Teste Final

TESTELE ROMINA, LA NEONATOLOGIE.
Particularitati anatomo-fiziologice ale nou-nascutului. Examinarea nou-nascutului. Controlul

termic la nou-nascuti. Adaptarea nou nascutului. Ingrijirea nou-nascutului. Alimentatia nou-
nascutului. Stǎrile tranzitorii (fiziologice) caracteristice nou-nǎscutului.
Complementul simplu
1.Marcati cauza ce determina respiratia puerila la nou-nascuti:
a) Elasticitatea inalta si peretele toracic subtire
b) Infectia intrauterina
c) Boala hemolitica a nou-nascutului
d) Ventilatia artificiala a plaminilor
e) Persistenta canalului arterial
2.Alegeti cauza de baza a pierderilor de caldura la nou-nascuti prematuri:

a) Persistenta circulatiei fetale
b) Pozitia deflectata si reducerea miscarilor
c) Alimentatia prin gavaj
d) Detresa respiratorie
e) Asfexia nou-nascutului
3. Precizti maladia in care este prezent mirosul de "soarece" de la nou-nascut:

a) Boala Gose
b) Sindromul Patau
c) Fenilcetonuria
d) Leucinoza
e) Administrarea vitaminelor
4. Selectati afirmatia corecta despre milia la nou-nascuti:

a) Obturatia canalelor sudoripare
b) Obturatia canalelor glandelor sebacee
c) Afectarea bacteriana a foliculelor glandelor sebacee
d) Obturatia canalelor sudoripare si sebacee
e) Afectarea bacteriana a canalelor sudoripare
5. Marcati care fontanela este deschisa la nastere la un nou-nascut normoponderal:

a) Laterale anterioare
b) Laterale posterioare
c) Posterioara
d) Anterioara
e) Anterioara si posterioara
6. Marcati cantitatea de urina eliminata de un nou-nascut normoponderal in primele ore de

viata:
a) 50 ml/kcorp
b) 25 ml/kcorp
c) 6-8 ml/kcorp
d) Anurie fiziologica sau oligurie
e) 40 ml/kcorp
7. Alegeti nivelul de temperatura care se considera normal la nou-nascut:

a) 35,0-35,10C
1
b) 36,0-36,0 C
c) 36,1-36,50 C
d) 36,6-37,400C
e) 37,4-38,00C
8. Selectati care tip lapte matern contine cea mai mica cantitate de grasimi:
a) Colostru
b) Laptele tranzitor
c) Laptele matern maturizat
d) Laptele mamei care a nascut copil la termenul de 30 saptamini
e) Laptele de vaca
9. Alegeti afirmatia corecta ce defineste alimentatia naturala exclusiva:

a) Nu se da copilului nici un alt aliment in afara de lapte matern
b) Nu sunt oferite biberoane
c) Se hraneste de 8-12 ori pe zi
d) Se hraneste de 5-6 ori pe zi
e) Se hraneste nu mai des de 6-8 ori pe zi
10. Afirmati contraindicatia alimentatiei naturale la nou-nascut:

a) Boala hemolotica la nou-nascut
b) Forma activa a tuberculozei
c) Mastita
d) Intrebuintarea antibioticilor de catre copil
e) Intrebuintarea antibioticelor de catre mama
11.Marcati care poate fi pierderea maximala in greutate in primele zile de viata la nou-nascut:
a) 15% din greutate
b) 200 grame
c) 400 grame
d) 6% din greutate
e) 10% din greutate
12. Precizati imunoglodulinele cu cea mai mare concentratie in laptele uman:

a) Ig E
b) Ig G
c) Ig M
d) IgA de tip seric
e) IgA de tip secretor
13.Selectati care este raportul proteine : lipide : glucide in laptele matern:

a) 1:2:1
b) 2:3:6
c) 1:3:6
d) 2:2:3
e) 1:1:6
14.Indicati virsta copilului la care dispare reflexul Babchin:

a) 0 luna
b) 3 luni
2
c) 4 luni
d) 6 luni
e) 1 an
15. Precizati care din urmatoarele constituie contraindicatie alimentatii la sin:

a) Mastita purulenta
b) Fisuri ale mamelonului
c) Galatoreea
d) Stomatita la nou-nascut
e) Infectia respiratorie virala acuta
Complement multiplu
1.Indicati complicatiile hipotermiei la nou-nascuti:

a) Hipoglicemia
b) Socul
c) Apnea
d) Hemoragia intraventriculara
e) Acidoza metabolica
2.Marcati metodele de mentinere a temperaturii corpului nou-nascutului in timpul

transportarii:
a) Contactul "piele la piele"
b) Incubatoarele de transport
c) Saltele umplute cu apa calda
d) Sensor de aprecierea temperaturii
e) Copilul infasat foarte strins
3.Marcati mecanismele transmiterii de caldura la nou-nascuti:

a) Radiatia
b) Iradierea
c) Conductia
d) Conventia
e) Evaporarea
4.Selectati afirmatiile corecte referotor la termenul si temperatura la care poate fi pastrat

laptele matern:
a) 6 luni la t -200C
b) O saptamina la t +40C
c) 24 ore la t +100C
d) 3 zile la t +150C
e) 24 ore la t +40C
5.Indicati beneficiile laptelui matern pentru nou-nascut:

a) Protectia impotriva infectiei
b) Protectia fata de alergie
c) O incidenta mai scazuta a sindromului mortii subite la copii
d) O mai buna dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil
3
6.Indicati semnele ce caracterizeaza aplicarea corecta a copilului la sin:
a) Copilul trebuie sa cuprinda o portiune cit mai mare a sinului in gura
b) Copilul suge intr-un ciclu supt-inghitit-respirat
c) Mamelonul, areola au forma de "tetina" in gura copilului
d) Limba copilului cuprinde ca o cupa mamelonul si o unda de compresie se deplaseaza de-a
lungul limbii catre partea din spate a gurii
e) Apuca mamelonul impreuna cu buza inferioara
7.Indicati semnele pozitionari corecte la sin a sugarului:

a) Gura copilului e larg deschisa
b) Barbia copilului atinge sinul
c) Mamelonul arata aplatizat
d) Buza inferioara a copilului este curbata catre exterior
e) Laptele va fi gasit insuficient in sin
8.Indicati cauzele tahicardiei la nou-nascut :

a) Hipotermie
b) Hipertermie
c) Persistenta canalului arterial
d) Fosa ovala deschisa
e) Asfixia moderata
9.Indicati care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-nascuti se determina la virsta
de un an:
a) Reflexul de cautare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt
10.Indicati cauzele palorii tegumentelor la nou-nascuti:

a) Anemie
b) Soc
c) Ductus arteriosus persistent
d) Policitemie
e) Septicemie
11.Selectati cauzele acrocianozei la nou-nascuti:

a) Hipotermie
b) Hipovolemie
c) Sindromul copilului abia nascut
d) Ventilatie neadecvata
e) Policitemie
12.Marcati starile ce caracterizeaza simptomul "petei albe" la nou-nascuti:

a) Hipovolemia
b) Prezenta dereglarilor vegetative in urma traumatizarii sistemului nervos central
c) Prezenta anemiei pronuntate
d) Poliglobulia
e) Hipervolemia
4
13.Indicati modificarile pielii considerate fiziologice pentru un nou-nascut:
a) Paloare pronuntata
b) Icterul tegumentelor in I zi de viata
c) Milia
d) Miliaria cristalina
e) Nevus
14.Care afirmatii scrise mai jos exclude notiunea de alimenatie naturala:

a) Copilul primeste alta alimentatie in afara de laptele matern
b) Nou nascutului i se aa biberonul
c) Limitarea numarului de alimentatii
d) Limitarea timpuljui de alimentatie
e) Se alimenteaza si noaptea
Resuscitarea neonatala. CS
1.Enumerati ABC-ul corect al reanimarii neonatale:

a) I. - A - initierea respiratiei; B - permeabilizarea cailor respiratorii; C - mentinerea circulatiei
b) II. - A - permeabilizarea cailor respiratorii; B - prevenirea perderilor de caldura; C-initierea
respiratiei
c) III. - A - permeabilizarea cailor respiratorii; B - initierea respiratiei; C - mentinerea
circulatiei
d) IV. - A - prevenirea pierderilor de caldura; B - initierea respiratiei; C - administrarea
medicamentelor
e) V. – A - prevenirea pierderilor de caldura; B-Tratament medicamentos; C - mentinerea
circulatiei
2. Selectati afirmatia adevarata pentru un nou-nascut care este ventilat efficient:

a) Expansionare toracica buna, nou-nascutul pare ca respira adinc
b) Manometrul inregistreaza o presiune de ventilatie adecvata pentru un anumit copil, chiar daca nu
observati prezenta unor miscari de ridicare si coborire a toracelui
c) Observati miscari toracice, nou-nascutul respira usor
d) Observati miscari abdominale
e) Frecventa respiratorie mai mult de 40/min
3. Marcati cit dureaza etapa initiala a reanimarii neonatale:

a) 10-15 sec
b) 30 sec
c) 30-60 sec
d) 1 minut
e) Mai mult de 1 minut
4. Selectati afirmatia adevarata referitor la scorul Apgar:

a) Scorul Apgar,se apreciaza la 1 min. si a 5 min. dupa nasterere
b) Scorul Apgar nu este necesar la nou-nascutul care necesita reanimare
c) Pipele utilizate la nou-nascuti sunt toate de aceeasi marime, atit pentru prematuri cit si pentru cei
nascuti la termen
d) Scorul Apgar nu este necesar pentru nou-nascut prematur
e) Nu este obligator de apreciat Scorul Apgar la 5 min .
5
5.Indicati dimensiunea corecta a sondei endotraheale corespunzatoare greutatii la nastere de
1000 - 2000 g:
a) 1,0
b) 1,5
c) 2,0
d) 2,5
e) 3,0
6.Selectati indicatia optimala pentru aspiratia meconiului din trahee la nou nascut:
a) Sonda endotraheala
b) Sonda de aspiratie 6 sau 8 Fr
c) Sonda de aspiratie introdusa prin larigoscopie directa
d) Sonda nasogastrica
e) Sonda gastrica
Complement multiplu
1.Indicati gesturile de reanimare neonatala pentru componenta B al ABC-ului reanimarii:
a) Folosirea balonului si a mastii
b) Medicatia
c) Introducerea sondei endotraheale
d) Ventilarea cu presiune pozitiva
e) Stimularea tactila
2.Marcati modificarile provoacate de aspiratia de meconiu la nounascut:

a) Obstructia cailor respiratorii
b) Dereglarea schimbului de gaze
c) Cresterea rezistentei in vasele pulmonare
d) Boala membranelor hialine
e) Micsorarea rezistentei in vasele pulmonare
3.Indicati care dintre urmatoarele sunt considerate complicatii ale masajului cardiac extern la
copil:
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatica
d) Pneumotorax
e) Stop respirator
4.Selectati cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-nascutului in sala de nastere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Malformatii cardiace congenitale ductal dependente
e) Pneumotoraxul
5.Indicati caile de administrare a adrenalinei la nounascuti:

a) Intravenos
b) Intramuscular
c) Endotraheal
6
d) Intrarectal
e) Intracutanat
6.Selectati corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului si a sondei endotraheale in

timpul intubatiei neonatale:
a) Introducerea sondei endotraheale in glota
b) Fixarea capului nou-nascutului
c) Introducerea lamei intre limba si palat pina la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului si stingerea becului
e) Ridicarea lamei si vizualizarea epiglotei si a glutei
7.Selectati care dintre urmatoarele sunt semnele de hipovolemie la nou nascuti:

a) Paloarea persistenta dupa oxigenare
b) Puls slab asociat cu frecventa cardiaca buna
c) Hipertensiune arteriala
d) Raspuns nesatisfacator la manevrele de reanimare
e) Puls amplu cu frecventa cardiaca normal
8.Marcati primele patru masuri necesare de efectuat in cazul excursiei neadecvate a cutiei
toracice in timpul ventilarii cu presiune pozitiva la nou nascuti:
a) Marim frecventa ventilarii pina la 80 pe minut
b) Confirmam ca gura copilului e intredeschisa
c) Aspiram continutul cailor respiratorii
d) Controlam ermeticitatea etanseizarii mastii pe fata
e) Schimbam pozitia copilului ca sa restabilim permeabilitatea cailor respiratorii
9.Indicati simptoamele hemoragiei acute neonatale:

a) Se mentine paliditatea, desi se continua oxigenarea
b) Tahicardie
c) Pulsul in norma
d) Puls slab, filiform
e) Timpul de singerare capilara prelungit
Sepsisul neonatal. CS.
1. Selectati calea de transmitere a infectiei intrauterine:

a) Hematogen
b) De la cateter ombilical
c) De la lapte stors
d) Tubul nazo-gastric
e) Miinile mamei
2. Selectati la ce virsta eliminarile din ochi la nou-nascut pot fi socotite ca manifestare a

infectiei bacteriene intrauterine:
a) 2-4 ore
b) 24-72 ore
c) 4 -6 ore
d) 120 ore
e) l72 ore
7
3.Selectati simptomul cel mai precoce al enterocolitei ulcero-necrotice (70%) la prematuri:
a) Balonarea abdomenului
b) Instabilitatea temperaturii
c) Apnee
d) Bradicardie
e) Tahicardie
4.Marcati care din Candide cel mai frecvent provoaca candidoza la nou-nascuti?
a) Candida tropicalis
b) Candida parapsilosis
c) Candida albicans
d) Candida krusei
e) Candida glabrata
5.Indicati semnul care este caracteristic pentru septicemia neonatala:

a) Anemie ferepriva
b) Reticulocitoza
c) Proteina C reactiva pozitiva
d) Trombocitopatie
e) Eozinofilie
6.Indicati cind se manifesta conjunctivita cu Chlamydia la nou-nascuti:

a) Imediat dupa nastere
b) La 3-5 zi de viata
c) Dupa I saptamina de viata
d) In saptamina III de viata
e) Pina la o saptamina de viata
7.Indicati ce este caracteristic pentru conjunctivita conditionata de Neisseria gonorrhae la

nou-nascuti:
a) Afectarea unui ochi
b) Conjunctivita bilaterala
c) Afectarea ambilor ochi, apoi concentrarea infectiei doar la unul singur
d) Conjunctivita seroasa
e) Midriaza
8. Disbacterioza tranzitorie intestinala la nou nascut se caracterizeaza:

a) Apare la toti nou nascutii
b) Apare la nou nascuti cu infectia intrauterine
c) Apare la premature la 14a zi de viata
d) Apare din cauza colonizarii cu stafilococus
e) Semn al ocluziei intestinale
9. Cind apar primele semne a enterocolita ulceronecrotice la nou nascut:

a) In primele 3 zile
b) 3-14 zi
c) 28 zile
d) 30 zile
e) Doua luni
8
Complement multiplu
1.Selectati patologiile infectioase ale bontului ombilical la nou-nascuti:

a) Omfalita catarala
b) Gangrena bontului ombilical
c) Sindrom Bekwit
d) Ombilic amniotic
e) Ulcer ombilical
2.Selectati agentii patogeni frecventi ai conjunctivitei la nou-nascuti :

a) Escherichia coli
b) Neisseria gonorrhoeae
c) Staphilococus aureus
d) Staphilococus epidermalis
e) Streptococus
3.Selectati semnele caracteristice pentru conjunctivita bacteriana la nou-nascuti:

a) Eliminari purulente din ochi
b) Edemul si hiperemia pleoapelor
c) Injectarea vaselor conjunctivei
d) Eliminari sanguinolente
e) Eliminari serosae
4.Indicati metodele de tratament in Candidoza la nou-nascuti:

a) Alimentatia artificiala
b) Terapia locala in manifestari externe
c) Antibioticoterapia
d) Preparate antifungice
e) Preparate imunomodulatoare
5.Selectati afirmatiile corecte referitor la Septicemia neonatala precoce:

a) Debut pina la 72 ore
b) Evolutie fulminanta
c) Detresa respiratorie
d) Meningita
e) Evolutie lenta
6. Selectati afirmatiile corecte referitor la Septicemia neonatala tardiva :

a) Debut pina la 72 ore
b) Evolutie fulminanta
c) Detresa respiratorie
d) Meningita
e) Evolutie lenta
7.Marcati semnele clinice a Meningitei stafilococice neonatala:

a) Hipotrmie
b) Inhibare
c) Hiperexcitabilitate
d) Bombarea fontanelei
e) Convulsii
9
8.Selectati prin ce se manifesta Septicemia cu Escherichia coli la nou nascuti:
a) Evolutie lenta
b) Febra
c) Hipotermie
d) Icter
e) Hepatomegalie
9. Culoare verde a pielii este caracteristica pentru:

a) Acidoza metabolica
c) Persistenta ductului Batalov
d) Tetrada Fallot
e) Insuficienta cardiaca
Sindromul detresei respiratorii.

CS
1.Indicati pozitia in incubator in caz de detresa respiratorie neonatala, hipovolemie fara
edemcerebral:
a) Pozitia Tredelenburg
b) Orizontala
c) Cu capul ridicat
d) Pozitia Anti- Tredelenburg
e) Cu capul hiperflexat
2. Restabilirea volumului de singe in caz de detresa respiratorie severa neonatala se

efectueaza cu:
a) Hemotransfuzie cu singe de donor
b) Masa eritrocitara
c) Glucoza 10%
d) Glucoza 15%
e) Glucoza de 20%
3.Scorul Silverman la nou nascuti:

a) Determinarea gradului de insuficienta respiratorie imediat dupa nastere
b) Determinarea gradului de insuficienta respiratory la 120 min. dupa nastere
c) Determinarea concentratiei de O2 in aerul inspirit
d) Determinarea gradului de prematuritate
e) Determinarea gradului de maturitate
Complement multiplu
1.Selectati semnele caracteristice pentru depresia cardiorespiratorie la nounascuti:

a) Bradicardie
b) Tahicardie
c) Tonus muscular diminuat
d) Tonus muscular marit
e) Hipotensiune arterial
2. Indicati primele 3 masuri necesare de efectuat in socul hipovolemic neonatal:

10
a) Volum expander
b) Introducerea plasmei
c) Glucoza de 15%
d) Singe placentar
e) Dopamina
3.Indicati functiile Surfactantului:

a) Prevenirea colabarii alveolelor
b) Actiune bactericida contra florei anaerobe
c) Regleaza microcirculatia in plamini
d) Conditioneaza clearance-ul mucociliar
e) Actiunea bactericida contra florei aerobe
4.Selectati principiile de baza ale terapiei respiratorii in caz de detresa respiratorie neonatala:
a) Restabilirea permeabilitatii cailor respiratorii
b) Oxigenarea adecvata
c) Inlaturarea cauzelor detresei respiratorii
d) Administrarea bicarbonatului de natriu
e) Administrarea de adrenalina
Icterele neonatale. Boala hemolitica a nou-nascutului.

CS
1.Selectati afirmatia adevarata pentru hiperbilirubinemia "fiziologica" neonatala:
a) Aparitia icterului la a III zi de viata
b) Nivelul bilirubinei in cordonul ombilical este egal cu 40 mcmol/l
c) Predomina bilirubina directa
d) Cresterea bilirubinei pe ora - 5-6 mcmol/l
e) Anemie in singele periferic
2 Indicatiile catre exsanguinotransfuziei in boala hemolitica neonatala:

a) Culoarea icterica a tegumentelor in primele ore de viata
b) Leucocitoza
c) Cresterea pe ora a bilirubinei mai putin de 6 mcmol/l/ora
d) Bilirubina ombilicala mai mare de 85 mcmol/l
e) Bilirubina ombilicala mai mica de 60 mcmol /l
3.Indicati afirmatia corecta referitor la cauza icterului din prima zi dupa nastere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentatie la sin
c) Incompatibilitatea dupa Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Icter fiziologic
4.Care din factori provoaca icterul patologic la nou nascuti in primele 24 ore
a) Imaturitatea ficatului la nou-nascuti
b) Intestinul steril la nou-nascuti
c) Transfuzie placento-fetala
d) Activitate inalta a β-glucoronidazei in peretele intestinal la nou-nascuti
e) Incompatibilitatea Rh/factor
11
5.Alegeti cauza aparitiei icterului la nou-nascuti in prima zi de viata?
a) Boala Mincovschii-Sofar
b) Galactozemia
c) Atrezia coledocului
d) Incompatibilitatea dupa sistemul ABO
e) Hipotiroidism
6.Selectati ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?

a) Apare in primele 24 ore de viata
b) Se caracterizeaza printr-un nivel marit al bilirubinei conjugate
c) Este legat de cantitatea marita in lapte a colinesterazei
d) Dispare la administrarea dozelor marite de phenobarbital
e) Este legat de nivelul marit a pregnandiolului in lapte
7.Selectati in ce caz boala hemolitica a nou-nascutilor nu este caracteristic

a) Incompatibilitate ABO
b) Incompatibilitate Rh factor
c) Antigen Rh rar intilnite
d) Antigene sistem Liuteran
e) Sepsis neonatal
Complement multiplu
1.Indicati semnele caracteristice pentru icterul fiziologic neonatal:

a) Aparitia lui dupa 24 ore de viata
b) Viteza cresterii a bilirubinei pe ora –mai mic de 6 mcmol/l
c) Volutie ondulatorie
d) Durata icterului mai mult de 2 luni
e) Nivelul bilirubinei la sfirsitul I zile de viata mai putin de 80 mcmol/l
2.Selectati care din indicii enumerati mai jos confirma prezenta bolii hemolitice a nou-
nascutului?
a) Anemie cu reticulocitoza
b) Acidoza metabolica
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viata
e) Hepatosplenomegalia
3.Marcati semnele caracteristice pentru forma edematoasa a bolii hemolitice a nou-

nascutului?
a) Hepatosplenomegalia
b) Icter din prima ora de viata
c) De obicei se dezvolta dupa sistemul ABO
d) Anemie pronuntata
e) Dereglari pronuntate ale sistemului cardio-vascular
4.Indicati complicatiile exsanguinotransfuziei in boala hemolitica a nou-nascutului:

a) Enterocolita ulcero-necrotica
b) Embolia
c) Dereglari de electroliti
12
d) Policitemia
e) Stop cardiac cu edem pulmonar
5. In ce cazuri din cele enumerate este hepatosplenomegalie la nou nascut:

a) Rujeola conginitala
b) Toxoplazmoza congenitala
c) Forma edemica a bolii hemolitice
d) Sindromul bilei groase
e) Sindromul Jilbert
6. Marcati cu ce se asociaza Icterul in prima zi de viata la nou-nascut:

a) Enzimodeficit eritrocitar
b) Alimentatia naturala
c) Incompatibilitatea in sistemul ABO
d) Hipotiroidism
e) Incompatibilitatea Rh factor
7. Semnele hemoragiei acute a nou nascut

a) Paliditatea accentuate
b) Tahicardie
c) Pulsul in norma
d) Puls slab
e) Semnul petei albe mai mult de 3sec.
Nou- nascutul prematur. Particularitati anatomice si functionale ale

prematurului. Criteriile de apreciere a virstei gestationale. Retardul cresterii
intrauterine a fatului.
CS
1.Selectati prin ce se caracterizeaza varianta displastica a retinerii de dezvoltare intrauterina
afatului?
a) Retentia in masa
b) Retentia in lungime a copilului
c) Retentia proportionala in masa si in lungime
d) Retentia proportionala in masa si asocierea diferitor anomalii congenitale
e) Se mai numeste varianta simetrica
2.Alegeeti care tip al retardului dezvoltarii fizice intrauterine a fatului se numeste displastic?
a) Masa corporala mica
b) Masa si lungimea mica
c) Masa lungimea normal plus anomalie congenitala
d) Masasi lungimea mare + anomalie congenitala
e) Retard de crestere a lungimiei si a masei + anomalie congenitala
3.Marcati pina la cit timp se mentine hipertonusul fiziologic la prematuri:

a) 2-3 saptamini
b) 3-4 saptamini
c) 1-2 luni
d) 3 luni
e) 4 luni
13
4.Selectati ce este caracteristic pentru scaunul prematurului ce se afla la alimentatia naturala:
a) Culoarea galben - aurie
b) Culoarea cafeniu - deschisa
c) Scaun incolor
d) Culoarea cu adaus verzui
e) Culoarea albuie
5. Precizati temperatura optimala in incubator pentru ingrijirea prematurilor cu greutatea de

