai frecvente ale BPOC sunt gfitul, sufocarea, dispneea
(dificultatea n respiraie), secreia n exces de mucus, tusea cronic. Pentru pacientul cu
BPOC activiti obinuite, precum urcatul sau cobortul scrilor, devin un calvar. Bun parte
dintre fumtori tuesc dimineaa i cred c acest lucru este din cauza fumatului. n realitate,
aceast tuse reprezint primul moment al instalrii bronitei. Ali pacieni ncep s gfie la
distane mari, apoi la distane din ce n ce mai mici. Uneori, n faza avansat, pacientul gfie

i n reapus. Aceste gfieli sunt puse pe seama vrstei i a pierderii capacitii respiratorii, ele
fiind, de fapt, semnale ale instalrii emfizemului pulmonar, spune prof. dr. Mihlan. De
asemenea, specialistul subliniaz c aceti pacieni rcesc mai uor, tuesc i expectoreaz
cantiti mari de sput galben. Tratamentul administrat n BPOC poate contribui la
ncetinirea evoluiei bolii, dar trebuie reinut c, n timp, boala se agraveaz. De obicei, BPOC
este diagnosticat la persoane cu vrste peste 40 de ani. Potrivit estimrilor OMS, n 2004, la
nivel global, 64 milioane de persoane sufereau de BPOC i trei milioane au murit din cauza
acestei boli. Tot OMS, avertizeaz c numrul total al deceselor puse pe seama BPOC ar
putea crete n viitorii 20 de ani. Astfel, BPOC ar putea deveni a treia cauz de deces la nivel
global, dac nu se iau msuri urgente de reducerea factorilor de risc: fumatul activ i pasiv,
poluarea, respectiv cea casnic i cea industrial.

Peste un milion de romni sunt diagnosticai cu bronhopneumopatie obstructiv cronic

(BPOC), dar numai 25 la sut dintre ei urmeaz un tratament regulat, n ciuda faptului c
specialitii pneumologi atrag atenia c, netratat, aceast boal pulmonar cronic poate fi
fatal.
Alexandru Scrobotovici este unul dintre romnii care se confrunt cu BPOC de aproape zece
ani. A fost diagnosticat la vrsta de 57 de ani, atunci cnd s-a prezentat la medic pentru a trata
o rceal mai grav. De multe ori, rceala este cea care deconspir BPOC, deoarece boala
are simptome ascunse. n primele stadii, muli nu simt dect o oboseal mai accentuat la
efort, pe care o pun pe seama mbtrnirii. n timp, gfitul apare la eforturi din ce n ce mai
mici, chiar i n timpul mersului pe jos. Alt simptom al BPOC este tusea prelungit, pe care
fumtorii, de obicei, o ignor. La fel cum a fcut i Alexandru Scrobotovici.
Primul lucru despre care m-a ntrebat medicul a fost: Fumezi? Da!, povestete el vizita la
medicul pneumolog. Principala cauz a apariiei acestei boli este fumatul, la care se adaug
poluarea i expunerea la locul de munc la pulberi industriale i noxe. Alexandru Scrobotovici
a lucrat ntr-un parc auto, unde a inhalat multe gaze de eapament, iar ulterior s-a angajat ntro staie de betone, unde a inhalat pulbere de nisip. Toate i-au afectat plmnii.
Tratamentul, mai scump dect igrile
L-am ntrebat pe domnul doctor: m mai fac bine?, i amintete pacientul. BPOC este ns
o boal pulmonar incurabil, de aceea tot ce a putut s i promit medicul a fost c boala nu
se va agrava, daca va respecta tratamentul i va renuna la igri. Din 2005 nu am mai pus

mna pe igare. Cred c totul este de la cap. Am inut tratamentul foarte strict i m-am
ncurajat singur. Analizele au ieit din ce n ce mai bine, nu prea mai gfi, nu am mai rcit,
spune cu mndrie Scrobotovici. Cu toate acestea, el adaug: Tratamentul pentru BPOC este
mai scump dect igrile, nu am fcut nici o afacere.
Alexandru Scrobotovici este unul dintre pacienii cu BPOC asculttori i rbdtori.
Majoritatea renun la tratament i aleg s ignore simptomele bolii, fie pentru c nu au bani s
cumpere tratamentul, fie pentru c nu vor s renune la fumat, fie pentru c nu au rbdare ca
tratamentul s dea rezultate. Boala nu evolueaz spectaculos sub tratamentul inhalator, iar
pacienii nu au rbdare s atepte rezultatele cteva luni. n plus, inhalatorul, dac nu este o
pastil, nu este asociat cu un tratament, explic prof. as. Ruxandra Ulmeanu, medic primar
pneumolog-bronholog, Institutul de Pneumologie Marius Nasta Bucureti. Medicul
avertizeaz c n lipsa tratamentului boala se agraveaz, modific dramatic viaa pacientului
(care ajunge s nu mai poat respira la cel mai mic efort) i poate fi fatal. BPOC are multe
boli asociate, printre care afeciuni cardiovasculare, diabet zaharat sau osteoporoz.
Ghid de informare pentru pacieni
Medicii explic aderena sczut la tratament a pacienilor cu BPOC, dar i mortalitatea
ridicat a bolii prin lipsa de informare. Avem de-a face cu un deficit de educaie n rndul
populaiei, iar medicii se afl de multe ori n criz de timp i nu pot s vorbeasc n detaliu cu
fiecare pacient, spune prof. dr. Florin Mihlan. n acest context, Societatea Romn de
Pneumologie a lansat Jurnalul Pacientului cu BPOC, un ghid de informare i monitorizare
care ajut pacienii i medicii s in sub control aceast boal cronic.
Jurnalul Pacientului cu BPOC familiarizeaz pacientul cu efectele bolii i consecinele
renunrii la tratament. Ghidul este util fiindc sprijin investigaiile medicului i nva
pacientul s-i controleze boala, explicndu-i inclusiv cum s gestioneze o criz atunci cnd
este singur, declar prof. dr. Florin Mihlan, preedintele Societii Romne de
Pneumologie.
Acest Jurnal este binevenit. Cnd am achiziionat eu boala, nu tiam nimic despre ea. Am
avut noroc cu domnul profesor. Poate totui e prea gros i o s sperie pacienii, afirm
Alexandru Scrobotovici, pacient.
Jurnalul cuprinde 64 de pagini cu informaii despre simptome, analize, semnele de exacerbare
a bolii, sfaturi practice despre dieta potrivit sau renunarea la fumat, cu scopul de a arta cum
boala poate fi inut sub control, oferind totodat i un instrument de evaluare i monitorizare
al acesteia, dedicat medicilor.
Jurnalul Pacientului cu BPOC este, n primul rnd, un excelent instrument de monitorizare a
bolii, att din perspectiva medicului, ct mai ales a pacientului el poate acum s compare
stadiile de boal n diferite momente de timp, corelate cu diverse decizii de via pe care le ia
pentru controlul afeciunii de care sufer. De asemenea, i familia, un vector extrem de
important de influenare a pacientului, are vizibilitate asupra evoluiei strii acestuia de
sntate, declar prof. as. Ruxandra Ulmeanu, unul dintre realizatorii ghidului.
Nevoie de medicamente compensate

Ghidul informativ Jurnalul Pacientului cu BPOC va fi distribuit gratuit prin intermediul

medicilor, ca prim pas n educarea celor peste un milion de romni care se confrunt cu
aceast afeciune, cu scopul de a-i ajuta s-i neleag boala i s nvee s o controleze.
Pe lng informare, pacienii au nevoie i de sprijin financiar din partea autoritilor. n rile
n care statul acoper costul medicamentelor pentru BPOC, ratele de aderen la tratament
sunt mai bune. n prezent, n Romnia, multe medicamente pentru aceast boal sunt
compensate 90%, dar chiar i aa costurile ajung la 100-120 de lei pe lun, n funcie de
tratament, ceea ce este mult pentru pensionarii care au mai multe boli asociate, susine prof.
dr. Florin Mihlan.
Pacieni din ce n ce mai tineri
Romnia este printre rile cu cei mai tineri pacieni cu BPOC, arat cercetarea BPOC Audit,
efectuat recent n 16 ri europene. Mai mult, ara noastr ocup locul al treilea n Europa la
mortalitatea cauzat de aceast boal pulmonar. n Romnia prevalena acestei boli scade sub
pragul vrstei de 35-40 de ani, iar peste 50% din populaia de peste 40 de ani din Romnia a
fost identificat ca fiind la risc de BPOC.
BPOC a fost considerat mult vreme o patologie a brbatului vrstnic, dar din cauza
fumatului din ce n ce mai muli aduli tineri (cu vrste cuprinse ntre 20 i 44 de ani) sunt
afectai i, de asemenea, se nregistreaz din ce n ce mai multe cazuri n rndul femeilor,
explic prof. dr. Florin Mihlan.
Alte boli n contextul BPOC
Simultan cu BPOC-ul, muli oameni sufer de boli de inim, diabet sau osteoporoz. Este
important ca pacienii s discute cu medicul personal despre toate bolile de care sufer pentru
a primi un tratament personalizat eficient.
Boli cardiovasculare
Multe persoane cu BPOC au i boli ale inimii i vaselor de snge, cum sunt hipertensiunea
arterial sau insuficiena cardiac. Chiar boala pulmonar poate s duc la probleme ale inimii
i vaselor, prin creterea presiunii n arterele din plmni. n plus, unele medicamente care se
dau pentru bolile de inim pot agrava boala pulmonar. De aceea, pacienii cu BPOC trebuie
s aib o diet echilibrat i s fac regulat exerciii fizice, n limita posibilitilor, pentru a
scdea riscul de apariie a bolilor cardiovasculare.
Diabet
Unele medicamente folosite pentru a trata BPOC pot crete nivelul glucozei n snge. De
aceea, dieta sntoas i micarea pot ajuta pacienii s previn aceast boal care are, de
asemnea, multe complicaii invalidante, precum neuropatia, dar i retinopatia diabetic.
Infecii pulmonare
Pacienii cu BPOC sufer des de infecii pulmonare, cum este pneumonia. Acestea apar
deoarece plmnii deteriorai nu se mai pot apra de microbi aa cum o fac plmnii sntoi.

Pentru a scdea acest risc, pacienii trebuie s renune la fumat i s se vaccineze anual
mpotriva microbilor care cauzeaz grip i pneumonie.
Osteoporoz
Unele persoane care sufer de BPOC au factori de risc pentru osteoporoz, printre care
fumatul, nivelul sczut de vitamina D i tratamentul cu steroizi. Osteoporoza este o boal care
slbete oasele i crete riscul de fracturi, ceea ce afecteaz i mai multe calitatea vieii
pacienilor cu BPOC. n aceste cazuri, medicii recomand suplimente de calciu i vitamina D,
precum i un program regulat de exerciii fizice.

Ca urmare a poluarii atmosferice, a fumatului nociv, a tratarii necorespunzatoare a infectiilor

pulmonare, treptat se pot instala bolile pulmonare cronice.
Bolile pulmonare cronice sunt definite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) astfel:
prezenta tusei si/sau a expectoratiei minim 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv si reducerea
VEMS (volumul de aer eliminat de plamani in prima secunda a expiratiei) sub 60%.
Bolile pulmonare obstructive cronice denumite anteriorbronhopneumonii obstructive cronice
(BPOC), cuprind: bronsita cronica si emfizemul pulmonar.
Deci termenul de bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPOC) este folosit pentru a desemna
bolnavii cu bronsita cronica si/sau cuemfizem pulmonar, BPOC este diagnosticata de obicei la
indivizii cu varste cuprinse intre 55 si 65 de ani si afecteaza in special barbatii, in primul rand din
cauza incidentei crescute a fumatului la acestia.

Cauzele care determina aparitia bolilor pulmonare cornice

Cercetarile au evidentiat o serie de factori predispozanti si anume:
Fumatul: este factorul cel mai frecvent in aparitia bolilor obstructive respiratorii.
Poluarea atmosferica: s-a observat o incidenta crescuta a bolilor obstructive respiratorii in
zonele puternic industrializate si cele urbane. Principalii factori poluanti implicati in dezvoltarea
si agravarea acestor boli sunt: dioxidul de sulf, pulberile si dioxidul de azot.
Factorii ocupationali cresc riscul de expunere la: praf, gaze toxice si diizocianat de toluen.
Infectiile: studiile epidemiologice au aratat ca infectia cu rhinovirusuri si pneumonia virala
severa cresc riscul de dezvoltare a bolilor obstructive respiratorii.
Factorii familiali sunt reprezentati de: fumatul pasiv si gazul metan.
Factorii genetici: exista studii care au aratat existenta unei predispozitii genetice pentru
dezvoltarea bronsitei cronice la gemenii monozigoti.

Simptomele unei boli pulmonare cronice

Cel mai frecvent simptom pe care il acuza acesti bonavi este dispneea (dificultatea in
respiratie), accentuata de efort. Unii bolnavi acuza initial simptome ca: tuse, sputa, respiratie
suieratoare, astenie si scadere ponderala.
In BPOC se descriu 2 sindroame clinice, in functie de predominanta bronsitei sau a emfizemului:
Tipul A-cu predominanta emfizemului sau Tipul B-cu predominanta bronsitei.

Bronsita cronica si cauzele aparitiei bronsitei cronice

Bronsita cronica este o boala caracterizata prin tuse si expectoratie, cel putin 3 luni pe an, timp
de 2 ani consecutiv. Cauzele de aparitie a bronsitei cronice pot fi:
- endogene: deviatia de sept, vegetatiile adenoide;
- exogene: fumatul, poluarea atmosferei, umiditatea, expunerea profesionala la pulberi, minerale,
vegetale, infectii bronsice bacteriene si virale
Fumatul este insa considerat cauza principala de producere a bronsitei cronice.
Exista mai multe forme clinice ale bronsitei cronice:
- bronsita cronica simpla: caracterizata de prezenta tusei persistente si a expectoratiei;
- bronsita cronica purulenta;
- bronsita cronica obstructiva: in care apare mai ales dispneea si wheezingul;
- bronsita cronica astmatiforma: caracterizata de scaderea progresiva a VEMS-ului.

Simptomele bronsitei cronice si diagnosticul de bronsita cronica

Principalele simptome care apar sunt:
- tusea cronica sau recurenta, minimum 3 luni pe ani, timp de 2 ani consecutiv;
- expectoratia este semnul cardinal al bolii, este in cantitate variabila, de obicei mai mare
dimineata "toaleta bronhiilor";
- febra sau stari febrile: apar in puseele de suprainfectie;
- dispnee (dificultate in respiratie).
Pentru diagnostic medicul va realiza anamneza si examenul fizic. La examenul fizic se vor

putea decela la ascultatia toracelui cu ajutorul stetoscopului: raluri ronflante, sibilante sau
subcrepitante. Degetele pacientului pot avea o forma particulara - degete
hipocratice.Investigatiile paraclinice ce pot fi necesare pentru diagnostic sunt:
- examenul radiologic: acesta poate fi normal sau se poate constata accentuarea desenului
bronhopulmonar;
- examenul citologic si bacteriologic al sputei: se realizeaza pentru depistarea cauzei infectiei
bronsice sau pentru a exclude prezenta tuberculozei pulmonare;
- explorari respiratorii: caracteristic bronsitei cronice este depistarea unui VEMS (Volum
expirator maxim pe secunda) scazut.

Tratamentul bolilor pulmonare cronice

Tratamentul initial al bolnavilor cu BPOC presupune:
- recomandarea evitarii fumatului si a altor factori iritanti;
- administrarea terapiei bronhodilatatoare;
- administrarea de antibiotice atunci cand sputa este mucopurulenta.
Ulterior, medicatia va fi ajustata in functie de evolutia bolii si de raspunsul la tratament. Se poate
apela si la tratamentul curativ, care urmareste: cresterea eliminarii secretiilor prin hidratare si
administrare de aerosoli, realizarea bronhodilatarii prin utilizarea medicamentelor
bronhodilatatoare, administrarea tratamentului antiinflamator si corectarea alterarilor fiziologice
cum ar fi hipoxemia, unde se va administra oxigen pe sonda nazala.
Utile pentru tratament sunt si exercitiile fizice si gimnastica respiratorie care vor
imbunatati toleranta la efort si care vor antrena si muschii respiratori.
Tratamentul chirugical este o alta optiune terapeutica. Astfel la pacientii cu bule mare de
emfizem care comprima parenchimul pulmonar normal se practica bulectomia (excizia
chirurgicala a portiunii pulmonare afectate -bula-). Pacientii cu emfizem in stadiu terminal vor
necesita realizarea unui transplant pulmonar. Unii pacienti necesita realizarea
unei pneumectomii subtotale, ceea ce presupune indepartarea unei portiuni din unul sau din
ambii plamani.
Tratamentul profilactic urmareste eliminarea factorilor de risc, adica a: fumatului, factorilor
profesionali si poluarii. Se poate utiliza in acest scop si vaccinarea antipneumococica si
antigripala.
Este necesar sa se faca o evaluare periodica a functiei respiratorii la pacientii cu factori de risc
pentru dezvoltarea BPOC, pentru a preveni si trata cat mai precoce aceasta maladie.

BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA C
RONICA ACUTIZATA
1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PLAMANULUI
2.

STRUCTURA MUCOASEI BRONSICE

Aparatul respirator este alcatuit din caile respiratorii extrapulmonare si plamani. Caile respiratorii
extrapulmonare sunt: caile nazale, faringe, laringe, trahee, bronhiile primare.
Plamanul reprezinta organul unde au loc schimburile gazoase din structura aparatului respirator.
Plamanul drept ocupa cea mai mare parte din torace. Acesta este mai mare decat cel stang, avand o
greutate de 700 grame, deoarece inima ocupa mai mult loc in partea stanga a toracelui.
Plamanii sunt asezati in cavitatea toracica, avand fiecare o cavitate ple
urala proprie. Ei ocupa aproape intreaga cavitate toracica, cu exceptia partii mijlocii numita mediastin (aflata
intre fetele mediale ale celor doi plamani stern si coloana vertebrala).

In acest spatiu se gasesc inima si marile vase de la baza ei, traheea, nervii vagi si frenici, ganglionii si timusul
(o glanda endocrina activa in perioada copilariei cu rol in cresterea organismului).
In jos plamanii se intind pana la diafragm. In sus depasesc prima pereche de coaste, iar spre planul median se
afla de o parte si de alta a mediastinului. Plamanii au o culoare roz la copil si cenusie la adult, cu pete negre datorita
depunerilor particulelor de fum, praf, etc.

CONFfIGURATIA EXTERNA A PLAMANULUI

Un plaman prezinta : un varf, o baza , trei fete si trei muschi.
superioara a cavitatii toracice, depasind cu 5cm coasta 1 si cu 2,5 cm clavicula .

Varful se gaseste la limita

Baza este largita si concava, sprijinita pe bolta diafragmului pe care se muleaza si prin intermediul careia vine
in contact indirect cu organele abdomenului: ficatul in dreapta, stomacul si splina in stanga, rinichiul bilateral
posterior .
Fata costala este in raport cu coastele, fata mediala (mediastinala) priveste
spre celalalt plaman.
Fata diafragmatica corespunde bazei, vine in raport cu diafragmul.
Marginea superioara este
mai ascutita si cuprinde la plamanul stang incizura cardiaca, sub care se gaseste o prelungire linguala (ca o lingura ). La
plamanul
drept
aceasta
margine
este
convexa,
iar
incizura
cardiaca
este
mai
redusa.
Marginea posterioara este rotunjita si vine in
raport cu lantul
toracal.
Marginea inferioara reprezinta circumferinta plamanului. Pe fetele costale sunt niste santuri
profunde numite scizuri care impart plamanul in lobi.
Plamanul drept are doua scizuri: una
oblica, iar cealalta orizontala care determina trei lobi : superior , mijlociu si inferior iar plamanul stang are numai o
scizura, cea oblica, care imparte plamanul stang in doi lobi , unul superior si unul inferior.
Segmentul pulmonar reprezinta unitatea anatomica si functionala a plamanului in cadrul unui lob pulmonar.
Limitele
dintre
segmente
se
gasesc
in
profunzimea
plamanilor numite
scizuri
intersegmentare.