1,5 kg in a II saptamina de viata:
a) 30 oC
b) 28 oC
c) 37 oC
d) 32-33 oC
e) 34-35 oC
6.Selectati care din starile enumerate mai jos este afirmatie gresita pentru prematuri:
a) Simptomul Finkelstein
b) Lanugo
c) Sclerema
d) Hipotonie musculara
e) Scorul Ballard 39puncte
7.Marcati pina la ce virsta mentinerea icterului se socoate fiziologica la copiii prematuri:

a) 5-6 zile
b) 8-10 zile
c) 10-15 zile
d) 21 zile
e) 2 luni
8.Selectati termenul de aparitie a reflexului de supt si deglutitie la prematuri:

a) 32-33 saptamini de gestatie
b) 34 saptamini de gestatie
c) 29 saptamini de gestatie
d) 30 saptamini de gestatie
e) 23 saptamini
9.Indicati necesarul in calorii la virsta de 1 luna la prematuri:

a) 100 kcal/kg
b) 110 kcal/kg
c) 120 kcal/kg
d) 135 - 140 kcal/kg
e) 80 kcal/kg
10. Reflexul Babkin apare la prematuri la virsta de :

a) 28 saptamini de gestetie
b) 30 saptamini de gestatie
c) 32 saptamini de gestatie
d) 36 saptamini de gestatie
e) 40 saptamini de gestatie
14
11.Indicati cind apar semnele clinice ale enterocolitei ulcero-necrotice la prematuri:
a) 1 zi
b) 10-21 zi
c) O luna
d) Doua luni
e) Doua luni jumatate
Complement multiplu
1.Indicati elementele care coreleaza cu virsta gestationala a fatului:
a) α-fetoproteina
b) Lungimea bratului fatului stabilit ecografic
c) Testul cu oxitocina
d) Estriolul in urina la mama
e) Diametrul biparietal al capului la fat
2.Selectati criteriile care indica prezenta retardului in dezvoltarea fizica intrauterina a fatului:
a) Prematurii cu masa corespunzatoare termenului de gestatie
b) Prematurii cu masa mai mica ca termenul de gestatie
c) Copii nascuti la termen sau prematurii la care masa corporala este sub percentila 10
d) Greutatea la nastere mai mult de 3000 gr.
e) Talia la nastere 52 cm
3.Indicati criteriile de determinare a retardului dezvoltarii fizice intrauterine a fatului:

a) Morfologic
b) Neuromuscular
c) Indicele ponderal
d) Concomitent morfologic si neuromuscular
e) Tabelele centile
4.Selectati metodele de diagnostic antenatal al malformatiilor congenitale:

a) Cercetarea ultrasonografica
b) Determinarea α- fetoproteinei in singele mamei
c) Radiografia
d) Datele examenului genetic
e) Amniocenteza
5. Precizati caracteristicele respiratiei la nou-nascutii prematuri:

a) Abdominala
b) Toracica
c) Veziculara
d) Cu accese de apnee
e) Fara accese de apnee
6. Micsorarea turgorului pielii la prematuri este cauzat de urmatoarele:

a) Deshidratarea
c) Hemoragia subarhnoidala
d) Hiportrofia marcata
e) Hipoterioza congenital
15
Elemente de nutritie pediatrica. Alimentatia la sin. Alimentatia diversificata (complementara) a sugarului.
Ablactarea. Principiile intocmirii ratiei alimentare pentru copii sugari.
Complement simplu
1) Evidentiati necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou-nascut sanatos:
a) 130
b) 100-110
c) 120
d) 115
e) 90-100
2) Evidentiati cite mese complementare in 24 ore necesita sugarul in virsta de 10-12 luni, alimentat natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masa
3) Care categorie de copii au cea mai inalta necesitate de proteine si calorii la kg masa?
a) copiii scolari
b) copiii sugari in virsta de la 0 pina la 6 luni
c) copiii sugari in virsta de la 6 pina la 12 luni
d) copiii noi-nascuti
e) copiii prescolari
4) Evidentiati termenul optim, la care nou-nascutul trebuie sa fie aplicat la sin:

a) in prima ora dupa nastere (in primele 30 minute)
b) la 2 ore dupa nastere
c) la 12 ore dupa nastere
d) la 6 ore dupa nastere
e) la 24 ore dupa nastere
5) Precizati caracteristica esentiala a colostrului:

a) Bogat in proteine si anticorpi
b) Bogat in vitamine hidrosolubile
c) Bogat in lactoza
d) Continut scazut in saruri minerale
e) Continut scazut de Zinc
6) Ce reprezinta suplimentul?
a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masa corporala acumulat
c) formula de lapte, administrata in alimentarea mixta a sugarului
d) formula de lapte, administrata in alimentarea artificiala a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului incepind cu virsta de 6 luni
7) Metoda complementara este utilizata:

a) in caz de alimentare artificiala a sugarului
b) in caz de alimentare naturala a sugarului
c) in caz de diversificare a alimentatiei sugarului
d) in caz de alimentare mixta a sugarului
e) in alimentarea copilului prescolar
8) Selectati un semn sigur, care indica ca sugarul nu primeste cantitatea necesara de lapte:
a) copilul suge mult timp si des
b) copilul refuza sa suga
c) copilul este nelinistit, agitat toata ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderala este plata (crestere in masa mai putin de 500g/luna)
16
9) Indicati prin ce se explica avantajul alimentatiei cu lapte matern pentru dezvoltarea neuropsihica adecvata a
copilului:
a) prezenta in laptele matern a polizaharidelor
b) prezenta in laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) continutul marit al proteinelor serice
d) prezenta de IgA- secretorie
e) prezenta de factori imuni nespecifici
10) Indicati virsta minima, la care se recomanda introducerea in alimentatia sugarului sanatos a pireului de legume:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 9 luni
11) Indicati virsta minima, la care se recomanda introducerea in alimentatia sugarului a terciului de cereale:
a) 6 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
12)Indicati virsta minima, la care se recomanda introducerea in alimentatia sugarului a pireului de fructe:
a) 2 luni
b) 3 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 3,5 luni
13) Indicati virsta minima, la care se recomanda introducerea in alimentatia copilului a carnii:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni
14) Indicati virsta minima, la care se recomanda introducerea in alimentatia copilului a pestelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
15) Indicati virsta minima, la care se recomanda introducerea in alimentatia copilului a galbenusului de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
16) Selectati produsul, cu care de regula se recomanda a incepe diversificarea alimentatiei sugarului:
a) sucul de fructe
b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuitii
e) galbenusul de ou
17) Selectatii care din produsele enumerate, conform recomandarilor OMS, nu este recomandat sugarilor:
a) pestele
b) cascavalul
17
c) untul
d) laptele de vaci
e) galbenusul de ou
18) Indicati ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului in virsta de 7 luni, alimentat natural:
a) 5 alimentari cu formula adaptata, plus 2 alimentari complementare
b) 3 alimentari cu formula adaptata, plus 2 alimentari complimentare, plus apa
c) alimentare excesiva la sin la cerere
d) alimentare la sin la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentari complementare
e) 2 alimentari cu formula adaptata, plus 3 alimentari complementare
19) Indicati care este valoarea energetica a laptelui matern matur:

a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l
c) 900 kkal/l
d) 800 kkal/l
e) 670-700 kkal/l
20) Indicati termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,intarcarea”) copiilor mici:
a) la virsta copilului de 2 ani si mai mult
b) la virsta copilului de 6 luni
c) la virsta copilului de 1 an
d) la virsta copilului de 10-12 luni
e) la virsta copilului de 1,5 ani
e) de cite ori doreste copilul
21)Pina la ce virsta a copilului, conform OMS, se recomanda de a continua alimentatia la sin:

a) pina la virsta de 5-6 luni
b) pina la virsta de 1 an
c) pina la virsta de 2 ani si mai mult
d) pina la virsta de 1 an si 2 luni
e) pina la virsta de 1 an si 6 luni
Complement multiplu
1) Indicati de ce este necesara introducerea complimentului in alimentatia sugarului:
a) necesitatile nutritive la o anumita virsta nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern
b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) copilul are deja primii dinti
d) copilul are mai mult de 4 luni
e) copilul are maturizarea fiziologica neuromusculara, digestiva, imuna, reno-urinara necesara consumarii
produselor noi
2) Selectati caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esentiale ale laptelui matern in comparatie cu cele
ale laptelui de vaci:
a) laptele matern contine mai putine proteine
b) laptele matern contine mai multe proteine
c) laptele matern contine mai multe glucide
d) laptele matern contine mai putine glucide
e) laptele matern contine mai putine lipide
3) Evidentiati alimentele complementare de baza, administrate copilului sugar incepind cu virsta de 6 luni:
a) brinza de vaci
b) piinea
c) pireul de legume
d) terciul din cereale
e) laptele de vaci
4) Evidentiati ce recomandari sunt valabile pentru alimentatia nou-nascutului cu prematuritate de gr. I:

a) aplicare la sin la cerere
b) alimentare prin sonda cu lapte matern
c) aplicare la sin frecvent, nu mai putin de 8 ori in 24 ore, inclusiv noaptea
18
d) aplicare la sin de 6 ori in 24 ore
e) aplicare la sin fiecare 3 ore
5) Selectati care sunt afirmatiile corecte privind lactoza laptelui matern:

a) lactoza laptelui matern favorizeaza cresterea florei conditionat patogene in intestinul sugarului
b) lactoza laptelui matern acopera ≈ 40% din necesarul energetic zilnic al sugarului
c) lactoza din laptele matern se digereaza la ≈ 90% in intestinul subtire
d) lactoza laptelui matern favorizeaza cresterea lactobacililor in intestinul sugarului
e) lactoza laptelui matern micsoreaza valoarea PH-ului intestinal al sugarului, favorizind absorbtia Ca
6) Selectati care sunt afirmatiile corecte privind lipidele laptelui matern:

a) lipidele laptelui matern acopera ≈ 50% din necesarul energetic al sugarului
b) in compozitia lipidelor laptelui matern predomina acizii grasi nesaturati
c) lipidele laptelui matern sunt intr-o concentratie mai mare in laptele anterior
d) laptele posterior este mai bogat in lipide
e) in compozitia lipidelor laptelui matern predomina acizii grasi saturati
7) Evidentiati conditiile de baza, necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat la sin:
a) sugarul suge des degetul si este nelinistit
b) sugarul a implinit 6 luni si este sanatos
c) sugarul e mai mare de 4 luni si are greutate scazuta
d) sugarul e mai mare de 4 luni si pare flamind dupa mincare
e) sugarul a implinit 6 luni, e sanatos si manifesta interes pentru alte tipuri de alimente
8) Indicati afirmatiile corecte, privind continutul de fier din laptele matern:

a) laptele matern contine o cantitate de fier echivalenta cu cea din laptele de vaci
b) laptele matern contine o cantitate de fier mai mare decit cea din laptele de vaci
c) concentratia fierului in laptele matern depinde de continutul lui in organismul mamei
d) concentratia fierului in laptele matern nu depinde de continutul lui in organismul mamei
e) fierul din laptele matern are o biodisponibilitate mai mare decit fierul din alte tipuri de lapte
9) Indicati care factori sunt implicati in declansarea reflexului prolactinei:

a) concentratia crescuta de progesteron in singele mamei
b) evacuarea completa a laptelui produs
c) alimentarea la sin a copilului si in perioada nocturna
d) excitarea receptorilor mamelonari
e) contactul fizic permanent intre mama si copil (,,ochi la ochi”, ,,piele la piele”)
10)Indicati ce poate micsora densitatea energetica a alimentatiei sugarului:

a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecventa alimentarii
11) Evidentiati care sunt avantajele laptelui matern fata de cel de vaci:
a) continutul albuminelor mai mare decit cel al cazeinei
b) continutul cazeinei mai mare decit cel al albuminelor
c) contine factori imuni de protectie
d) contine alfa-lactoza
e) contine beta-lactoza
12) Evidentiati semnele, conform carora se apreciaza daca sugarul suge eficient:
a) face miscari de sugere frecvente
b) face miscari de sugere lente, cu pauze
c) se aude glutitia la fiecare 2-3 miscari de sugere
d) sugarul intrerupe suptul la 5-10 minute
e) sugarul adoarme la sin sau este satisfacut
19
13) Evidentiati in care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicata alimentatia la sin:
a) cancer mamar
b) insuficienta renala acuta
c) pneumonie acuta
d) infectie respiratorie acuta
e) infectia cu HIV
14) Evidentiati conditiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat natural:
a) virsta sugarului este 6 luni
b) sugar este absolut sanatos
c) virsta sugarului este 4 luni
d) mama are hipogalactie
e) curba ponderala plata
15) Evidentiati care din semnele enumerate reprezinta incidente/accidente in cadrul alimentatiei la sin:
a) regurgitatia
b) voma
c) colica abdominala a sugarului
d) enterocolita
e) refuzul temporar al sinului
16) Evidentiati care din produsele enumerate se recomanda ca sursa de proteine pentru sugar:
a) carnea
b) bulionul de carne
c) galbenusul de ou
d) albusul de ou
e) brinza/ cascavalul
17) Consumul insuficient de glucide de catre sugar poate cauza:

a) patologia sistemului nervos
b) reducerea rezervelor de glicogen
c) hipoglicemie
d) adaos ponderal scazut
e) pancreatita
18) Selectati care abilitati si particularitati de dezvoltare sunt necesare sugarului in virsta de 6 luni pentru inceperea
diversificarii alimentatiei:
a) miscari de mestecare complexe
b) muscatul si mestecatul
c) aparitia primelor miscari de mestecare
d) deplasarea reflexului de voma de la centru spre radacina limbii
e) abilitatea de a folosi tacimul
19) Indicati care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanti /contraindicatii in alimentatia la sin:
a) diabetul zaharat
b) infectia respiratorie acuta
c) infectia cu HIV
d) urgentele postpartum
e) cancerul mamar
20) Ce reprezinta alimentatia complementara:

a) introducerea alimentelor noi la virsta copilului de 6 luni
b) alimentatia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte praf)
c) alimentarea copilului cu lapte matern si un alt tip de lapte
d) obisnuirea treptata a copilului sugar cu alte alimente decit laptele
e) diversificarea alimentatiei, recomandata pentru sugari incepind cu virsta de 6 luni
21) Selectati factorii reglatori ai functiilor specifice umane, prezenti in laptele matern:
a) Calciul si Natriul
b) carnitina
20
c) taurina
d) acizii grasi polinesaturati
e) acizii grasi saturati
22) Selectati avantajele proteinelor laptelui matern fata de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentata majoritar de cazeina
b) laptele matern contine mai multe proteinele serice
c) continutul proteic al laptelui matern corespunde necesitatilor copilului
d) proteina laptelui matern este partial reprezentata de α - lactalbumina
e) proteina laptelui matern este partial reprezentata de β – lactalbumina
23) Selectati conditiile de baza pentru initierea si stimularea lactatiei:

a) suplimentarea alimentatiei mamei
b) aplicarea la sin a nou-nascutului in prima ora dupa nastere
c) aplicarea copilului la sin la cerere, inclusiv noaptea
d) administrarea de lichide suplimentare mamei
e) evacuarea maxima de lapte produs
24) Selectati care produse pot fi incluse in ratia alimentara a copilului sugar in virsta de 6 luni:
a) pireuri de legume si fructe
b) peste
c) pesmeti
d) terciuri dincereale
e) piine
25) Indicati factorii, care pot cauza hipogalactie secundara:

a) plasarea frecventa a copilului la sin
b) plasarea rara a copilului la sin
c) pozitionarea si aplicarea incorecta la sin
d) patologiile extragenitale ale mamei
e) medicatia cu antibiotice
26) Indicati ce poate spori densitatea energetica a alimentatiei sugarului:

a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecventa alimentarii
27) Indicati factorii reglatorii ai functiilor specifice umane la nou-nascuti si sugari:

a) factorii de crestere (de ex. epidermali)
b) enzimele laptelui matern
c) nutrientii esentiali (proteine, lipide, glucide)
d) hormonii laptelui matern
e) microelementele
28) Indicati ingredientele, continutul carora in laptele matern nu depinde de consumul si statutul nutritional al mamei:
a) fierul
b) vitamina A, D
c) calciul
d) zincul
e) vitaminele gr. B
29) Selectati particularitatile compozitionale ale colostrului privind ingredientele nutritive:

a) contine mai multe lipide ca laptele matern
b) contine mai multe proteine ca laptele matern
c) contine mai putine glucide ca laptele matern
d) contine mai multe glucide ca laptele matern
e) contine mai multe vitamine liposolubile
21
30) Selectatii factorii de protectie si imunomodulatori ai laptelui uman:
a) amilaza
b) imunoglobulina A secretorie
c) lizozimul
d) carnitina
e) interferonii
31) Indicati afirmatiile corecte privind rata alimentara a mamei care alapteaza:
a) necesitatile energetice materne in perioada lactatiei nu se schimba, comparativ cu sarcina
b) necesitatile energetice materne in perioada lactatiei sunt mai inalte decit la femeia insarcinata
c) cantitatea de lapte matern secretata depinde direct de consumul alimentar al mamei
d) chiar si mamele, care au un regim alimentar deficient, pot produce o cantitate adecvata de lapte calitativ
e) necesitatea de proteine in ratia femeii care alapteaza se mareste cu 8-11g/24 ore
32) Evidentiati avantajele biologice ale laptelui matern fata de cel de vaci:
a) contine Ig A secretorie
b) contine o cantitate mai mare de Fe
c) asigura sugarului o imunitate pasiva prin continutul de factori imunologici
d) contine factori de crestere, inclusiv hormoni
e) proteinele laptelui matern nu alergizeaza organismul sugarului
33) Aplicarea corecta la sin implica prezenta urmatoarelor semne:

a) gurita sugarului larg deschisa
b) buza inferioara retroversa
c) sugarul apuca cu gurita mamelonul si o mare parte din areola
d) o parte mai mare de areola se vizualizeaza deasupra
e) barbia copilului e distantata de sin
34) Alimentatia adecvata, conform necesitatilor sugarului in primele luni de viata se poate aprecia dupa urmatoarele
semne:
a) curba ponderala ascendenta, corespunzatoare virstei, cu adaos ponderal lunar minim 500 gr.
b) starea generala (satisfacatoare)
c) frecventa bolilor respiratorii
d) frecventa micitilor (mai mare de 6 in 24 ore)
e) starea copilului dupa alimentare (satisfacut, linistit)
35) Pozitionarea corecta la sin a sugarului implica urmatoarele semne:

a) corpul sugarului si capul lui sunt aliniate pe o dreapta
b) corpul copilului e intors spre corpul mamei
c) mama sustine tot corpul copilului, nu numai capul
d) corpul copilului e lipit de corpul mamei
e) mama sustine sinul cu o mina
36) Evidentiati semnele, conform carora se poate suspecta ca lactatia este insuficienta:
a) sugarul creste in greutate saptaminal 150g
b) sugarul are o curba ponderala plata
c) sugarul are 5 mictii in 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales dupa alimentare, doarme prost
37) Evidentiati care din urmatoarele afirmatii privind diversificarea alimentatiei sugarului sint corecte:
a) diversificarea va incepe la virsta de 6 luni
b) diversificarea va incepe numai daca sugarul este sanatos
c) alimentul nou se va administra cu lingurita
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se pot introduce concomitent 2 sau mai multe alimente noi
38) Indicati problemele copilului, considerate drept factori nefavorizanti/contraindicatii pentru alimentatia la sin:
a) refuzul sinului de catre copil
b) anomaliile de dezvoltare maxilo-faciala (palatoschizis, gnatoschizis)
22
c) masa mica sau foarte mica la nastere
d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
e) prematuritatea severa
39) Selectati greselile in alimentatia sugarului, care pot conduce la tulburari de nutritie:
a) alimentare cu formule de lapte-praf diluate excesiv
b) alimentare indelungata la sin, cu introducere tardiva a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule de lapte neadaptate (lapte de vaci)
d) utilizare excesiva a sucurilor si ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare incepind cu virsta de 6 luni
40) Indicati consecintele introducerii tardive a complimentului in alimentatia sugarului:

a) retard staturo-ponderal
b) tulburari de nutritie
c) carente de micronutrienti (fier, zinc)
d) abilitati motorii de mestecare intirziate
e) dezvoltare neuro-psihica intirziata
41) Indicati consecintele introducerii precoce a complementului in alimentatia sugarului:

a) dezvoltarea fizica accelerata
b) scaderea lactatiei si micsorarea aportului de energie si substante nutritive de catre copil
c) risc de infectie crescut, odata cu administrarea produselor, care pot fi contaminate
d) risc crescut de boala diareica acuta
e) risc crescut de alergie alimentara
42) Selectati caracteristicile cantitative ale microelementelor laptelui matern fata de laptele de vaci:
a) laptele matern contine mai mult Fier decit laptele de vaci
b) laptele matern contine mai mult Calciu decit laptele de vaci
c) laptele matern contine mai putin Calciu decit laptele de vaci
d) laptele matern contine mai putin Clor decit laptele de vaci
e) laptele matern contine mai putin Natriu decit laptele de vaci
43) Selectati care abilitati sunt de regula prezente/se dezvolta la sugarul in virsta de 6-12 luni si sunt necesare pentru
consumarea alimentelor complementare:
a) suptul si inghititul
b) miscari de mestecare complexe
c) curatarea linguritei cu buzele
d) muscatul
e) miscarile laterale cu limba si impingerea hranei catre dinti
44) Indicati prin ce se manifesta rolul imunoprotector al laptelui matern:

a) asigura sugarului un ritm de crestere ponderala adecvata
b) micsoreaza raspindirea si durata afectiunilor diareice
c) micsoreaza riscul maladiilor autoimune
d) micsoreaza riscul mortii subite a sugarului
e) protejeaza de enterocolita necrotica
45) Din variantele listate, selectatii factorii de protectie si imunomodulatori ai laptelui uman:
a) prolactina
b) lactoferina
c) interleukina-6
d) Factorul Bifidum
e) ribonucleaza
46) Din variantele enumerate, selectatii factorii de protectie si imunomodulatori ai laptelui uman:
a) limfocite T, B
b) macrofagi
c) anticorpi antivirus
d) imunoglobuline de clasa A, M
e) calcitonina
23
47) Selectati afirmatiile corecte privind alimentatia mamei care alapteaza:
a) regimul alimentar al mamei ce alapteaza trebuie sa fie adaptat la starea ei de nutritie
b) necesitatile proteice ale femeii care alapteaza sunt crescute cu 11 gr/24 ore
c) mama care alapteaza necesita suplimentare obligatorie cu Ca, F, P, Mg Zn, K, Na si vitamine
d) cresterea considerabila a consumului de lichide nu va influenta lactatia
e) necesarul de calorii al mamei care alapteaza va fi crescut cu 480-500 kkal/24 ore
48) Indicati care sunt restrictiile regimului alimentar al mamei care alapteaza:
a) nu exista nici un fel de restrictii
b) se exclud alimentele cu potential alergic sporit (fructe exotice, ciocolata, miere)
c) se exclude usturoiul, condimentele picante
d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat anterior reactii adverse
e) se consuma cu precautie oua, peste si sucuri din fructe
49) Indicati afirmatiile, care caracterizeaza rolul protector al alimentatiei cu lapte matern fata de infectii:
a) laptele matern este bactericid
b) laptele matern, spre deosebire de alte lichide, are continut perfect adaptat necesitatilor sugarului
c) laptele matern contine imunoglobulina A secretorie, care protejeaza de agenti patogeni la nivel de mucoase
d) lactoferina din laptele matern concureaza cu bacteriile pentru Fe
e) laptele matern contine factori nespecifici de aparare (macrofagi, limfocite, interferoni, interleukine, etc.)
50) Indicati factorii declansatori ai reflexului oxitocinei:

a) aplicarea frecventa a copilului la sin
b) evacuarea completa din sin a laptelui produs
c) excitarea receptorilor mamelonari
d) aplicarea la sin cit mai precoce dupa nastere
e) actiunea factorilor emotionali pozitivi, legati de copil (imaginea lui, contactul tactil etc.)
51) Indicati recomandarile practice, menite sa stimuleze reflexul de ocitocina, oferite mamelor ce alapteaza:
a) aplicarea cit mai frecventa la sin
b) alimentarea exclusiva la sin in primele 6 luni de viata
c) aflarea permanenta a mamei alaturi de copil
d) stoarcerea laptelui ramas dupa alimentarea sugarului
e) aplicarea si pozitionarea corecta la sin
52) Indicati recomandarile practice, menite sa stimuleze reflexul de prolactina, oferite mamelor ce alapteaza:
a) aplicarea frecventa a copilului la sin, ziua si noaptea
b) evacuarea completa a laptelui produs din glanda mamara
c) aflarea permanenta a mamei alaturi de copil
d) pozitionarea si aplicarea corecta la sin
e) interzicerea administrarii altor alimente si lichide, decit laptele matern, in primele 6 luni de viata a sugarului
53) Selectati particularitatile compozitionale ale colostrului fata de laptele matern matur:
a) colostrul este mai dens
b) colostrul are continut de proteine mai mare
c) colostrul are concentratia de glucide mai mare
d) colostrul are concentratia de vitamina A mai mare
e) colostrul are continut mai bogat in imunoglobuline
54) Indicati prin ce e important colostrul pentru copilul nou-nascut:

a) ofera nou-nascutului o cantitate suficienta de nutrienti, concentrata intr-un volum mai mic
b) este laxativ si ajuta sa se evacueze mai usor meconiul, ce contribuie la prevenirea icterului
c) contine mai putine saruri minerale
d) contine o cantitate sporita de leucocite si macrofagi, implicati in apararea antiinfectioasa
e) contine imunoglobuline intr-o concentratie mai mare
55) Indicati caracteristicile proteinelor colostrului:

a) sunt reprezentate in special de albumine si globuline, asemanatoare proteinelor plasmatice ale nou-nasutului
b) cazeina colostrului reprezinta ½ din continutul proteic al colostrului
24
c) aminoacizii esentiali se contin intr-o cantitate mai mare
d) majoritatea proteinelor se absorb integral in tractul intestinal al nou-nascutului
e) o buna parte din proteinele colostrului sunt reprezentate de imunoglobuline
56) Selectati afirmatiile corecte privind compozitia laptelui matern:

a) compozitia laptelui unei mame se potriveste in mod specific propriului copil
b) laptele matern difera in functie de virsta mamei, perioada de dupa nastere, faza suptului
c) compozitia laptelui matern depinde intru-totul de alimentatia mamei
d) continutul de proteine este mai mare in primele zile dupa nastere
e) continutul de lipide este mai mic in ,,laptele anterior”
57) Selectati afirmatiile corecte privind tipurile de lapte matern:

a) laptele secretat in primele 4-5 zile dupa nastere se numeste colostru
b) colostrul reprezinta laptele matern secretat dupa I luna de la nastere
c) laptele de tranzitie se secreta in perioada de 5-14 zile dupa nastere
d) laptele matur poate avea o compozitie diferita, in functie de faza suptului
e) laptele matern matur este produs incepind cu 2 saptamini dupa nastere
Alimentatia cu formule de lapte-praf pentru copii. Alimentatia copilului dupa virsta de 1 an.
Complement simplu
1) Copiilor sugari, alimentati artificial, cu formule de lapte-praf, complementul se indica:

a) la virsta de 6 luni, ca si in alimentatia naturala
b) la virsta de 4 luni, indiferent de masa corpului
c) la virsta de 4 luni, daca are anemie
d) daca copilul manifesta foame si e mai mare de 4 luni
e) la virsta de 4 luni, daca prezinta interes pentru alte tipuri de hrana (alimente) in afara de cea
lactata, pe care o primeste
2) Evidentiati care este frecventa prizelor alimentare, recomandata sugarului in virsta de 6 luni,
care este alimentat artificial:
a) de 7 ori in zi
b) de 6 ori in zi
c) de 8 ori in zi
d) de 5 ori in zi
e) de 4 ori in zi
3) Metoda alternativa in alimentatia sugarului este utilizata:

a) in caz de diversificare a alimentatiei sugarului
b) in caz de alimentatie mixta a sugarului
c) in caz de alimentatie artificiala a sugarului
d) in caz de alimentatie naturala a sugarului
e) in alimentarea copilului prescolar
4) Indicati la ce virsta, conform recomandarilor OMS, se permite administrarea laptelui de vaci

integru:
a) de la virsta de 6 luni
b) de la virsta de 12 luni
c) de la virsta de 2 ani
d) de la virsta de 8 luni
e) de la virsta de 3 luni
25
5) Selectati care este gradul de hipogalactie, corespunzator deficitului de lapte matern egal cu 40%
(din necesarul zilnic al copilului sugar):
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) usoara
e) severa
6) Indicati cite mese pe zi se recomanda copilului in virsta de 2 ani:

a) 6 mese
b) 3 mese
c) 5 mese (3 mese de baza si 2 gustari)
d) 4 mese
e) 7 mese
Complement multiplu
1) Precizati grupele de alimente incluse in piramida alimentara a copilului:

a) fructe si legume
b) bauturi si sucuri dulci
c) grasimi solide si grasimi saturate
d) cereale integrale
e) carne, peste, oua
2)Indicati care greseli in alimentatia copilului pot cauza tulburari de nutritie:

a) alimentare artificiala neadecvata
b) utilizarea excesiva a unor produse
c) alimentare exclusiva la sin pina la virsta de 6 luni
d) introducerea tardiva a alimentelor complementare
e) introducerea alimentelor complementare incepind cu virsta de 6 luni
3) Evidentiati conditiile ce impun indicarea alimentatiei mixte la copilul sugar:

a) copilul este agitat permanent
b) copilul are un indice ponderal 0,9 la 1 luna dupa nastere
c) hipogalactie materna iremediabila
d) absenta mamei o anumita perioada a zilei
e) curba ponderala plata
4) Consumul insuficient de lipide la copii de virsta frageda poate cauza:

a) imbolnaviri frecvente
b) aport scazut de energie
c) crestere ponderala insuficienta
d) hipovitaminoza (A,D,E,K)
e) retard neuropsihic
5 )Consumul exagerat de lipide la copii de virsta frageda poate cauza:

a) adaos ponderal accelerat
b) crestere staturala rapida
26
c) obezitate
d) dispancreatism
e) diaree acuta
6) Indicati ce se ia in consideratie in selectia formulei de lapte pentru sugar:

a) virsta copilului
b) masa corpului copilului
c) starea sanatatii copilului sau anumite probleme de sanatate
d) rezultatele analizelor singelui
e) particularitatile de dezvoltare ale copilului
7) Indicati consecintele posibile ale deficitului de proteine in alimentatia copiilor de virsta frageda
si a celor prescolari:
a) retard in dezvoltarea fizica
b) retard in dezvoltarea neuropsihica
c) scadere a rezistentei organismului la infectii
d) anemie
e) suprasolicitare functionala a sistemului renourinar
8) Indicati consecintele posibile ale excesului de proteine in alimentatia copiilor de virsta frageda si
a celor prescolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv
b) suprasolicitare metabolica
c) imunoreactivitate redusa
d) anemie
e) suprasolicitare functionala a sistemului renourinar
9) Indicati care din alimentele enumerate trebuie excluse din ratia zilnica a copilului de virsta (1-2
ani):
a) laptele de vaci
b) condimentele picante, inclusiv sarea
c) mezelurile afumate
d) grasimea de porc
e) legumele coapte
10) Indicati care din afirmatii, privind alimentatia copiilor in virsta de 1-3 ani, sunt corecte:
a) daca copilul nu e alaptat se recomanda formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci
integru
b) se recomanda reducerea/excluderea consumului de produse cu continut sporit de sare,
grasimi si zahar
c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioara, cantitate si
consistenta, adaptate virstei
d) necesarul zilnic (la kg/masa corp) in apa la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masa corp) in apa la copil e mai mic ca la adult
11) Alimentatia neadecvata a copilului poate avea ca consecinta:

a) infectii respiratorii acute
b) rahitism
c) hipovitaminoza
d) anemie
27
e) adaos ponderal scazut
12) Evidentiati care din afirmatii sunt reguli de initiere a alimentatiei artificiale la sugar:
a) formula de lapte-praf se va introduce in alimentatie doar cind copilul este sanatos
b) formula de lapte-praf noua se va introduce progresiv si treptat
c) nu se vor introduce simultan doua sau mai multe formule de lapte-praf noi
d) daca masa ponderala stagneaza in decurs de 3 zile, se va recurge la o alta formula de lapte-praf
e) se vor folosi de preferinta formulele de lapte adaptate
13) Enumerati consecintele utilizarii laptelui de vaci in alimentatia sugarului:

a) suprasolicitarea osmotica renala
b) anemia carentiala
c) alcaloza metabolica
d) gastroenteropatia alergica
e) distrofia
14) Evidentiati conform caror criterii se clasifica formulele de lapte-praf:

a) dupa gradul de adaptare
b) dupa virsta, la care sunt indicate
c) dupa sursa de glucide
d) dupa tehnologia de producere
e) dupa particularitatea compozitionala
15) Evidentiati avantajele formulelor de lapte-praf adaptate fata de cele neadaptate:

a) glucidele sunt reprezentate practic exclusiv de catre lactoza
b) au un nivel scazut de cazeina si un continut sporit de proteine din zer (serice)
c) contin acizi grasi polinesaturati in cantitati mai mari
d) sunt imbogatite cu vitamine si microelemente, in special cu Fe
e) ,,imita” in intregime componenta laptelui matern
16) Evidentiati dezavantajele formulelor de lapte-praf adaptate fata de laptele matern:

a) proteina straina poate fi alergizanta pentru copil
b) contin mai putine proteine din zer
c) contin mai multa lactoza
d) sunt lipsite de factori antiinfectiosi
e) contin cantitati scazute de beta-lactoglobulina
17) Evidentiati consecintele alimentatiei dezechilibrate ale prescolarului:

a) anorexie nervoasa
b) retard fizic
c) patologie digestiva
d) anemie feripriva
e) patologie sistemica
18) Indicati de ce copiilor sugari nu se recomanda administrarea laptelui de vaci integru sau in
dilutii:
a) contine mai putin calciu si natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) contine mai putin fier, care are o biodisponibilitate redusa, comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
28
e) poate cauza alergie
19) Indicati tulburarile nutritionale caracteristice la virsta pubertatii:

a) carenta de calciu
b) anorexia nervoasa
c) rahitismul
d) anemia carentiala
e) nanism
20) Indicati prin ce se deosebeste alimentatia adolescentului de cea a copilului mic, in virsta de 1-3
ani:
a) prin volumul zilnic de hrana
b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetica hranii
d) prin cantitatea hranii, administrata la o priza alimentara
e) prin necesitatea zilnica de calorii
21) Indicati ce reprezinta ,,dieta prudenta”, recomandata pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scazut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dieta hipoalergica
c) dieta cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din
aportul caloric)
d) dieta vegetariana
e) dieta cu cantitate redusa de sare
22)Indicati ce particularitati ale alimentelor sunt recomandate pentru copiii de virsta frageda:
a) se va utiliza doar carne slaba
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pirjoale, perisoare)
c) se vor prefera grasimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smintina proaspata)
d) se poate utiliza maioneza pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante
23) Indicati ce tipuri de bucate se recomanda a fi prezente in alimentatia copiilor in virsta de 1-3 ani:
a) supele de legume
b) budinca
c) salatele din legume/fructe proaspete
d) salatele din legume fierte
e) carnea prajita
24) Indicati ce include supravegherea alimentatiei copiilor in institutiile prescolare:

a) elaborarea ratiei alimentare pentru fiecare grup de virsta in parte
b) supravegherea calitatii si stocarii produselor alimentare
c) supravegherea tehnologiei prepararii bucatelor
d) aprecierea calitatii bucatelor gata preparate
e) efectuarea examinarii medicale a angajatilor blocului alimentar
Dezvoltarea fizica a copiilor: principii de apreciere si evaluare. Complement simplu
29
1) Indicati valoarea medie a perimetrului cranian la nou-nascut la termen:
a) 32-34 cm
b) 34-36 cm
c) 30-32 cm
d) 36-38 cm
e) 38-40 cm
2) Indicati valoarea pierderii fiziologice in greutate la nou-nascutul sanatos:

a) 5%
b) 6-8%
c) 20%
d) 12%
e) 15%
3) Selectati glanda endocrina cu influenta prioritara asupra dezvoltarii fizice a copiilor in perioada
pubertara:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
4) Precizati metoda utilizata pentru evaluarea proportionalitatii dezvoltarii fizice la copii:

a) indicele nutritional
b) indicele ponderal
c) indicele statural
d) aprecierea somatoscopica
e) aprecierea complexa prin nivele centilice
5) Selectati nivel centilic care corespunde dezvoltarii fizice ,,foarte inalt”:

a) 90-97 centile
b) 3-10 centile
c) 25-75 centile
d) 97-100 centile
e) 10-25 centile
6) Precizati valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutritiei de gradul I:

a) 0,89-0,76
b) 0,75-0,60
c) 0,90 -1,1
d) 0,99-0,90
e) <0,60
7) Numiti valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutritiei de gradul II:

a) 0,99-90
b) 0,89-0,76
c) 0,6 si mai mic
d) 0,75-0,60
e) 0,90-1,1
30
8) Precizati valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutritiei de gradul III:
a) 0,75-0,60
b) <0,60
c) 0,90-1,1
d) 0,89-0,76
e) 0,99-0,90
9) Indicati formula de calcul a masei corporale ideale a copilului in primele 6 luni de viata:
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la nastere, n – numarul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la nastere, n – numarul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numarul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numarul de ani
e) n x 5-20, unde n – numarul de ani
10) Selectati enuntul care caracterizeaza gradul II de dezvoltare a musculaturii la copii:

a) musculatura dezvoltata suficient, elasticitate scazuta, toracice plat, peretele abdominal in tonus
b) musculatura dezvoltata suficient, elasticitate medie, toracice cilindric, forta musculara lenta
c) musculatura dezvoltata suficient, torace cilindric, perete abdominal in tonus, forta
musculara medie
d) musculatura dezvoltata foarte bine
e) musculatura dezvoltata slab, elasticitate medie, toracice cilindric, forta musculara slaba
11) Pentru determinarea virstei osoase la copii se efectueaza examenul radiologic:

a) al craniului
b) al cutiei toracice
c) al pumnului
d) al piciorului
e) al regiunii cervicale a coloanei
12) Selectati enuntul care caracterizeaza legea alternantei cresterii si dezvoltarii la copii:
a)segmentele corpului nu cresc toate in acelas timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere
c)in perioada de crestere acumulativa diferentierea este redusa si invers
d)fiecare segment are ritmul sau de crestere
e)cresterea diferitelor parti ale organismului este proportionala
13) Selectati enuntul care caracterizeaza legea proportiilor cresterii si dezvoltarii la copii:
a)segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ
e)cresterea diferitelor parti ale organismului este neproportionala
14) Selectati enuntul care caracterizeaza legea antagonismului morfologic si ponderal cresterii si
dezvoltarii la copii:
31
15) Selectati enuntul care caracterizeaza legea cresterii inegale ale cresterii si dezvoltarii la copii:
16) Selectati enuntul care caracterizeaza indicele ponderal in aprecierea starii de nutritie a copilului:
a)greutatea corpului corespunzatoare taliei
b)talia corespunzatoare virstei
c)raportul intre greutatea reala a corpului si cea ideala
d)greutatea corpului ideala pentru virsta
e)raportul intre greutatea ideala si cea reala a corpului
17) Selectati enuntul care caracterizeaza indicele nutritional in aprecierea starii de nutritie a
copilului:
a)raportul intre greutatea reala si cea ideala, corespunzatoare taliei
b)talia corespunzatoare virstei
c)greutatea ideala pentru virsta
d)raportul intre greutatea reala si cea ideala
e)raportul intre talia reala si cea ideala
18) Selectati enuntul care caracterizeaza indicele statural in aprecierea starii de nutritie a copilului:
a)greutatea corespunzatoare taliei
b)raportul intre talia reala si cea ideala
c)greutatea pentru virsta
d)raportul intre masa reala si cea ideala
e)raportul intre masa reala si cea ideala corespunzatoare taliei
19) Aprecierea prezentei centrelor de osificare la copii se efectueaza prin radiografia:

a)pumnului
b)femurului
c)tibiei
d)cutiei toracice
e)coloanei vertebrale
20) Indicati termenul mediu de eruptie a primilor dinti de lapte la copii sugari:
a)la virsta de 6-10 luni
b)la virsta de 2-3 luni
c)la virsta de 8-12 luni
d)la virsta de 7-10 luni
e)la virsta de 16-20 luni
21) Indicati termenul mediu de eruptie a primilor dinti permanenti la copii:

a)la virsta de 6-10 ani
b)la virsta de 5-8 ani
c)la virsta de 8-12 ani
d)la virsta de 4-5 ani
32
e)la virsta de 6-7 ani
22) Indicati termenul mediu de schimbare a dintilor de lapte cu cei permanenti la copii:
a)la virsta de 6-10 ani
b)la virsta de 5-8 ani
c)la virsta de 8-12 ani
d)la virsta de 4-5 ani
e)la virsta de 6-7 ani
23) Indicati rolul paratiroidelor in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:

a)stimuleaza procesele anabolice
b)intervin in procesele de mineralizare a scheletului
c)stimuleaza procesele catabolice
d)stimuleaza sinteza de ARN ribosomal si sinteza de proteine
e)accelereaza metabolismul bazal
Complement multiplu
1) Selectati glandele endocrine care exercita o influenta prioritara asupra cresterii si dezvoltarii
fizice a copilului in primul an de viata:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
2) Selectati glandele endocrine care influenteaza cresterea si dezvoltarea fizica a copilului in

perioada de dezvoltare intrauterina:
a)tiroida
b)timusul
c)suprarenalele
d)glandele sexuale
e)hipofiza
3) Selectati formulele orientative de apreciere a perimetrului toracic la copii in primul an de viata:

a) 43-1,5(6-n), unde n- numarul de luni
b) 45-2(6-n), unde n- numarul de luni
c) 43+0,5(n-6), unde n- numarul de luni
d) 45+0,5(n-6), unde n- numarul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numarul de luni
4) Indicati criteriile de apreciere a maturizarii biologice la scolarul mic:

a) talia
b) caracterul cresterii ponderale anuale
c) numarul dintilor permanenti
d) prezenta semnelor sexuale secundare
e) "virsta osoasa"
5) La baza metodei centilice de evaluare a dezvoltarii fizice la copii stau:

a) indicii autopometrici
b) tabelele centilice
33
c) devierile sigmale
d) curbele centilice
e) formulele orientative de apreciere a masai corporale
6) Dezvoltarea fizica „netipica” se constata in cazul in care masa corporala si talia se incadreaza in
urmatoarele nivele centilice:
a) 25 -75 centile
b) 3 – 10 centile
c) 75- 90 centile
d) 90-97 centile
e) 97-100 centile
7) Dezvoltarea fizica patologica se constata in cazul in care greutatea sau talia corpului se situeaza:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanta mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
8) Indicati care sunt criteriile pentru estimarea complexa a dezvoltarii fizice la copii:
a)nivelul maturitatii biologice
b)gradul de armonie a parametrilor morfofunctionali
c)acceleratia dezvoltarii fizice
d)talia corpului
e)greutatea corpului
9) Indicati functiile hormonului hipofizar in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:

a)are actiune anabolica
b)este reglator al cresterii
c)are actiune catabolica
d)este reglator al imunitatii
e)intervine in metabolismul hidroelectrolitic
10) Indicati functiile timusului in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:

b)este reglator al cresterii
d)detine un rol determinant in apararea imuna
e)intervine in metabolismul acizilor nucleici si al calciului
11) Indicati functiile glandei tiroide in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:

b)stimuleaza cresterea
d)stimuleaza sinteza de ARN ribosomal si sinteza de proteine
12) Selectati semnele sexuale secundare la fete, care se manifesta in perioada pubertara:
a) cresterea si dezvoltarea sinilor
b) aparitia pilozitatii pubiene, axilare, faciale
34
c) aparitia pilozitatii pubiene
d) modificarea vocii
e) aparitia ciclului menstrual
13) Tabele centilice permit aprecierea urmatoarelor:

a) virstei biologice a copilului
b) amplasarea exacta pe scara standard a fiecarui criteriu antropometric
c) procentul de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelul de dezvoltare fizica a copilului
e) indicii functionali ai copilului examinat
14) Enumerati metodele de apreciere a dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor:

a)somatometria
b)somatoscopia
c)fiziometria
d)hartile de crestere
e)indicii biochimici ai singelui
15) Enumerati metodele utilizate in fiziometrie pentru aprecierea dezvoltarii fizice a copiilor:
a)spirometria
b)dinamometria
c)puterea de intindere
d)elasticitatea tegumentelor
e)maturizarea biologica
16) Examinarea aparatului locomotor prin metoda somatoscopica cuprinde evaluarea:

a)cutiei craniene
b)cutiei toracice
c)membrelor inferioare
d)puterea de intindere
e)Dinamometria
17) Indicati criteriile maturizarii biologice a copiilor:

a)aparitia si urmarirea punctelor de osificare a scheletului
b)aparitia dentitiilor temporara si permanenta
c)aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuala
d)cresterea taliei
e)cresterea greutatii corpului
18) Enumerati indicii antropometrici, utilizati in evaluarea dezvoltarii fizice la copii:

a)indicele nutritional
b)indicele statural
c)indicele ponderal
d)indicele Ciulitkii
e)indicele Erisman
19) Indicati rolul suprarenalelor in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:

a)exercita actiune inhibitorie asupra procesului de crestere
b)intervin in procesele de mineralizare a scheletului
c)intervin in metabolismul hidroelectrolitic
35
d)stimuleaza secretia ADN-ului si ARN-lui
20) Numiti caracterele sexuale secundare la baieti, care se manifesta in perioada pubertara:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) aparitia pilozitatii pubiene, axilare, faciale
c) marirea progresiva a testiculelor si a scrotului
d) modificarile de comportament
e) modificarea timbrului vocii
21) Aprecierea starii de nutritie la copii se face conform criteriilor:

a) greutatea corporala
b) suprafata corporala
c) indicele ponderal
d) greutatea ideala pentru talie
e) indicele nutritional
22) Parametrii antropometrici de baza utilizati in aprecierea dezvoltarii fizice la copii in primul an
de viata sunt:
a)dentitia
b)cresterea ponderala
c)cresterea staturala
d)perimetrul toracic
e)perimetrul craniului
23) Selectati factorii de influenta asupra cresterii si dezvoltarii copiilor:

a) factori genetici
b) factori endocrini
c) factori interni ai patologiei
d) alimentatia
e) factori comportamentali
24) Principiile generale de estimare a dezvoltarii fizice a copilului cuprind:

a) metoda centilica
b) metoda estimarii complexe a dezvoltarii fizice
c) metoda Denver II
d) metoda devierilor sigmale
e) metoda indicilor antropometrici
25) Precizati legile mecanismului cresterii si dezvoltarii la copii:

a) legea alternantei
b) legea proportiilor
c) legea antagonismului morfologic si ponderal
d) legea cresterii inegale
e) acceleratia
26) Factorii exogeni care determina si influenteaza cresterea si dezvoltarea copiilor sunt:
a)alimentatia
b)mediul geografic
c)factorii socio-economici
36
d)factorii genetici
e)factorii afectiv-educativi
27) Factorii endogeni care determina si influenteaza cresterea si dezvoltarea copiilor sunt:
a)factorii genetici
b)mediul geografic
c)factorii ereditari
d)factorii interni ai patologiei
e)factorii hormonali
28) Indicati care parametri ai dezvoltarii fizice sunt apreciati prin somatometrie:
a) talia si masa corporala
b) lungimea membrelor
c) latimea umerilor
d) perimetrul craniului, a bratului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologica
29) Indicati care parametri ai dezvoltarii fizice a copiilor se apreciaza prin somatoscopie:
a)gradul de dezvoltare a musculaturii si a tesutului adipos
b)elasticitatea tegumentelor
c)puterea de intindere
d)forma cutiei toracice, a spatelui, a talpii, tinuta
e)semnele de maturizare biologica
30) Indicati rolul glandelor sexuale in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:

a)au actiune anabolica
b)incetinesc cresterea staturala la pubertate
c)stimuleaza proliferarea celulelor cartilaginoase
d)stimuleaza diferentierea si maturizarea sexuala
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI:

cresterea, dezvoltarea, maturatia, acceleratia.
Fazele cresterii. Legile cresterii. Mecanismele cresterii si dezvoltarii.
Factorii de crestere. Constitutia.
Complement simplu.
CS
1) Selectati glanda endocrina cu o influenta prioritara asupra dezvoltarii fizice a copiilor in
perioada pubertara:
A. tiroida
B. timusul
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CS
2) Indicati perioada de virsta a copilului, pentru care este caracteristica cresterea ponderala cea
mai intensa:
37
A. pina la virsta de 1 an
B. virsta cuprinsa intre 2 si 3 ani
C. virsta cuprinsa intre 3 si 5 ani
D. virsta cuprinsa intre 8 si 10 ani
E. virsta cuprinsa intre 16 si 18 ani
CS
3) Precizati ce NU include procesul complex de crestere a copilului:
A. cresterea in greutate
B. marirea cantitativa a organelor
C. diferentierea functionala
D. modificarea formelor corporale
E. cresterea osoasa
CS
4) Indicati perioada de virsta, in care are loc incetinirea cresterii taliei la baieti:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS
5) Indicati perioada de virsta, in care are loc incetinirea cresterii taliei la fete:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS
6) Indicati ce reprezinta legea alternantei cresterii si dezvoltarii la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioada a copilariei exista un anumit ritm de crestere
C. in perioada de crestere acumulativa, diferentierea este redusa si invers
D. fiecare segment are ritmul sau de crestere
E. cresterea diferitelor parti ale organismului este proportionala
CS
7) Indicati ce reprezinta legea proportiilor cresterii si dezvoltarii la copil:
E. cresterea diferitelor parti ale organismului este neproportionala
CS
8) Indicati ce reprezinta legea antagonismului morfologic si ponderal al cresterii si dezvoltarii
la copil:
38
CS
9) Indicati ce reprezinta legea cresterii inegale la copil:
CS
10) Indicati rolul paratiroidelor in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:
A. stimuleaza procesele anabolice
B. intervin in procesele de mineralizare a scheletului
C. stimuleaza procesele catabolice
D. stimuleaza sinteza de ARN ribosomal si sinteza de proteine
E. accelereaza metabolismul bazal
CS
11) Ce reprezinta cresterea si dezvoltarea copilului:
A. proces dinamic de crestere si maturizare a copilului
B. alimentatia corecta
C. vaccinoprofilaxia
D. acceleratia
E. cresterea taliei
CS
12) Selectati parametrul care NU este esential pentru apricierea cresterii si dezvoltarii copilului :
A. talia
B. somatoscopia
C. greutatea
D. maturatia osoasa
E. maturatia pubertara
CS
13) Precizati ce NU include procesul complex de dezvoltare a copilului :
A. diferentiere morfologica
B. cresterea in greutate
C. diferentiere functionala
D. multiplicare structurala
E. sporire in complexitate
CS
14) Selectati care din indicatori NU caracterizeaza procesul de maturatie la copii :
A. maturatia osoasa
B. maturatia sexuala
C. maturatia dentara
D. maturatia enzimatica
E. maturatia greutatii
CS
15) Precizati care din indicatori ai cresterii stabilesc dimensiunile si compozitia corporala :
A. talia, circumferintele, masa
39
B. maturatia osoasa
C. maturatia dentara
D. maturatia metabolica
E. maturatia pubertara
Complement multiplu
CM
1) Indicati glandele endocrine cu o influenta prioritara asupra cresterii si dezvoltarii fizice a
copilului in primul an de viata:
A. tiroida
B. pancreasul exocrin
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CM
2) Enumerati criteriile de aprecierea a maturitatii biologice pentru fete:
A. dezvoltarea glandei mamare
B. aparitia menarhei
C. pilozitatea axilara si pubiana
D. perimetrul toracic
E. perimetrul cranian
CM
3) Enumerati cauzele deficitului de crestere staturala la copii:
A. deficitul hormonului de crestere
B. hipertiroidismul
C. hipotiroidismul
D. carentele nutritive
E. maladii cronice decompesate
CM
4) Enumerati cauzele deficitului ponderal la copii:
A. subalimentarea
B. carente psiho-sociale
C. boli genetice, sindromul Prader-Willi
D. hipertirioidism
E. deficite imune
CM
5) Indicati factorii endogeni, care determina si influenteaza cresterea si dezvoltarea copiilor:
A. factorii genetici
B. factorii hormonali
C. factorii ereditari
D. factorii patologici
E. mediul geografic
CM
6) Enumerati criteriile de apreciere a maturitatii biologice la baieti:
A. talia
B. masa corporala
C. formula dentara
D. dezvoltarea sexuala
E. tensiunea arteriala
40
CM
7) Indicati criteriile maturizarii biologice ale copiilor:
A. aparitia si urmarirea punctelor de osificare a scheletului
B. aparitia dentitiilor temporara si permanenta
C. aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuala
D. cresterea taliei
E. cresterea masei corporale
CM
8) Precizati legile, care explica mecanismul cresterii la copii:
A. legea alternantei
B. legea proportiilor
C. legea antagonismului morfologic si ponderal
D. legea cresterii inegale
E. acceleratia
CM
9) Indicati factorii exogeni, care determina si influenteaza cresterea si dezvoltarea copiilor:
A. factorul alimentar
B. mediul geografic
C. factorii socio-economici
D. factorii afectiv-educativi
E. factorii genetici
CM
10) Enumerati glandele endocrine, care influenteaza dezvoltarea fizica a copiilor:
A. hipofiza
B. timusul
C. tiroida si paratiroidele
D. suprarenalele si glandele sexuale
E. pancreasul exocrin
CM
11) Indicati rolul tiroidei in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:
A. actiune anabolica
B. stimuleaza cresterea
C. actiune catabolica
D. stimuleaza sinteza de ARN ribosomal si sinteza de proteine
CM
12) Marcati rolul glandelor sexuale in procesul de crestere si dezvoltare al copiilor:
A. actiune anabolica
B. incetinesc cresterea staturala la pubertate
C. stimuleaza proliferarea celulelor cartilaginoase
D. stimuleaza diferentierea si maturizarea sexuala
CM
13) Selectati factorii de influenta asupra cresterii si dezvoltarii copiilor:
A. factori genetici
B. factori endocrini
C. factori interni ai patologiei
D. alimentatia
E. factori comportamentali
CM
41
14) Indicati rolul suprarenalelor in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor:
A. exercita actiune inhibitorie asupra procesului de crestere
B. intervin in procesele de mineralizare a scheletului
C. intervin in metabolismul hidroelectrolitic
D. stimuleaza secretia ADN-ului si ARN-lui
CM
15) Precizati care sunt mecanismele de crestere ale organismului uman:
A. cresterea de volum a celulelor (hipertrofia)
B. micsorarea de volum a celulelor (hipotrofia)
C. hiperplazia celulelor
D. hipoplazia celulelor
E. acceleratia
Particularitatile morfo-functionale ale sistemului nervos a copilului in crestere. Principii de

apreciere a dezvoltarii neuro-psihice a copiilor.
Complement simplu
1) Indicati la ce virsta a copilului dezvoltarea cognitiva este cea mai intensa:
a) in primul an de viata
b) in primii 4 ani de viata
c) in anul 2 de viata
d) in perioada prescolara
e) in perioada pubertara
2) Indicati care dintre simturile copilului este cel mai bine dezvoltat la nastere:
a) auzul
b) vazul
c) sensibilitatea tactila
d) sensibilitatea termica
e) gustul
3) Cu virsta se schimba topografia, pozitia, forma, numarul, dimensiunea circumvolutiunilor si

girusurilor creierului copilului. Cind acest proces se manifesta cel mai intens:
a) in al doilea an de viata
b) pina la virsta de 3 ani
c) in primul an de viata
d) dupa virsta de 5 ani
e) pina la virsta 5 ani
4) Indicati catre ce virsta este incheiata mielinizarea majoritatii structurilor SNC la copii:
a) catre virsta de 1 an
b) catre virsta de 4-5 ani
c) catre virsta de 2 ani
d) catre virsta de 7-8 ani
e) catre virsta de 12 ani
5) Indicati cind se incheie definitiv mielinizarea structurilor SNC:

a) in perioada de adult, la virsta de 30-40 ani
b) la virsta frageda
42
c) la virsta scolara
d) in adolescenta
e) la virsta prescolara
6) Indicati ce este caracteristic pentru vascularizarea creierului la sugar:

a) flux arterial insuficient
b) retea capilara slab dezvoltata
c) reflux venos adecvat
d) flux arterial mult mai bun ca la adult
e) retea venoasa bine dezvoltata
7) Evidentiati termenul mediu de disparitie a majoritatii reflexelor fiziologice neconditionate la

copiii sugari:
a) catre virsta de 2 luni
b) catre virsta de 3 luni
c) catre virsta de 5 luni
d) catre virsta de 4 luni
e) catre virsta de 6 luni
8) Pentru aprecierea dezvoltarii motorii a copilului nu se utilizeaza:

a) aprecierea pozitiei corpului
b) testul de comportament
c) aprecierea tonusului muscular
d) aprecierea reflexelor conditionate si a celor neconditionate
e) aprecierea motilitatii
9) Indicati virsta de manifestare a etapei pregatitoare, preverbale in dezvoltarea limbajului la

copiii sugari:
a) virsta de 7 luni
b) virsta de o luna
c) virsta de 5 luni
d) virsta de 2-4 luni
e) virsta de 9 luni
10) Indicati virsta medie de manifestare a vorbirii "senzoriale" la copiii sugari:

a) virsta de 5 luni
b) virsta de 8 luni
c) virsta de 7 luni
d) virsta de 6 luni
e) virsta de 10 luni
11) Indicati termenul in ontogeneza a sistemul nervos, cind din neuroepiteliu se formeaza foita
medulara si tubul medular:
a) in a 2-5 saptamina de dezvoltare intrauterina
b) in a 1 saptamina de dezvoltare intrauterina
c) in a 5-6 saptamina de dezvoltare intrauterina
d) in a 12 saptamina de dezvoltare intrauterina
e) in a 16-20 saptamina de dezvoltare intrauterina
12) Cele 5 compartimente de baza ale sistemului nervos se formeaza la termenul de:
43
a) 1 saptamina de dezvoltare intrauterina
b) 2-5 saptamini de dezvoltare intrauterina
c) 16-20 saptamini de dezvoltare intrauterina
d) 12 saptamini de dezvoltare intrauterina
e) 5-6 saptamini de dezvoltare intrauterina
13) Catre ce virsta copilul fixeaza privirea asupra obiectelor fixe?

a) de la nastere
b) de la a 10 zi dupa nastere
c) de la virsta de 2 luni
d) de la virsta de 1 luna
14) Catre ce virsta copilul urmareste cu privirea obiectul in miscare?

a) la virsta de10 zile
b) la virsta de 1-2 luni
c) la virsta de 2-3 luni
d) la virsta de 1 luna
e) la virsta de nou-nascut
15) Catre ce virsta la copiii sanatosi dispare hipertonusul fiziologic in membrele superioare?
a) la virsta de 3 luni la
b) la virsta de 1 luna
c) la o saptamina dupa nastere
d) la virsta de 2 luni
e) virsta de 20 zile
16) Indicati virsta, cind la copiii sanatosi dispare hipertonusul fiziologic in membrele inferioare:
a) catre virsta de 1 luna
b) la virsta de 4 luni
c) catre virsta de 2 luni
d) catre virsta de 3 luni
e) catre virsta de 2 saptamini dupa nastere
17) La ce virsta e posibila rostogolirea sugarului de pe spate pe burta si invers?

a) de la virsta de 3 luni
b) de la virsta de 4 luni
c) de la virsta de 2 luni
d) de la virsta de 5 luni
18) Cind sugarul sanatos poate sta in sezut fara sustinere?

a) la virsta de 4 luni
b) la virsta de 3 luni
c) la virsta de 5 luni
e) la virsta de 6 luni
19) Catre ce virsta in mediu copilul poate sta ,,copacel”?

a) la virsta de 9-11 luni
44
d) la virsta de 6-7 luni
e) la virsta de 7 luni
20) Incepind cu ce virsta in mediu copilul poate sa mearga fara sustinere?

a) incepind cu virsta de 8-9 luni
b) incepind cu virsta de 10-12 luni
c) incepind cu virsta de 9 luni
d) incepind cu virsta de 1,5 ani
e) incepind cu virsta de 2 ani
21) Indicati virsta medie cind la copil se manifesta ,,vorbirea senzoriala”:

e) la virsta de 11-12 luni
22) Indicati virsta medie cind la copil se manifesta perioada vorbirii motorii:
e) la virsta de 5-6 luni
23) Indicati cite cuvinte in mediu poate avea vocabularul copilului in virsta de 12 luni:
a) 1-2 cuvinte
b) 15 cuvinte
c) 20 cuvinte
d) 5 cuvinte
e) 8-10 cuvinte
24) Indicati cite cuvinte in mediu poate avea vocabularul copilului la virsta de 2 ani:
a) 40 - 50 cuvinte
b) 50 - 100 cuvinte
c) 200 - 300 cuvinte
d) 100 - 150 cuvinte
e) 300 cuvinte
Complement multiplu
1) Indicati perioadele critice in dezvoltarea intrauterina a sistemului nervos central:
a) 10-12 saptamini de gestatie
b) 3-4 saptamini de gestatie
c)12-18 saptamini de gestatie
d)prima saptamina de gestatie
e)20-28 saptamini de gestatie
2) Indicati care sunt metodele de stimulare a dezvoltarii cognitive la copii de virsta frageda:
a)jocul
45
b)gimnastica curativa
c)masajul
d)comunicarea
e)administrarea de nootropi
3) Indicati perioadele critice in dezvoltarea psihicii copilului:

a) perioada de nou-nascut
b) perioada de virsta la 2 la 4 ani
c) primul an de viata
d) perioada de virsta la 10 la 12 ani
e) perioada de virsta la 12 la 15 ani
4) Indicati reflexele neconditionate ale trunchiului, prezente la copii nou-nascuti:

a) reflexul Galant
b) reflexul Babchin
c) reflexul Perez
d) reflexul Moro
e) reflexul de sprijin
5) Numiti etapele dezvoltarii vorbirii copilului in primul an de viata:

a)etapa de lalalizare
b)etapa verbala
c)etapa ginguritului
d)etapa pregatitoare (preverbala)
e)etapa vorbirii senzoriale
6) Selectati caracteristicele dezvoltarii motorii in prima si a doua luna de viata a copilului:

a) sustinut de subtiori se sprijina cu picioarele
b) tine capul vertical citeva minute
c) tine bine capul in pozitie verticala
d) tine bine capul in pozitia intins pe burta
e) intins pe burta incearca sa ridice si sa mentina capul
7) Care sunt caracteristicile analizatorului vazului la copilul nou-nascut?

a) receptioneaza culorile aprinse
b) distinge lumina si intunericul
c) are luminofobie moderata
d) clipeste la sursa de lumina evidenta, reactionind cu ingustarea pupilelor
e) distinge culorile
8) Prin ce se caracterizeaza termoreceptia nou-nascutului:

a)receptori hipotermici sunt mai putini, decit hipertermici
b)receptori hipotermici sunt mai multi, decit hipertermici
c)sensibilitate mai mare la hipotermie, decit la hipertermie
d)sensibilitate mai mare la hipertermie, decit la hipotermie
e)sensibilitate echivalenta la hipo- si hipertermie
9) Prin ce se manifesta activitatea analizatorului auditiv si vizual la copilul in virsta de o luna:

a) asculta atent
b) tresare si clipeste la sunete puternice
46
c) incepe sa zimbeasca
d) urmareste cu privirea obiectul in miscare
e) pe scurt timp fixeaza privirea la obiectul stralucitor
10) Indicati metodele recomandate de apreciere ale dezvoltarii neuropsihice la copii:

a)metoda Denver II
b)metoda tabelelor centilice
c)aprecierea anumitor achizitii ale copilului (motorii, cognitive, verbale etc)
d)metoda scarilor de regresie
e)metoda orientativa
11) Selectati care din reflexele neconditionate (arhaice) enumerate dispar catre virsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere
b) reflexul Babchin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de suport (sprijin)
e) reflexul Moro
12) Indicati reflexele neconditionate ale membrelor superioare, prezente la nou-nascut:

a) reflexul Robinson
b) reflexul Perez
c) reflexul Babchin
d) reflexul Moro
e) reflexul de trompa
13) Indicati reflexele neconditionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-nascuti:
a) reflexul de trompa
b) reflexul de sprijin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin
14) Care sunt caracteristicile statului neurologic a copilului in perioada de nou-nascut:

a) fixeaza privirea la obiecte fixe
b) prezinta miscari haotice, involuntare in extremitati
c) tresare si clipeste la sunete puternice
d) prezinta hipotonie fiziologica in membre
e) prezinta hipertonie fiziologica in membre
15) Selectati caracteristicele dezvoltarii neuropsihice a copilului in prima luna de viata:

a) pentru scurt timp fixeaza privirea pe obiectul de culoare vie
b) urmareste cu privirea jucaria in miscare
c) incearca sa tina capul, fiind pe intins burta
d) sunt prezente reflexele neconditionate
e) intoarce capul spre sursa sonora
16) Dezvoltarea neuropsihica a copilului include:

a) dezvoltarea motorie a copilului
b) dezvoltarea cognitiva a copilului
c) dezvoltarea socio-afectiva a copilului
47
d) cresterea perimetrului cranian
e) dezvoltarea senzoriala a copilului
17) Dezvoltarea senzoriala a copilului include:

a) dezvoltarea vazului
b) dezvoltarea auzului
c) prezenta reflexelor conditionate
d) dezvoltarea mirosului, a sensibilitatii tactile, termice si dureroase
e) dezvoltarea gustului
18) Indicati componentele comportamentului social-afectiv la copiii in virsta de 1-6 luni:

a) prezinta zimbet involuntar in somn
b) primul zimbet voluntar ca raspuns la chipuri si voci cunoscute incepind de la virsta de 2
luni
c) ride cu toata fata la sfirsitul lunii a 3 de viata
d) imita miscari complexe
e) imita mimica si miscarile capului de la virsta de 5 luni
19) Indicati care sunt caracteristicele pentru cerebelul copiilor de virsta frageda:
a) este dezvoltat insuficient
b) este bine dezvoltat
c) e este relativ mic in dimensiuni
d) emisferele sunt mici
e) girusurile sunt superficiale
20) Dezvoltarea limbajului copiilor in primele 6 luni de viata include:

a) gingureste
b) reactioneaza, intorcind capul, cind este chemat pe nume catre virsta de 6 luni
c) intelege semnificatia cuvintelor simple
d) lalalizeaza (ma-ma, ba-ba etc.)
e) formeaza silabe
21) Dezvoltarea psihica a sugarului si copilului de virsta frageda include:

a) descoperirea propriului corp
b) descoperirea mediului inconjurator
c) prezenta si gradul de manifestare a reflexelor
d) mijloacele de comunicare
e) relatiile cu persoanele din jur
22) Indicati particularitatile anatomice, caracteristice creierului copilului nou-nascut:

a)circumvolutiunile si girusurile sunt bine exprimate
b)lobul frontal e mai mic, decit la adult
c)dimensiunile ventriculilor laterali sunt mici
d)lobul occipital e mai mare, decit la adult
e)substanta alba e insuficient diferentiata de cea cenusie
23) Enumerati particularitatile fiziologice ale creierului copilului nou-nascut:

a) este caracteristica predominarea functionala a sistemului talamo-palidar asupra celui strio-
palidar
48
b) hidrofilitatea tesutului cerebral este sporita
c) procesele de inhibare predomina asupra celor de excitare
d) este caracteristica dezvoltarea insuficienta a analizatorului auditiv si a celui vizual
e) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusa
24) Indicati afirmatiile corecte privind dezvoltarea neuropsihica a copiilor in virsta de pina la 6 ani:
a) dupa virsta de o luna are loc diminuarea reflexelor neconditionate
b) incepind cu primul an de viata are loc aparitia si consolidarea reflexelor conditionate
c) dezvoltarea sistemului nervos e mai lenta, decit la copii mai mari, de virsta scolara
d) are loc stabilirea si desavirsirea functiei musculare si verbale
e) activitatea motorie parcurge o dezvoltare si desavirsire treptata
25) Numiti perioadele de dezvoltare a vorbirii copilului in primul an de viata:

a)vorbirea senzoriala
b)formarea de fraze
c)lalalizarea
d)ginguritul
e)vorbirea motorie
26) Selectati caracteristicele dezvoltarii neuropsihice a copilului la virsta de 3 luni:

a) distinge pe ai sai de cei straini
b) fixeaza cu privirea obiectul din orice pozitie
c) manifesta miscari ale ,,complexului de inviorare”
d) tine capul vertical
e) eventual descopera jucaria, atirnata in fata
27) Selectati virstele in care sugarul gingureste (A, G,U):

a) la virsta de 1,5 luni
b) la virsta de 1 luna
c) la virsta de 20 zile
e) la virsta de 2,5 luni
28) Numiti caracteristicele dezvoltarii neuropsihice a copilului in virsta de 6 luni:

a) sta fara suport
b) se rostogoleste de pe burta pe spate
c) pronunta silaba ,,ba”, ,,ma” (incepe a lalaliza)
d) maninca bine cu lingura, luind mincarea cu buzele
e) apuca jucaria din orice pozitie
29) Indicati caracteristicele dezvoltarii neuropsihice a copilului in virsta de 1 an:

a) merge singur
b) ia cana si bea singur
c) are un vocabular de 8-10 cuvinte
d) desinestatator maninca cu lingura bucate lichide (supa, de ex.)
e) indeplineste cerinte elementare ale adultului
30) Enumerati particularitatile statutului neuropsihic la copilul nou-nascut sanatos:

a)prezinta hipotonie a flexorilor
b)prezinta semiflexie cu hipertonus fiziologic in membre
49
c)prezinta miscari haotice, necoordonate in membre
d)este caracteristica prezenta reflexelor neconditionate (innascute, arhaice)
e)doarme in mediu 20 din 24 ore
31) Numiti factorii, care stimuleaza dezvoltarea neuropsihica a copilului:

a) comunicarea cu copilul de la nastere
b) alegerea jucariilor dupa virsta
c) jocurile dinamice
d) alimentatia deosebita (speciala)
e) familiarizarea precoce cu literatura, muzica, pictura
32) Numiti factorii, ce defavorizeaza (impiedica) dezvoltarea neuropsihica la copii:

a)aflarea la spital a copilului timp de 7-10 zile
b)socializarea compromisa
c)neglijarea pedagogica
d)patologii grave ale sistemului nervos central
e)deficit in comunicarea cu familia si cei din anturaj
33) Indicati conditiile de baza, necesare pentru dezvoltarea neuropsihica adecvata a copilului:
a)dezvoltare morfo-functionala corespunzatoare virstei a sistemului nervos central
b)activitate motorie intensa
c)mediul, in care creste copilul
d)comunicarea
e)activitatile de joc cu copilul
34) Indicati prin ce se manifesta retardul dezvoltarii neuropsihice la copii:

a)prin retinere in formarea deprinderilor motorii
b)prin retard verbal
c)prin retinere a dezvoltarii cognitive
d)prin persistarea reflexelor neconditionate ale nou-nascutului dupa virsta de 1 luna
e)prin retinere in adaptarea sociala a copilului
35) Care sunt criteriile de testare, utilizate in metoda Denver II:

a)indeminarea manuala
b)limbajul
c)motricitatea fina - adaptabilitate
d)dezvoltarea socio-afectiva, testul de comportament
e)motricitatea grosiera
36) Indicati ce-i caracteristic pentru analizatorul olfactiv al nou-nascutului sanatos:

a)receptorii olfactivi ocupa o suprafata mai mare decit la adult
b)pragul de sensibilitate olfactiva e mai inalt, comparativ cu adultul
c)pragul sensibilitatii olfactive e mai jos ca la adult
d)sunt prezente alte reactii olfactive - grimasa, neliniste, uneori voma
e)ca raspuns la gustul dulce – se linisteste, efectueaza miscari de sugere
37) Indicati caracteristicele analizatorului vizual a copilului sanatos in virsta de 6 luni:

a)Functie vizuala buna
b)distinge 4 culori de baza
50
c)vede bine obiectele mari, viu colorate
d)fixeaza privirea cu ambii ochi pe diferite obiecte
e)reactioneaza la culorile aprinse (rosu, galben)
38) Indicati caracteristicele dezvoltarii neuropsihice a copilului in virsta de 3 ani:

a)este perioada intrebarilor ,,De ce”?
b)in joc indeplineste diverse roluri
c)paseste peste obstacole de 10-15 cm inaltime
d)incepe sa utilizeze propozitii complexe
e)numeste 4 culori de baza
39) Indicati caracteristicele dezvoltarii neuropsihice a copilului in virsta de 2 ani:

a)paseste, depasind obstacolul, schimbind pasul
b)intelege povesti scurte despre evenimente cunoscute de el
c)poate sa se imbrace partial cu ajutorul adultului
d)este prezenta vorbirea in fraze complexe
e)are un vocabular de 200-300 de cuvinte
Perioadele copilariei - caracteristica si semnificatia lor. Complement simplu

1. Indicati durata etapei intrauterine (antenatala) de dezvoltare a copilului:
a) 160 zile
b) 200 zile
c) 240 zile
d) 280 zile
e) 340 zile
2. Selectati durata perioadei embrionare de dezvoltare a fatului:

a) 0-2 saptamini
b) 0-6 saptamini
c) 14 zile -12 saptamini
d) 12-22 saptamini
e) 12-28 saptamini
3. Precizati durata perioadei fetale in dezvoltarea copilului:

a) 0-12 saptamini
b)6 saptamini –pina la nastere
c) 12-32 saptamini
d) 22-40 saptamini
e) 12 saptamini-pina la nastere
4. Prima copilarie este perioada cuprinsa intre virstele:

a) 0-28 zile
b) 0-12 luni
c) 0 – 3 ani
d) 1-6 ani
e) 1-12 ani
5. A doua copilarie este perioada cuprinsa intre virstele:
a) 1-3 ani
b) 3-7 ani
51
c) 3 -12 ani
d) 3-18 ani
e) 6- 12 ani
6. Copilaria a treia este perioada cuprinsa intre virstele:

a) 1-6 ani
b) 1-3 ani
c) 3-6 ani
d) 7-15 ani
e) 12-18 ani
7. Selectati perioada critica in dezvoltarea embriopatiilor:

a) primele 2-8 saptamini de sarcina
b) 0 - 2 saptamini de sarcina
c) perioada fetala
d) trimestru II de sarcina
e) trimestru III de sarcina
8.Selectati perioada copilariei cu risc major de generalizarea infectiilor:

a) sugar
b) nou-nascut
c) anteprescolar
d) prescolar
e) pubertara
9. Precizati perioada de virsta a copilului, caruia este caracteristica pierderea fiziologica in greutate:
a) sugar
b) nou-nascut
c) prescolar
d) anteprescolar
e) scolar mic
10.Perioada antenatala cu risc de dezvoltare al fetopatiilor este:

a) de la 76 zile-pina la nastere
b) 40 ore -75 zile
c) 75 zile-2 luni
d) 6 ore-40 ore
e) mai mare de 40 ore
11) Indicati termenul de gestatie (in saptamini) pentru nou-nascut la termen:

a) 31
b) 27
c) 38-42
d) 36
e) 28
12.Indicati termenul de gestatie (in saptamini) pentru nou-nascut prematur:

a) 40
b) de la 22 <37 saptamini
c) 39
52
d) 41
e) 42
13. Perioada neonatala cuprinde perioada de:

a) 7 zile
b) 15 zile
c) 20 zile
d) 22 zile
e) 0-28 zile
14. Criteriul definitoriu de apreciere al unui nou-nascut la termen este:

a) varsta gestationala
b) indicatorii de dezvoltare fizica
c) gradul de maturitate morfologica si functionala.
d) indicatorul Dubovich
e) culoarea tegumentelor
15.Precizati frecventa contractiilor cardiace (pe minut) la copilul nou-nascut sanatos:

a) 120-160
b) 100-105
c) 90-95
d) 80-85
e) 1 1 0 - 1 1 5
16. Nivelul mediu al hemoglobinei (in g/l) in singele periferic al copilului nou-nascut sanatos este:
a) 180-220
b) 100-91
c) 90-85
d) 80-71
e) 70-60
17. Nou-nascutul demomsreaza total reflexe inascute:

a) 75 reflexe
b)45 reflexe
c) 43 reflexe
d) 25 reflexe
e)18 reflexe
18. Frecventa respiratorie /minut, la copilul nou-nascut la termen este:

a) 110-120
b) 90-100
c) 70-80
d) 30-50
e) 20-30
19. Pentru perioada neonatala nu este caracteristic:

a) cresterea rapida staturo-ponderala
b) alimentatie exclusiv cu laptele matern
c) dependenta totala de familie
53
d) activitatea nervoasa subcorticala
e) metabolism bazal scazut
20. Pentru perioada de copil sugar nu este caracteristic:

a) aparitia caracterelor sexuale secundare
b) cresterea staturoponderala rapida
c) nevoi nutritionale mari
d) dezvoltarea neuropsihica rapida
e) aparitia dentitiei temporare
Complement multiplu
1. Indicati perioadele copilariei cu prevalenta imunitatii pasive:
a) nou-nascut
b) sugar
c) prescolar
d) scolar mic
e) virsta pubertara
2. Indicati particularitatile perioadei de copil sugar (28 zile-1 an):

a) crestere staturo-ponderala continua in ritm rapid .
b) dezvoltare treptata al abilitatilor socio-afective si a memoriei
c) aparitia primului sistem de semnalizare;
d) existenta starilor tranzitorii (icter fiziologic, criza genitala, pierdere fiziologica in greutate)
e) aparitia dentitiei si dezvoltarea functiei digestive care permit diversificarea alimentatiei.
3. Selectati caracteristicile perioadei de pubertate la copii:

a) accelerarea cresterii in greutate
b) incetinirea cresterii in greutate
c) involutia timusului si a masei limfatice
d) sinteza maxima de imunoglobuline
e) creste sensibilitatea tesuturilor fata de hormoni
4. Indicati riscurile pentru dezvoltarea intrauterina a fatului in primul trimestru de sarcina:

a) actiunea teratogena a medicamentelor
b) mutatii si aberatii cromozomiale
c) malformatii congenitale
d) afectarea cresterii masei fatului
e) afectarea sintezei de surfactant
5. Enumerati caracteristicile importante ale fatului in ultimul trimestru de sarcina:

a) crestere accelerata a masei fatului
b) trecerea maxima transplacentara a imunoglobulinelor de la mama la fat
c) formarea tesuturilor si a organelor
d) sinteza maxima de surfactant
e) diferentierea intensa a tesuturilor
6. Precizati perioadele etapei prenatale (intrauterine) de dezvoltare a copilului:

a) perioada de zigota
b) perioada de fetala precoce
c) perioada embrionara
54
d) perioada fetala tardiva
e) perioada anticonceptionala
7. Indicati perioadele etapei postnatale de dezvoltare a copilului:

a) perioada preverbala
b) perioada de nou-nascut
c) perioada de sugar
d) perioada de anteprescolar
e) perioada de scolar mare
8. Enumerati particularitatile perioadei de nou-nascut:

a) crestere rapida staturo-ponderala
b) slaba dezvoltare a scoartei cerebrale cu predominenta centrilor subcorticali;
c) importanta imunitatii, transmisa transplacentar;
d) deficienta functiilor de bariera cu tendinta infectiilor de a imbraca aspect septicemic;
e) inceputul alimentatiei enterale
9. Selectati caracteristicele perioadei anteprescolare a copilariei:

a) incetinirea vitezei de crestere
b) completarea dentitiei temporare
c) are loc dezvoltarea intensa a tesutului limfoid in nasofaringe
d) activitatea motorie este dezvoltata
e) sunt caracteristice diferente comportamentale intre fetite si baieti
10. Indicati particularitatile caracteristice perioadei prescolare de dezvoltare a copilului:

a) dentitia de lapte complet aparuta - incep sa apara primii dinti definitivi.
b) dezvoltarea complexa a SNC (gindirii, vorbirii, locomotiei) cu cresterea independentii
copilului;
c) ritm de crestere mai lent;
d) patologia dominata de boli contagioase, boli alergice, cardiopatiile dobindite, tuberculoza.
e) intensificarea cresterii, in special a membrelor
11. Indicati particularitatile perioadei de nou-nascut:

a) existenta starilor tranzitorii (icter fiziologic, pierdere fiziologica in greutate, criza genitala
etc)
b) crestere staturo-ponderala lenta
c) crestere staturo-ponderala rapida
d) deficienta a functiei de bariera a tegumentelor si mucoaselor
e) dezvoltare slaba a scoartei cerebrale si prevalenta structurilor subcorticale
12. Selectati particularitatile caracteristice perioadei de copil scolar:

a) alimentatie asemanatoare adultului
b) crestere lenta (staturala si ponderala ) cu o accelerare inaintea pubertatii
c) dentitia definitiva inlocuieste progresiv dentitia de lapte
d) dezvoltare intelectuala intensa
e) marcheaza sfirsitul copilariei.
13. Enumerati caracteristicele specifice perioadei de pubertate:

a) deprimarea tranzitorie a apararii antiinfectioase
b) oprirea cresterii staturale
55
c) aparitia caracterelor sexuale secundare
d) dezvoltarea intelectuala intensa
e) labilitate psihica si vegetativa
14. Selectati corect perioadele copilariei:

a) perioada de gradinita
b) perioada de nou-nascut
c) perioada de sugar
d) perioada de copil mic
e) perioda de scolar
15. A treia copilarie include perioadele de:

a) scolar mic: 6 (7) – 12 ani
b) scolar mare: 12-14 (15 ) ani
c) adolescenta: de la 14 ani la fete sau 15 (16) ani la baieti, pina la 18 ani.
d) copil mare
e) tinar
16. Enumerati consecintele actiunii factorilor nocivi asupra fatului pe perioada sarcinii:
a) embriopatii
b) blastopatii
c) gestozopatii
d) placentopatii
e) fetopatii
17. Precizati care sunt perioadele primei copilarii:

a) nou-nascut
b) sugar
c) copil mare
d) copil mic
e) adolescenta
18. Selectati factorii de risc prenatali in dezvoltarea fatului:

a) virsta mamei 20-35 ani
b) fumatul
c) alcoolul
d) diabetul
e) stresul
19. Enumerati caracteristicele perioadei neonatale precoce:

a) pimele 7 zile (168 ore) de viata extrauterina.
b) respiratie pulmonara autonoma
c) functionarea circuitelor intrauterine
d) inceperea alimentatiei enterale
e) instabilitatea mecanismelor de adaptare
20. Selectati caracteristicele perioadei neonatale:

a) crestere lenta staturo-ponderala
b) alimentatie exclusiv cu laptele matern
c) aparitia dentitiei de lapte
56
d) activitate nervoasa subcorticala
e) mortalitate inalta
Anemiile hemolitice la copii. Complement simplu

1. Pentru criza hemolitica nu este caracteristic:
A. diminuarea cantitatii de eritrocite;
B. reticulocitoza;
C. icterul sclerotegumentar;
D. hiperbilirubinemia;
E. fierul seric diminuat.
2. Selectati criteriul definitoriu pentru hemoliza intravasculara la copii:
A. majorarea bilirubinei indirecte;
B. reticulocitoza;
C. icterul;
D. cresterea hemoglobinei plasmatice;
E. majorarea indicelui color.
3. Pentru hemoliza extravasculara nu este caracteristic:
A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe;
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia.
4. Precizati caracteristica eritrocitelor in sferocitoza ereditara la copii:
A. diametrul majorat;
B. creste diametrul, se micsoreaza grosimea;
C. scade diametrul, se mareste grosimea;
D. scade diametrul, se micsoreaza grosimea;
E. eritrocitele nu se schimba.
5. Indicati modificarea in mielograma la copil cu criza hemolitica in microsferocitoza ereditara:
A. inhibarea sistemului eritroid;
B. hiperplazia tuturor sistemelor;
C. lipsa de modificari;
D. sporirea sistemului eritroid;
E. prezenta megacariocitelor.
6. Pentru criza hemolitica in cadrul sferocitozei ereditare nu este cacteristic:
A. paliditate;
B. icter;
C. marirea splinei;
D. marirea ganglionilor limfatici;
E. culoarea normala a scaunului.
7. Precizati modificarea de laborator cere nu este caracteristica in sferocitoza ereditara la copii:
A. anemia;
B. reticulocitoza;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele in forma de tinta.
E. scaderea rezistentei osmotice a eritrocitelor.
8. Indicati modificarea de laborator care nu este caracteristica pentru B-talasemie la copii:
A. anemia;
B. eritrocitele in forma de tinta;
C. majorarea fierului seric;
D. hipocromia;
E. hipercromia.
9. Precizati modificarea care nu este caracteristica pentru anemia falciforma la copii:
A. tipuri patologice de hemoglobina;
B. eritrocitele in forma de secera;
C. marirea nivelului hemoglobinei fetale;
57
D. socul hipovolemic in perioada de criza;
E. criza vaso-ocluziva.
10. Indicati caracterul anemiei hemolitice dobandite, provocata de administrarea medicamentelor, la copii:
A. autoimuna;
B. heteroimuna;
C. izoimuna;
D. transimuna;
E. neimuna.
11. Precizati tratamentul de fond in anemia hemolitica imuna la copii:
A. terapia de substitutie;
B. glucocorticosteroizii;
C. splenectomia;
D. citostaticele;
E. prepatatele de fier.
12. Selectati medicatia car nu are indicatii in tratamentul talasemiei la copii:

A. glucocorticosteroizii;
B. masa eritrocitara;
C. desferalul;
D. transplantul de maduva ososasa;
E. transfuzia celulelor stem.
13. Selectati medicatia car nu are indicatii in tratamentul sferocitozei ereditare la copii:
A. transfuziile regulate de masa eritrocitara;
B. transfuziile de masa eritrocitara la scaderea hemoglobinei sub 60g/l;
C. splenectomie;
D. desferal;
E. terapie suportiva generala.
14. Precizati metoda de electie de tratament in sferocitoza ereditara la copii:
A. transfuziile de masa eritrocitara;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. transplantul de maduva ososasa;
E. transfuzia celulelor stem.
15. Selectati medicatia contraindicata in tratamentul anemiei hemolitice la copii:
A. glucocorticosteroizii;
B. preparatele fierului;
C. desferalul;
D. transfuziile de masa eritrocitara;
E. trasfuzia celulelor stem.
Complement multiplu
1. Enumerati criteriile definitorii pentru hemoliza la copii:
A. reticulocitopenie;
B. nivel scazut de eritrocite si hemoglobina;
C. reticulocitoza;
D. icterul tegumentar;
E. cresterea bilirubinei indirecte.
2. Indicati afirmatiile corecte in cadrul hemolizei intravasculare la copii:
A. cauza – sindromul CID;
B. cauza – transfuziile de singe incompatibil;
C. cresterea nivelului Hb-plazmatice;
D. prezenta sferocitelor, microcitelor;
E. sporirea nivelului de bilirubina indirecta.
3. Selectati afirmatiile corecte pentru sferocitoza ereditara:
A. hemoliza intravasculara;
B. hemoliza intracelulara;
C. eritrocitele in forma de tinta;
D. microcitoza;
E. curba Price-Jones deviata in stinga.
4. Enumerati afirmatiile caracteristice pentru sferocitoza ereditara:
58
A. deficitul proteinei membranare a eritrocitelor;
B. epistaxisul;
C. tipul autosomal – dominant de transmitere;
D. splenomegalia;
E. reducerea rezistentei osmotice a eritrocitelor.
5. Enumerati caracteristicele pentru criza hemolitica in cadrul microsferocitozei ereditare la copii:
A. paliditatea;
B. icterul;
C. splenomegalia;
D. marirea ganglionilor limfatici;
E. epistaxisul.
6. Precizati modificarile caracteristice in microsferocitoza ereditara la copii:
A. suprimarea sistemului eritroid;
B. scaderea rezistentei osmotice a eritrocitului;
C. scaderea indicelui de culoare;
D. microsferocite in singele periferic;
E. curba Price-Jones deviata in dreapta
7. Enumerati modificarile de laborator caracteristice in B-talasemie la copii:
A. diminuarea nivelului de eritrocite si hemoglobina;
B. eritrocitul sub forma de „tinta”;
C. cresterea nivelului fierului seric;
D. cresterea indicelui de culoare;
E. reducerea nivelului fierului seric.
8. Precizati principiile in tratamentul talasemiei la copii:

A. hemotransfuziile;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. prednisolonul;
E. preparatele fierului.
9. Enumerati simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) la copii:
A. anemia;
B. icterul;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. crizele aplastice;
E. hemoragii.
10. Selectati afirmatiile corecte pentru sferocitoza ereditara:
A. se depisteaza in virsta inaintata;
B. predispozitie la litiaza biliara;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele sub forma de „tinta”;
E. deficitul proteinei membranare eritrocitare.
11. Enumerati modificarile de laborator caracteristice pentru B- talasemie la copii:
A. cresterea hemoglobinei fetale;
B. dereglarea sintezei lanturilor globinei;
C. hipocromia;
D. diminuarea fierului seric;
E. eritrocitele sub forma de „tinta”.
12. Selectati afirmatiile corecte pentru anemia hemolitica prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza:
A. criza apare dupa administrarea medicamentelor;
B. hemoliza intravasculara;
C. hemoliza intracelulara;
D. urina intunecata;
E. majorarea bilirubinei indirecte.
13. Selectati afirmatiile corecte pentru anemia hemolitica autoimuna la copii:
A. debutul lent;
B. debutul acut;
C. durerile abdominale, febra, urina intunecata;
D. proba Coombs directa negativa;
59
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
14. Enumerati modificarile de laborator caracteristice pentru anemia falciforma la copii:
A. reticulocitoza;
B. eritrocite in forma de secera;
C. eritrocite sub forma de „tinta”;
D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. microcite.
15. Indicati principiile de tratament in sferocitoza ereditara la copii:
A. transfuzii regulate de masa eritrocitara;
B. transfuzii de masa eritrocitara la hemoglobina sub 60 g/l;
C. splenectomie;
D. preparate de fier;
E. terapie simptomatica.
16. Indicati principiile de tratament in talasemie la copii:
A. masa eritrocitara;
B. transfuzii de celule stem;
C. transplant de maduva osoasa;
D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeti afirmatiile corecte pentru criza hemolitica in cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza:
A. debut dupa administrarea medicamentelor;
B. debut pe fondalul infectiei;
C. reticulocitoza marcata;
D. hemoglobinemie;
E. hipocromie.
18. Selectati afirmatiile corecte pentru anemiile hemolitice autoimune:
A. se leaga cu antigenii termici;
B. se leaga cu antigenii hipotermici;
C. au caracter ereditar;
D. debut acut;
E. dureri in abdomen, febra, icter.
19. Precizati caracteristicele hemolizei intravasculare la copii:
A. aglutinarea spontana a eritrocitelor;
B. hemoglobinemie;
C. hemoglobinurie;
D. hepatosplenomegalie;
E. reducerea numarului de reticulocite.
20. Alegeti afirmatiile corecte pentru criza hemolitica in sferocitoza ereditara:
A. paliditatea;
B. icterul;
C. hepatomegalia;
D. splenomegalia;
E. hemoragiile nazale.
21. Selectati afirmatiile corecte pentru anemia hemolitica prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza la copii:
A. mai frecvent se intilneste la barbati;
B. hemoliza – peste 48 ore dupa administrarea medicamentelor;
C. splenectomia eficienta;
D. hemoliza intravasculara;
E. hemoglobinuria.
22. Enumerati modificarile caracteristice in talasemie la copii:
A. oasele cutiei craniene au aspectul „periei” (semnul „ariciului”);
B. craniul de turn;
C. retinerea cresterii copilului;
D. hipoplazia maduvei osoase;
E. urolitiaza si litiaza biliara frecvente.
Anemiile aplastice la copii.