SEGMENTELE PULMONARE
Fiecare segment pulmonar are un pedicul segmentar propriu alcatuit din bronhie segmentara si nervii
segmentari respectivi.
Plamanul drept reprezinta urmatoarele segmente:
Lobul
superior: - segmentul
apical
- segmentul
anterior
- segmentul posterior
Lobul mijlociu: - segmentul
medial
- segmentul lateral
(axial)
Lobul inferior
: - segmentul apical inferio
r
- segmentul
mediobazal
- segmentul laterobazal
Plamanul stang reprezinta urmatoarele segmente :
Lobul
superior

superior

- segmentul
- segmentul anterior

apical

- segmentul
posterior
posterior
inferior
inferior

Lobul inferior

- segmentul
- segmentul
: - segmentul
- segmentul mediobazal

lingual
lingual
apical

- segmentul posterobazal
- segmentul anterobazal
- segmentul la
terobazal
Plamanul stang este mai lung si mai ingust decat plamanul drept
datorita pozitiei inimii si a cupolei diafragmatice care in stanga este mai joasa decat in dreapta.

CAILE RESPIRATORII PULMONARE

Dupa ce patrund prin hilul pulmonar, bronhiile principale, care sunt bronhii de gradul 1 se numesc bronhii
intrapulmonare,
care
se
ramifica
dand
na&#
636d31g
351;tere
arborelui
bronsic.
Bronhiile principale drepte se impart in doua bronhii ( bronhii de gradul doi). Bronhia superioara - care patrunde
in lobul superior si se distribuie celor trei segmente pulmonare alcatuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul
trei).
A doua ramura se numeste trunchiul bronsic intermediar care da nastere la doua bronhii lobare,
fibre musculare netede. Sub aceasta este un strat subtire BRONHIA LOBARA MIJLOCIE- care se imparte
in doua bronhii segmentare repartizate segmentului lobului mijlociu.
BRONHIA LOBARA INFERIOARA se imparte in cinci bronhii segmentare repartizate segmentului pulmonar a lobului
inferior.

ARBORELE BRONSIC STANG

Dupa ce patrunde prin hilul pulmonar, bronhia principala stanga ( bronhie de gradul 1) se imparte in doua
ramuri lobare ( bronhii de gradul 2).
I. Bronhia lobara mijlocie, care se imparte in doua trunchiuri:
a) trunchiul superior se termina in trei bronhii segmentare: apical, posterior, inferior.
b)trunchiul

inferior

se

termina

in

doua

bronhii

segmentare:

inferior

si

superior.
II. Bronhia lobara inferioara care are aceeasi impartire ca la plamanul drept.
Fiecare bronhie
segmentara de gradul trei da ramificatii din ce in ce mai subtiri ajungand la dimensiuni foarte reduse cu un lumen de
circa 0,1 mm. In final se formeaza bronhii inferioare lobulare, bronhii terminale si bronhii respiratorii care se termina cu
acinii pulmonari. Ramurile terminale ale arborelui bronsic au peretii alcatuiti de la exterior catre interior astfel:

din

-o teaca fibroconjunctiva care acopera o patura de fibre conjunctive, iar la interior se afla tunica mucoasa formata
celule
cubice
ciliate.
La acest
nivel
nu
se
mai intalnesc
glande
mucosecretorii

bronsice.

BRONHIILE
Sunt doua bronhii principale considerate ultimele segmente ale cailor respiratorii superioare. Sunt doua
ramuri ce provin din bifurcatia traheei si se intind de la pintenul traheal pana la hilul plamanului unde intra in
componenta pediculului pulmonar. Bronhia dreapta are o lungime de 2-3 cm este formata din 4-7 inele cartilaginoase si
are un calibru mai mare, se indreapta spre plamanul drept.
Bronhia stanga are o lungime de 4-5 cm un numar de 7-13 inele cartilaginoase, calibrul fiind mai mic fata de
bronhia dreapta.

DEFINTIA BOLII:
Notiunea de bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC) cuprinde:
bronsita
cronica, emfizemul si unele forme de astm bronsic. In aceste boli apar semne comune:
wheezing diurn sau nocturn, dispnee de efort, sindrom obstructiv, cu reducerea VEMS-ului
sub 6o%.
Este o boala caracterizata clinic prin tuse si sau expectoratie intermitenta sau
permanenta, determinata de hipersecretia mucoasei bronsice, avand ca substrat
anatomopatologic o inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic si alterarea structurii

mucosecretante si evoluand de obicei spre o afectare progresiva a bronhiolelor si a tesutului

pulmonar.
Definitia trebuie completata cu urmatoarele precizari; caracterul cronic al semnelor
(tuse,
expectoratie),
trebuie
constatat
cel
putin
trei
luni,
doi
aniconsecutiv .
Simptomele nu trebuie determinate de o boala
bronhopulmonara,
cardiaca,
renala,
neoplazica
sau
psihonevrotica.

INCIDENTA SI PREVALENTA PE SEXE, GRUPE DE

VARSTE, REGIUNI GEOGRAFICE:
Boala este frecventa si grava, apare in special la barbatii de peste 40 de ani.
Incidenta bronsitei
cronice este variabila in functie de conditiile de microclimat, ajungand la niveluri ridicate in unele tari, exemplu: Anglia,
unde este considerata boala nationala.
Incidenta ei a crescut in ultimul timp din cauza industrializarii si a poluarii atmosferice. In Europa 20-30% din
barbati sufera de bronsite.
La noi in tara s-a constatat o morbiditate generala de 0,5-0,7% cu preponderenta in mediul urban, 10-11% din
barbatii adulti fac bronsite.
In ceea ce priveste morbiditatea, aceasta vizeaza a patra cauza in Anglia si un loc mai indepartat in alte
regiuni, in functie de poluare si clima.

2. ETIOPATOGENIE
FACTORII DE RISC
Funcia respiratorie presizinta o tendina naturala de scadere, in decursul vie ii. Valoarea scaderii anuale a
VEMS nu este in mod normal prea mare, ci de ordinul 15-30 ml/an. Factorii de risc sunt acei factori suspectabili de a
crete rata de degradare a VEMS. Factorii de risc pot aciona in orice perioada a vieii: inainte de na tere (influen and
dezvoltarea aparatului respirator), in copilarie in orice perioada de cre tere (nivel maximal atins mai scazut), in faza de
platou a VEMS (debut precoce al declinului VEMS) i in faza de declin (ritm accelerat de scadere a VEMS).
Valoarea VEMS la un anumit moment al vieii depinde astfel de trei factori: valoarea de start (parametrii la
natere ai funciei respiratorii), factorii de risc externi i factorii de risc individuali.
Valoarea de start este data de parametrii la natere ai funciei respiratorii. Indivizii cu parametrii mai mici
respiratorii la natere ii vor incepe degradarea din cursul vie ii de la valori mai mici, ceea ce va determina o scadere a
varstei de atingere a pragului de boala.
Funcia respiratorie a nou-nascutului este condiionata de parametrii genetici; in plus, ea poate fi alterata printro natere prematura, care determina un deficit de dezvoltare a aparatului respirator , care nu va fi niciodata recuperat
convenabil. Fumatul matern are ca rezultat naterea unor copii, a caror CV poate fi cu pana la 10 % mai scazuta decat
la copii din mame nefumatoare, avand in plus un risc crescut de infec ii repiratorii, in cursul primilor ani de via a;
pneumoniile grave din perioada vieii de sugar pot include la randul lor sechele indelebile, in ceea ce prive te
dezvoltarea ulterioara a aparatului respirator.
FACTORII DE RISC EXTERNI
Fumatul reprezinta cel mai important factor de risc cunoscut, in ceea ce prive te BPOC. Fumatorul comun va
avea o scadere de cca. 50-60 ml/an, iar dupa instalarea bolii propriu-zise, rata de declin poate ajunge la 90-100 ml/an.
BPOC a devenit o problema de sanatate publica odata cu introducerea fumatului de igarete ca principal mod de
consum al tabacului, in timpul primului razboi mondial. In arile cu cultura de tip european, se considera ca peste 90%
din cazurile de BPOC sunt detrminate de fumat. Durata fumatului care determina instalarea bolii este in medie de 20 de

ani (la un cuantum de cel puin 20 pachete/an), iar evoluia este lenta insidioasa, nefor and pacientul sa abandoneze
fumatul decat tardiv.
Poluanii atmosferici pot reprezenta o etiologie unica (mai ales in mediile industriale poluante) sau factori
etiologici accesorii in combinaie cu fumatul. Mediile industriale cele mai expuse sunt cele din industria siderurgica
(turnatorii, cuptoare de producie), extractiva (mine de carbuni, metale feroase sau neferoase), chimica (produc ie sau
prelucrare de SO2 , NO2, CLOR, amoniac etc), mediile de sudura, vopsitorie/boiangerie (solven i volatili), industria
cauciucului sintetic (negru de fum, producie de anvelope) etc. Studiile de prevalen a a BPOC in aceste medii pot face
cu greu distincia intre poluarea atmosferica (factori de risc intrinsec) i efectul ei la fel de important de poten are a
fumatului. Prevalena BPOC este mai mare printre muncitorii nefumatori expu i la noxe respiratorii, decat printre
muncitorii fumatori neexpui. Apariia unui BPOC la minerii nordamericani, chiar daca sunt fumatori, este considerata
drept o afeciune condiionata drept afeciune condiionata profesional.
Agricultura expune la poluarea atmosferica semnificativa favorizand instalarea BPOC. Se considera ca gazele
emanate de procesele de degradare organica din sol, ca i procesele de degradare a unor compu i folosi i ca
ingraaminte chimice, laolalta cu pulberile vegetale sau minerale reprezinta factorii contribuitivi la apari ia BPOC la
muncitorul agricol. Mediul de grajd, ca i cel din crescatoriile avicole, reprezinta de asemenea medii cu poluare ridicata.
Cel mai adesea, fumatul este elementul etiologic de baza asociat cu poluan ii agricoli.
In arile Lumii a Treia, s-au descris poluari cauzatoare de BPOC prin mediu de fum de lemn utilizat pentru gatit
i incalzirea locuinelor.
FACTORII DE RISC INDIVIDUALI
Deficitul genetic de alfa 1 antitripsina (ATT). Sistemul antiproteazelor serice si tisulare reprezinta un
instrument de protecie faa de autoagresiunea enzimelor proteolitice eliberate in mediu tisular de catre celulele imune
stimulate (mai ales macrofage i polimorfonucleare neutrofile). In cursul vie ii, se produc la nivelul mucoasei bron ice
frecvente microagresiuni locale (infecioase sau prin factorii de poluare atmosferica), care duc la activarea sistemelor
locale de aparare, cu producie locala de molecule de adeziune, mediatori i citokine i recrutare/-activare locala a
celulelor susmenionate. Cele mai active proteaze sunt catepsina, elastaza si hidrolazele, emise in cuante, atat in mediul
de activare a macrofagelor i ale PMN, cat i prin distrugerea acestor celule. Deficien a genetica a sistemului
antiproteazic va uce la degradarea enzimatica a structurilor microinterstiiului alveolar, cu inducerea de leziuni
emfizematoase similare cu cele produse experimental la animal prin instilarea intratraheala de enzime proteolitice
(papaina). Indivizii cu alele heterozigote sau homozigote, asociate cu deficit de sinteza de ATT (PiMZ sau Pizz), vor
prezenta valori serice scazute ale ATT protectoare (sub 10% din normal), ceea ce va determina o accelerare a evolu iei
leziunilor de tip emfizermatos. Scaderea VEMS va fi de ordinul 100 ml/an, iar daca se asociaza i fumatul se poate
ajunge la cifre record de 150 ml/an, cu apariia emfizemului juvenil i a unor forme precoce de BPOC extrem de grave.
Acest model de risc genetic este extrem de clar, dar el nu se regasete in popula ia de bolnavi cu BPOC, decat intr-o
proporie de 1%.
Polimorfismele genice in locusurile altor gene (regiunea de control a genei TNF-alfa i epoxid hidrolaza microsomiala) sunt asociate cu creteri de 10 15 ori a riscului de BPOC, dar prevalen a in popula ie i deci ponderea reala a
unor asemenea anomalii genice nu sunt evidente. Faptul ca exista familii cu concentra ii mari de BPOC sugereaza
importana unor factori genetici in etiologia bolii, ca i observaia ca nu toi fumatorii dezvolta BPOC.
Hiperreactivitatea bronica (HRB) la metacolina este asociata cu o scadere accelerata a VEMS. Studiile de
genetica experimentala pe oarece tind sa demonstreze ca exista gene distincte responsabile de HRB. La om, acest
fapt nu a fost inca demonstrat.
Atopia i nivelul inalt de IgE nu au fost demostrate a fi factori de risc pentru scaderea VEMS.
Statusul socio-economic influieneaza, de asemenea, prevalena BPOC, printr-o relaie invers proporionala.
Studiile ale ultimilor 20 de ani arata ca un nivel scazut socio-economic favorizeaza prevalen a bolii. Precaritatea nivelului
de educaie, venitul scazut, ca i profil profesional, condi iile proaste meteriale la na tere, prematuritatea,
deficitul cantitativ i calitativ nutriional (alimente sarace in vitamina C, A i E, ca agen i antioxidan i), calitatea deficitara
a locuinei pot favoriza o degradare mai rapida a func iei respiratorii, conducand la BPOC la un cuantum de tabagism
comparabil.
II.CAUZE EXOGENE
in trei grupe mari:
-iritatiile
infectiile bronsice

Aceste cauze se impart

bronsice

-alergia
brosica
bronsice cuprind iritatii profesionale si iritatii neprofesionale.

Iritatiile

IRITATIILE NEPROFESIONALE
Fumul de tutun este unul dintre
iritantii cei mai nocivi pentru bronhii si provoaca frecvent prin inhalare prelungita bronsita cronica tabacica prelungita a
carei evolutie este agravata pe parcurs de actiunea altor factori supraadaugati (infectiosi, alergici). Riscul de a face o
bronsita cronica cu evolutie grava este la fumatori de 6 ori mai mare fata de nefumatori.
Un rol favorizant important il joaca si clima, impuritatile aerului si anotimpul.
Incidenta bronsitei este mai
mare
in
general
in
mediul
urban,
datorita
industrializarii.
Atmosfera poluata prin
produsi industriali sau toxici are un rol important mai ales atunci cand contine un procent mai mare de CO2. In ultimul
timp, din cauza marii industrializari, care determina o poluare din ce in ce mai intensa rolul acestui factor devine tot mai
important. Atunci cand aerul poluat se combina cu o clima umeda si rece sau in cursul anotimpului cu umezeala
crescuta
si
temperatura
scazuta,
efectul
devine
mai
nociv,
iar
importanta
lui
etiogenica
creste.
IRITATII PROFESIONALE
Acestea se inmultesc paralel cu cresterea industrializarii unei tari, datorita inhalatiilor sub forma de fum, praf,
vapori, ce au actiune patogena asupra mucosei bronsice.
Acesti factori nocivi fiind legati de locul de munca constituie noxe profesionale si astazi se poate vorbi de o
bronsita cronica profesionala. Dintre produsele inhalate mentionam pe cele mai nocive :
carbunele, pulberi - animale: peri-lana
- vegetale: bumbac, canepa, lemn.
- minerale: ciment, siliciu, vata de sticla.
crom, arama, fier, platina.

- de metale:

- diversi acizi: amoniacul, sulful, clorul, etc.

Actiunii iritative a
substantelor inhalate i se mai adauga frecvent o suprainfectie bacteriana si uneori o componenta alergica.
INFECTIILE BRONSICE POT FI :

a) primitive: determina aparitia hipersecretiei

b) secundare: induse de iritantii atmosferici si modificari locale.
general ca in bronsitele acute:
-haemophilus influenzae

Agentii patogeni infectiosi sunt in

- pneumococul si mai rar Klebsiella pneumoniae,

-stafilococul auriu.
Patogenitatea lui Haemophilus
influenzae este sustinuta si de constatarea in serul unor bolnavi de bronsita cronica de anticorpi pentru acest germen .
Unele virusuri lezeaza epiteliul bronsic si alternand mecanismele de aparare ale tractului respirator, prepara
calea pentru o invazie bacteriana.
Unele adenovirusuri si virusul sincitial respirator, au fost implicate in initierea unor exacerbari din cursul unor
bronsite cronice. Aceste virusuri pot fi singure raspunzatoare de primele manifestari ale bolii.
Printre infectiile profesionale se citeaza :
-diverse micoze si parazitoze:ambiaza , anchilostomiaza, leptospiroza;
-melitocociile;
-unele infectii virotice urmate de leziuni cronice.
FACTO
RI ALERGICI

Prezenta lor este sustinuta de:

-antecedente familiale si personale alergice;
-teste cutanate de sensibilitate;
-eozinofilia sanguina si a expectoratiei;
-teste farmacologice si de provocare.
Dezvoltarea unei
bronsite cronice este favorizata si de diverse afectiuni toracopulmonare preexistente ca: deformari toracice congenitale
sau dobandite:
-cifoscolioza;
-rahitismul;
-sechelele paraliziei infantile care altereza miscarile respiratorii;
-tuberculoza pulmonara ;
-sarcoidoza ;
-astmul.

2.2 MECANISMUL DE PRODUCERE

Sub actiunea factorilor iritanti sau a agentilor bacterieni patrunsi in epiteliu pe poarta deschisa de virusi
colaborata si cu cea a diversilor factori favorizanti, mucoasa bronsica raspunde printr-o hipersecretie mucoasa.
Datorita efectului favorizant pe care il poseda mucusul asupra inmultirii bacteriilor, creste susceptibilitatea la infectie,
astfel luand nastere un cerc vicios: iritatie-hipersecretie-infectie-mai multa hipersecretie.
Treptat, se produce inflamatia bronsica si se constituie leziunile deschise.

Dupa cum sediul principal al

inflamatiei
este
traheobronsic,
va
predomina
hipersecretia
sau obstructia
respiratorie
sau
ambele.
Obstructia bronsiolara incompleta conduce cu timpul la emfizemul
pulmonar si la dilatari bronsice, iar obstructia completa la atelectazie. Infectiile ulterioare vor provoca bronsiolite,
bronhopneumonii, abcese, fibroza obliteranta.
Istoria aparitiei si evolutiei bronsice cronice este dominata de trei componente patogenice principale:
-hipersecretia bronsica,
-infectia
bronsica,
obstructia cailor respiratorii.
Modificarile fiziopatologice din
bronsita cronica, sunt diferite in functie de localizarea procesului morbid, bronsita cronica a bronhiilor mari, bronsita
cronica a bronhiilor mici.
In fazele initiale ale bronhobronsiolitei exista teritorii cu bronhii indemne (procesul nu este inca difuz).
Apare o tulburare de distributie ( manifestata prin normo sau hipoxie, insotita de normo sau hipocapnie ) ,
explicata prin ventilarea inegala a alveolelor. Cu timpul obstructia bronsica partiala, (localizata) devine difuza, ceea ce
determina o hipoventilatie alveolara care conduce implicit la hipoxie, initial cu normocapnie si ulterior cu
hipercapnie .
Prima tulburare in bronsita cronica este una de distributie cu repercusiuni asupra raportului ventilatie-perfuzie, iar
tulburarea principala in momentul in care procesul devine difuz este hipoventilatia alveolara cu hipoxie.
Ca urmare a hipoventilatiei alveolare apare compensator, prin marirea frecventei respiratorii, o hiperventilatie
globala, care determina cresterea travaliului muscular, care poate depasi uneori de 3 pana la 10 ori normalul.

Sporirea travaliului este necesara, din cauza inegalitatii ventilatiei pentru invingerea rezistentei opuse fluxului
aerian de bronhiile si bronhiolele stenozate-si producerii fenomenului de turbulenta a aerului.
Cresterea travaliului muscular mareste costul ventilatiei si desi hiperventilatia creste la 40-50 litri/min., devine
ineficienta. Consecinta hiperventilatiei globale consta paradoxal, in accentuarea hipoxiei si clinic, a
dispneiei.
Hipoxia este o tulburare centrala determinata de obstructia bronsica difuza.
Determina un flux alveocapilar de vasoconstrictie, care duce la hipertensiune pulmonara functionala reversibila
(oxigenoterapia inlatura hipertensiunea) .
Concomitent insa cu aparitia primelor tulburari de distributie
(unele cai aeriene sunt ingreunate), aerul este indreptat pe caile aeriene libere, spre alveolele corespunzatoare pe care
le destinde mult, comprimand alveolele din jur. Cu timpul, odata cu generalizarea obstructiei, aerul patrunde prin
bronhiolele stenozate care isi maresc calibrul in timpul inspiratiei, insa iese cu greutate, (creste mult rezistenta la flux) in
timpul expiratiei (cind bronhiolele se ingusteaza si fiziologic).
In acest caz se produce o
retentie intrapulmonara de aer, cu hiperinflatie alveolara, care cu timpul, determina rupturi ale septurilor alveolare, cu
aparitia emfizemului. Rupturile alveolare si aparitia emfizemului determina o reducere a patului vascular, care
accentueaza hipertensiunea in mica circulatie.
Hipertensiunea pulmonara anatomica conduce cu
timpul la fortarea ventriculului drept si la instalarea cordului pulmonar cronic.
Episoadele repetate de acutizare infectioasa si extinderea in suprafata si in profunzime a procesului inflamator
explica intinderea si diversitatea leziunilor. Modificarea fundamentala prezentata inca din stadiul initial este hipertrofia
glandelor mucoase bronsice. Ea nu este asociata obligatoriu cu infectia, chiar in cazuri avansate. Epiteliul ciliat bronsic
care este alterat, prezinta descuamari si ulceratii si poate fi inlocuit cu epiteliul de tip pavimentos sau pluristratificat sau
poate suferi chiar o metaplazie malpingiana.
Corionul este edematiat cu infiltratii celulare, uneori constatandu-se hiperplazie limfoida si scleroza
progresiva.
Extinderea in profunzime provoaca necroze parietale, cu inlocuirea fibroasa a muschilor, a fibrelor elastice si a
cartilajelor care transforma peretele bronsic intr-un tub rigid.
Drenajul limfatic este si el in aceste cazuri ingreunat sau impiedicat. Adesea se observa si distructii de artere mici si
capilare, datorate unei endotelite obliterante. In cazurile avansate invazia infectioasa bronsiolara provoaca bronsiolite
purulente, constrictii bronsiolare cu dilatatii in amonte, focare bronhopneumonice sau microabcese. La 50% din cazuri
se constata emfize care intereseaza mai ales tesutul central al lobului pulmonar (emfizem centro lobular).

3. TABLOUL CLINIC
De cele mai multe ori tabloul clinic al BPOC debuteaza dupa 40 ani la fumatori, cu toate ca este probabil ca
bronsita cronica simpla si sindromul obstructiv latent in caile aeriene mici sa se instaleze mai devreme.
De obicei debutul bolii este insidios, exista insa si forme la care acesta poate fi bine precizat in timp, cum ar fi
spre exemplu, abcesul pulmonar.

3.1.SEMNE SUBIECTIVE
Trepiedul simptomatic al bolii este constituit din:

-dureri toracice;

-tuse;
-expectoratie;
-dispnee.
Tusea si expectoratia pot fi agravate de infectii respiratorii superioare; expunere la iritantii atmosferici sau conditii
poluante.
Dispneea, initial minima sau numai la efort, tinde sa creasca progresiv. Pot sa apara si
perioade bronhospatice.
VEMS-ul urmarit pe spirometrii seriate se
constituie progresiv in cursul unei evolutii de ani, rareori aparand dintr-o data in complexitatea sa.
TUSEA este provocata de excitantii ce pleaca de la nivelul epiteliului alterat, unul din excitantii obisnuti fiind chiar
secretiile bronsice. In perioada initiala este mai intensa dimineata, la scularea din somn (tusea fumatorilor), ulterior
devine permanenta fiind insotita si de expectoratie mucopurulenta.

EXPECTORATIA este un semn constant si important al bolii, poate prezenta variatii cantitative si calitative, cel
mai frecvent mucopurulente.
Ea poate fi uneori:
-mai mult mucoasa (bronsita mucoasa;
-purulenta (bronsita purulenta);
-fetida, datorita prezentei in bronhiile inflamate a unor agenti patogeni anaerobi. Cantitatea de expectoratie este
si ea variabila si poate deveni uneori abundenta. Prezenta unei cantitati mari de sputa impune investigatii clinice si de
laborator (bronhografie), pentru a elimina sau pentru a confirma existenta unei bronsiectazii.
DISPNEEA apare uneori la distanta de ani fata de debutul bolii. La inceput este manifestata dupa efort, iar mai
tarziu este prezenta si in repaus. Ea este expresia obstructiei inflamatorii bronsiolare, care scoate din functie teritoriile
alveolare tributare.
Gradarea dispneii se face in trei trepte care corespunde la o anumita scadere a VEMS-ului si la o speranta de
viata din ce in ce mai mica.
a)Dispneea de gradul I-apare la eforturi mari, valoarea VEMS-ului este in jur de 2 L.
b) Dispneea de gradul II-apare in cursul activitatii curente, VEMS-ul este aproximativ 1,2-1,5 l., iar speranta de
viata este in medie de 10 ani.
c) Dispneea de gradul III-este perceputa la eforturi mici (spalat, imbracat, in timpul mesei) VEMS-uleste de
aproximativ
un
litru,
iar
speranta
de viata
este
de
2
ani.

3.2.SEMNE OBIECTIVE
a)INSPECTIA
indelungata;

torace

cu

diametru

b)PALPAREA
accentuarea
vibratiilor
pronunta 33;
pulmonara crescuta predominant la bazele plamanilor;

marit

vocale

(emfizematos)

la

bazele

in

forme

cu

evolutie

plamanilor
cand
bolnavul
c)PERCUTIA
sonoritatea

d)AUSCULTATIA-murmur vezicular diminuat si zgomote pulmonare supraadaugate.

-raluri bronsice;
-raluri alveolar- crepitante subcrepitante

Principalele semne obtinute prin auscultatie sunt reprezentate

de raluri bronsice:
sibilante,

uscate:-romflante,

- umede:-buloase-subcrepitante de diverse marimi.

functie de consistenta secretiilor bronsice:
-sibilante si romflante, cand mucusul este mai vascos;
-subcrepitante, cand secrtiile sunt mai fluide.

Tipul de raluri intalnit este in

In fazele tardive, cand se instaleaza adesea un emfizem de tip obstructiv, apar si semnele
acestuia:
-hipersonoritate percutorie,
-hiperluminozitate pulmonara,
- coborarea diafragmului,
-modificarile functionale respiratorii.
Aceste semne sunt constatate la examenul radiologic .
Starea generala este in fazele initiale ale bolii putin modificata. In fazele mai inaintate, infectia si resorbtia cronica
de toxine pot constitui cauza diferitelor tulburari: inapetenta, tulburari dispeptice, constipatie, cefalee, insomnie.

4.FORME CLINICE
Se descriu clasic doua forme clinice de BPOC in functie de predominanta sindromului bronsitic sau dispneei
( emfizemului si de particularitatile si complicatiile asociate ( tipul de IR si prezenta cordului pulmonar sau IC dreapta).
Aceste forme clinice au fost denumite astfel:
A) Bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei: bolnavii- BLUE BLOCTERS-, cianozati, buhaiti,- a
fost descrisa de DOMMHORST in ANGLIA-1955.
B) Bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului: bolnavii- PINK PUFFERS-, dispneicii roz; a
fost descrisa de RICHARDS in 1960 in SUA.
In functie de aspectul expectoratiei se descriu:
-bronsite mucoase;
-bronsite purulente;
-bronsite putrede;
-bronsite pseudomembranoase;
-bronsite pituitoare ( cu secretie abundenta, fluida si nepurulenta).
In raport cu localizarea
procesului inflamator pe langa forma difuza, comuna , se poate intalni uneori o bronsita cronica circumscrisa,
segmentara.

5.INVESTIGATII PARACLINICE

5.1.EXAMENE DE LABORATOR
a)Hemoleucograma evidentiaza :-poliglobulie cu cresterea Hb si Ht;
infectioase;
-eozinofilie in formele asmatiforme;
b)VSH crescut cu valori 10-20 mm/h;

-leucocitoza in formele

c)Examenul gazelor sanguine arata o hipoxemie specifica bronsitei cronice.

sanguina, creatinina sanguina, testele hepatice au valori normale.

d) glicemia, ureea

5.2.EXA
MENUL RADIOLOGIC
Radiografia
anterior.

toracica

descrie modificarile

specifice

celor

doua

tipuri

clinice

prezentate

Emfizemul pulmonar:
-hipertransparenta pulmonara, predominant in periferie.
-diafragme aplatizate si largirea spatiilor intercostale,
-largirea spatiului retrosternal mai mare de 3 cm.
- aspectul de leziuni buloase la nivelul bazelor pulmonare.

Bronsita cronica
-aspect radiologic normal in 60-80- %
-modificarea cea mai frecventa este accentuarea desenului bronhovascular in campurile pulmonare
inferioare.
-cand
apare
insuficienta
cardiaca
dreapta,
se
observa
marirea
hilurilor,
de
tip
vascular.
Radioscopia
sau
radiografia pulmonara evidentiaza cresterea transparentei pulmonare si uneori mici opacitati reprezentand bronhii de
calibru
mediu
sau
mic
obstruate
de
secretii.

5.3.EXAMENUL BRONHOGRAFIC

Examenul bronhografic cu Lipiedol poate evidentia diverse modificari :

-terminatii saculare ale unor bronhiole, consecutive unor abcese care au alterat peretele bronsic.
-terminatii
rectilinii
ale
unor
bronhii
obliterante,
pierderea
paralelismului
peretelui
bronsic.
Bronhografia este utila pentru
diferentierea
unei
bronhoree
bronsitica
de
una
bronsiectazica.
Examenul
bronhoscopic permite observarea directa a leziunilor bronsice si diferentierea unei bronsite cronice segmentare
primitive
de
una
secundara,
de
insotire
a
unei
alte
afectiuni
bronsice
( neoplasm , tuberculoza).

5.4.EXPLORAREA FUNCTIONALA RESPIRATORIE

Arata ca in bronsitele cronice ale bronhiilor mari, ventilatia alveolara se mentine de obicei normala. Tulburari
ale functiei respiratorii apar in circa 30% cazuri din bronsitele cronice complicate cu emfizem pulmonar.
Disfunctia respiratorie este de tip obstructiv (cu modificari reduse ale capacitatii vitale si modificari importante
ale
VEMS)
si
devine
mai
grava
la
bolnavii
in
varsta,
in
special
la
barbati
.
Volumul rezidual (VR.) este crescut ca si

capacitatea pulmonara totala (CPT) cel mai des intalnita este tulburarea timpului de amestec (tulburare de distributie). In
momentul aparitiei hipoventilatiei alveolare se constata scaderea saturatiei hemoglobinei cu O2(SUB 92%).

5.5.ALTE INVESTIGATII
-EXAMENUL SPUTEI
util pentru diagnosticarea tuberculozei TBC, prin evidentierea bacilului Koch.

Examenul sputei este

-EXAMENUL SECRETIILOR BRONSICE

Examenul secretiilor bronsice
si al sputei se
recolteaza prin bronhoscopie sau prin aspiratie bronsica si permit evidentierea la microscop a
celulelor
din mucoasa
bronsica,
anticorpi,
microbi,
celule
canceroase.

5.6.ELECTROCARDIOGRAMA
Electrocardiograma este normala in stadiile initiale ale bolii, ulterior reflectand aparitia decompensarii cardiace
drepte.

Diagnosticul pozitiv BPOC presupune 3 etape : suspiciunea, confirmarea si diagnosticul diferenial.

Suspiciunea de diagnostic se emite la pacienii care relateaza asocierea clinica de tuse, expectora ie dispnee
cronica intr-un context etiologic sugestiv: cel mai adesea tabagism de nimin 20 de pachete/an sau expunere
profesionala cu noxe respiratorii de minimum 10-15 ani. Tusea intermitenta sau zilnica, rareori nocturna, dispneea este
persistenta i progresiva, cu agravare la aefort i la infecii respiratorii.
Confirmarea se face prin efectuarea spirometriei/pneumotahogramei, care evideniaza o disfunc ie ventilatorie
obstructiva sau mixta nonreversibila.
Diagnosticul diferenial se face cu alte boli cronice industoare de tuse, expectoraie i dispnee.
Aceste boli sunt:

astmul bronic (exista un fon de atopie, dispnee prezinta exacerbari paroxistice cu reversibilitate mai
rapida, crizele sunt deseori nocturne, exista reversibilitate la betamimetice sau la corticosteroizi);

broniectaziile (pe primil plan al tabloului clinic se afla bronhoreea cronica preominent purulenta);

sindromul posttuberculos;

bisinoza (specific legata de expunerea de scame de bumbac);

mucoviscidoza (in variante clinice imcomplete in care predomina manifestarile respiratorii).

INVESTIGAII PARACLINICE I EVALUAREA SEVERITAII

Pacienii suspeci de a suferii e BPOC trebuie explorai paraclinic, pentru a confirma diagnosticul i pentru a
evalua gradul severitaii, implicit prognosticul i rata de progresie a bolii. Investiga iile sunt ncesare atat in evaluarea
bolnavilor din perioada de stabilitate clinica, cat i in perioadele de exacerbare a BPOC.
Mijloacele de explatere sunt: explorarile funcionale respiratorii (EFR), radiologia, gazele sanguine. Alte
explorari paraclinice sunt necesare doar in condiii speciale.
1.

Explorarile funcionale respiatorii sunt reprezentate de spirometrie, la care se poate

adauga pletismografia corporeala i/sau factorul de transfer al monoxidului de carbon.

Spirometria se practica actualmente de cele mai multe ori sub forma de pneumotahograma (curba
Flux/Volum). VESM reprezinta cel mai utilizat parametru de identificare a sindromului obstructiv. De remarcat faptul ca
reproductibilitatea i sensibilitatea acestui indice nu sunt perfecte i ca el este un indice integrativ, depinzand de
intelegerea i cooperarea pacientului, de starea muchilor sai respiratorii i de elasticitatea parenhimului pulmonar i a
peretelui sau toracic. Alte modificari ale curbei F/V sunt scaderea CV i a raportului VESM/CV (indicele Tiffeneau). Daca
se constata o disfunie obstructiva este obligatorie evaluarea reversibilita ii la un beta-2-mimetic cu efect rapid; BPOC
manifesta ireversibilitatea, adica VESM nu crete cu cel pu in 12% din valoarea teoretica sau cu 15% din valoarea de
baza (in volum absolut minim 200 mil).
In stadiile incipiente ale bolii, disfuncia obstructiva este prezenta doar la valori mici ale debitului pulmonar:
sunt alterate debitele instantanee MEF25-75, MEF50. Aceasta reprezinta disfunc ia obstructiva de 'cai mici', VESM fiind
normala.
Pletismografia corporeala sau metoda de diluie a heliului pot masura volumul rezidual (VR) i capacitatea
pulmonara totala (CPT), obiectivand sindromul de hiperinflaie pulmonara.
Difuziunea monoxidului de carbon (CO) evalueaza atingerea interstiiala funcionala determinata de emfizem.
TLco, precum i constanta de transfer Kco, pot fi scazute.
Diagnosticul BPOC necesita evaluare spiromerica, deoarece defini ia bolii implica prezen a disfunc iei
obstructive.
Astfel, diagnosticul este precizat prin punera in evidena a unui VESM postbronhodilata ie mai mic de 80%
din prezis, cu un raport VESM/CV mai mic de 70% din prezis, deci a unei obstruc ii la flux care nu este reversibila.
Gradul acestei disfuncii definete i severitatea bolii. Urmarirea in timp a valorii VESM indica viteza de deteriorarea
funcionala a bolnavului, ceea ce reprezinta ipso facto un element de prognostic.
2.

Gazele sanguine indica prezena sau absena insuficienei respiratorii obstructive (IRC). O
hipoxemie arteriala de repaus indica prezena IRC, care intr-o prima faza secunda sau in cursul
exacerbarilor
este
hipercapnica. Evaluarea
echilibrului
acido-bazic poate
evidenia
acidozarespiratorie compensata sau decompensata. Gazometria etse obligatorie cand se pune
problema unei oxigenoterapii la domiciliu.

3.

Radiografia toracica este in general saraca in modificari. Se poate decala aspectul

de hiperinflaie cu: diafragme jos situate si aplatizate, spaiu retrosternal crescut, desen
pulmonar accentuat (prezena lui in treimea periferica a campului pulmonar), o hipertransparen a
pulmonara difuza. Uneori, hilurile pulmonare sunt marite prin componenta vasculara sau
parenchimul pulmonar are aspect 'murdar'. La unii bolnavi, se pot detectabule de
amfizem. Amploarea bulelor poate fi obiectivata prin tomografie computerizata, ceea ce
reprezinta singura indicaie speciala a CT in BPOC. CT permite i obiectivarea i cuantificarea
modificarilor emfizematoase. Emfizemul centrolobular determina un aspect neomogen de zone
hiperclare, avasculare care, spre deosebire de bule, nu au o delimitare evidenta (data de un
perete); emfizemul panlobular este caracterizat printr-o distruc ie omogena a parenhimului
pulomonar . Exista la ora actuala programe speciale de prelucrare a imaginii CT pentru
cuatificarea amplorii lezionale a emfizemului i deci a gradului de modificare morfopatologica a
parenhimului pulmonar din BPOC. Se cauta o corelare cat mai buna cu funcia respiratorie.

Este de recomandat a se efectua intotdeauna la diagnosticarea unui BPOC o radiografie pulmonara

standard, deoarece aceti bolnavi prezintaun risc crescut de cancer bronhopulmonar, iar radiografia poate contribui la
un diagnostic precoce al tumorii la aceti bolnavi. Radigrafia permite i diagnosticarea unor alte afec iuni care se pot
ascunde in spatele unor pacieni cu tablou clinic de BPOC stabil sau exacerbat: pneumonii, pneumotorax, insuficien e
cardiace, infarte pulmonare etc.
Strategia explorarii paraclinice impune drept invetsigaii de rutina: pneumotahograma pentru identificarea
valorii VESM, CV, MEF25-75, MEF50, raspuns la bronhodilatatoare, radiografia toracica i eventual Tlco. In forme
moderate/severe trebuie adaugate: gazometria arteriala ECG, hemograma (eventuala poliglobulie), pletismografia
corporeala sau tehnica de dilutie a heliului pentru determinarea volumelor pulmonare. La pacienti tineri cu emfizem
sever se poate determina valoarea alfa-1-antitripsinei serice (AAT valori normale 150-350 mg/dl). Pacientii care prezinta
suspiciune de astm bronsic pot fi evaluati cu test de evaluare nespecifica(histamina sau metacolina) pentru obiectivarea
hiperreactivitatii bronsice sau cu monitorizarea PEF. Daca pacientul este obez si sfiraie noaptea sau are alte elemente
clinice, sugerand sindrom de apnee in somn (SAS), se poate indica o polisomnografie.
Investigatiile hemodianamice pulmonare sunt necesare, daca se suspecteaza hipertensiune pulmonara si cord
pulmonar cronic. Ecocardiografia a devenit o investigatie rutiniera. Cateterismul cardiac poate fi o explorare de exceptie
la pacientii cu HTP severa la care se planifica o interventie toracica importanta: chirurgie de rezectie a bulelor de
emfizem sau transplant pulmonar.