Cs
60
1. Ce modificare patologica nu include in sine anemia aplastica la copii:
A. Hipoplazia celulelor stem
B. Transformarea adipoasa a medulei
C. Pancitopenie periferica
D. Limfadenopatia
E. Hipocelularitatea medulei osoase
Cs
2. Care din simptomele enumerate caracterizeaza anemia aplastica
A. Hepatomegalia
B. Splenomegalia
C. Hipocelularitatea medulara
D. Limfadenopatia
E. Obezitatea
Cs
3. Anemia aplastica poarta caracter:
A. Mielodisplastic
B. Neoplastic
C. Achizitionat
D. Limfoproliferativ
E. Mieloproliferativ
Cs
4. Pentru anemia Fanconi nu este caracteristic:
A. Afectare achizitionata
B. Pancitopenie progresanta
C. Instabilitate cromozomiala
D. Susceptibilitate tumorala
E. Defect al celulelor precursorii
Cs
5. Ce nu este caracteristic pentru anemia Fanconi:
A. Pancitopenie
B. Hipocelularitate medulara
C. Rezistenta umoral - celulara normala
D. Imunodeficienta celulara si umorala
E. Trombocitopenie
Cs
6. Care din factori sau fenomene nu participa in patogenia anemiei aplastice:
A. Limfocitele T - activate
B. Granulocitele
C. Interleuchina - 2
D.  - interferonul
E. Factorul tumoral de necroza
Cs
7. Cel mai drastic fenomen in anemia aplastica este:
A. Limfopenia
B. Limfocitoza
C. Neutropenia
D. Eritropenia
E. Monocitopenia
Cs
8. Sindromul hemoragic in anemia aplastica poarta caracter:
A. Angiomatos
B. Vascular - purpural
C. Petesial - macular
D. Mixt
E. Hematom
Cs
9. Definitivarea diagnosticului de anemie aplastica se face in baza:
A. Examenului morfologic al maduvei osoase
B. Fenotiparea imunologica a celulelor sanguine
C. Evaluarii diametrului mediu al eritrocitelor
61
D. Probele citochimice ale celulelor sanguine
E. Morfometria celulara
Cs
10. Cel mai esential in argumentarea diagnosticului de anemie aplastica este evaluarea:
A. Numarului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativa si cantitativa a reticulocitelor
D. Determinarea numarului de eozinofile
E. Determinarea numarului de granulocite
Cs
11. Patogenetic cel mai argumentat in terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitara
B. Masa trombocitara
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs
12. Eritrogeneza imperfecta este o:
A. Afectare totala a hematopoiezei
B. Afectare a seriei eritroide
C. Leziune congenitala
D. Maladie achizitionata
E. Trombocitopenie amegacariocitara
Cs
13. La copii indicatie pentru transfuzie de masa eritrocitara este:
A. Nivelul hemoglobinei sub112 g/l
B. Nivelul hemoglobinei sub 105 g/l
C. Nivelul hemoglobinei sub 90 g/l
D. Nivelul hemoglobinei sub 60 g/l
E. Nivelul hemoglobinei sub 30 g/l
Cs
14. Recuperarea sindromului hemoragic in anemia aplastica consta in:
A. Perfuzia masei eritrocitare
B. Transfuzia directa de singe
C. Perfuzia masei trombocitare
D. Administrarea in bolus a plasmei native
E. Utilizarea crioprecipitatului
Cs
15. Cel mai periculos sindrom in perioada precoce a anemiei aplastice la copii este:
A. Sindromul infectios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Hepatosplenomegalia
E. Limfoadenopatia
Cm
1. Notiunea de anemie aplastica include in sine urmatoarele:
A. Pancitopenie periferica
B. Deficienta functionala a maduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grasoasa a maduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastica nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm
62
3. Anemia aplastica poarta urmatoarele caractere:
A. Congenital
B. Ereditar
C. Achizitionat
D. Neoplastic
E. Limfoproliferativ
Cm
4. Anemia aplastica Fanconi este o patologie:
A. Congenitala
B. Ereditara
C. Achizitionata
D. Imunopatologica
E. Cromozomiala
Cm
5. Anemia aplastica la copii include in sine urmatoarele:
A. Granulocitopenie
B. Trombocitopenie
C. Eritropenie
D. Reticulocitoza
E. Trombocitoza
Cm
6. Anemia aplastica la copii clinic se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Sindrom anemic
B. Sindrom hemoragic
C. Dereglare de ritm cardiac
D. Functie respiratorie diminuata
E. Infectii bacteriene severe recidivante
Cm
7. Anemia aplastica se defineste prin prezenta urmatoarelor:
A. Majorarea potentialului proliferativ al celulelor stem
B. Defecte functionale a elementelor stromale ale maduvei osoase
C. Micsorarea potentialului proliferativ al celulelor stem
D. Concentratia normala al elementelor hematopoietice
E. Reducerea numarului de elemente hematopoietice
Cm
8. Granulocitopenia la copil cu anemie aplastica induce riscuri:
A. Mielofibroza
B. Infectii bacteriene
C. Infectii fungice
D. Sindrom mielodisplastic
E. Afectare neoplastica
Cm
9. Anemia aplastica Fanconi difera de anemia aplastica achizitionata prin urmatoarele:
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achizitionat
C. Afectarea cromozomiala
D. Afectarea membranei eritrocitare
E. Afectarea totala a hematopiezei
Cm
10. Anemia aplastica achizitionata la copii are caractere:
A. Idiopatic
B. Ereditar
C. Postinfectios
D. Congenital
E. Posttoxic
Cm
11. Diagnosticul anemiei aplastice la copil se realizeaza prin prezenta criteriilor:
A. Numarului de sideroblasti inelari
B. Numarului de trombocite
C. Cantitatii de hemoglobina
63
D. Numarului de granulocite
E. Numarului de reticulocite
Cm
12. Argumentele esentiale in confirmarea diagnosticului anemiei aplastice la copii sunt:
A. Numarul absolut al limfocitelor
B. Numarul relativ al limfocitelor
C. Celularitatea maduvei ososa
D. Raportul tesut hematopoietic/tesut adipos
E. Pancitopenia periferica
Cm
13. Gradul de severitate al anemiei aplastice la copil este determinat de urmatoarele:
A. Gradul de afectare a hematopoiezei
B. Prezenta sindromului hemoragic
C. Prezenta sindromului anemic
D. Gradul granulocitopeniei
E. Intensitatea proceselor infectioase
Cm
14.In anemia aplastica Fanconi tratamentul esential include urmatoarele:
A. Transplantul maduvei osoase
B. Terapia antisecretorie
C. Terapia de substitutie
D. Administrarea vitaminelor
E. Utilizarea preparatelor desensibilizante
Cm
15. Urmatoarele preparate poseda efect mielotoxic confirmat:
A. Sulfanilamide cu eliberare lenta
B. Chloramfenicolul
C. Retinol acetat
D. Alfatocoferol
E. Sulfasalazina
Cm
16. Evidentiati factorii cu risc confirmat de aplazie medulara
A. Nitriti si nitrati
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust
Anemiile deficitare la copil. Complement simplu

1)Precizati nivelul hemoglobinei imediat dupa nastere la nou-nascut:
A)100–140 g/l;
B)110–130 g/l;
C)120–140 g/l;
D)140–160 g/l;
E)180–240 g/l.
2)Indicati nivelul minim al hemoglobinei la sugarul sanatos:
A)90 g/l;
B)100 g/l;
C)110 g/l;
D)105 g/l;
E)85 g/l.
3)Precizati cauza comuna de dezvoltare a anemiei fieriprive la copiii de virsta mica:
A)maladia cronica;
B)factorul alimentar;
C)hemoragia cronica;
D)dereglarea absorbtiei fierului;
E)bolile infectioase.
4)Selectati indicele definitoriu in diagnosticul anemiei fieriprive la copil:
64
A)hipocromia;
B)prezenta sursei de hemoragie;
C)scaderea nivelului fierului seric;
D)alimentatia artificiala;
E)cresterea viguroasa a copilului.
5)Selectati care din factori nu se reduce in anemia fieripriva la copii:
A)procentul de saturatie a transferinei;
B)nivelul fierului seric;
C)nivelul feritinei in ser;
D)concentrarea hemoglobinei in eritrocit;
E)capacitatea fierocaptanta a serului sanguin.
6) Selectati afirmatia corecta in tratamentul anemiei feriprive gr.II la copil:
A)doar produse alimentare vegetale;
B)transfuzii de singe;
C)bucatele preparate din ficat;
D)preparatele de fier pentru administrarea perorala;
E)preparatele de fier pentru administrarea parenterala.
7)Intensitatea absorbtiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:
A) aciditatea sucului gastric;
B) activitatea amilazei salivare;
C) starea functiei secretorii a stomacului;
D) proprietatile chimice ale compusilor fierului din componenta preparatelor medicamentoase;
E) activitatea proteolitica gastrica.
8)Anemia “tardiva” a prematurilor este:
A)hemolitica;
B)fieripriva;
C)posthemoragica;
D)aplastica;
E)ereditara.
9)Indicati produsul alimentar cu absorbtie optimala a fierului in intestin:
A)carne;
B)fructe;
C)legume;
D)fainoase;
E)lactate.
10) Precizati ce nu este caracteristic pentru anemia B12 – deficitara la copil:
A)tipul megaloblastic de hematopoieza;
B)dereglarea secretiei factorului intern;
C)anemia hipercroma;
D)aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentare;
E)cresterea nivelului fierului seric.
11)Alegeti metoda de tratament optim pentru un copil de 3ani care prezinta manifestari clinico-paraclinice de
anemie fierodeficitara gr.II:
A)administrarea preparatelor de fier parenteral;
B)administrarea preparatelor de fier intravenos;
C)administrarea preparatelor de fier per os, pina la normalizarea hemoglobinei;
D)administrarea preparatelor de fier per os, pina la normalizarea hemoglobinei + inca 2–3 luni;
E)numai normalizarea alimentatiei.
12) Precizati recomandarea optimala pentru un copil de 2 luni, nascut prematur gr.II, la alimentatie naturala, in
analiza generala a singelui: Hb – 120 g/l; Er. – 3,9x1012 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h:
A)administrarea preparatelor de fier in doza curativa;
B)doar imbunatatirea alimentatiei mamei;
C)doar administrarea preparatelor din fier mamei;
D)administrarea preparatelor de lapte adaptate;
E)administrarea preparatelor de fier in doza profilactica.
65
13)Pentru deficitul de fier la copii nu este caracteristic:
A) depistarea mai frecventa la virsta de 6–24 luni;
B) alimentarea copiilor preponderent cu lapte si terci de gris;
C) deficitul de fier decurge asimptomatic;
D) hipocromia;
E) nivelul crescut al fierului seric.
14)Tratamentul copiilor de virsta mica cu anemie fierodeficitara nu include:
A. preparatele de fier in doza 5-6 mg/kg/24 ore per os;
B. cura de tratament numai pina la normalizarea hemoglobinei;
C. continuarea tratamentului 2–3 luni dupa normalizarea hemoglobinei;
D. administrarea parenterala a preparatelor de fier in malabsorbtie intestinala;
E. corectia ratiei alimentare.
15) Selectati maladia pentru care nu sunt caracteristice microcitele hipocrome:
A. anemiile fierodeficitare;
B. talasemia majora;
C. talasemia minora;
D. insuficienta de glucoza-6-fosfatdehidrogenaza;
E. anemiile in maladii cronice.
16) Indicati afirmatia incorecta in cazul anemiilor prin deficit de acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenteaza asupra metabolismului acidului folic;
B. se dezvolta in patologii maligne;
C. nu se dezvolta la alimentarea cu lapte de capra;
D. poate fi in sarcina;
E. se depisteaza in sindromul de malabsorbtie.
Complement multiplu
1) Indicati cauzele anemiei fierodeficitare la copii:
A. insuficienta fierului in produsele alimentare;
B. aplazia maduvei osoase;
C. malabsorbtia intestinala;
D. cerintele crescute ale copilului in Fe;
E. bolile infectioase.
2) Precizati sediul depozitelor de Fe in organismul uman:
A) nodulii limfatici;
B) ficat;
C) rinichi;
D) tesutul muscular;
E) splina.
3) Selectati semnele clinice ale anemiei fierodeficitare la copii:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia generalizata;
C) modificari trofice ale pielii, parului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Precizati indicii de laborator care scad in anemia fierodeficitara la copii:
A) hemoglobina;
B) hematocritul;
C) reticulocitele singelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderata a numarului de eritrocite.
5) Selectati afirmatiile corecte in anemia fierodeficitara la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) reducerea capacitatii fierocaptante a plasmei;
C) hipercromia;
D) hipocromia;
66
E) microcitoza.
6) Enumerati modificarile de laborator caracteristice pentru anemia prin deficit de vitamina B12 la copii:
A) hematopoieza de tip megaloblastic;
B) diminuarea reticulocitelor;
C) anemia hipercroma;
D) cresterea nivelului fierului seric;
E) anemia microcitara.
7) Selectati afirmatiile corecte pentru deficitul latent de fier la copii:
A) diminuarea nivelului hemoglobinei;
B) nivelul hemoglobinei in norma;
C) testul cu disferal pozitiv;
D) reducerea nivelului fierului seric;
E) reticulocitoza.
8) Selectati produsele alimentare cu absoarbtie optima a fierului:
A) produsele din carne;
B) crupe;
C) produsele din peste;
D) legume;
E) fructe.
9) Enumerati principiile de tratament in anemia fierodificitara la copii:
A) terapia de substitutie cu plasma;
B) glucocorticosteroizi;
C) vitamina B12;
D) acidul ascorbinic;
E) substitutie cu preparatele fierului.
10) Indicati principiile profilaxiei anemiei fierodeficitare la sugari:
A) preparatele de Fe in ultimele 3 luni de sarcina;
B) alimentatia cu lapte de vaci;
C) alimentatia naturala a copilului;
D) preparatele de fier in doze profilactice la toti copiii sugari;
E) preparatele de fier in doze profilactice prematurilor pe parcursul primului an de viata.
11) Slectati indicatiile optime de tratament pentru un copil de 7 ani care prezinta paliditate, cefalee, dureri
abdominale, in analiza generala a singelui: Er. – 3,8x1012/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78, in naliza maselor fecale –
oua de helminti:
A) Remediu antiparazitar;
B) Antiinflamatoare nonsteroidiene;
C) preparate de fier paranteral;
D) preparate de fier per os;
E) antacide.
12) Selectati afirmatiile corecte pentru un copil de 2 ani cu infectii respiratorii recurente, scaune instabile, care
este palid, pofta de mincare diminuata, in analiza singelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l; I.c – 0,72, VSH – 7
mm/h:
A) anemie fierodeficitara;
B) tratamentul cu preparatele de Fe pina la normalizarea indicilor singelui rosu;
C) preparatele de fier administrate pina la normalizarea hemoglobinei plus inca 2 luni;
D) preparatele de fier administrate parenteral;
E) doza curativa este de 5–6 mg/kg Fe elementar in 24 ore.
13) Enumerati afirmatiile corecte pentru un copil de 8 luni care este palid, excitat, transpira abundent, tresare,
doarme rau, fontanela mare – 2x3 cm., capul de forma patrata, occipit aplatisat, hipotonie musculara difuza,
analiza singelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h:
A) anemie gradul I;
B) anemie gradul II;
C) rahitism gr. I, evolutie acuta;
D) rahitism gr. II evolutie acuta;
E) rahitism gr II evolutie subacuta.
67
14) Indicati maladiile cu dereglarea absorbtiei intestinale de fier la copii:
A) Boala celiaca;
B) mucoviscidoza;
C) parazitoze intestinale;
D) bronsita;
E) colecistita.
15) Selectati modificarile de laborator caracteristice in anemia fierodeficitara la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) marirea capacitatii de conjugare a fierului in plasma;
C) reticulocitoza marcata;
D) microcitoza, hipocromie;
E) macrocitoza.
16) Enumerati modificarile morfologice ale eritrocitelor in anemia fierodeficitara la copii:
A) anizocitoza, microcitoza;
B) eritrocite in forma de tinta;
C) poikilocitoza;
D) sferocitoza;
E) macrocitoza.
17) Indicati maladiile pentru diagnosticul diferential in anemia fierodeficitara la copii:
A) anemia hemolitica dobindita;
B) talasemia;
C) anemia cu celule in semiluna;
D) hemofilia;
E) purpura trombocitopenica imuna.
18) Precizati afirmatiile corecte in anemia foliodeficitara la copii:
A) se dezvolta la alimentatia cu lapte de capra;
B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie;
C) se dezvolta in boli maligne;
D) poate fi in sarcina;
E) administrarea fenobarbitalului nu influenteaza metabolismul acidului folic.
19) Precizati afirmatiile corecte pentru un copil de 8 luni, la care dupa ce s-a introdus complementul sub forma
de terci din cereale prezinta deficit ponderal, diaree cu scaun abundent, fetid, lipicios, in coprograma: acizi
grasi +++, sapunuri ++, analiza singelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l. Indice de culoare 0,76.
A) mucoviscidoza;
B) boala celiaca;
C) anemie fierodeficitara;
D) excluderea din alimentatie a terciului din cereale;
E) administrarea preparatelor de fier.
20) Indicati deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sanatos, venit in centrul medical pentru
vaccinare, la care in analiza singelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinarii;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 saptamini;
D) nu necesita administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier in decurs de 2-3 luni per os.
21) Selectati semnele sideropeniei caracteristice anemiei fieriprive la copii
A) tremurul in extremitati;
B) modificarile pielii, unghiilor, parului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Indicati maladiile pentru care este caracteristica anemia microcitara la copii:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitara;
68
C) intoxicatie cu plumb;
D) anomalii ale membranei eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Enumerati maladiile pentru care este caracteristica anemia macrocitara la copii:
A) anemie B 12-deficitara;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitara;
E) enzimopatii.
24) Precizati afirmatiile corecte pentru un copil de 8 luni care se afla doar laalimentatie naturala, are indicii
singelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric – 11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitara;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni.
25) Selectati recomandarile medicului pentru un copil de 9 saptamini, nascut prematur cu greutatea de 2300 g.
la alimentatie naturala, acuze nu prezinta, analiza generala a singelui cu toti indicii la valori de norma:
A) preparate de fier per os in doza profilactica 1-2 mg/kg corp/zi;
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi;
C) nu necesita preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - pina la virsta de 1 an.
26) Selectati afirmatiile corecte in profilaxia specifica a anemiei fierodeficitare la sugari:
A) se indica preparate de fier prematurilor de la 8 saptamini;
B) se indica preparate de fier gravidelor cu sarcina multigemelara;
C) doza de Fe este 6 mg/kg in zi;
D) doza de Fe este 1–2 mg/kg in zi;
E) durata profilaxiei este 1–2 ani.
Trombocitopeniile si trombocitopatiile la copii. Complement simplu.

Cs
1. Precizati definitia trombocitopeniei la copii:
A. Scaderea vadita a factorului Willebrand
B. Lipsa factorului antihemofilic A.
C. Disfunctia trombocitara
D. Lipsa factorului antihemofilic B
E. Reducerea numarului de trombocite
Cs
2. Indicati cauza determinanta in trombocitopatii la copii:
A. Scaderea factorului XII
B. Disfunctia trombocitara
C. Afectarea mixta a hemostazei
D. Coagulopatie nedeterminata
E. Reducerea numarului de trombocite
Cs
3. Selectati investigatia care nu confirma diagnosticul de trombocitopenie la copii:
A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
C. Aprecierea numarului de trombocite
D. Determinarea timpului de singerare
E. Determinarea timpului de coagulare
Cs
69
4. Precizati tipul de singerare caracteristic pentru trombocitopenie la copii:
A. Hematom
B. Petesial-macular
C. Mixt
D. Vascular-purpural
E. Angiomatos
Cs
5. Alegeti afirmatia corecta pentru boala Willebrand:
A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de singerare
C. Tip mixt de singerare
D. Hemartroze
E. Eruptii vascular-purpurale
6. Selectati testul care nu caracterizeaza sistemul vascular-trombocitar al hemostazei la copii:

A. Durata singerarii dupa Duke
B. Aprecierea numarului de trombocite
C. Aprecierea morfologiei trombocitare
D. Aprecierea timpului trombinei
E. Aprecierea functiilor trombocitare
Cs
7. Indicati manifestarea tipica in trombocitopenie la copii:
A. Formarea hemoragiilor pe palme si talpi
B. Hemartroza
C. Sindromul hemoragic cutaneo-mucos
D. Hemoragiile gastrointestinale
E. Hematomele subcutane
Cs
8. Selectati semnul care nu caracterizeaza sindromul hemoragic cutanat in trombocitopenie la copii:
A. Spontanietatea aparitiei
B. Localizarea strict specifica
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria
Cs
9. Pentru purpura trombocitopenica imuna la copii nu este caracteristic:
A. Numarul scazut de trombocite
B. Durata de viata a trombocitelor scazuta
C. Numarul normal de trombocite
D. Prezenta anticorpilor antitrombocitari
E. Prezenta de megacariocite
Cs
10. Alterarea functiilor trombocitare la copii include urmatoarele, in afara de:
A. Deficitul de factor III
B. Sindromul trombocitelor cenusii
C. Modificarile adezivitatii trombocitelor
D. Scaderea fibrinogenului plachetar
E. Factorii fizici, chimici
Cm
1. Enumerati simptomele clinice caracteristice pentru purpura trombocitopenica imuna la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
70
C. Hematoame
D. Echimoze
E. Metroragii
Cm
2. Precizati principiile de tratamentul in trombocitopatii la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Antiagregante trombocitare
C. Preparate de magneziu, carbonat de litiu
D. Plasma proaspat congelata
E. Tratament simptomatic
Cm
3. Enumerati principiile de tratamentul in purpura trombocitopenica imuna la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Imunoglobulina intravenos
C. Concentrate de factor VIII
D. Splenectomie
E. Masa trombocitara
Cm
4. In trombocitopatii la copii pot fi dereglate urmatoarele functii:
A. de adezivitate si agregare a trombocitelor
B. de coagulare sangvina
C. de contractibilitate a cheagului sanguin
D. fibrinolitica
E. de autoliza
Cm
5. Precizati consecintele reducerii si/sau lipsei trombocitelor la copii:
A. Dereglari de coagulare sanguina
B. Majorarea permeabilitatii vaselor sanguine
C. Dereglari functionale trombocitare
D. Majorarea fragilitatii vaselor sanguine
E. Majorarea potentialului anticoagulant
Cm
6. Trombocitopatiile la copii sint determinate de urmatoarele:
A. Deficienta calitativa a sistemului trombocitar al hemostazei
B. Dereglarile microcirculatiei in rezultatul activarii in exces a tromboplastinei
C. Insuficienta cantitativa al sistemului trombocitar al hemostazei
D. Toate tipurile de “incompetenta” trombocitara
E. Insuficienta factorilor de coagulare
Cm
7. Enumerati semnele si simptomele caracteristice pentru purpura trombocitopenica imuna la copii:
A. Sindromul hemoragic cutanat
B. Splenomegalia
C. Limfoadenopatia
D. Metroragiile
E. Hepatomegalia
Cm
8. Splenectomia in purpura trombocitopenica idiopatica are urmatoarele indicatii:
A. In forma umeda cu evolutie peste 6 luni
B. In forma acuta cu singerari grave
C. Suspectie la hemoragie intracraniana
D. Sindrom hemoragic cutanat
E. Hemoragii in organele interne
Cm
9. Alegeti indicatiile corecte pentru un copil cu sindrom hemoragic cutanat pronuntat si cu reducerea numarului
de trombocite:
71
A. Aplicatii cu acid aminocapronic
B. Aplicarea masei hemostatice
C. Administrarea subcutanata a heparinei
D. Administrarea glucocorticosteroizi
E. Perfuzia masei trombocitare
Cm
10.Selectati afirmatiile corecte pentru purpura trombocitopenica imuna la copii:
A. Morbiditatea este maxima la virsta copilariei
B. Frecventa formelor acute si cronice este echivalenta
C. Exista o neta predominanta a afectarii sexului feminin
D. Debut frecvent la virsta 3 ani pina la 7 ani
E. Dezvoltarea fizica si psihica a copiilor este in retardare
Cm
11. Marcati afirmatiile corecte pentru boala Willebrand:
A. Transmitere recesiv, X-lincat
B. Este o consecinta a dereglarii sintezei moleculei factorului de coagulare VIII
C. Se caracterizeaza prin defect in sistemul de coagulare
D. Se caracterizeaza prin defect in sistemul vascular-trombocitar al hemostazei
E. Dupa traumatisme singerarea se instaleaza tardiv – peste 1-3 ore
См
12. Enumrati caracteristicele esentiale ale purpurei trombocitopenice imune la copii:
A. Distructia excesiva a trombocitelor
B. Productia medulara insuficienta a trombocitelor
C. Defect functional al trombocitelor
D. Sindrom hemoragipar cutaneomucos
E. Trombocitopenie marcata
Coagulopatii la copii. Hemofilia. Complement simplu