Clasificarea clinica (dupa criteriile ATS) identifica urmatoarele forme, in functie de VEMS: usoara (>50%),
moderata (35-50%), severa (<35). Urmarirea anuala a VEMS poate identifica bolnavii cu scadere accelerata a functiei
respiratorii (>65-70 ml/an), ceea ce reprezinta un factor de alerta.
Prognosticul poate fi evaluat in functie de severiatea difunctiei obstructive a bolnavului BPOC:
-varsta sub 60 de ani si VEMS >50% - supravietuire la 5 ani 90%:
-varsta peste 60 de ani si VEMS <50% - supravietuire la 5 ani 75%;
-declin accelerat al VEMS supravietuire la 10 ani 30%;
- VEMS<750 ml - mortalitate la 1 an 30% si la 10 ai 95%

8.EVOLUTIE , PROGNOSTIC , TRATAMENT

EVOLUTIE: Bronsita cronica are o evolutie indelungata, intermitenta,cu episoade de activare, in legatura cu
exacerbari sau acutizari ale procesului bazal , mai frecvent in anotimpul rece si adesea corelate cu infectii ale cailor
aeriene superioare. Bronsita cronica duce intr-un timp variabil la insuficienta respiratorie datorita atat scaderii elasticitatii
si mobilitatii pulmonare (prin scleroza peribronsica si interstitiala si emfizem pulmonar), cat si reducerii
permeabilitatii bronsiolare
(prin
modificari
anatomice
ale
peretelui,
prezenta
exudatului
si
bronsiolospasm). Procesul bronsiolitic intereseaza de obicei, mai intai bronhiile mari, pe parcursul evolutiei extinzanduse la bronhiile mijlocii, mici si la bronhiole.
STADIUL
SIMPLE

AL

BRONSITEI

CRONICE

Este caracterizat prin tuse cu expectoratie mucoasa . Tipul cel mai frecvent al acestui stadiu este bronsita
cronica tabacica, iar substratul morfopatologic ar fi reprezentat de hipertrofia predominanta a glandelor secretoare de
mucus.
STADIUL II AL BRONSITEI CU INFECTIE RECURENTA SAU PERSISTENTA
In
forma recurenta expectoratia mucoasa devine intermitent mucopurulenta sau purulenta , indeosebi in timpul iernii , in
legatura cu raceli sau cataruri ale cailor aeriene superioare , care precede episodul purulent. In absenta unui tratament ,
sputa se mentine permanent purulenta.
STADIUL
AERIENE

III

AL

BRONSITEI

CRONICE

CU

OBSTRUCTIA CAILOR

Are ca rezultat tulburarea ventilatiei alveolare si ca expresie, clinic , dispneea. In aceasta perioada se pot
asocia mai frecvent accese asmatiforme si apare emfizemul , desi acestea pot complica orice stadiu evolutiv al bolii.
PROGNOSTIC
Prognosticul este in general bun in bronsita cronica simpla, dar sever in cea evoluata
in care au aparut fenomene obstructive.
Elementele de gravitate ale
prognosticului sunt:
-intensitatea dispneei,
-prezenta unui sindrom functional (spirografic de tip obstructiv) ,
-o hipoxie importanta.
Dupa
primul episod
in urmatorii 2ani.

de

insuficienta

respiratorie

severa

mor

60%

din

bolnavi,

Asocierea
5ani.

cordului

pulmonar

cronic

duce la

mortalitate

de
50%in
COMPLICATII

Complicatia cea mai frecventa si deosebit de importanta este emfizemul pulmonar consecinta a
obstructiei bronsiolare. Constituindu-se in timp el este si cel care contribuie in mare masura la aparitia insuficientei
respiratorii si in final la constiturea cordului pulmonar cronic.
Aceste complicatii apar de obicei dupa varsta de 55-60 ani si se asociaza cu dispnee de gradul III-IV si VEMS
de 0,5-1l pe an .

9.TRATAMENTUL BPOC
9.1.TRATAMENTUL PROFILACTICAL BPOC
-se adreseaza factorilor de risc al BPOC:
-abandonarea fumatului ,
-controlul poluarii atmosferice si al calitatii mediului profesional ,
-ameliorarea mediului de habitatie ,
-profilaxia
infectiilor
bronhopulmonare .
Referitor
la
profilaxia infectiilor bronhopulmonare, desi beneficiile pe care le realizeaza vaccinarea antipneumococica sunt inca in
discutie, aceasta vaccinare este recomandata bolnavilor cu BPOC, cu revaccinare la fiecare 6 luni, in caz de
imunodeficienta .
Vaccinarea antigripala anuala este de asemenea recomandata . In timpul epidemiilor sau la cei cu gripa ,
amantadina este de luat in consideratie la pacientii nevaccinati antigripal daca administrarea se face in primele 48
ore . Sunt utile si vaccinarile care contin tulpini atenuate din germeni microbieni mai frecvent intalniti la bolnavii cu
BPOC; in practica s-au introdus preparate precum: BRONCHOWAXON , LANTIGEN , BRONHICUM , cu rezultate bune
pe termen lung si mediu .
Intreruperea

fumatului

este

un

mijloc

important

care

diminueaza

rata

de

scadere a

VEMS-

ului
.

9.2.TRATAMENTUL CURATIV

OBIECTIVELE SI MIJLOACELE TRATAMENTULUI CURATIV IN BPOC

Pentru
urmatoarele:

cooperarea

adecvata

la

tratamentul

-programarea educationala individuala sau de grup;

-materiale informative educationale,
-intreruperea fumatului,
-eliminarea factorilor iritanti din mediul profesional si de locuit ,

BPOC se

tine

cont

de

-reducerea

producerii

secretiilor

-cresterea

eliminarilor

secretiilor:

tratamentul

precoce

al

exacerbarilor

infectioase

acute,
medicamente

pe

baza

de

gel

(mucosecretolitice,

mucoreglatoare)
-medicamente pe baza de solutii (apa, secretii, salin secretostimulante)

-drenaj postural si percutie toracica (tapotaj),

-Bronhodilatatie prin:
-anticolinergice;
-beta-2adrenomimetice,
-derivati xantinici ,
-Scaderea hiperactivitatii bronsice demonstrate:
-corticoizi,
-tratamentul afectiunilor din sfera ORL :
-amigdalectomie,
-analeptice respiratorii,
-Hipertensiunea pulmonara si cordul pulmonar :
-oxigenoterapie ,
-vasodilatatoare pulmonare ,
-diuretice ,
-flebotomie .

9.3.TRATAMENTUL ACUTIZARILOR IN
BPOC
9.3.1.TRATA
MENTUL ANTIMICROBIAN AL EXACERBARILOR ACUTE DIN BRONSITA CRONICA
Exacerbarile acute din bronsita cronica contribuie la deteriorarea functiei pulmonare, care este cel mai
important factor de prognostic .
Nu este clar stabilit rolul infectiilor virale si cu mioplasme , in schimb este stabilit ca Streptococcus
Pneumoniae , Haemophilus influenzae , Branhamella Cattarrhalis au semnificatie patogenica certa .
Alegerea unui antibiotic pentru tratamentul exacerbarilor din BPOC implica satisfacerea urmatoarelor
conditii:
- sa fie active pe Streptococcus Pneumoniae , Haemophilus Influenzae , Branhamella Catarrhalis ,
-sa realizeze concentratii optime in secretiile bronsice ,

-sa prezinte o frecventa scazuta de producere a rezistentei bacteriene , si a reactiilor adverse

alergice ,
- sa fie preferabil bactericid ,
-sa aiba toxicitate scazuta .

Antimicrobiene recomandate in tratamentul exacerbarilor din BPOC

PRIMA ALEGERE
CLASA

ALTERNATIVE
MEDICAMENRUL

MEDICAMENT

PREFERAT
AMINOPENICILINE

AMOXICILINA

AMOXICILINA +ACID

250-500mg x 3 /zi

375-625mg x 3/zi

TETRACICLINE

DOXICILINA
apoi
100mg/zi

CEFALOSPORINE

CEFACLOR

200mg in prima zi ERITROMICINA

4/zi
250-500 mg x3/zi

COTRIMAZOL

Avantajele / dezavantajele medicamentelor antimicrobiene utilizate in tratamentul exacerbarilor din

BPOC (dupa Schlickw )

MEDICAME
NT

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

AMINOPENI
CILINA

Activitate antibacteriana buna,

Efecte
tinale .
alergic .
crestere

Concentratie buna in mucoasa bronsica,

adverse gastro
Haemophilus

Influenzae

TETRACICL
INA

Spectru bacterian larg.

in mucoasa.

Buna penetrare Bacteriostatic

.
rezistenta in crestere.

Streptococcus

Efecte adverse rare

CEFALOSPO
RINE

Absorbtie
buna
adverse
antimicrobian larg

.
rare.

ERITROMIC
INA

Eficacitate
pe Streptococcus sp,
a sp
Chlamydia
Legionella pneumoniale.
ne tolerata

COTRIMOX
AZOL

Pret scazut

Efecte Eficacitate
Spectru Influenzae

nu foarte satisfacatoare
exceptie -CEFACLORUL

buna Activitate nu foarte satisfacatoare pe Haemop

Mycoplasm
sp ,
Bi

Efect adverse hematologice Streptococi insuf

Durata tratamentul antimicrobian este de 5-7 zile pana la 7-10 zile . Profilaxia cu antibiotice in
bronsita cronica nu prezinta avantaje . Avand in vedere rezultatele controversate ale diferitelor studii comparative intre
bronsiticii cronici, carora li s-a facut profilaxie cu antibiotice , si cei fara un astfel de tratament antimicrobian, pericolele
determinate de efectele adverse si de aparitia tulpinilor bacteriene rezistente la antibiotice , si nu in ultimul rand avind in
vedere costurile , in bronsita cronica profilaxia de lunga durata cu antibiotice nu este recomandata .
9.3.2.TRATAMENTUL BRONHODILATATOR
Utiliazrea judicioasa a bronhodilatatoarelor creste debitele ventilatorii si reduce dispneea la bolnavii cu BPOC.
Muscarincolinoliticele , Bromura de Ipatropium sau Oxitropium, administrate inhalator cu spacer,
sunt bronhodilatatoare de prima alegere in tratamentul BPOC cu componenta obstructiva reversibila , eficacitatea lor
fiind mai mare decat cea a beta+2 adrenomimeticelor (exceptie face tratamentul initial al episoadelor acute de
bronhospasm, cand este necesar un raspuns rapid .
In afara efectului bronhodilatator , anticolinergicele reduc volumul sputei , fara a-i afecta
vascozitatea .
Beta-2 adrenomimeticelor cu durata
scurta de actiune , administrate inhalator , (Salbutamol , Terbutalina , etc.) sunt indicate cand anticolinergicul
amelioreaza suboptimal parametrii functionali PEF SI VEMS sau in cazul episoadelor acute de bronhospasm este
necesar un raspuns rapid .
Din cauza incidentei crescute a
efectelor secundare , beta-2 adrenomimeticele administrate oral nu trebuie utilizate decat in cazul in care bolnavul nu
poate folosi calea de administrare inhalatorie .
Derivatii
xantinici
bronhodilatatori au
inca
un
rol
controversat
in
tratamentul
BPOC .
Preparatele orale de
TEOFILINA au efect bronhodilatator mai slab decat celelalte tipuri de bronhodilatatoare cu administrare inhalatorie
.Totusi si preparatele cu eliberare prelungita administrate seara oral, reduc scaderea nocturna a VEMS si simptomele
respiratorii matinale.
In tratamentul bronhopneumopatiilor
cronice, derivatii xantinici cu eliberare prelungita se adauga tratamentul cu muscarincolinolitice administrate inhalator ,
atunci cand raspunsul terapeutic este suboptimal, si cand asocierea beta-2agonistilor este contraindicate sau
ineficienta. In afara efectului bronhodilatator , metilxantinelor produc si stimularea centrului respirator bulbar , cresterea
fortei de contractie si scaderea sensibilitatii la oboseala a diafragmului, cresterea clerancelui mucociliar si scaderea
presiunii din
artera
pulmonara
.
TRATAMENTUL
BRONHODILATATOR UTILIZEAZA :
SIMPATICO MIMETICELE : Miofilin , Salbutamol sau
Fenterol si anticolinergice: Atrovent;
Miofilinul da
rezultate bune , el poate fi administrat per os 300-400 mg /zi.
Corticoterapia este folosita doar la bolnavii cu
bronsita obstructiva
cronica sau
BPOC .
In general se foloseste

PREDNISON in doze mari si perioade scurte . Daca doza de intretinere depaseste 10-15 mg/zi trebuie incercata
inlocuirea
lui
cu
Cortizon
in
aerosoli
BECOTIDE.
TRATAMENT
ANTIINFLAMATOR-Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in episoade de insuficienta respiratorie folosinduse doze mari de 100-500 mg/zi .

deosebit
eficienta
.

Administrarea cu O2 se va face prelungit 18 ore /zi continuu cu concentratie mica si cu debit redus este
de

10.EDUCATIE
SANATATE

PENRU

Pentru
cooperarea
adecvata
la
tratamentul BPOC se
tine
cont
de
urmatoarele
:
-programe
educationale
individuale
sau
de
grup
;
-materiale
informative
educationale;
-intreruperea
fumatului ;
-eliminarea factorilor iritanti din
mediul professional si de locuit;
-mentinerea unei bune pozitii a corpului-pozitia incovoiata impiedica
ventilatia
pulmonara
;
practicarea
exercitiilor
fizice
,a
sportului
:
inotul
este
un
mijloc
eficient
de
reglare
a
respiratie
;
-tratamentul
deformarilor
musculare
scheletice
din
regiunea
toracica(scolioza);
evitarea mediului poluat :alergenii , fumul. Substante toxice , care sunt iritante pentru mucoasa cailor
respiratorii .
-evitarea respiratului pe gura in anotimpului
rece
,
umed
;
-evitarea
aglomerarilor in
epidemiile
virale ;
-tratamentul precoce al afectiunilor cailor respiratorii
superioare.
Traramentul afetiunilor care au rasunet asupra aparatului respirator- anemie , insuficienta
cardiaca, infectii .
Combaterea obezitatii, boala
care duce la reducerea expansiunii cutiei toracice, obezii sunt receptivi la infectii respiratorii deoarece plamanii nu se
dilata in intregime si secretiile nu sunt mobilizate. In caz de imobilizare la pat , prezinta risc crescut de pneumonie
hipostatica .
Se recomanda hidratarea pacientilor cu afectiuni bronsice . Bolnavul trebuie sa consume multe lichide pentru a
preveni uscarea secretiei bronsice in timpul noptii.Hidratarea ajuta la fluidificarea secretiilor bronsice . Se pot folosi
infuzii
de
plante
medicinale .
Kineziterapia are largi
intrebuintari , care urmareste dezvoltarea respiratiei abdominale sau diafragmatice . Bolnavul trebuie sa expire foarte
prelungit
cu
ajutorul
presei
abdominale
pusa
in miscare
constient
sau
controlat .
Terapia ocupationala : obtinerea unor efecte terapeutice de baza prin
executarea unor ocupatii cat mai adecvate capacitatii functionale si dorintei bolnavului.
Recomandarea curelor
balneare in statiunea GOVORA, SLANIC; sau climato terapia la munte /mare , pentru ca au efecte favorabile datorita
numarului
redus
de
alergeni
din
atmosfera
.

CAZUL I
PLAN DE INGRIJIRE

I. CULEGEREA DATELOR
SURSE DE INFORMATIE : pacientul,
echipa de ingrijire,
foaia de observatie,
familia .
1.DATE RELATIV STABILE
NUME:

VOICA

PRENUME:CONSTANTIN
SEX:

masculin

VARSTA : 63 ani
RELIGIE : ortodoxa
ALERGII:

nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase .

PROTEZE : nu prezinta
STARE CIVILA :casatorit
OCUPATIE :fara ocupatie
ASPECTUL CAVITATII BUCALE :-buze normal colorate ,
-dantura incompleta ,
-gingii roz aderente dintilor ,
-limba cu depozite ,
-reflex de deglutitie prezent ,

ASPECTUL FACIESULUI
ACUITATE VIZUALA

- cianoza perionazala ,
-in limite fiziologice,

ACUITATE AUDITIVA
ACUITATE OLFACTIVA

-in limite fiziologice,

- percepe gustul si mirosul foarte bine ,

ACUITATE DUREROASA

- prezinta sensibilitate dureroasa spontana la palpare

in epigastru, cefalee occipitala .

MOBILITATE ARTICULARA - normala
SISTEM OSOS

-integru ,

ROT

-prezente.

GRUP SANGUIN

- AII,

Rh

-(+) .

DATE ANTOPOMETRICE

:Greutate -66kg
Inaltime -1,70m.

2.DATE VARIABILE
DOMICILIUL-Localitatea Cochirleanca ,jud. Buzau .
CONDITII DE LOCUIT : -locuieste intr-o casa de chirpici , incalzita cu sobe de
teracota , racordata la reteaua electrica , nu prezinta sursa de apa potabila .
Ambianta familiala este afectuoasa , sotia si copiii il viziteaza si il incurajeaza .
CONDITII PSIHO-SOCIALE:
-anxietate moderata ,
-stare de disconfort ,

-comunicare nealterata ,
-lipsa cunostintelor despre starea actuala a sanatatii si prognosticul bolii,
-grad de autonomie prezent
DATA INTERNARII :11-01-2009
DATA EXTERNARII:18-01-2009
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
AHC - neaga boli infecto-contagioase , dermato venerice ,
APP - BPOC din 2002 ,
APCH ulcer duodenal operat 1985.
MOTIVELE INTERNARII
-dispnee de efort,
-astenie fizica ,
-cianoza perionazala ,
-tuse cu expectoratie mucopurulenta ,
-cefalee occipitala ,
-ameteli, greata ,
-transpiratii profuze,
-dureri in epigastru,arsuri in epigastru
-anxietate moderata ,
-insomnie ,

-dureri lombare cu iradiere la nivelul coapsei .

ISTORICUL BOLII
Pacientul VOICA CONSTANTIN in varsta de 63 ani , se prezinta la Camera de garda
cu dispnee de efort , dureri in epigastru , arsuri, ameteli, greata , dureri lombare, poliurie ,
simptomatologie ce s-a accentuat in urma cu o saptamana . Se interneaza pentru stabilirea
conduitei terapeutice .
3.EXAMEN CLINIC GENERAL
-pacient afebril ,
-tegumente si mucoase usor cianotice ,
-sistem osteo-articular : integru, morfo-functional,
-sistem ganglionar limfatic: ganglioni nepalpabili .
-tesut-conjunctiv adipos : fara edeme,
-stare de constienta : sanatos,
-stare de nutritie :

normo -ponderal .

APARAT RESPIRATOR :
-torace normal conformat,
-dispnee de efort, fara zgomote adaugate
-frecventa respiratiei -28 r/min.,
-respiratie de tip costal inferior.
APARAT CARDIO- VASCULAR:
-zgomote cardiace ritmice TA-190/110mmHg ,P-80p/min

APARAT DIGESTIV:
-apetit diminuat ,
-abdomen suplu cu dureri si arsuri in epigastru ,
-splina nepalpabila ,
-tranzit intestinal normal.
APARAT URO GENITAL
-loje renale libere,
-dureri lombare cu iradiere in coapsa ,
-mictiuni fiziologice 5-6/24 h.
SISTEM NERVOS CENTRAL :
-orientat temporo-spatial,
-pacientul nu prezinta semne de iritatie meningiana .
4.ELEMENTE DE IGIENA
OBICEIURI ALIMENTARE :
Din relatarile pacientului:
-Inaintea aparitiei episodului dureros pacientul servea trei mese principale pe zi, cea
mai consistenta fiind pranzul.
-Mancaruri preferate :fripturi , sarmale .
-Lichide preferate :ceai , sucuri fructe , vin alb , tuica .
-fructe preferate :de sezon
-cantitatea de lichide ingerate: pacientul consuma zilnic 1000-1500 ml /24h,

-fumeaza 5-6 tigari /zi,

-masticatie:prezenta, usoara , eficace cu gura inchisa .
-prezinta apetit diminuat ,
-reflux de deglutitie prezent
-digestie lenta , nestingherita .
ELIMINARI
URINA:
-Cantitatea :1200-1500-ml/24h ,
-Frecventa : 5-6 mictiuni /zi ,
-Ritmul mictiunilor :de trei ori mai mic noaptea,
-Aspectul :clar , transparent,
-Culoare : galben deschis .
SCAUNUL:
-Frecventa :-un scaun /zi ,
-Cantitatea :150-200g materii fecale ,
-Consistenta : pastoasa , omogena ,
-Forma

:cilindrica , diametru ~3-5 cm.

-Lungime

:variabila ,

-Culoare

:bruna ,

-Miros

: fecaloid .

TRANSPIRATII:
-profuze,
-cantitate : 500ml/zi
-miros : modificat .
EXPECTORATIE
-mucopurulenta,
-cantitate -50ml/zi

VARSATURI :absente .
FUMATOR

:5-6 tigari/zi,

CONSUMATOR ALCOOL :250 ml /zi .

OBISNUINTE IGIENICE
-Pacientul este independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice:
-se spala pe dinti dupa fiecare masa , se imbraca singur
-lenjeria de corp este curata , bine intretinuta ,
-face baie generala de doua ori pe saptamana.
ACTIVITATI RECREATIVE
-pacientul urmareste programele Tv.
-citeste presa.
DIAGNOSTIC MEDICAL

-BPOC acutizat ,
-ulcer duodenal .
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
1.PROBLEME ACTUALE
-dispnee de efort ,
-cefalee occipitala,
-cianoza perionazala ,
-tuse cu expectoratie mucopurulenta,
-transpiratii profuze,
-inapetenta,
-durere epigastrica.
2.PROBLEME POTENTIALE
-risc de complicatii.
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata .
3.Nevoia de a elimina .
4.Nevoia de a se odihni si a dormi .
5.Nevoia de a evita pericolele .
6.Nevoia de a practica religia .

7.Nevoia de a se recrea.
8. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .

DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE .
Dispnee , cauzata de obstructia cailor respiratorii superioare , tabagism, manifestata
prin modificarea amplitudinii respiratiei, tahipnee, cianoza perionazala .
Obstructia

cailor

respiratorii

superioare,

cauzata

de

prezenta

secretiilor

mucopurulente , manifestata prin sete de aer (dificultate de a respira), cefalee occipitala ,

vertij.
2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA .
Alimentatie inadecvata prin deficit, cauzata de obstructia cailor aeriene superioare,
anxietate, oboseala, manifestata prin inapetenta .
3.NEVOIA DE A ELIMINA .
Expectoratie , cauzata de obstructia cailor aeriene superioare, manifestata prin sputa
mucopurulenta.
Diaforeza , din cauza anxietatii , dificultate de a respira, situatie de criza ,
manifrestata prin transpiratii abundente pe frunte , axile, abdomen, cu miros modificat
4.NEVOIA DE A DORMI , A SE ODIHNI .
Insomnie , cauzata de dispnee, anxietate, manifestata prin ore insuficiente de somn
cantitativ si calitativ cu treziri frecvente , somn agitat .
5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE .
Alterarea starii de confort cauzata de tuse , anxietate , manifestate prin oboseala ,
hepatomegalie.
Anxietate moderata cauzata de necunoasterea prognosticului bolii, manifestata prin
agitatie, neliniste, facies crispat .

Vulnerabilitate fata de pericolele din cauza predispozitiei fata de infectii

nosocomiale, manifestata prin sistem imunitar deficitar .
6.NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA .
Dificultatea de a actiona conform propriilor credinte , de a practica religia, cauzata de
schimbarea modului de viata , manifestata prin dificultatea de a urma credintele religioase ,
de a desfasura practici religioase in spital .
7.NEVOIA DE A SE RECREA
Lipsa activitatilor recreative , cauzata de intoleranta la efort fizic , dispnee,
manifestata prin diminuarea mijloacelor recreative .
8.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA .
Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informatii , manifestata prin
cunostinte insuficiente despre boala si prevenirea reacutizarilor bolii, diagnosticul medical si
despre tratament .
Urmeaza

tabele: plan de ingrijire, interventii paraclinice, examen de laborator,

medicatie.
EVALUARE FINALA
1.De comun acord cu pacientul si familia acestuia , medicul a hotarat externarea
acestuia pe data se 18-01-2009.
2. BILANT
Pacientul VOICA CONSTANTIN in varsta de 63 ani se prezinta la data de 11-012009 la Camera de garda interne, cu urmatoarele simptome:
-dispnee cu polipnee,
-astenie fizica,
-cianoza perionazala,

-tuse cu expectoratie mucopurulenta,

-cefalee frontala,
-inapetenta,
-anxietate moderata,
-vertij,
-dureri epigastrice .
3.INTERVENTII.
-Pregatesc pacientul pentru efectuarea explorarilor clinice si paraclinice:
-Examene hematologice: hemoleucograma, VSH
-Examene biochimice: glicemie, uree sanguina, creatinina , colesterol, TGO,
TGP,bilirubinemie.
-Examenul bacteriologic al sputei,
-Examen sumar de urina,
-Radiografie pulmonara,
-Examenul gastroduodenal,
-Ecografie, examen oftalmologic, probe ventilatorii
-Explic pacientului norme igienico-dietetice pe care trebuie sa le respecte si dupa
externare .
4.GRAD DE AUTONOMIE.
-Pacientul isi indeplineste singur nevoile fundamentale
-se poate integra socio-profesional.

5.Pacientului i se recomanda urmatoarele norme de igiena:

-sa se reintegreze in familie si comunitate,
-sa evite factorii de risc:alcool , tutun, mediu poluat,
sa respecte regimul igieno-dietetic.

FOAIA DE TEMPERATURA
CAZUL I
PLAN DE INGRIJIRE
I

CULEGEREA

DATELOR
SURSE DEINFORMATIE:
pacientul
,

echipa d

e ingrijire ,

foaia de

observatie ,

famili

a.
1.DATE

RELATIV

STABILE

NUME :
PRENUME :

PASCU
ION

SEX

VARSTA :

ani

sau medicamentoase
prezinta

58

RELIGIE :

ortodoxa
prezinta

masculi

ALERGII
alergii

nu

alimentare
PROTEZE

:
STARE

nu

CIVILA:

casatorit

OCUPATIE :

onar

ASPECTUL

BUCALE

pensi

CAVITATII

:buze

normal

colorate ,

dantura

incompleta cu carii, gingii,

roz
roz

aderente

reflex

prezent

ASPECTUL

perionazala

ACUITATE VIZUALA

limba
deglutie
cianoza

: in

limite

ACUITATE OLFACTIVA : percepe gustul si

foarte

bine

ACUITATE

integra ,

TACTILA :

ACUITATE DUREROASA

moderata

MOBILITATE

ARTICULARA : in limite fiziologice ,

SISTEM OSOS :

integru

R.O.T.

prezente
:

de

FACIESULUI :

fiziologice ,
mirosul

dintilor,

GRUP SANGUIN

01

Rh

:
+

DATE ANTROPOMETRICE

GREUTATE -

86

Kg

INALTIME

1,80 M
2.
DATE VARIABILE
DOMICILIUL
Buzau

Localitatea Buzau

,jud.

CONDITII DE LOCUIT locuieste intr-o

casa de caramida , incalzita cu sobe de teracota, racordata la reteaua electrica si la reteaua de

apa potabila .

Ambianta in familie este afectuoasa , sotia si copiii il viziteaza inspirandu-i

incredere in fortele proprii .
CONDITII

PSIHO

SOCIALE

anxietate

moderata

disconfort

stare

stres

de
-stare

de

constienta

neaceptarea rolului de bolnav

- grad

de autonomie prezent
DATA

INTERNARII -

-2009

29-I
DATA

EXTERNARII

-O9-II-2009
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
Antecedente

importanta

heredo

colaterale

Antecedente personale

patologice :

fara

fiziologice si

astm bronsic , hernie ombilicala, fisura de

perineu.
MOTIVELE
INTERNARII :
polipnee
fizica

-dispnee cu

-astenie
,

cianoza
perionazala

-tuse

cu expectoratie mucoasa ,

cefalee
frontala
inapetenta

anxietate
,
vertij

insomnie
.
ISTORICUL BOLII
Pacientul in varsta de 58 ani , vechi astmatic , se prezinta la Camera de
Garda cu urmatoarele probleme : dispnee mixta cu polipnee , astenie fizica , cianoza
perionazala,

tuse cu expectoratie mucoasa , cefalee frontala , inapetenta , anxietate

moderata , vertij. Se interneaza pentru investigatii clinico biologice si pentru stabilirea

conduitei terapeutice .

EXAMEN
CLINIC GENERAL

afebril ,

-tegumente si

mucoase :hipopigmentatie , cianoza, hiperemie faciala,

articular :integru , normo functional ,
limfatic : ganglioni nepalpabili

pacient

- sistem osteo- sistem ganglionar,

- tesut adipos : normal

reprezentat .
APARAT RESPIRATOR

torace

normal,

dispnee

cu

polipnee,
expectoratie

- tuse cu
mucoasa

bronsice pe ambele campuri pulmonare ,

respiratorie 27 r/min. ,
costal inferior .
APARAT CARDIO RESPIRATOR

- raluri
- frecventa
- respiratie de tip

zgomote cardiace

ritmice

pulmonare

pulsatile

artere

pulsul- 82 p/min ,

T.A. 150/100 mm/Hg ,

APARAT DIGESTIV
drept

abdomen

meteorizat

usor

prezent

dureros

in

hipocondrul

tranzit

intestinal

inapetenta
,

ficat,

splina, cai biliare : ficat la 2-3 cm. sub rebordul costal, spilna nepalpabila .

APARAT RENAL
-

loje

renale

libere

nedureroase ,
6

- mictiuni fiziologice :5zi

rinichi

nepalpabili .
SISTEM

NERVOS

CENTRAL
-

parestezii

inferioare,

si

furnicaturi

pacientul

nu

la

prezinta

nivelul membrelor
semne

de

iritatie

meningeana ,
ELEMENTE DE
IGIENA
Obiceiuri
pacientului

alimentare din

relatarile

- Inainte de aparitia episodului dureros

pacientul servea 2 mese

pe zi , cea mai consistenta fiind

pranzul .
-

Mancaruri

preferate

friptura
citrice

:supa

cu

Fructele

taitei,

preferate

- Consuma

fumeaza ,

:
alcool ,

- Pacientul consuma zilnic

cca 1500-1800 ml.,

- Masticatie prezenta ,

usoara , eficace cu gura inchisa ,

absent

- In prezent inapetent , apetit

Reflex

deglutitie

de

- Digestie lenta ,

nestigherita .
ELIMINARI
URINAfrecventa

/zi

5-6

mictiuni

cantitate - 1500-16ml. /zi

culoare

galben

deschis

aspectul - clar

transparent

miros

-amoniac

SCAUN
frecventa scaun /zi

cantitate - 150-200

gr. /zi

consistenta - pastoasa ,

omogena
diametru

forma
de

cca

3-5

cm.

variabila
-

un

cilindrica

lungime

culoare

bruna

miros

fecaloid
TRANSPIRATII - in limite normale , cu miros nemodificat
EXPECTORATIE - mucoasa , cantitate cca.25ml./zi

VARSATURI

absente
OBISNUINTE IGIENICE
igienice

pacientul

este

independent

in

efectuarea

ingrijirilor

zilnice,
-

isi

face

singur

individuala ,

toaleta

- isi schimba lenjeria de corp

regulat ,

- face baie generala de 2 ori pe

saptamana .
ACTIVITATI RECREATIVE
pacientul

urmareste

TV

programele

citeste

presa
.

DIAGNOSTIC
MEDICAL

BPOC

REACUTIZAT
II.

ANALIZA

DATELOR

INTERPRETAREA

1.

ACTUALE
polipnee

SI

PROBLEME
-

R-27R.

dispnee

min.

fizica

perionazala

expectoratie mucoasa
frontala

cu

astenie
cianoza
tuse

cu

- cefalee
-

inapetenta
- anxietate moderata

vertij

insomnie

PROBLEME

2.
POTENTIALE

Cord pulmonar cronic

Insuficienta respiratorie

Hipertensiunea pulmonara
NEVOI
PERTURBATE

FUNDAMENTALE
1.Nevoia de a respira si a avea o

buna

circulatie

2.Nevoia

elimina

3.Nevoia

a evita pericolele .

4.Nevoia de a se

alimenta si a se hidrata.
si

se

odihni

6.Nevoia

de

de

7.Nevoia de a

practica religia .
sanatatea

5.Nevoia de a dormi

se recrea.
invata

de

8.Nevoia de a
cum

sa-ti

pastrezi

III. DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Dispnee cu polipnee , cauzata de obstructia cailor respiratorii superioare , manifestata
prin modificarea amplitudinii si frecventei respiratiei , raluri subcrepitante.
Obstructia cailor respiratorii superioare , cauzata de prezenta secretiilor mucoase in
caile respiratorii superioare , dispnee de tip polipneic manifestata prin tuse cu expectoratie
mucoasa .
2.NEVOIA

DE A ELIMINA

Expectoratie cauzata de obstructia cailor aeriene , manifestata prin sputa mucoasa.

3.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Alterartea starii de confort cauzata de tuse , anxietate , stres, manifestata prin
cefalee frontala, vertij , astenie fizica .
Anxietate moderata cauzata de necunoasterea prognosticului bolii , manifestata prin
agitatie , neliniste .
4.NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI A SE HIDRATA
Alimentatie inadecvata prin deficit , cauzata de procesul inflamator obstructiv , vertij,
anxietate manifestata prin inapetenta .
5.NEVOIA DE DORMI SI A SE ODIHNI
Insomnie cauzata de dispnee, tuse nocturna, cefalee frontala , manifestata prin ore
insuficiente de somn cantitativ si calitativ , cu treziri frecvente , somn agitat.
6.NEVOIA DE A SE RECREA
Lipsa activitatilor recreative, cauzata de intoleranta la efort fizic , dispnee, cefalee
manifestata prin diminuarea mijloacelor recreative.
7.NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

Dificultatea de a actiona conform convingerilor religioase , cauzata de climatul

spitalicesc , manifestata prin dificultatea de a desfasura practici religioase .
8.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA
Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informatii manifestat prin cunostinte
insuficiente despre boala, masurile de prevenire , despre diagnostic si tratament .
Tabel-interventii, medicatie, examen laborator
EVALUAREA FINALA

1.De comun acord cu pacientul si familia , medicul a hotarat externarea acestuia in

data de 09-02-2009.
2.BILANT.
Pacientul PASCU ION se prezinta in data de 29-01-2009 la Camera de
garda interne cu urmatoarele probleme: dispnee cu polipnee, cianoza perionazala, vertij,
astenie fizica , tuse cu expectoratie mucoasa , cefalee frontala , anxietate moderata , insomnie
.
3.INTERVENTII.
-Pregatesc pacientul pentru efectuare explorarilor clinice si paraclinice;
-Examenul hematologic-hemoleucograma,
-VSH,
-Examene biochimice- fibrinogen,
-glicemie ,
-uree sanguina ,
-creatinina ,

-TGO,
-TGP,
-bilirubinemie directa,
-Examen bacteriologic al sputei,
-Examen sumar de urina ,
-Radiografie pulmonara ,
-Examen gastroduodenal ,
-Explic pacientului norme de igienico dietetice pe care
trebuie sa le respecte dupa externare .
4.Grad de autonomie
-Pacientul isi indeplineste singur nevoile fundamentale ,
- pacientul se poate integra socio-profesional .
5.Pacientului i se recomanda urmatoarele norme de igiena:
-sa se integreze in familie si in societate,
-sa evite factorii de risc (mediu poluant , alcoolul, tutunul )
-sa respecte regimul igieno-dietetic .
FOAIA DE TEMPERATURA
CAZUL III

PLAN DE INGRIJIRE
I.CULEGEREA DATELOR

SURSE DE INFORMATIE : pacientul,

echipa de ingrijire,
foaia de observatie,
familia .
1.DATE RELATIV STABILE
NUME

- TUDOROIU

PRENUME - ELENA
SEX:

FEMININ

VARSTA

- 70 ani

RELIGIE

- ORTODOXA

ALERGII

- nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase

PROTEZE

-nu prezinta,

STARE CIVILA vaduva

OCUPATIE

-pensionara

ASPECTUL CAVITATII BUCALE:buze normal colorate, dantura incompleta,

cu multe carii, gingii aderente dintilor, limba roz, reflex de deglutitie prezent.
ASPECTUL FACIESULUI : cianoza perionazala
ACUITATE VIZUALA

: diminuata,

ACUITATE OLFACTIVA : percepe gustul si mirosul foarte bine

ACUITATE AUDITIVA : in limite fiziologice.

ACUITATE TACTILA

:integra

ACUITATE DUREROASA :prezinta mialgii, artralgii, dureri retrosternale.

MOBILITATE ARTICULARA : diminuata
SISTEM OSOS
ROT

: integru ,

: prezente ,

GRUP SANGUIN : AII , Rh (+)

DATE ANTROPOMETRICE :GREUTATE 63Kg
INALTIME 1,65 M
2.DATE VARIABILE
DOMICILIUL: Mun.: Buzau ,Str. SPIRU HARET NR. 42. Locuieste intr-o casa de
caramida racordata la reteaua de electricitate, apa potabila, canal, gaze .
Ambianta in familie este afectuoasa este calda, copii impreuna cu nepotii o sustin atat
fizic cat si psihic , o viziteaza regulat .

CONDITII PSIHO SOCIALE

-anxietate moderata,
-stare de disconfort,
-stres,
-stare de constienta
-neacceptarea rolului de bolnav,

-grad de autonomie prezent.

DATA INTERNARII : 22-04-2009
DATA EXTERNARII : 30 -042009
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
A.H.C.-neaga boli infecto-contagioase si dermato-venerice,
A.P.F.-menarha la 14 ani, ciclu regulat flux normal, menopauza fiziologica,
A.P.O.- 2 nasteri la termen,
A.P.P. hepatita tip B.
A.P.CH.- nu prezinta.
MOTIVELE INTERNARII
-tuse cu expectoratie galbuie,
-tegumente palide,
-artralgii, mialgii,
-dureri retrosternale,
-febra 39 C,
-frison solemn .
ISTORICUL BOLII
-Bolnava in varsta de 70 ani , se prezinta la Camera de garda pentru mialgii, artralgii,
dureri retrosternale , febra 39 C , frison solemn , tuse cu expectoratie galbuie, dispnee cu
polipnee, astenie fizica , cianoza perionazala , simptomatologie care s-a ameliorat dupa
administrarea de Paracetamol, Aspirina.

Se interneaza pentru investigatii clinice si stabilirea conduitei terapeutice.

EXAMEN CLINIC GENERAL
-Pacienta prezinta febra ridicata 39 C,
-Tegumente si mucoase palide icterice,
-Tesut conjunctiv -adipos : fara edeme, normoponderal,
- Sistem ganglionar -superficial , nepalpabil,
-Sistem muscular - mialgii,
-Sistem osteo-articular artralgii .