1. Precizati ce NU este caracteristic pentru Hemofilie la copii:
A. singerare de tip hematom;
B. hemartroze;
C. hemoragie tardiva posttraumatica;
D. petesii si echimoze;
E. numar normal de trombocite.
2. Numiti factorul deficit in Hemofilia A la copii:
A. factorului IX;
B. factorului VIII;
C. factorului XI;
D. factorului XII;
E. factorului V.
3. Alegeti indicatia optima in hemoragie la copil cu hemofilia A:
A. plasma proaspat congelata;
B. plasma nativa;
C. crioprecipitatul;
D. masa eritrocitara;
E. factor de coagulare liofilizat;
4. Selectati medicatia contraindicata in tratamentul hemofiliei la copii:
A. crioconcentratul;
B. tamponul hemostatic;
C. imobilizarea de scurta durata a membrului afectat;
D. acidul acetilsalicilic;
E. repaosul fizic.
5. Precizati calea de transmitere in Hemofilia A la copii:
A. Autosomal-dominanta;
B. Autosomal-recesiva;
C. X-lincata, recesiv;
72
D. Multifactorialpa;
E. Dobindita.
6. Notati tipul de singerare in Boala Willebrand la copii:
A. singerare tip hematom;
B. singerare tip mixt;
C. singerare tip vascular – petesial;
D. prognostic nefavorabil;
E. hemartroze frecvente.
7. Precizati modificarea de laborator caracteristica in boala Willibrand la copii:
A. reducerea factorului IX de coagulare;
B. hipofibrinogenemia;
C. trombocitopenia;
D. adezia si agregarea redusa a trombocitelor;
E. cresterea timpului de coagulare.
8. Alegeti parametrul care NU se modifica in Hemofilie la copii:
A. timpul de coagulare dupa Le-Wait;
B. nivelul factorului VIII;
C. timpul tromboplastinei partial activate;
D. timpul de recalcificare a plasmei;
E. numarul de trombocite.
9. Precizati modificarea de laborator care NU este caracteristica pentru hemofilia A la copii:
A. Durata de singerare crescuta;
B. Timpul de coagulare crescut;
C. Timpul de tromboplastina partial activat crescut;
D. Durata de singerare normala;
E. Deficit al factorului VIII.
10. Identificati cea mai frecventa coagulopatie la copii:
A. Hipofibrinogenemia
B. Hemofilia A
C. Hemofilia B
D. Hemofilia C
E. Deficitul de factor V (parahemofilie)
Complement multiplu
1. Enumerati semnele clinice in Hemofilie la copii:
A. hemoragii profuze;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze si petesii;
E. hemoragie peste 1–2 ore dupa traumatisme.
2. Selectati criteriile pentru diagnosticul de Hemofilie la copii:
A. anamneza eredocolaterala;
B. cresterea duratei singerarii dupa Duke;
C. consumul redus al protrombinei;
D. diminuarea numarului trombocitelor;
E. cresterea timpului de coagulare dupa Le-White.
3. Precizati modificarile de laborator caracteristice pentru hemofilie la copii:
A. durata de singerare crescuta;
B. timpul de coagulare dupa Le-White crescut;
C. timpul tromboplastinei partial activate sporit;
D. reducerea adeziei si agregatiei trombocitelor;
E. deficitul factorului VIII sau IX.
4. Enumerati criteriile pentru confirmarea tipului de hemofilie la copii:
A. insuficienta factorului Willibrand;
B. deficitul factorului VIII;
C. deficitul factorului IX;
D. deficitul factorului XII;
E. deficitul factorului XI.
5. Alegeti afirmatiile corecte caracteristice pentru Hemofilie la copii:
A. durata de singerare crescuta;
B. timpul de coagulare crescut;
73
C. timpul de tromboplastina partial activat crescut;
D. singerare de tip hematom;
E. este o boala genetica.
6. Precizati modificarile de laborator caracteristice pentru boala Willebrand la copii:
A. scaderea adeziunii trombocitelor;
B. deficitul factorului IX;
C. deficitul factorului XI;
D. deficitul factorului Willibrand;
E. сresterea duratei de singerare.
7. Selectati afirmatiile caracteristice pentru boala Willebrand la copii:
A. transmiterea recesiva, X – lincata;
B. transmiterea autosomal – dominant;
C. diminuarea adeziunii si agregatiei trombocitelor;
D. tipul mixt de singerare;
E. hemartroze frecvente.
8. Alegeti afirmatiile corecte pentru hemophilia B la copii:
A. prezenta hematoamelor si hemartrozelor;
B. cresterea timpului tromboplastinei partial activate;
C. prognosticul pentru viata este favorabil;
D. deficitul factorului IX;
E. deficitul factorului XI.
9. Selectati afirmatiile corecte pentru Hemofilie la copii:

A. tip hematom de singerare;
B. hemartroza – manifestare caracteristica a bolii;
C. tipul mixt de singerare;
D. hemofilia B este mai frecventa ca hemofilia A;
E. tratamentul de substitutie este esential.
10. Determinati indicii coagulogramei care se modifica in hemofilie la copii:
A. timpul tromboplastinei partial activat;
B. consumul protrombinei;
C. testul cu etanol;
D. timpul trombinic;
E. timpul recalcificarii plasmei.
11. Enumerati principiile de tratament in hemofilie la copii:

A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurta durata a articulatiei afectate;
C. imobilizare de durata a articulatiei afectate;
D. transfuzii de singe;
E. concentrate liofilizate ale factorului VIII.
12. Precizati principiile de terapie in hemartroza acuta la copii cu hemofilie:
A. perfuziile de reopoliglucin;
B. factor de coagulare liofilizat;
C. imobilizarea de scurta durata a articulatiei;
D. administrarea de heparina;
E. punctia obligatorie a articulatiei.
13. Enumerati testele pentru evaluarea mecanismului intrinsec al coagularii:
A. Determinarea Timpului Tromboplastinei Partial Activate
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea Timpului Protrombinei
D. Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
E. Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14. Enumerati testele pentru evaluarea mecanismului extrinsec al coagularii:
A. Aprecierea Timpului Protrombinei
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea fibrinogenului
D. Aprecierea F VII
E. Determinarea tolerantei plasmei la heparina
74
15. Selectati modificarile caracteristice pentru boala von Willebrand la copii:
A. Tipul autosomal de mostenire
B. Tipul X-linkat de mostenire
C. Diminuarea functiei de adeziune si agregare a trombocitelor
D. Cresterea duratei de singerare
E. Tipul hematom de singerare
16. Alegeti manifestarile clinice tipice bolii von Willebrand la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Petesii, echimoze
17. Selectati modificarile caracteristice in boala von Willebrand la copii:
A. Tipul autosomal de transmitere
B. Afectare izolata a hemostazei primare
C. Afectare izolata a hemostazei secundare
D. Coagulopatie de tip mixt
E. Transmisa X-linkat
ASTMUL BRONSIC LA COPII.
Complement simplu
1. Cs Indicati celula cu rol principal in patogenia astmului bronsic la copii:

A. Limfocitele
B. Celulele endoteliale
C. Eozinofilele
D. Monocitele
E. Fibroblastii
2. Cs Marcati clasa de imunoglobuline care este implicata in patogenia astmului bronsic atopic
la copii:
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG
3. Cs Indicati veriga principala in patogenia astmului bronsic atopic la copii:

A. Dezvoltarea procesului inflamator de origine alergica la nivelul mucoasei
bronhiilor
B. Dezvoltarea procesului inflamator de origine virotica la nivelul cailor
respiratorii
C. Dezvoltarea procesului inflamator de origine bacteriana la nivelul cailor
respiratorii
D. Dezvoltarea procesului inflamator de origine autoimuna
75
E. Dezvoltarea procesului inflamator de origine micotica la nivelul cailor
respiratorii
4. Cs Selectati efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronsic la
copii:
A. Creste permiabilitatea capilarilor
B. Creste secretia locala de mucus
C. Relaxarea musculaturii bronsice
D. Bronhospasm
E. Edematierea mucoasei bronsice
5. Cs Indicati ce nu este caracteristic pentru criza de astm bronsic la copii:

A. Tusa spastica cu sputa albicioasa
B. Dispnee expiratorie
C. Stare de agitatie, frica, cefalee
D. Dispnee inspiratorie
E. Accese noctune de tuse
6. Cs Indicati calea eficienta de administrare a cromoglicatului de sodiu in tratamentul

astmului bronsic la copii:
A. Intravenos
B. Subcutanat
C. Intramuscular
D. Inhalator
E. Per os
7. Cs Selectati manifestarea fiziopatologica care nu este caracteristica in astmul bronsic la copii:

A. Spasmul musculaturii netede bronsice
B. Edemul mucoasei
C. Hipersecretia de mucus
D. Infiltratia eozinofilica a mucoasei bronsice
E. Spasmul laringian
8. Cs Selectati grupul de preparate care nu este indicat pentru tratamentul antiinflamator in

astmul bronsic la copii:
A. Antiinflamatoare nonsteroidiene
B. Corticosteroizi inhalator
C. Antileucotriene
D. Cromoglicatul disodic
E. Ipratropium bromid
9. Cs Selectati preparatul care pot provoca exacerbarea astmului bronsic la copii:

A. Acidul acetilsalicilic
B. Glucocorticosteroizi
76
C. Antihistaminice
D. Teofilina
E. Antileucotriene
10. Cs Indicati metoda utilizata pentru aprecierea variabilitatii zilnice a semnelor de astm
bronsic la copii:
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Nivelul IgE serice
11. Cs Selectati biomarkerul procesului inflamator alergic regasit in sputa pacientului cu astm
bronsic la copii:
A. Eozinofilie
B. Leucocitoza
C. Neutrofilie
D. Monocitoza
E. Trombocitopenie
12. Cs Indicati scopul principal in tratamentul astmului bronsic la copii:

A. Atingerea si mentinerea controlului manifestarilor clinice
B. Sanarea focarelor de infectie
C. Tratamentul comorbiditatilor
D. Ameliorarea respiratiei nazale
E. Imbunatatirea microcirculatiei sanguine
13. Cs Copilul manifesta semnele clinice ale exacerbarii de astm bronsic. Care investigatie de
laborator va oferi echipei medicale informatia de baza pentru aprecierea statusului respirator
la copil?
A. Hemoleucograma
B. Gazometria arteriala
C. Ureea serica
D. Timpul tromboplastinei partial activate
E. Nivelul IgE serice
14. Cs Un copil de 7 ani cu astm bronsic joaca fotbal la orele de educatie fizica la scoala. In timpul
jocului copilul incepe sa tuseasca, manifesta respiratie suieratoare si senzatie de sufocare. Ce
medicatie trebuie de administrat pentru a obtine ameliorarea rapida a starii pacientului?
A. Prednisolon
B. Montelukast
C. Salbutamol
D. Fluticason propionat
E. Teofilina
77
16. Cs Indicati care dintre factorii de risc nu este implicat in patogeneza astmului bronsic la
copii:
A. Dermatita atopica in primii ani de viata
B. Expunerea in copilarie la acarienii prafului de casa
C. Fumatul matern
D. Detresa respiratorie la nounascut
E. Infectiile respiratorii frecvente in primii ani de viata
17. Cs Selectati afirmatia care nu este caracteristica pentru astmul bronsic la copii:
A. Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronsic
B. Tusea poate fi manifestare a astmului bronsic
C. Wheezing-ul poate sa nu fie prezent in timpul exacerbarii de astm bronsic
D. Semnul „plamin silentios” este un semn favorabil
E. Prezenta pulsului paradoxal este un semn al evolutiei severe a maladiei
18. Cs Evolutia severa a astmului bronsic la copii este prognozata in caz de:
A. Copilul vorbeste rar
B. Cianoza
C. PCO2 mai mare de 40
D. Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
E. Prezenta tuturor semnelor de mai sus
19. Cs Indicati afirmatia care nu prezinta factor de risc pentru astmul bronsic la copii:
A. Anamneza familiala pozitiva (cazuri de astm la membrii familiei)
B. Prezenta dermatitei atopice din primul an de viata
C. Fumatul in familie
D. Mediul rural de trai
E. Expunerea la alergeni
20. Precizati calea preferentiala de administrare a corticosteroizilor in tratamentul de

mentinere a controlului astmului bronsic la copii:
A. Intravenos
B. Inhalator
C. Subcutanat
D. Intramuscular
E. Intrarectal
Complement multiplu
1. Cm Enumerati mecanismele patogenetice in astmul bronsic la copii:

A. Relaxarea muschilor netezi ai bronhiilor
78
B. Activarea sintezei de leucotriene
C. Activarea sintezei unor citochine proinflamatorii
D. Reducerea marcata a sintezei de reagine (IgE)
E. Infiltratia eozinofilica a mucoasei bronsice
2. Cm Enumerati criteriile diagnostice in astmul bronsic la copii:

A. Predispunerea ereditara
B. Spirometria demonstreaza dereglari obstructive la nivelul bronhiilor mici
C. Crize repetate de obstructie bronsica
D. Nivel crescut de IgE
E. Spirometria demonstreaza dereglari de tip restrictiv
3. Cm Enumerati maladiile cu care trebuie sa fie diferentiat astmul bronsic la copii:

A. Aspiratie de corp strain
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Mucoviscidoza
D. Pneumonie acuta
E. Traheomalacie
Cm Enumerati semnele clinice ale statusului astmatic la copii:
A. Durata wheezing-ului mai mult de 6 ore

B. Dereglari neurologice
C. Simptomul „plaminului silentios”, disparitia tusei
D. Disparitia dispneei peste 4 ore de la inceputul tratamentului
E. Auscultativ – respiratie aspra, raluri buloase si crepitante
4. Cm Precizati acuzele caracteristice pentru exacerbarea de astm bronsic la copii:

A. Accese frecvente de tuse
B. Accese de dispnee
C. Prurit cutanat
D. Wheezing
E. Stranut, respiratie nazala dificila
5. Cm Selectati criteriile de severitate pentru astmul bronsic la copii:

A. Frecventa acceselor de dispnee
B. Caracterul si durata acceselor
C. Frecventa infectiilor respiratorii acute
D. Frecventa simptomelor nocturne
E. Toleranta la efort fizic
6. Cm Enumerati factorii declansatori ai statusului astmatic la copiii cu astm bronsic:

A. Necomplianta si sistarea tratamentului cu glucocorticoizii inhalatori
B. Administrarea de antihistaminice
79
C. Administrarea necontrolata si indelungata de adrenomimetice
D. Acutizarea procesului inflamator in plamini
E. Tratamentul cu glucocorticoizii inhalatori
7. Cm Precizati factorii de risc pentru astmul bronsic la copii:

A. Predispozitia genetica
B. Bronsiolita
C. Dermatita atopica in primii ani de viata
D. Absenta maladiilor alergice la rude
E. Disfunctia sistemului nervos vegetativ
8. Cm Enumerati investigatiile diagnostice specifice pentru astmul bronsic la copiii de virsta

scolara:
A. Nivelul seric de IgE (total si alergen-specifice)
B. Radiografie abdominala
C. Aprecierea nivelului de complexe imunocirculante
D. Investigatia sputei
E. Spirometria
9. Cm Marcati complicatiile imediate ale astmului bronsic la copii:

A. Status astmaticus
B. Insuficienta cardiaca cronica
C. Pneumotorax spontan
D. Emfizem mediastinal subcutan
E. Atelectazie segmentara
10. Cm Enumerati alergenii alimentari care mai des provoaca exacerbarea de astm bronsic la
copii:
A. Ouale
B. Citricele
C. Pestele si produsele de mare
D. Arachidele, nucile
E. Porumbul
11. Cm Indicati factorii declansatori ai exacerbarii de astm bronsic la copii:

A. Praful de casa
B. Mucegaiuri
C. Polenuri
D. Fumul de tigara
E. Aerul cald
12. Cm Selectati factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronsic la copiii de virsta timpurie:
80
A. Infectiile respiratorii acute
B. Anemia feripriva
C. Astmul bronsic la unul din parinti
D. Dermatita atopica
E. Rinita alergica
13. Cm Enumerati nivelele de control ale astmului bronsic:

A. Lipsa exacerbarilor de astm bronsic
B. Astm bronsic controlat
C. Simptome nocturne de astm bronsic
D. Astm bronsic partial controlat
E. Astm bronsic necontrolat
14. Cm Enumerati criteriile de severitate pentru exacerbarile de astm bronsic la copii:

A. Frecventa simptomelor de astm
B. Prezenta simptomelor nocturne de astm
C. Rezultatele investigatiilor functiei pulmonare
D. Examinarea testelor alergologice
E. Modificarile in hemoleucograma
15. Cm Marcati factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronsic la copiii cu virsta sub 5 ani:
A. Sexul feminin
B. Trei epizoade de wheezing in ultimele 6 luni
C. Dermatita atopica
D. Istoric de astm la unul din parinti
E. Sensibilizare la aeroalergeni
16. Cm Enumerati biomarkerii caracteristici in sputa copiilor cu astm bronsic atopic:

A. Prezenta eozinofiliei
B. Prezenta cristalelor Charcot-Leyden
C. Cantitatea trombocitelor
D. Prezenta spiralelor Curschmann
E. Prezenta leucocitozei
17. Cm Selectati indicatiile pentru tratamentul de urgenta a crizei de astm bronsic:

A. Bronhodilatatoare cu durata scurta de actiune
B. Remediile antihistaminice
C. Medicamente cu actiune anticolinergica
D. Corticosteroizi sistemici
E. Antileucotriene
81
18. Cm Enumerati preparatele anticolinergice indicate pentru tratamentul astmului bronsic la
copii:
A. Ipratropium bromid
B. Teofilina
C. Oxytopirina bromid
D. Tiotrapium bromid
E. Sulfat de magnesiu
19. Cm Precizati indicatiile pentru tratamentul de urgenta a exacerbarii severe de astm bronsic
la copii:
A. Oxigenoterapie
B. Bronhodilatatoare cu durata scurta de actiune
C. Corticosteroizi sistemici
D. Antileucotriene
E. Antibioticoterapie
20. Cm Enumerati preparatele de baza indicate pentru mentinerea controlului astmului bronsic
la copii:
A. Antiinflamatoare nesteroidene
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Antileucotriene
D. Bronhodilatatoare cu durata lunga de actiune
E. Remediile antihistaminice
21. Cm Enumerati manifestarile caracteristice pentru astmul bronsic la copii:

A. Tusea, care este simptom predominant
B. Stridor
C. Cresterea rezistentei cailor aeriene
D. Hiperreactivitate bronsica
E. Scaderea capacitatii reziduale functionale a plaminilor
Bronsitele la copii. Complement simplu