APARAT RESPIRATOR
Torace normal conformat , dureri retrosternale, tuse cu expectoratie galbuie, raluri
bronsice pe ambele campuri pulmonare .
APARAT CARDIO VASCULAR
-T.A.=100/50mm/Hg,
-zgomote cardiace ritmice , vene permeabile, artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV
-

inapetenta, abdomen suplu, mobil , dureros in hipocondrul drept .

Ficat, cai biliare, splina : ficat la 2cm sub rebordul costal, splenomegalie .

APARAT URO-GENITAL
- loje renale libere ,

- mictiuni fiziologice.

SISTEM NERVOS CENTRAL :

-orientata temporo spatial,
-pacienta nu prezinta semne de iritatie meningiana.

4.ELEMENTE DE IGIENA
Din relatarile pacientei:
Inaintea aparitiei episodului dureros , pacienta servea trei mese pe zi , cea mai
consistenta fiind pranzul; alimentatie nedietetica.
Pacienta serveste supe , ciorbe, friptura la cuptor,
Fructe preferate:toate fructele,
Lichide preferate:ceai , suc de fructe,
Cantitate de lichide ingerate: pacienta consuma cca. 1700-2000ml/24h
Nu fumeaza, nu consuma alcool, cafea.
In prezent inapetenta -apetit absent,
Reflex de deglutitie prezent,
Digestia este lenta , nestingherita .
ELIMINARI
URINA:
Frecventa : 5-6 mictiuni/zi,

Cantitate : 1500-1600ml/zi
Ritmul mictiunilor :trei pe zi mai mic noaptea,
Culoare

: galben deschis,

Aspectul :clar, transparent

Miros

:amoniac.

SCAUNUL:
Frecventa : un scaun pe zi,
Cantitatea : 150-200-gr, materii fecale,
Forma

: pastoasa, omogena,

Lungime

: variabila,

Culoare

: bruna,

Miros

: fecaloid.

TRNSPIRATII : in cantitate abundenta .

EXPECTORATIE :mucopurulenta aspect galbui, cantitate 50ml/zi
VARSATURI : absente
OBISNUINTE IGIENICE
Pacienta este independenta in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice
Pacienta isi face singura toaleta individuala,
Isi schimba lenjeria in mod regulat.
Face baie generala de trei ori pe saptamana.

Activitati recreative :
-pacienta urmareste programele TV, citeste, croseteaza .

DIAGNOSTIC MEDICAL
-

BPOC ACUTIZAT,

ANEMIE.

II .ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale:
- Dispnee cu polipnee,
- Tuse cu expectoratie galbuie,
- Dureri retrosternale,
- Febra 39 C ,
- Cianoza perionazala,
- Mialgii, artralgii.
- Inapetenta,
Probleme potentiale:
-Cord pulmonar cronic.
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
2.Nevoia de a mentine temperatura in limite normale .
3.Nevoia de a se alimenta si hidrata.
4.Nevoia de a elimina.
5.Nevoia de a evita pericolele.

6.Nevoia de a dormi, a se odihni .

7.Nevoia de a se recrea.
8.Nevoia de a practica religia .
9.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .
III.

DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Dispnee cu polipnee, cauzata de obstructia cailor respiratorii superioare, manifestata
prin modificarea amplitudinii si frecventei respiratiei, raluri subcrepitante.
Obstructia cailor respiratorii superioare cauzata de secretiile mucoase in caile
respiratorii superioare, dispnee de tip polipnee, manifestata prin tuse cu expectoratie
mucopurulenta .
2.Nevoia de a mentine temperatura in limite normale.
Febra ridicata , manifestata prin frison solemn.
3.Nevoia de a se alimenta si hidrata .
Alimentatie inadecvata prin deficit , cauzata de procesul inflamator obstructiv, dureri
retrosternale , mialgii, artralgii, manifestata prin inapetenta.
4.Nevoia de a elimina .
Expectoratie , cauzata de obstructia cailor respiratorii superioare, manifestata prin sputa
mucopurulenta .
5.Nevoia de a evita pericolele .
Mialgii si artralgii , manifestata prin dureri musculare.
6.Nevoia de a dormi a se odihni.

Insomnie cauzata de dispnee, tuse nocturna, artralgii, mialgii, manifestata prin ore
insuficiente de somn, cu treziri frecvente, somn agitat.
7,Nevoia de a se recrea .
Lipsa activitatilor recreative cauzata de tuse , dureri musculare, intoleranta la efort,
manifestata prin diminuarea mijloacelor recreative.
8.Nevoia de a practica religia .
Dificultatea de a actiona conform propriilor credinte, manifestata prin dificultatea de a
practica religia pe prioada spitalizarii.
9.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea . Deficit de cunostinte din cauza
inaccesibilitatii la informatii manifestate prin deficit de cunostinte despre diagnostic si
tratament .

TABELE
EVALUARE FINALA
1.De comun acord cu pacienta si familia acesteia medicul a hotarat externarea acesteia
pe data de 30-04-2009
2 .BILANT
Pacienta Tudoroiu Elena se prezinta la Camera de garda in data de 22-04-2009
cu urmatoarele simptome : tuse cu expectoratie galbuie, febra, artralgii, mialgii, hipertermie,
frison, tegumente palide .
3.Interventii
Pacienta este pregatita pentru explorari clinice si paraclinice:
-Examene hematologice:hemoleucograma,

VSH,
-Examene biochimice - glicemie,
-uree sanguina,
-creatinina ,
-colesterol,
- bilirubinemie,
-transaminaze .
-Examenul bacteriologic al sputei ,
-Examenul sumar de urina,
-Explic pacientei normele igienico-dietetice pe care trebuie sa le respecte dupa
externare .
4.Grad de autonomie:
-pacienta isi indeplineste singura nevoile fundamentale,
-pacienta se poate integra social.
5.Pacientei i se recomanda urmatoarele norme de igiena :
-sa se integreze in familie si comunitate,
-sa evite factorii de risc : frigul , umezeala , fumul
-sa respecte regimul igieno dietetic .
Tabel temperatura
EVALUARE GLOBALA

NUME SI PRENUME

NUME SI PRENUME

NUME SI PRENUM

VOICA CONSTANTIN

PASCU ION

TUDOROIU

63 ani

58 ani

70 ani

DIAGNOSTIC MEDICAL:

DIAGNOSTIC MEDICAL:

DIAGNOSTIC MED

BPOC ACUTIZAT

BPOC REACUTIZAT

ELEN

BPOC ACUTIZAT

ULCER DUODENAL

EXAMEN DE LABORATOR :

ANEMIE

EXAMEN DE LABORATOR :

EXAMENE HEMATOLOGICE:

EXAMEN DE LABO

EXAMENE HEMATOLOGICE:

HEMOLEUCOGRAMA

EXAMENE HEMAT

L = 6700/MM

L = 7300 /mm.

L = 9000/mm

Hb = 13,4 %

Hb = 17,4 %

Hb=15,9%

HT= 41,5 %

HT = 55,5%

HT= 50%

VSH =24mm/h

VSH =2mm/h

VSH 24 mm/h = 24 m

FIBRINOGEN =375 mg%

EXAMENE BIOCHIMIOCE :

FIBRINOGEN = 489

GLICEMIE =93 mg %

FIBRINOGEN =113 mg%

GLICEMIE =89mg %

UREE SANGUINA =92mg%

GLICEMIE

CREATININA =0,9

CREATININA

CREATININA = 1,4mg mg%

BILIRUBINEMIE T

BILIRUBINEMIE TOTALA=0,7mg%

BILIRUBINA TOTALA =0,7mg%

BILIRUBINEMIE D

BILIRUBINEMIE DIRECTA =0,1mh

BILIRUBINA DIRECTA =0,1mg%

TRANSAMINAZE

TRANSAMINAZE TGO=22UI

TRANSAMINAZE TGO=20 UI

TGO =26 UI

=0,9mg%

= 90 mg %

TGP=19UI

TGP=3UI

COLESTEROL =311mg %

EXAMEN

TGP =15 UI
BACTERIOLOGIC

AL COLESTEROL =14

SPUTEI : absenta florei patogene

EXAMEN

BACTERIOLOGIC

AL

EXAMENUL BAC

SPUTEI:absenta florei patogene

EXAMENE PARACLINICE :

SPUTEI :absenta flo

EXAMENE PARACLINICE

RADIOGRAFIE PULMONARA :

EXAMENUL PARA

RADIOGRAFIE PULMONARA:

In

campul

pulmonar

mediu

se RADIOGRAFIE PU

evidentiaza opacitate neomogen[ cu zone

Mici osteofite marginale anterior si

de hipertrofie si cu mici nivele hidroaerice .

Cord si aorta in limit

lateral.
EXAMEN SUMAR DE URINA :
PROBE VENTILATORII:

Hiluri

marite

peribronho
GLUCOZA = absent

Disfunctie ventilatorie mixta medie cu

vascular accentuat

reducerea V maxime cu 60,7%

UROBILIROGEN =absent

EXAMEN GASTRO DUODENAL

BILIRUBINA =absent

ambele regiuni ,in r

pulmonara .
EXAMEN SUMAR

Esofag normal,stomac normokinetic PROTEINE =absent

cu pliuri, fete si curburi normale bulb
duodenal mic cu pliuri mult ingrosate
si edematiate,fara nisa, cadru duodenal

GLUCOZA -absent
LEUCOCITE =absent

UROBILIROGEN-a
ERITROCITE =absent

normal, tranzit intestinal rapid .

BILIRUBINA -absen
CORPI CETONICE=absent

ECOGRAFIE ABDOMINALA

PROTEINA -absent
PROBLEME ACTUALE

Ficat, colecist, pancreas, splina si

rinichiul drept cu dimensiuni normale.

LEUCOCITE -absen
-dispnee cu polpnee

ERITROCITE -abse
Rinichiul

stang

11,2x5,7

cm

cu -astenie fizica,

diametrul transvers marit cu moderata

CORPI CETONICI
-cianoz[ perionazala

dilatatie pielo caliciata si cu mici

PROBLEME ACTU
-tuse cu expectoratie mucopurulenta,

grupuri

-cefalee frontala,

-tuse cu expectoratie

reflectogene, probabil litiaza .

-inapetenta,anxietate moderata,vertij,

-tegumente palide,

EXAMEN SUMAR DE URINA :

-insomnie .

-artralgii,

GLUCOZA-absent

TRATAMENT :

-mialgii,

UROBILIROGEN-absent

Pe perioada spitalizarii pacientul a urmat -dureri retrosternale,

tratament cu :

BILIRUBINA-absent

-febraa39 C ,
CEFORT 1fl =1g - la 8h

PROTEINE-absent

-frison solemn .
MIOFILIN 1f =10ml 1fl-la 12 h

LEUCOCITE-absent

TRATAMENT
HSH 1F=25mg

4f

ERITROCITE-absent

Pe perioada spitaliza
Vit B1 1f=2ml 1f/zi

tratament cu:

VIT B6 1f2ml 1f/zi

AMPICILINA 1f/6h

SER GLUCOZAT 1fl=500ml 1fl/12h

AMBROXOL 1cp/1

+10 unitati insulina

ALGOCALMIN 1f/1

DORMICUM 1cp=7,5mg ora 20

MIOFILIN 1f/12h

CORPI CETONICI-absent
PROBLEME ACTUALE :
-dispnee de effort,
-astenie fizica,
-cianoza perionazala,
In
-tuse cu expectoratie mucoasa,

urma

tratamentului

efectuat VIT C

1f/zi 1f=5

simptomatologia dispare.
DIAZEPAM 1cp/zi

-cefalee occipitala,

Prognostic la externare ameliorat .

Sub

-anxietate moderata,
-ameteli, greata,
-insomnie,
-dureri lombare cu iradiere la nivelul

tratament

cu

antibiotice, antialgi
amelioreaza .

Prognostic la extern

coapsei,
-transpiratii profuze.
TRATAMENT:
Pe

perioada

spitaliz[rii

urmat

tratament cu:
AMPICILINA 1g/6h (6-12-18-24)
GENTAMICINA 1f=80mg la 12h
HSH 4f ( 1f=25mg)
MIOFILIN 1f /12h (1f=10ml)
BRONHEXIN 3 tb /zi
VIT B1 1f/zi 1f=2ml
VIT B6 1f/zi 1f=2ml
VIT B12 1f/zi 1f=1ml
VIT C

1f/zi 1f=5ml

SER

GLUCOZAT5%

1fl/zi 1fl=500ml
DIAZEPAM 1cp ora 20
In

urma

conduitei

investigatiilor

terapeutice

si

simptomele

dispar .
Prognostic la externare ameliorat.

TEHNICI APLICATE
1.Asigurarea conditiilor de igiena si protectie in unitatea sanitara
SCOP:
-prin respectarea normelor de protectie si igiena se evita posibilitatea aparitiei
accidentelor de munca si imbolnaviri profesionale, infectiile si infestarile cu microorganisme
provenite de la bolnavi, transmiterea lor de la un bolnav la altul , creste rezintenta si
capacitatea de munca .
1.1.Aplicarea regulamentului privind circuitele functionale in unitatile sanitare,
respectarea asepsiei si antisepsiei .
2.Asigurarea conditiilor de igiena bolnavului internat
SCOP :
-confortul , odihna si ingrijirea bolnavilor , mentinerea tegumentelor in stare perfect
curata, pentru prevenirea infectiilor cu poarta de intrare cutanata ; pastrarea igienei personale
a bolnavilor .
2.1.Pregatirea patului si a accesoriilor lui.
2.2.Schimbarea lenjeriei de pat si protejarea acesteia cu musama si aleza.
2.3.Asigurarea igienei personale si a vestimentatiei pacientului.
2.4.Dezbracarea si imbracarea pacientului .
3.Planificarea la examenul medical
SCOP:
-crearea unui climat favorabil intre bolnav si echipa medicala pentru obtinerea
cooperarii lui active, stabilirea medicatiei, dupa diagnosticul existent, reusita si operativitatea.
3.1.Pregatirea salonului pentru examene clinice si vizita medicului.

3.2.Pregatirea bolnavului in vederea vizitei medicale

3.3.Participarea la examenul clinic general si notarea in foia de observatie a
indicatiilor medicului .
4.Recoltarea produselor biologice:
SCOP:
-cercetarea in laborator a unor constante biologice ale organismului aflat in stare
patologica .
4.1.Efectuarea punctiei venoase.
4.2.Recoltarea sangelui pentru examene biochimice si hematologice.
4.3.Recoltarea urinii pentru examene sumar de urina
4.4.Recoltarea sputei pentru examen bacteriologic .
5.Administrarea medicamentelor
SCOP:
-

evolutia starii bolnavului spre vindecare partiala sau totala .

5.1.Observarea modului in care bolnavul tolereaza medicamentele prescrise.

5.2.Asigurarea circulatiei medicamentelor.
5.3.Administrarea medicamentelor pe cale orala ,parenterala.
5.4.Efectuarea injectiei intramusculare .
6.Hidratarea organismului
SCOP
-restabilirea echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic al organismului.

6.1.Hidratarea prin perfuzie .

7.Alimentatia bolnavului
SCOP:
-asigurarea aportului caloric si energetic (calitativ si cantitativ) necesar intretinerii
organismului si inlesnirea procesului de vindecare .
7.1.Observarea apetitului bolnavului.
7.2.Calcularea ratiei alimentare
7.3.Intocmirea fisei de alimentare zilnica.
7.4.,Alimentatia activa a bolnavului.
8.Sterilizarea instrumentelor si materialelor folosite in activitatea medico-sanitara.
SCOP:
-realizarea procesului de asepsie prin care se previne patrunderea agentului patogen in
organism prin solutii de continuitate.
8.1.Pregatirea materialelor textile pentru sterilizare .
8.2.Pregatirea instrumentarului pentru sterilizare .
9.Supravegherea bolnavului .
SCOP:
-aprecierea evolutiei bolii si implicit starea bolnavului, sesizarea eventualelor
complicatii.
9.1.Observarea faciesului , a starii psihice,si a starii de constienta a bolnavului .
9..2.Monitorizarea si notarea functiilor vitale si vegetative in foaia de temperatura .

9.3.Observarea tegumentelor si mucoaselor bolnavilor .

9.4.Supravegherea comportamentului bolnavului .
10.Prevenirea complicatiilor .
10.1.Schimbarea pozitiei bolnavului .
10.2.Asigurarea igienei personale a bolnavilor.
10.3.Ingrijiri igienice .
10.4.Respectarea medicatiei si a regimului alimentar .
11.Efectuarea transportului bolnavului .
SCOP:
-deplasarea bolnavului la diferite servicii de investigatii,diagnostic si tratament .
12. Educatia pentru sanatate .
TEHNICA DETERMINARII VEMS
DEFINITIE: VEMS reprezinta volumul expirat maxim pe secunda .
SCOP : -determinarea volumului expirat maxim in prima secunda ,
-depistarea unei functii obstructive .
MATERIALE NECESARE :
-expirograf GODARD in stare de functionare,
-pensa de pensat nasul
-pense de servit ,sterile ,
-piese bucale sterile ,

-recipient pentru piesele folosite ,

-scaun ,
-hartie pentru inregistrarea spirogramei .
PREGATIREA PACIENTULUI
Cu o zi inainte bolnavul este informat ca examenul se efectueaza dimineata pe
nemancate sau la 3-4 ore dupa masa , bolnavul nu va mai folosi medicatie excitanta sau
depresiva a centrilor respiratori cu cel putin 24 ore inainte .
Bolnavii din ambulator vor fi intrebati daca nu au consumat alimente si daca nu
au luat medicamente in ziua examenului .
Asistenta asigura repaus fizic si psihic circa 30 minute inainte de proba .
Bolnavul este asezat pe un scaun comod si i se explica proba pentru a se obtine
cooperarea lui.

EFECTUAREA TEHNICII
Se racordeaza bolnavul la aparat prin intermediul piesei bucale .
Se solicita bolnavului sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare .
I se penseaza nasul cu clema .
Bolnavul respira obisnuit , 30-40-secunde cu supapa aparatului deschisa. Se inchide
circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare .
INREGISTRAREA VOLUMULUI CURENT (VC)
Se inregistreaza 2-3-minute volumul curent prin respiratie linistita , normala .

Inregistrarea volumului curent : - se solicita bolnavului sa faca o inspiratie maxima

urmata imediat de o expiratie maxima . Se repeta proba pana se obtin 2-3 curbe egale , sau
cvasiegale .
Curba inscrisa arata CV reala =Spirograma CV=3000-5000ml.
Bolnavul este lasat sa se odihneasca prin deschiderea supapei .
DETERMINAREA VEMS:
Se reia proba pentru determinarea VEMS
Se solicita bolnavului sa faca o inspiratie maxima urmata de o expiratie maxima .
VEMS-ul se inregistreaza fixand aparatul la viteza de 1200ml/secunda.
Se repeta operatia pana se obtin trei curbe egale sau cvasiegale.
Bolnavul se decupleaza de la aparat , efectuarea probei fiind determinata .
Se masoara cantitatea de aer expirat in prima secunda , aceasta reprezentand VEMSul.

CONSEMNAREA DATELOR NECESARE CALCULARII

PARAMETRILOR
Se solicita datele necesare :numele , prenumele bolnavului , sex , greutate , varsta ,
se noteaza temperatura camerei , presiunea atmosferica , umiditatea aerului atmosferic .
INTERPRETAREA DATELOR
Valorile obtinute pe diagrama care se exprima in milimetri de aer se corecteaza cu
B.T.P.S. factor de corectie teoretic care tine seama de temperatura corpului , presiunea si
saturarea cu vapori de apa in atmosfera si se raporteaza la valorile teoretice CECA .
Analizand curbele se pot calcula parametrii necesari diafragmei .

Se calculeaza cel putin patru parametri:

-1.C.V.
- 2.VEMS .
- 3.I.T.
I.T. indicile Tiffeneau este un indiciu de permeabilitate bronsica, se afla prin
calculul:
I.T.=VEMS real /Cvreal x 100
VEMS ul fiind 70% din capacitatea vitala (CV) scaderea sub aceasta limita
exprima o disfunctie obstructiva .
-

4.Ventilatia maxima indirecta volumul de aer care poate fi ventilat pe minut

Se calculeaza teoretic:
VEMS real /100x30
Valorile normale ale acestor parametri in raport cu tabelele CECA se inscriu intre

70-80-% din valorile normale .

Valori scazute apar in :
A) afectiuni care micsoreaza mobilitatea cutiei toracice :
- traumatisme ale cutiei toracice,
- dureri toracice ,
- anchiloza costovertebrala ,
B) reducerea directa a parenchimului pulmonar:
- lobectomii,

- pleurezii,
- pneumonii ,
- astm,
- emfizem ,
- silicoza.
C) In cazurile cand permeabilitatea sau elasticitatea este alterata fie prin leziune
organica definitiva , fie modificarea functionala (spasm) .

CONCLUZII

Respiratia este un fenomen vital ,omul poate rezista 30 zile fara hrana ,3-4 zile fara
apa ,dar fara oxigen nu poate trai decat 3 minute .
BPOC ul este o afectiune pulmonara acuta cu o incidenta foarte crescuta in
ultimii ani ;aceasta se datoreaza in cea mai mare parte industriali-zarii zonelor
urbane .
BPOC ul are o evolutie variabila, indelungata, cu prognostic rezervat in
special in cazul persoanelor in varsta .
Pe langa tratamentul si ingrijirile acordate pacientilor in spital se
impune dupa externare un regim de viata igieno-dietetic , completat cu gimnastica
respiratorie ce urmareste dezvoltarea respiratiei abdominale sau diafragmatica
,terapie ocupationala ,cure balneare in statiunile Govora, Slanic , speleoterapia ,
practicata in saline ce actioneaza spasmolitic si expectorant, climatoterapia , la mare
sau la munte ,ce are efecte favorabile datorita numarului mic de alergeni din
atmosfera.

BIBLIOGRAFIE

1.

dr. Roxana Maria Albu, dr. Valeriu Bistriceanu, dr. Mioara

Mincu - Anatomia si fiziologia omului , ed. Universul,
2001

2.

Stefan Dutu - Sindromul de obstructie al cailor aeriene

, ed. Medicala, Buc. ,1997

3.

prof.dr.Popper, dr. A.Wolf-Supuratiile bronhopulmonare,

ed. Medicala, Buc. ,1980

4.

Stefan Dutu, I.Teodorescu

fiziopatogenia respiratiei

5.

Pr. Dr. Dan Georgescu- Boli interne, vol I . Aparatul

respirator si cardiovascular , ed. National , Buc. 1998

6.

Lucretia Titirca- Ghid de nursing ed. Viata Medicala

Romaneasca, Buc. 1998

7.

Lucretia Titirca- Urgente medico chirurgicale - sinteze ,

ed. Medicala , Buc.,1999

8.

A. Moga, L. Bruckner- Medicina interna - vol I, ed.

Medicala si Pedagogica, Buc. , 1967

Exarcu-

Fiziologia

si

BPOC
Mari, 29 Mai 2012 10:01 infomedik.ro

Bronhopneumopatia cronica obstructiva - clasificarea

spirometrica a severitatii
BPOC este o cauza majora de morbiditate si mortalitate in lume. BPOC se defineste printr-o limitare cronica a
fluxului aeric, cu o gama larga de modificari patologice la nivelul plamanilor, variate efecte extrapulmonare si
comorbiditati importante care duc la accentuarea severitatii bolii.

Fumatul este cel mai important factor de risc, alaturi de poluarea atmosferica.
Limitarea cronica a fluxului aeric, caracteristica acestei boli, este determinata pe de o parte de afectarea cailor
aeriene mici (bronsiolita obstructiva), iar pe de alta parte de distructia parenchimului pulmonar (emfizem), aceste
doua
cauze
contribuind
in
proportie
variabila
la
etiologia
bolii.
Simptomele caracteristice ale bolii sunt dispneea cronica progresiva, tusea cu expectoratie. Tusea cronica
productiva poate precede limitarea fluxului aeric cu cativa ani, ceea ce constituie o fereastra de oportunitate
pentru diagnosticarea pacientilor susceptibili de a dezvolta BPOC si pentru tratarea afectiunii inainte de aparitia
complicatiilor. Exista si cazuri la care limitarea fluxului aeric nu este insotita de tuse productiva.
Impactul BPOC asupra bolnavului nu depinde doar de gradul de limitare a fluxului aeric, ci si de severitatea
simptomelor (in special dispneea si limitarea tolerantei la efort). Nu exista intotdeauna o relatie de directa
proportionalitate intre gradul de limitare a fluxului aeric si severitatea simptomelor. Din acest motiv, stadializarea
spirometrica
a
bolii
este
foarte
utila.
Stadiul I: BPOC usoara se caracterizeaza prin limitarea moderata a fluxului aeric (FEV1/FVC<0,70; FEV180%
din valoarea prezisa). Pacientii prezinta tuse cronica productiva, dar nu obligatoriu. In acest stadiu, de regula
pacientul
nu
constientizeaza
afectiunea
pulmonara.
Stadiul II: BPOC moderata se caracterizeaza prin accentuarea limitarii fluxului aeric ( FEV1/FVC<0,70;
50%FEV1<80% din valoarea prezisa), cu dispnee, tuse productiva uneori prezente. In acest stadiu de boala
pacientii
se
adreseaza
de
regula
medicului.
Stadiul III: BPOC severa se caracterizeaza printr-o limitare si mai accentuata a fluxului aeric (FEV1/FVC<0,70;
30%FEV1<50% din valoarea prezisa), dispnee mai accentuata, toleranta redusa la efort, astenie fizica si
exacerbari repetate care afecteaza calitatea vietii pacientilor.

Stadiul IV: BPOC foarte severa se caracterizeaza printr-o limitare severa a fluxului aeric (FEV1/FVC<0,70;
FEV1<30% din valoarea prezisa sau FEV130% din valoarea prezisa, ei sunt incadrati ca BPOC foarte severa
daca asociaza complicatiile de mai sus. In acest stadiu al bolii, calitatea vietii este serios afectata, viata insasi
fiind amenintata.

Aliana terapeutic presupune asumarea unui anumit rol i anumite atribuii/sarcini de ctre
fiecare dintre cei doi parteneri ai relaiei terapeutice, n scopul meninerii, ameliorrii sau
restabilirii strii de sntate.
Compliana terapeutic se definete ca fiind receptivitatea pacientului la indicaiile
profesionitilor de sntate privind: modificarea stilului de via, terapiile medicamentoase,
regimurile alimentare, prezentarea la controlul periodic etc.
Compliana a sczut prin facilitarea accesului la informaii medicale, unii pacieni prefernd
automedicaia sau sfaturile unor nespecialiti.
Factorii implicai n non-complian sunt :
- Factori legai de modul de trire a realitii bolii.
- Factori legai de relaia profesionist de sntate - pacient.
- Factori legai de tipul indicaiei primite (tratament prescris, regim alimentar, etc).
- Factori legai de anturajul bolnavului.
Trsturi definitorii ale unui asistent medical
n profilul psihologic ideal ai unui asistent medical s-ar include:
- Competena profesional
- Autoritatea profesional
- Capacitatea de a stabili o bun comunicare cu pacientul

- Neutralitatea afectiv
- Disponibilitatea i capacitatea de druire fa de pacient
- Spiritul de observaie
- Promptitudinea i curajul
- Capacitatea de a lucra n echip.
Mesajele transmise de ctre asistentul medical trebuie s fie :
- s fie directe
- s exprime opinia personal
- s fie complete i specifice
- s fie clare i consistente; s evite ambiguitile
- s exprime clar sentimentele i cerinele
- s prezinte separat faptele de opinii
- s concentreze mesajul asupra unui singur lucru odat
- s transmit mesajul imediat cnd observ ceva
- s nu conin aluzii la alte persoane
- s fie stimulativ
- mesajele verbale i nonverbale s fie congruente
- s fie nsoite de un surplus de informaie care s susin cele transmise (s foloseasc i alte
canale: imagini video, fotografii etc.)
- s corespund cadrelor de referin ale receptorului
- emitorul trebuie s se asigure c mesajul su a fost bine interpretat (s obin feed-back-ul)
NOIUNI DE PSIHOLOGIE MEDICAL
Psihologia medical este o ramur a psihologiei care studiaz particularitile psihice ale omului
bolnav:
- n toate situaiile cu care se confrunt n perioada ct este bolnav,
- n relaiile cu boala i cu personalul profesionist care i acord ngrijiri calificate,
- n relaiile cu familia i cu grupul din care face parte,
- n efortul de adaptare la condiiile nou create.
Psihologia medical are ca scop descoperirea unor explicaii ale comportamentelor umane, a
unor adevruri general valabile pe baza crora s se poat aciona eficient pentru echilibrarea
psihic a individului bolnav, pentru obinerea cooperrii sale la ngrijiri i pentru mobilizarea
tuturor forelor adaptative n lupta cu boala.

Obiectivele pe care le urmrim la aceti pacieni sunt:

-modul n care acetia vor ncerca s aib contact cu ceilali i s tolereze apropierea aratata
de asistenta
-modul in care vor incerca sa discute despre neincrederea ce o au in celelalte persoane.
Intervenii
:
-stabilirea unui dialog cu pacientul, observnd mecanismele de interaciune social i
participarea pacienilor la diferite activiti
-susinerea pacientului cu ajutorul cuvintelor i a prezenei noastre n timpul activitilor
-oferirea unei sperane pacientului prin creterea ncrederii lui fa de ceilali
-la ieirea din spital, ncur#am pacientul s urmareasc situaiile sociale n care el se simte
bine.
Evaluare
-la evaluarea rezultatelor obinute, observm c pacientul tolereaz prezena asistentei i
discut despre dificultile de nencredere n ceilali.4ste contraindicat interferena relaiei
terapeutice cu alte tipuri de relaie ; de rudenie, de prietenie etc. &cest fapt este valabil pentru
orice fel de relaie terapeutic. $n faa medicului, pacientul se dezbrac, se ntinde pe pat,
scoate limba etc., comportamente care ar fi aspru sancionate, ori ar avea alt semnificaie n
cmpul social.$n domeniul medicinei, relaia terapeutpacient este de cele mai multe ori
mediat de un aparat sau instrument fizic care, c%iar singure n afara unor ritualuri i coduri
de relaionare, au puterea de a delimita clar cmpul terapeutic de cmpul socio cultural al
actorilor sociali aflai n interaciune. (e cele mai multe ori pacientul nva
rolul de bolnav
i ateapt anumite comportamente corelative acestuia din partea medicului. (ac ateptrile
lui nu sunt satisfcute,implicarea acestuia n relaia terapeutic i efectul terapeutic ar putea
deveni problematice.

Calitile minimale ale terapeuilor trebuie s fie:

- putere de nelegere fa de bolnavi
-posibilitatea de a fi neles, respectat i chiar iubit datorit comportamentului su
-experien de via suficient i maturizare deplin a personalitii

-cunotine psihologice i ale comportamentului uman.

Vorbind despre caracteristicile profesionale ale terapeutului, psihologia medical i
psihoterapia stabilesc o serie de cerine din punct de vedere al formrii i experienei necesare
unui bun terapeut, menionnd c, dei acestea sunt foarte importante, nu trebuiesc pierdute
din vedere caracteristicile personale i umane, deoarece ele contribuie la stabilirea dialogului,
a relaiei i a alianei n lucru, referirile fcndu-se, mai ales, asupra uurinei de a comunica,
voinei de a ajuta i capacitii de a o face.

Dac bolnavul nu gsete ascultare, dialog, dac nu este respectat de ctre

terapeut, care trebuie s fie interlocutorul su privilegiat n cele trei dimensiuni (fizic,
psihologic i spiritual), i pierde sperana i ncrederea n terapeut, terapie i n capacitatea
proprie de autongrijire i autovindecare.
Trecerea progresiv de la centrarea terapeutic asupra bolii spre o mai bun luare
n consideraie a dimensiunilor pacientului, adic spre o focalizare pe subiectul unic i
complex, ar face posibil ameliorarea strii de sntate a populaiei.

Comunicarea asistentei medicale cu pacientul trebuie sa fie concordanta cu starea lui actuala,
cu posibilitatile lui de intelegere si asociata cu elemente de sprijin pentru a influenta pozitiv
evolutia bolii sale. Adesea, atitudinea noastra insuficient controlata (orice semn cu capul,
susoteli cu membrii familiei, orice denumire stiintifica neinteleasa de catre pacient, chiar
tacerea) influeteaza bolnavul, generand suspiciuni si disconfort.

La baza eticii medicale stau o serie de trasaturi morale si profesionale ale asistentei
medicale (personalului de ingrijire) cum ar fi: cinstea, onestitatea, spiritul de daruire,

solicitudinea, altruismul, ascultarea empatica, respectul. Din acest motiv, profesia medicala
trebuie exercitata cu rabdare, generozitate, pasiune, sinceritate, locul central in activitatea de
ingrijire ocupandu-l pacientul, care trebuie inteles si acceptat asa cum este. O atitudine
apropiata fata de bolnav nu inseamna umilinta, mai ales ca pacientul iti incredinteaza secretele
sale, trairile, pe care in alte conditii nu le-ar face. In plus, un comportament corect fata de
bolnav implica pastrarea confidentialitatii acestor destainuiri. Sigur ca exista cazuri cnd esti
obligat sa divulgi unele secrete, dar trebuie sa stii cnd si cui sa o faci. Cele mai importante
atribuii ale unei asistente medicale sunt : asistarea medicului la efectuarea investigaiilor
clinice, realizarea investigaiilor paraclinice uzuale, programarea pacienilor pentru
investigaii de specialitate, administrarea tratamentelor, intervenii n situaii de urgen,
monitorizarea strii pacientului, completarea documentelor de eviden a
medicamentelor, de eviden a pacienilor i de observaie clinic medical, sterilizarea
instrumentelor i a materialelor, administrarea medicamentelor, asigurarea condiiilor
igienico- sanitare generale la locul de munc, precum i asigurarea condiiilor necesare
desfurrii tratamentelor i recoltrilor. Inca de la internare comunicarea cu pacientul se
dovedeste a fi cea mai importanta, pacientul trebuie sa fie echilibrat psihic asistenta
medicala explicandu-i scopul si natura interventiillor, familiarizeaza pacientul cu mediul
sau ambiant, asigura un mediu de securitate linistitor si administreaza medicatia
recomandata de medic, local si general. De asemenea, suplinineste nevoile pe care
pacientul nu si le poate satisface autonom: a manca si a bea, a se misca si a avea o
buna postura, a-si mentine tegumentele curate si integre, a evita pericolele,a se odihni, a
comunica. Interventia asistentei medicale va fi orientata asupra lipsei si consta in a
spori independenta pacientului. In final se obtine ameliorarea dependentei sau
castigarea independentei. Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independenta,
spre castigarea autonomiei pacientului. In momentul externarii din spital, pacientul va fi
pregatit si instruit asupra noului sau mod de viata, evitarea eforturilor fizice ,
administrarea corecta a medicatiei, controale medicale periodice , iar apartinatorii vor fi
informati si ei la randul lor de modul de viata al pacientului. De asemenea, asistenta
medicala din ambulator va fi informata asupra pacientului externat pentru a-l avea in
evidenta, unii dintre acesti pacienti avand nevoie permanenta de o persoana care sa-i
ingrijeasca la domiciliu (pacienti cu cecitate din diverse cauze).
In concluzie, competenta profesionala se demonstreaza prin cunostinte teoretice
aprofundate si capacitatea de a le aplica intr-o activitate creatoare, de ingrijire
individualizata, personalizata, competenta si umana.
Deci, in final doresc sa reamintesc ca a fi asistenta medicala inseamna:

sa nu fi niciodata plictisita;
sa fi deseori frustrata;
sa fi inconjurata de probleme;
sa ai multe de facut si atat de putin timp;
sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai foarte putina autoritate;
sa intri in vietile oamenilor, ale copiilor si sa marchezi o diferenta;
unii te vor binecuvanta, altii te vor blestema;
vei vedea oameni (copii) in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea mai
buna;
nu vei inceta niciodata sa fi uluita de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de
a indura si de curajul acestora;
vei vedea viata incepand si sfarsindu-se;
vei repurta victorii triumfatoare si esecuri devastatoare;
vei plange mult;
vei rade mult;
vei sti ce inseamna sa fi om si sa fi uman.

Relatia asistent medical pacient va fi de acceptare reciproca, o atitudine de

respect, caldura si intelegere empatica fata de pacient,cu toate ca de multe ori,asistenta
medicala este considerata o simpla masina de indeplinit ordinele
medicului, medicul vine si pleaca, pe cand asistenta e cea care supravegheaza,ajuta si
ingrijeste pacientul. Din aceasta cauza, relatia dintre asistenta medicala si pacient nu trebuie
sa se limiteze numai la aplicarea tratamentului, ci si la stabilireaunei comunicari psihice cu el,
pentru a-l putea ajuta in a-si exprima trairileinterioare.Profesia medicala trebuie exercitata cu
rabdare, generozitate, pasiune, sinceritate,locul central in activitatea de ingrijire ocupandu-l

pacientul, care trebuie inteles siacceptat asa cum este.In concluzie, competenta profesionala
se demonstreaza prin cunostinte teoreticeaprofundate si capacitatea de a le aplica intr-o
activitate creatoare, de ingrijireindividualizata, personalizata, competenta si umana.

ANAMNEZA
1. Date generale Numele si prenumele Cucu Elena P Etatea 1981 Studiile studii medii Profesiunea
vinzator Domiciliul str. Mihail Sadoveanu 16 - 51 Data internarii 10.10.2007 Diagnosticul de trimitere:
Gastroduodenita cronica in acutizare Diagnosticul clinic: Gastroduodenita cronica in acutizare. Reflux
duodeno-gastral
2. Acuze la intenare Bolnavul se plinge de dureri in epigastru si hipocondrul sting, meteorism,
slabiciune generala, inapetenta.
3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ) Se considera bolnava de 6 luni, cind au aparut acuzele
susnumite. A primit tratament ambulator cu Famotidin, Motilium, Holentin. Este internata pentru
tratament.
4.Istoricul vietii bolnavului ( anamnesis vitae )
a)Date biografice Este al doilea copil in familie. Si-a inceput studiile la virsta de 6 ani. in copilarie a
corespuns grupului de virsta conform dezvoltarii fizice. Alimentatia suficienta in cantitate, la domiciliu
de 3 ori pe zi. Consumul de lichide este normal.
b)Anamneza sexuala Celibatar
c)Antecedente patologice Hepatita virala 1988?. Boli sexual-transmisibile neaga. Contact cu bolnavi
de tuberculoza neaga.
d)Antecedente eredo-colaterale In familie nu sunt prezente.
e)Anamneza alergologica Alergie la medicamente, vaccinuri, alimente, polen, alti alergeni neaga.
f)Deprinderi daunatoare Nu fumeaza, nu consuma alcool sau droguri. Nu consuma cafea sau ceai tare
in cantitati mari.
DATE OBIECTIVE STAREA PREZENTA A BOLNAVULUI ( STATUS PRAESENS )
1.Inspectia generala Starea generala a bolnavului este satisfacatoare; constiinta clara. Pozitia
bolnavului in pat este activa; expresia fetei obisnuita. Conformatia: tip constitutional normostenic
( unghiul epigastral = 90 ); dezvoltarea fizica normala.
Tegumentele curate, de culoare roz-pala. Umeditatea si turgorul pielii normale. Parul cu luciul pastrat,
unghiile normale, cu luciul pastrat, puls capilar nu se determina. Tesutul celulo-adipos subcutanat
dezvoltat normal. Capul este proportional, puncte dureroase nu se determina. Gitul este proportional.
Glanda tiroida vizual si palpator nu se determina, pulsatia venelor jugulare nu se determina.
Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni, supraclaviculari, infraclaviculari, axilari) palpator nu se
determina, sint nedurerosi.

Muschii sint bine dezvoltati, tonusul este normal, puterea muschilor normala, senzatii dureroase
lipsesc. Tesutul osos oasele sint proportionale, fara deformatii, percutor puncte dureroase nu se
determina. in articulatii mobilitatea deplina, fara dureri; deformatii, crepitatii nu se determina.
2.Sistemul respirator Plingerile Bolnavul nu prezinta plingeri. Lipsesc secretiile nazale, dureri in
regiunea bazei nasului si a sinusurilor paranazale. Bolnavul nu prezinta tuse, nu are dureri toracice
sau dispnee.
Inspectia
Aripile nasului nu participa in actul de respiratie, respiratia nazala este putin ingreunata. Vocea este
neshimbata.
Toracele de conformatie normala, fara deformatii globale, scapulae alatae nu sint prezente. Retractii
parietale nu se determina. Fosele supra- si infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retractia
sau proeminenta lor nu se determina. Ambele hemitorace participa simetric si uniform la actul
respirator. Tipul respiratiei este mixt.
Miscarile respiratorii sint ritmice, frecventa miscarilor respiratori ieste 20/min.
Palpatia
Elasticitatea toracelui este pastrata. Vibratiile vocale sint uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.
Percutia
Percutia comparativa La percutie sunet clar pulmonar pe intreaga arie pulmonara. Percutia
topografica 1. Limitele pulmonare apexieneDreaptaStinga
a) anterioare4 cm superior de clavicula4 cm superior de clavicula
b) posterioareProcesus spinosus C 7Procesus spinosus C 7
2. Aria cimpului Kronig5 cm5 cm Limitele pulmonare inferioare dupa liniile topografice
clasiceDreaptaStinga
a) parasternalaSpatiul intercostal 6
b) medioclavicularaMarginea superioara a coastei 6
c) axilara anterioaraMarginea superioara a coastei 7Marginea inferioara a costei 7
d) axilara medieMarginea superioara a coastei 8Marginea inferioara a costei 8
e) axilara posterioaraMarginea superioara a coastei 9Marginea inferioara a costei 9
f) scapularaMarginea superioara a coastei 10Marginea inferioara a costei 10
g) paravertebrala La nivelul vertebrei Th 11La nivelul vertebrei Th 11 Mobilitatea bazei pulmonare pe
linia axilara medie7 cm7 cm
Auscultatia
Frecventa respiratiei 20/min, corelatia inspir:expir este 1:3. Pe toata aria pulmonara se determina
respiratie veziculara. La nivelul bifurcatiei traheii, deasupra traheii si laringelui se ausculta respiratie
tubara. Zgomote respiratorii patologice raluri, crepitatii, frotatie pleurala nu se ausculta.
3. Sistemul cardio-vascular
Plingerile
Bolnava nu prezinta plingeri.
Inspectia

La inspectia vaselor gitului nu se determina pulsatie patologica a arterelor carotide, turgescenta

venelor jugulare sau puls venos pozitiv. La inspectia regiunii precordiale nu se determina bombare sau
retractie. Socul apexian si pulsatie in epigastru nu se determina.
Palpatia cordului
La palpatie socul apexian situat in spatiul intercostal sting 5, cu 1,5 cm medial de linia
medioclaviculara. Suprafata socului apexian aproximativ 2 cm, inaltimea, puterea si rezistenta in
norma. Socul cardiac nu se determina. Freamat sistolic si diastolic la palpatie nu se determina.
Percutia
Determinarea matitatii relative a cordului: limita dreapta se afla in spatiul intercostal 4 din dreapta cu 1
cm lateral de marginea sternului; limita stinga se afla in spatiul intercostal 5 sting cu 1,5 cm medial de
linia medioclaviculara; limita superioara se afla pe linia parasternala stinga, la nivelul coastei 3.
Dimensiunile pediculului vascular in spatiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea transversala a
cordului constituie 12 cm. Configuratia cordului este normala.
Auscultatia
Zgomote cardiace ritmice atenuate. Modificari de ritm, dedublari nu se determina. Zgomote
supraadaugate nu se ausculta. Investigarea vaselor sangvine La palpare se determina pulsul pe
arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis si tibialis posterior. La palparea vaselor nu se
determina
simptomul " gitului de gisca ". Pe artera radiala puls ritmic, plin, tensiunea si amplituda in norma,
identic la ambele miini, cu frecventa 60/min, deficit de puls nu se determina. Puls capilar lipseste. Pe
arterele femurale nu se ausculta zgomotul dublu Traube si suflul dublu Vinogradov Durosier. Pe
arterele carotide nu se ausculta suflu. La examinarea venelor membrelor inferioare nu se determina
dilatarea varicoasa, palpator segmente dure si/sau dureroase nu se determina.
Tensiunea arteriala: bratul sting 120/80 mm Hg bratul drept 110/85 mm Hg
4. Sistemul digestiv
Plingerile
Dureri in regiunea epigastrica si in hipocondrul sting. Meteorism. Apetitul este scazut, deglutitia libera.
Scaunul este in mediu o data in 24 ore, masele fecale de culoare obisnuita, consistenta obisnuita.
Inspectia
Cavitatea bucala fara miros fetid, mucoasa de culoare roz, fara ulceratii. Limba de culoare roz,
umeda, fara adipozitasi sau ulceratii. Gingiile de culoare roza, fara ulceratii sau portiuni necrotizate,
hemoragii. Valul palatin de culoare roz, fara ulceratii, tonsilele palatine roz, nu sint hiperemiate fara
adipozitati. Forma abdomenului obisnuita, abdomenul este simetric, participa in actul de respiratie.
Colaterale venoase ( capul meduzei ) si cicatrici nu se determina.
Palpatia
Palpatia superficiala Abdomenul este suplu, indolor. Protectie musculara si hernii ( ale liniei albe,
umbilicale, inghinale ) nu se determina. Palpatia profunda dupa Obraztov Strajesco Colonul sigmoid la
palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafata neteda, dureros. Cecul cilindric, indolor, moale, cu

suprafata neteda. Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafata neteda. Colonul
ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafata neteda, putin mobil. Colonul descendent cilindric,
indolor, moale, cu suprafata neteda, putin mobil.
Percutia
La percutie se determina sunet timpanic in toate regiunile abdomenului. in cavitatea abdominala nu
se determina lichid liber sau incapsulat.
Auscultatia
La auscultatie se determina garguimentul intestinal. Frotatie peritoneala nu se ausculta.
Pancreasul Palpator nu se determina.
Splina
Inspectia
La inspectie nu se determina proeminenta in hipocondrul sting.
Palpatia
Splina nu se palpeaza.
Ficatul si vezica biliara
Plingerile Nu prezinta.
Inspectia
Proeminenta sau pulsatie in rebordul costal drept si hipocondrul drept nu se determina.
Percutia
Dimensiunile ficatului dupa Curlov: intre punctul 1 si 2 9 cm; intre punctul 3 si 4 8 cm; intre punctul 3 si
5 7 cm.
Palpatia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafata neteda, consistenta moale, putin dureros.
Auscultatia
La auscultatie suflu nu se determina.
5. Sistemul uro-genital
Plingerile Dureri in regiunea lombara lipsesc. Edeme ale fetei si pleoapelor lipsesc. Mictiunea libera,
indolora. Diureza nocturna: o data, de doua ori pe noapte.
Inspectia
Edeme ale fetei si pleoapelor nu sint. La inspectia regiunii lombare eritem si tumefiere nu se
determina.

Palpatia
La palpatia bimanuala rinichii nu se determina, senzatii dureroase lipsesc.
Percutia
Simptomul Jordani negativ.
Auscultatia
Suflu nu se determina.
6. Sistemul hematopoietic La percutia oaselor plate stern, coaste puncte dureroase nu se determina.

7. Sistemul endocrin
Inspectia
Tesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform, hiperpigmentatii, hipertrihoza sau caderea
parului nu se determina. Inspectia glandei tiroide La inspectie nu se determina deformari ale laringelui,
deglutitia este libera.
Palpatia
Palpator glanda tiroida nu se determina.
Auscultatia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determina.
8. Sistemul nervos Starea psihica este normala, dispozitia buna. Reactia fotomotorie directa si
reciproca normala. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determina. in pozitia
Romberg reactia motorie normala, tremorul miinilor nu se determina.

Diagnosticul prezumtiv
Pe baza datelor obiective si subiective colectate de la pacient slabiciune generala, dureri in regiunea
epigastrica

si

in

hipocondrul

sting,

meteorism,

Gastroduodenita cronica in acutizare

inaprtenta

se

presupune

diagnosticul:

Planul examinarii ulterioare a bolnavului Se cere

efectuarea urmatoarelor investigatii

1.analiza generala a singelui
2.analiza generala a urinei
3.analiza biochimica a singelui
4.ECG
5.FEGDS Rezultatele examinarii de laborator si instrumentale
1.Hemoleucogramele Hb 104 Er 3,5*10 IC 0,9 Leucocite 7,4 Mielocite 0 Metamielocite 0 N/segm 1
Segm 67 E 0 B 0 Lf 23 M 6 Pl 0 VSH 21
2. Analiza biochimica a singelui ALT 0,70 AST 0,32 Bilirubina generala 13,8 Bilirubina conjugata 2,3
Bilirubina libera 11,5 Glucoza 5,0 Amilaza 41,0 u/l Lipaza 192 u/l
3. ECG Voltajul pastrat, ritm sinusal. FCC 80/min PQ 0,16 s. QRS 0,06 s. QT 0,41 s. Axa cordului
orizontala
4. Analiza urinei Cant 1800,0 ml Culoare galben deschisa Densitate 1020 Reactie acida Eritrocite 0
Epiteliu plat 1-2 in c/v Leucocite 1-2 im c/v Glucoza neg.
6.FEGDS: esofagul este permeabil. Sf. Cardial deschis. Stomacul obisnuit la fund bila in cantitate
mica. Pliurile obisnuite. Unde peristaltice active. Bulbul duodenal tubular fara leziuni. Conc.: gastrita
de reflux enterogastrica. in bioptat prezent H. pylori
Tratamentul administrat Sol. NaCl 0,9%-200ml Sol. Pentilin 5,0 i/v perfuzie (Pentoxifilin)
este un derivat trialchilxantinic mult folosit ca vasodilatator-antiischemic. Efectul vasodilatator relativ
slab, a fost dovedit prin pletismografie, angiografii succesive si termografie. Mareste circulatia la
nivelul membrelor si la nivelul creerului, fara sa modifice practic tensiunea arteriala. La beneficiul
terapautic contribuie ameliorarea reologiei sngelui prin cresterea deformabilitatii hematiilor, cu
favorizarea microcirculatiei. Ca mecanism, efectele sunt atribuite maririi cantitatii de AMPc prin

inhibarea fosfodiesterazei. Eficacitatea clinica a pentoxifilinei nu a fost dovedita cu certitudine. in parte

din studiile controlate, folosind proba mersului pe banda rulanta, a fost semnalata marirea timpului de
claudicatie si a distantei totale de mers. Pentoxifilina favorizeaza fertilizarea ovulului de catre
spermatozoizi, fiind folosita in cadrul metodelor de fertilizare in vitro. Eficacitatea in vivo in cazuri de
infertilitate masculina nu a fost dovedita cu certitudine. P. are si proprietati antiinflamatorii, aribuite
inhibarii unor mecanismecelulare implicate in procesul inflamator: aderarea de citokine de catre
celulele inflamatorii; de asemenea inhiba cascada complementului. Eficacitatea in diferite afectiuni
inflamatorii dermatite de contact, vasculite sistemice este in curs de evaluare. P. administrata oral (sub
forma de drajeuri enterosolubile) se absoarbe repede si aproape complect din intestin. Este
metabolizata in proportie mare in ficat. Timpul de injumatatire plasmatic este circa 0,5 h , cel al
metabolitilor de 1,5 h . Metabolitii se elimina renal. P. se administreaza de regula pe cale orala, doza
obisnuita fiind de 100 mg de 3 ori pe zi; la nevoie se poate creste 600 mg / zi. Se poate injecta
intramuscular 100-200 mg de 2 ori pe zi. Mai rar se recurge la introducerea intravenoasa, in injectii
lente, cte 100-200 mg (in timp de cel putin 5 min.) , de 1-2 ori pe zi sau in perfuzie, 200-600 mg pe zi
(cel mult 100 mg pe h). in cazuri exceptionale se pot face perfuzii intraarteriale. Este indicata in
tratamentul simptomatic al claudicatiei intermitente in arteriopatiile obliterante cronice. De asemenea
este recomandata in scopul ameliorarii proceselor mintale (atentie, memorie), la vrstnici. P. este in
general bine suportata. Provoaca rareori neplacere epigastrica. Administrarea parenterala poate fi
cauzata de ameteli, hipotensiune, chiar dureri anginoase ( la injectarea i/v rapida). Au fost descrise
citeva cazuri de hemoragii la bolnavii cu risc. Forma injectabila si dozele mari administrate oral trebuie
evitate la bolnavii cu infarct acut de miocard. Este necesara prudenta la hipotensivi, iar in cazurile de
insuficienta renala severa dozele trebuie scazute. Asocierea cu antihipertensive obliga o supraveghere
clinica, eventual micsorarea dozelor; asocierea cu anticoagulante si antiagregante plachetare implica
controlul timpului de protrombina, respectiv al timpului de singerare; la diabetici P. poate creste riscul
reactiilor hipoglicemice la medicatia specifica.
Sol. Cerucal 2,0 i/m (Metoclopramid) un derivat de benzamida inrudit structural cu
procainamida, are proprietati antiemetice marcate. Este activa in voma provocata prin iradiere, uremie,
gastrita, ulcer, cancer gastric sau intestinal; poate preveni voma postanestezica si poate reduce sau
suprima voma de origine medicamentoasa. in doze mari este eficace in voma severa produsa de
citostatice. Medicamentul este putin eficace in raul de miscare. Efectul antivomitiv se datoreste
deprimarii zonei chemoreceptoare declansatoare, prin blocare dopaminergica si unei actiuni periferice
stimuleza peristaltismul gastric, relaxeaza esofagul si sfincterul piloric prin favorizarea unor
mecanisme colinergice stimulante ale motilitatii. Dozele mari au si actiune antiserotoninica.
Administrata oral este in parte metabolizata la primul pasaj hepatic, avind o biodisponibilitate medie de
76% ( cu variatii individuale mari). Concentratia plasmatica maxima se obtine la 40-120 min. de la
administrare. Se distribuie larg in tesuturi , trece prin BHE si BP; volumul de distributie este de 3,4 l/kg.
Clearance-ul este de 6,2 ml/min si kg. T0,5 este de circa 5 h, dar creste considerabil in caz de
insuficienta renala. Se elimina in urina in proportie de circa 20% neschimbata. M. se administreaza
oral, 5-10 mg de 3 ori / zi sau cu 0,5 h inainte de efectul dorit. La nevoie se poate injecta s/c sau i/m in

doza de 10 mg; in voma severa se va administra i/v 1-2 mg/kg repetind la 2 h, pina la cel mult 3-5
doze. in conditiile folosirii ocazionale ca antiemetic, provoaca relativ frecvent somnolenta si
nervozitate, mai rar reactii distonice reversibile (dozele mari mai ales la copii). Tulburarile motorii
extrapiramidale, anxietatea si depresia, relativ frecvente pentru dozele mari, reprezinta un factor
limitativ al, utilizarii pentru combaterea vomei produsa de citostatice. Este contraindicata in caz de
obstructie mecanica a tractului digestiv si in alte situatii in care stimularea motilitatii poate fi
daunatoare; de asemenea trebuie evitata la bolnavii cu feocromocitom (poate creste periculos
presiunea arteriala).
Comp. Mezym forte 1p3ori/zi drajeuri ce contin 0,14 pancreatin, 4200U amilaza, 250 U
proteaza, 3500 U lipaza. Se administreaza in ahelie, pancreatite cu insuficienta a functiei exocrine,
dereglari de digestie, gastrita hipoacida. Este in general bine suportat. Dozele mari produc uneori
greata, diaree, hiperuricemie. La copii mici poate provoca ulceratii bucale, stomatita angulara, leziuni
perianale; leziunile bucale se pot datora retinerii preparatului in gura inainte de a fi inghitit. Au fost
semnalate cazuri de stricturi ale colonului la copii cu fibroza chistica tratati cu doze mari. Analiza
tratamentului Conform celor expuse mai sus, doar o parte din preparatele administrate corespund
tratamentului patogenetic. Nu se administreaza medicamente ce ar inlatura cauza etiologica a
patologiei date.

Tratament recomandat : -Patogenetic -Blocatori ai receptorilor H2 histaminici (famotidin)

0,04 1data /zi -Preparat de Bi (de-nol 100-300mg 4 ori / zi inainte de masa cu 10-15 min.)
-Metoclopramid (care a fost administrat i/m) 5-10 mg de 3 ori / zi -Etiologic (impotriva H. Pylori)
-Metronidazol 0,25-0,5 3-4 ori / zi -Amoxacilina 0,25 4 ori /zi sau 1,0 2 ori / zi -Aici se include si De-nol
Conform schemelor Cursus morbi
24.10.07
Starea generala a bolnavei este satisfacatoare. Constiinta clara. Pozitia in pat activa.
Tegumentele palide. Turgorul pielii este pastrat. La auscultatia plamnilor murmur vezicular. Zgomote
cardiace diminuate. Acuza cefalee de intensitate slaba. TA= 115/80 mm Hg. Frecventa respiratorie 19
resp/min. Puls = 75 b/min. Abdomenul sensibil la palpare. Scaunul regulat, obisnuit.

25.10.07 Starea generala a bolnavei este satisfacatoare. Constiinta clara. Pozitia in pat
activa.
Tegumentele roz - pale.
La auscultatia plamnilor murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate. Persista cefalee de
intensitate slaba. TA= 120/80 mm Hg. Frecventa respiratorie 22 resp/min. Puls = 80 b/min. Abdomenul
sensibil la palpare. Scaunul regulat, obisnuit.
26.10.07 Starea generala a pacientei in dinamica pozitiva. Constiinta clara. Pozitia in pat
activa. Tegumentele roz - pale. La auscultatia plamnilor murmur vezicular. Zgomote cardiace

diminuate. Acuze nu prezinta. TA= 120/80 mm Hg. Frecventa respiratorie 18 resp/min. Puls = 70
b/min. Abdomenul sensibil la palpare. Scaunul regulat, obisnuit.

Epicriza Pacienta Cucu E. P., a fost internata pe data de 10.10.07

Diagnosticul de trimitere: Gastrita cronica in acutizare.
Diagnosticul clinic stabilit in baza acuzelor bolnavei, anamnezei, datelor obiective si explorarilor
paraclinice este de Gastroduodenita cronica in acutizare. Reflux duodeno-gastral Tratamentul
efectuat: Sol. NaCl 0,9%-200ml Sol. Pentilin 5,0 i/v perfuzie Sol. Cerucal 2,0 i/m Pilobact 1 pachet2
ori/zi Comp. Mezim forte 1p3ori/zi in urma tratamentului s-a observat o imbunatatire a starii pacientei.
Recomandari: -Dieta cu excluderea produselor bogate in colesterol, grasimi neutre, animaliere,
produselor picante si fierbinti.
-Excluderea emotiilor negative si surmenajul.