Cs
1. Precizati factorul etiologic comun in bronsita acuta la copii:
a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agentii micotici
e) Virusi
Cs
2. Selectati modificarea caracteristica la examenul clinic in bronsita acuta la copii:
a) Crepitatie
b) Matitate unilaterala
c) Murmur vezicular
82
d) Raluri umede difuze care se modifica dupa tuse
e) Raluri localizate
Cs
3. Marcati caracterul tusei in debutul bronsitei acute la copii:
a) Productiva cu expectoratii
b) Latratoare (spasmatica)
c) Paroxistica (in accese)
d) Uscata
e) Mixta
Cs
4. Indicati diferenta la examenul clinic intre bronsita acuta obstructiva si bronsita acuta simpla la
copii:
a) Expirul prelungit
b) Tusea productiva
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonala
e) Tusea uscata
Cs
5. Marcati aspectul radiologic care NU este caracteristic in bronsiolita la copii:
a) Desenul pulmonar accentuat
b) Opacitate lobara confluenta
c) Modificari bilaterale interstitiale cu infiltratie peribronsica
d) Оpacitati segmentare si subsegmentare
e) Hiperinflatie pulmonara
Cs
6. Precizati simptomul clinic care NU este caracteristic pentru bronsiolita la copii:
a) Tiraj ul cutiei toracice
b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Inspirul prelungit, zgomotos
e) Wheezing-ul
Cs
7. Numiti agentul patogen comun in bronsiolita la copii:
a) Virusul respirator sincitial
b) Virusul gripal A1
c) Virusul gripal A2
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Enterovirisurile
Cs
8. Marcati care din afirmatiile expuse NU caracterizeaza bronsiolita la copii:
a) Afecteaza caile respiratorii mici (bronsiolele)
b) Este produsa de virusuri
c) Este caracteristic wheezing-ul
d) Dispnee inspiratorie
e) Tahipnee
CS
9. Alegeti semnul clinic caracteristic in bronsita acuta la copii:
a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase instabile pe parcursul zilei
c) Crepitatii localizate
83
d) Sindrom toxic infectios exprimat
e) Dispnee
CS
10. Precizati tratamentul prioritar in bronsita acuta la copii si adolescenti:
a) Antimicrobiene
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante, mucolitice
CS
11.Utilizarea antibioticelor in tratamentul bronsitei acute la copii este valabila in caz de:
a) Infectie virala
b) Infectie bacteriana documentata
c) Voma indusa de tusa
d) Sindrom febril
e) Tusea umeda
CS
12. Numiti afectiunea copilului pentru care este caracteristica dispnee expiratorie:
a) Stenoza acuta a laringelui
b) Bronsita obstructiva
c) Pneumonia comnitara
d) Pleurezia sinpneumonica
e) Boala celiaca
CS
13.Selectati afirmatia corecta referitor la definitia bronsiolitei la copii:
a) infectie virala cu afectarea parenhimului pulmonar
b) infectie bacteriana cu afectare bronsiolara a sugarului
c) proces inflamator infectios specific acut al arborelui bronsic
d) infectie fungica cu afectare bronsiolara a sugarului
e) infectie virala cu afectare preponderent bronsiolara a sugarului
Complement multiplu
Cm
1. Selectati factorii de risc pentru bronsita obstructiva la copii:
a) Prematuritatea
b) Focarele cronice de infectie orofaringe
c) Antecedente alergologice familiale
d) Alimentatia naturala exclusiva
e) Tabagismul pasiv/activ
Cm
2. Selectati simptomele clinice pentru bronsita acuta la copii:
a) Matitate localizata
b) Respiratie aspra
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
3. Notati manifestarile clinice in bronsita acuta obstructiva la copii:
a) Tuse, inclusiv nocturna
84
b) Dispnee inspiratorie
c) Stridor
d) Dispnee expiratorie
e) Sunet submat localizat
Cm
4. Enumerati factorii favorizanti in bronsiolita acuta la copii:
a) Alimentatia naturala
b) Microambianta aglomerata
c) Unicul copil in familie
d) Fumatul pasiv
e) Prezenta unor frati mai mari
CM
5. Selectati semnele de obstructie bronsica la copil cu bronsiolita acuta:
a) Expir prelungit
b) Hiperinflatie
c) Raluri sibilante
d) Inspir prelungit
e) Tusea
CM
6. Selectati afirmatiile corecte caracteristice in bronsiolita acuta la copii:
a) Se intilneste preponderent la sugarul mic
b) Afecteaza frecvent copiii de virsta scolara
c) Este inflamatia segmentelor distale ale arborelui bronsic
d) Mai frecvent este de etiologie bacteriana
e) Obstructia bronsiolara
CM
7. Enumerati semnele clinice respiratorii caracteristice in bronsiolita la copii:
a) Tahipnee severa
b) Distensie toracica emfizematoasa
c) Stridor
d) raluri subcrepitante bronsiolare la expir si inspire difuze
e) expir prelungit cu geamat expirator
CM
8. Alegeti metodele pentru ameliorarea permeabilitatii cailor aeriene in bronsita acuta la copii:
a) Administrarea enzimelor sistemice
b) Fluidificarea secretiilor bronsice
c) Aportul adecvat de lichide in organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
CM
9. Enumerati caracteristicile pentru infectia cu virusul respirator sincitial (VRs) la copii:
a) Este principalul agent cauzal al bronsiolitei
b) Reinfectarea este frecventa, indeosebi in colectivitatile de copii
c) Risc major serveste primul puseu de infectie cu VRs, care necesita spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestari usoare
e) Formeaza imunitate de durata, practic pe viata
Cm
10. Selectati afectiunile copilului care evolueaza cu dispnee expiratorie:
85
a) Bronsita obstructiva
b) Bronsiolita
c) Crupul
d) Abces faringian
e) Pneumonie acuta necomplicata
Cm
11. Wheezing-ul poate fi constatat in urmatoarele afectiuni ale copilului:
a) Astm bronsic
b) Bronsita acuta obstructiva
c) Bronsiolita
d) Atelectazii pulmonare
e) Pneumonie nosocomiala
Cm
12. Enumerati criteriile de apreciere a gradului de severitate in bronsiolita acuta la copii:
a) Saturatia cu oxigen
b) Prezenta semnelor de detresa respiratorie
c) Episoade de apnee
d) Caracterul tusei
e) Nivelul hemoglobinei
13. Precizati conditiile care cresc riscul de forma severa de bronsiolita acuta la copii:
a) Prematuritatea
b) Alimentatia naturala
c) Greutatea mica la nastere
d) Virsta peste 3 ani
e) Boli pulmonare preexistente
Maladii bronhopulmonare cronice la copii. Complement simplu
Cs
1. Precizati patologia bronhopulmonara in care nu este prezent hipocratismul digital:
A. Boala bronsiectatica cu evolutie severa
B. Fibroza chistica
C. Bronsiolita obliteranta
D. Bronsiectazii unilaterale, lobulare
E. Dischinezii ciliare
Cs
2. Mecanisme etiopatogenetice in realizarea displaziei bronhopulmonare sunt, cu exceptia:
A. Imaturitatea pulmonara morfologica
B. Toxicitatea oxigenoterapiei
C. Hiperreactivitatea bronsica
D. Detresa respiratorie in perioada neo-natala
E. Ventilatia pulmonara cu presiune pozitiva crescuta
Cs
3. Semnul radiologic ce indica in mod direct prezenta bronsiectaziilor este:
A. Pneumoscleroza focala cu diminuarea volumului pulmonar
B. Condensarea interstitiului pulmonar
C. Imagini pronuntate in „fagure de miere”
D. Deformatia cupolei diafragmului
86
E. Hipertransparenta compensatorie in segmentele limitrofe
Cs
4. Ce maladie poate fi cauza in realizarea patologiei pulmonare cronice secundare?
A. Mucoviscidoza
B. Sindromul Kartagener
C. Sindromul cililor imotili
D. Traheobronhomegalie
E. Pneumonii segmentare cu component atelectatic
Cs
5. Bronsita cronica obstructiva la copil evoluiaza clinic, exceptind:
A. Raluri crepitante localizate
B. Respiratie aspra
C. Raluri uscate
D. Wheezing
E. Dispnee expiratorie
Cs
6. Ce maladie poate fi fonul de realizare a patologiei pulmonare cronice primare?
A. Fibroza chistica
B. Pneumonia segmentara
C. Sindromul lobului mediu
D. Pneumonia destructiva
E. Pneumonia trenanta in focar
Cs
7. Care din urmatoarele nu este anomalie bronhopulmonara?
A. Sindromul Marfan
B. Agenezia bronsica lobara unilaterala
C. Hipoplazia pulmonara
D. Sindromul Makleod
E. Malformatia vaselor pulmonare
Cs
8. Ce semn clinic caracterizeaza o patologie bronhopulmonara cronica?
A. Picior plat
B. Degete hipocratice
C. Arahnodactilie
D. Brahidactilie
E. Matanii costale, sast submamar Harrison
Cs
9. Diagnosticul de certitudine pentru depistarea deformatiilor bronsice este:
A. Scintigrafia pulmonara
B. Radioscopia pulmonara
C. Radiografia pulmonara
D. Bronhoscopia
E. Computer tomografia pulmonara
Cs
10. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistica, forma mixta la copil ?
A. Insuficienta pancreatica exocrina cronica
B. Surplus de masa din perioada de sugar
C. Expectoratii mucopurulente, viscoase, permanent
D. Semne de pneumoscleroza focala la radiografia pulmonara
87
E. Bronsectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
Cs
11. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?
A. Bronhografia
B. Examenul bacteriologic al expectoratiilor bronsice
C. Microscopia electronica a cililor epiteliului nasal, bronsic
D. Scintigrafia pulmonara
E. Radiografia sinusurilor paranasale
Cs
12. Criteriul major care confirma diagnosticul de muciviscidoza este:
A. Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistica
B. Degete in forma de “betisoare de toba”
C. Concentratia ionilor de Cl- in testul sudorii mai mare de 60 ME/l
D. Depistarea radiologica a bronsectaziilor
E. Respiratie suieratoare
Cs
13. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic bronhopulmonar la un copil in virsta de 2 ani
se vor efectua urmatoarele investigatii, cu exceptia:
A. Radiografia toracelui
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Testul sudorii
D. Investigarea microbiologica a sputei
E. Efectuarea testelor functionale respiratorii
Cs
14. Hemosideroza pulmonara poate fi argumentata prin urmatoarele expresii, cu exceptia ?
A. Este o afectiune rar intilnita la copii
B. Se caracterizeaza prin acumulari patologice ale Ferului (hemosiderina) in pulmoni
C. Etiologia este cunoscuta
D. Copilul prezinta tuse, dispnee, hemoptizii, varsaturi „in zat”
E. Se determina anemie microcitara, limfocitoza, eozinofilie
Cs
15. Indicati metoda cea mai utila in cazul unui copil cu tusa cronica si wheezing ?
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
D. Spirometria
E. Eco grafia pulmonara
Cs
16. Care este investigatia necesara in diagnosticul diferential al afectarii mediastinului si atelectazia
pulmonara?
A. Computer tomografia cutiei toracice
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice
D. Eco grafia pulmonara
E. Spirometria
Cs
17. Bronhoscopia la copii se indica in urmatoarele situatii, cu exceptia ?
A. Extragerea corpului strain din arborele bronsic
B. Recoltarea probelor pentru bacteriologie dupa extragerea corpului strain
C. Biopsia mucoasei bronsice
88
D. Terapia locala cu remedii antiseptice si antibacteriene in atelectazii rezistente la tratament
E. Pentru a aprecia caracterul deformatiilor bronsice
Complement multiplu
Cm
1. Care teste au importanta diagnostica in identificarea displaziei bronhopulmonare primare la copil
?
A. Computer tomografia
B. Saturatia cu O2 a singelui
C. ECG
D. Radiografia cutiei toracice
E. Testul sudorii
Cm
2. Care caracteristici determina evolutia nefavorabila a fibrozei chistice la copii:
A. Infectia cu: Pseudomonas aeruginosa
B. Prezenta sindromului bronhoobstructiv
C. Cord pulmonar
D. Insuficienta respiratorie cronica
E. Curba ponderala in descrestere
Cm
3. Tratamentul unui copil cu displazie bronhopulmonara primara v-a include:
A. Kineziterapie activa, pasiva si drenaj postural pe parcursul vietii
B. Tratament de substitutie cu enzime pancreatice pe parcursul vietii
C. Tratament antibacterial al acutizarilor infectiilor respiratorii
D. Tratament inhalator cu antibiotice si expectorante
E. Imunizare specifica (vaccinare antigripala si antipneumococica)
Cm
4. Care sunt semnele clinice in sindromul Kartagener?
A. Sindromul bronhoobstructiv
B. Bronsectazii
C. Sinusite cronice
D. Amigdalite cronice
E. Situs viscerum inversus
Cm
5. Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice
bronhopulmonare:
A. Pneumonii segmentare complicate cu atelectazii
B. Pneumonie segmentara acuta
C. Pneumonia destructiva
D. Pneumonie interstitiala
E. Sindromul lobului mediu
Cm
6. Ce semne radiologice indica la prezenta bronsiectaziilor?
A. Opacitatea lobulara triunghiulara cu virful spre hil
B. Imagini pronuntate in „fagure de miere”
89
C. Deplasarea organelor mediastinale spre partea afectata
D. Deformatia cupolei diafragmului pe partea afectata
E. Sindrom de condensare a lobului micsorat in volum
Cm
7. Care sunt manifestarile clinice caracteristice in afectiunile interstitiale pulmonare cronice la copii
?
A. Tusa uscata asociata cu dispnee
B. Catar respirator cu evolutie favorabila
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifica dupa drenajul postural
D. Stare generala afectata cu apatie, inapetenta, fatigabilitatea exprimata
E. Tusa cu sputa spumoasa, aerata, roza la culoare
Cm
8. Ce modificari radiologice sint sugestive pentru pneumoscleroza la copii?
A. Emfizem pulmonar
B. Deplasarea mediastinului
C. Diminuarea volumului pulmonar
D. Opacitati reticulare (retea cu linii)
E. Opacitati difuze ”in sticla mata”
Cm
9. Diagnosticul diferential al alveolitei fibrozante idiopatice la copil ?
A. Bronsita obstructiva
B. Maladii inflamatorii ale tesutului conjuctiv
C. Pneumonia franco-lobara
D. Alveolite alergice extrinseci
E. Infectia respiratorie acuta
Cm
10. Care sunt masurile terapeutice la un copil cu alveolita fibrozanta idiopatica?
A. Antiinflamatorii nesteroide
B. Excluderea factorilor cauzali de risc
C. Corticoterapie sistemica
D. Terapie simptomatica (antibiotice, expectorante)
E. Oxigenoterapie
Cm
11. Cu care maladii se va efectua diagnosticul diferential al bronsitei cronice primare la copil?
A. Sinuzita cronica
B. Bronsita acuta
C. Boala bronsiectatica
D. Sindromul Мoune-Кuhn (traheobronhomegalia)
E. Fibroza chistica
Cm
12. Indicatiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice la copii sunt:
A. Pneumonii complicate cu atelectazie cu esec de la tratamentul conservativ
B. Emfizem acut unilateral cu deplasarea mediastinului
C. Aspiratie de corp strain in arborele bronsic
D. Tuse cronica
90
E. Pneumonia franco-lobara
Cm
13. Tratamentul unui copil cu fibroza chistica prevede ?
A. Kinetoterapia activa si pasiva (tuse provocata, drenaj postural, gimnastica respiratorie)
B. Antitusive
C. Ameliorarea clearance-ului mucociliar (solutia salina hipertonica inhalator, ambroxol)
D. Regim alimentar hipercaloric
E. Controlul infectiei pulmonare (antibiotice parenteral, oral, inhalator)
Cm
14. Cauzele insuficientei respiratorii la copii sunt:
A. Pneumonia
B. Astmul bronsic
C. Maladii obstructive ale cailor respiratorii superioare (epiglotit, laringospasm)
D. Pleurezie exudativa
E. Bronsita acuta
Cm
15. Enumerati simptomele clinice respiratorii la copilul cu insuficienta respiratorie:
A. Ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
B. Semne de lupta respiratorie (tiraj, respiratie paradoxala, participarea musculaturii
auxiliare)
C. Agitatie, iritabilitate
D. Tahicardie
E. Dispnee
Cm
16.Care sunt posibilele complicatii ale maladiei bronsiectatice?
A. pneumothorace
B. abcesul
C. tromboembolismul pulmonar
D. hemoptizie
E. empiema pleura
Pneumonia comunitara la copii. Complement simplu

Cs
1 Selectati optiunea care nu este varianta clinica-morfologica a pneumoniei comunitare la copil?
A. Pneumonia lobulara (bronhopneumonie)
B. Pneumonie franc-lobara (lobara)
C. Pneumonie segmentara
D. Pneumonie interstitiala
E. Pneumonia cronica
Cs
2. Precizati stadiu patogenic care nu caracterizeaza evolutia pneumoniei pneumococice la copii:
A. Latenta
B. Rezolutie
C. Hepatizare cenusie
D. Hepatizare rosie
E. Congestie
Cs
3. Indicati simptomul clinic specific pentru pneumonia acuta necomplicata la copii:
91
A. Expir prelungit insotit de geamat
B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
C. Majorarea excursiilor respiratorii in zona afectata
D. Raluri uscate sibilante difuze
E. Raluri umede buloase mici si crepitante localizate, ce nu dispar la tuse
Cs
4. Selectati factorul etiologic in pneumonia franc-lobara la copii:
A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
D. Streptococcus hemolitic
E. Streptococcus pneumoniae
Cs
5. Diagnosticul definitiv in pneumonia comunitara la copii ca regula se stabileste in baza:
A. Scintigrafiei pulmonare
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
D. Radiografiei cutiei toracice
E. Bronhografiei pulmonare
Cs
6. Indicati care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentara la copii:
A. Se afecteaza unul sau citeva segmente
B. Tabloul clinic cu expresivitate generala minora
C. Wheezing-ul este caracteristic
D. Deseori evolueaza cu component atelectatic
E. Radiologic se vizualizeaza printr-o opacitate de forma triungiulara cu baza spre hil
CS
7. Diagnosticul etiologic concludent al pneumoniei comunitare se stabileste in baza:
A. Microscopiei sputei
B. Explorarilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorarilor bacteriologice cantitative a sputei
D. Imunofluorescentei sputei
E. Investigatiilor imunologice celulare
CS
8. Precizati mecanismul de infectare in pneumonia comunitara la copii:
A. Aerogen
B. Limfogen
C. Ascendent
D. Pleural
E. Mediastinal
CS
9. Numiti antibioticul de prima linie in tratamentul pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Aminoglicozide
B. Sulfanilamide
C. Aminopenicilene
D. Cefalosporine generatia I
E. Tetracicline
CS
10. Precizati durata optimala a antibioticoterapiei la copil cu pneumonie comunitara necomplicata:
A. 1 zi dupa normalizarea temperaturii
92
B. 3 zile dupa normalizarea temperaturii
C. 5 zile dupa normalizarea temperaturii
D. Pina la disparitia tusei
E. Pina la rezorbtie totala a opacitatilor pulmonare
CS
11. Pneumonia atipica este de regula provocata de:
A. Haemophilus influenzae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
CS
12. Tratamentul de prima intentie in pneumonia atipica la copil este cu:
A. Macrolide
B. Cefalosporine gen. II
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide
E. Aminopeniciline
CS
13. Numiti calea preferentiala de administrare a antibioticelor in pneumonia comunitara
necomplicata la copil:
A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Calea orala
D. Intrarectal
E. Intrapleural
CS
14. Indicati cauza devierii mediastinului spre partea afectata la copil cu afectiune pulmanara:
A) hemotorax
B) pneumotorax
C) hidropneumotorax
D) emfizem lobar
E) atelectazie pulmonara
15. Precizati investigatia pentru confirmarea diagnosticul de pneumonie la copil:

A) spirografia
B) bronhografia
C) radiografia pulmonara
D) PEF-metria
E) scintigrafia pulmonara
16. Indicati tratamentul de prima intentie in pneumonia cu Mycoplasma la copii:

A) Macrolide
B) Sulfanilamide
C) Nitrofurane
D) Aminopenicilline
E) Fluorchinolone
17. Indicati pentru care tip de pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5%
eritrocite:
93
A) purulenta
B) seroasa
C) hemoragica
D) sero-hemoragica
E) fibrinoasa
18. Precizati cauza cea mai probabila a pleureziei la un copil de 3 ani, in lichidul pleural al caruia
predomina neutrofilele:
A) etiologie bacteriana nespecifica
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) etiologie alergica
E) etiologie virala
19) Precizati notiunea de respiratie accelerata la copil nou-nascut cu pneumonie:

A. Peste 30 respiratii/minut
B. Peste 40 respiratii/minut
C. Peste 50 respiratii/minut
D. Peste 60 respiratii/minut
E. Peste 70 respiratii/minut
20) Precizati notiunea de respiratie accelerata la copil sugar cu pneumonie:

21) Precizati notiunea de respiratie accelerata la copil intre 1-5 ani cu pneumonie:
22) Numiti metoda de profilaxie specifica a pneumoniei comunitare bacteriene la copii:

A. Vitaminoterapia
B. Gimnastica respiratorie
C. Alimentatie sanatoasa
D. Imunizarea
E. Calirea organismului
Complement multiplu
Cm
1. Enumerati criteriile de diagnostic ale pneumoniei comunitare la copil, dupa OMS, recomandate
pentru sectorul primar de asistenta medicala:
A. Prezenta tusei
B. Tahipnee
C. Prezenta sindromului bronhoobstructiv
94
D. Tirajul cutiei toracice
E. Leucocitoza, neutrofiloza
Cm
2. Selectati factorii de risc pentru declansarea pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Malnutritia
B. Starile imunocompromise
C. Alimentatia artificiala cu lapte praf
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
Cm
3. Enumerati semnele clinice caracteristice pentru pneumonia comunitara la copilul mic:
A. Dispnee in lipsa sindromului obstructiv
B. Batai preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul cutiei toracice
Cm
4. Indicati semnele clinice caracteristice in pneumonia interstitiala la copii:
A. Semnele clinice caracteristice infectiei virale respiratorii inferioare
B. Tiraj intercostal si substernal
C. Examen fizic pulmonar sarac
D. Respiratie diminuata
E. Tusa intensiva si dispnee
Cm
5. Precizati afirmatiile corecte pentru pleureziile metapneumonice la copii:
A. Se dezvolta concomitent cu procesul pulmonar inflamator
B. Pleurezia se dezvolta la a 2-3-a saptamina de la debutul pneumoniei
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos
D. In hemoleucograma se constata leucocitoza marcata, VSH crescut
E. Complexele imunocirculante la valori majorate
Cm
6. Selectati agentii etiologici cauzali in pneumoniile comunitare la copil scolar:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa
Cm
7. Sindromul de condensare pulmonara din pneumonia comunitara la copii se manifesta prin
urmatoarele:
A. Raluri ronflante bilateral, difuze
B. Submatitate localizata
C. Expir prelungit
D. Accentuarea vibratiilor vocale
E. Raluri crepitante localizate
Cm
8. Enumerati semnele de ineficacitate a tratamentului antibacterian in pneumonia comunitara la copii:
A. Sindrom febril rebel
B. Infiltratie pulmonara redusa la examenul radiologic control
C. Leucocitoza progresiva
95
D. Agravarea starii generale
E. Progresarea simptomatologiei pulmonare
Cm
9. Selectati caracteristicele bronhopneumoniei in focar la copil:
A. Evolueaza cu sindrom toxicoinfectios, care domina examenul fizic pulmonar
B. Este cea mai frecventa forma in pneumologia pediatrica
C. Se localizeaza preponderent bilateral, diseminat
D. Se produce preponderent la copilul > 5 ani.
E. Radiologic se exprima prin opacitati cu diametrul pina la 2-3 cm
Cm
10. Radiografia pulmonara va evidentia urmatoarele in pneumonia necomplicata la copii:
A. Emfizem lobular
B. Interlobita
C. Accentuarea desenului pulmonar
D. Opacitati micro-macronodulare
E. Accentuarea desenului inrestitial
Cm
11. Eenumerati complicatiile pulmonare in evolutia nefavorabila a pneumoniei comunitare la copii:
A. Pleurezia
B. Otita purulenta
C. Meningita purulenta
D. Atelectazii pulmonare
E. Distructie pulmonara
Cm
12. Selectati complicatiile extrapulmonare in evolutia nefavorabila a pneumoniei comunitare la
copii:
A. Otita purulenta
B. Pleurezia
C. Meningita purulenta
D. Enterocolita acuta
E. Malabsorbtia intestinala
Cm
13. Enumerati criteriile clinice de diagnostic pozitiv in pneumonia comunitara la copii:
A. Febra peste 390C peste 3 zile
B. Respiratie aspra si raluri buloase difuze
C. Respiratie accelerata
D. Diminuarea vibratiilor vocale in zona afectata
E. Respiratie atenuata, raluri crepitante localizate
Cm
14. Enumerati semnele clinice respiratorii in pneumonia comunitara la copii:
A. Expir prelungit si geamat expirator
B. Matitate sau submatitate localizata
C. Tirajul cutiei toracice
D. Accentuarea vibratiilor vocale in zona afectata
E. Respiratie atenuata, raluri crepitante localizate
Cm
15. Selectati principiile de tratament in pneumonia comunitara necomplicata la copii:
A. Masuri generale de ingrijire, regim hidric optimizat
B. Medicatie antihistaminica
C. Kineziterapie respiratorie
96
D. Terapie antibacteriana
E. Tratamentul simptomatic dupa caz
Cm
16. Enumerati antibioticele de prima linie in pneumonia comunitara necomplicata la copil:
A. Aminopeniciline orale
B. Cefalosporine gen. II, orale
C. Macrolide
D. Tetracicline orale
E. Aminoglicozide orale
Cm
17. Enumerati preparatele antibacteriene in terapia pneumoniei atipice la copil:
A. Amoxicilina
B. Claritromicina
C. Azitromicina
D. Sulfanilamide
E. Nitrofurantoina
Cm
18. Indicati agentii patogeni cauzali in pneumonia atipica la copil:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli
E. Chlamydia pneumoniae
Cm
19. Enumerati semnele clinice caracteristice pentru pleurezia exudativa la copii:
A) Abolirea trasmiterii vibratiilor vocale
B) Matitate neta la percutie decliva
C) Sunet percutor de cutie
D) Respiratie vezicuara la auscultatie
E) Abolirea murmurului vezicular
Cm
20. Selectati semnele clinico-radiologice caracteristice pneumotoraxului la copii:
A) agravare brusca a sindromului functional respirator
B) deplasarea mediastinului spre partea afectata
C) deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa
D) lipsa desenului pulmonar pe radiografie
E) diminuarea murmurului vezicular pe partea afectata
21. Precizati modificarile in hemoleucograma la copil cu pneumonie bacteriana:
A) Leucocitoza
B) Neutrofiloza
C) Eozinofilie
D) Limfocitoza
E) Viteza sedimentare eritrocite crescuta
22. Enumerati formele clinico-radiologice ale pneumoniei comunitare la copii:
A) Bronhopneumonie in focar.
B) Pneumonie eozinofilica.
C) Pneumonie segmentara.
D) Pneumonie franco-lobara.
E) Pneumonie interstitiala.
97
Febra si sindromul hipertermic la copil.
CS
1. CS Precizati structura anatomica unde este localizat centrul de termoreglare la copii:
A. Hipotalamus
B. Piele
C. Maduva spinarii
D. Cerebel
E. Hipofiza
2. CS Selectati mecanismul determinant in febra la copii:
a. Hipodinamia
b. Alimentatia artificiala
c. Dereglarea echilibrului intre termogeneza si termoliza
d. Activitatea fizica
e. Somnul
3. CS Precizati mecanismul prin care nu se realizeaza termoliza la copii:
a. Evaporare
b. Vasoconstrictie
c. Radiatie
d. Convectie
e. Conductie
4. Precizati care din cele listate nu este pirogen-exogen:
a. Citokinele pirogene
b. Endotoxinele bacteriene
c. Virusurile
d. Medicamentele antipiretice
e. Substantele toxice
5. Selectati din cele listate substanta, care este pirogen-endogen:
a. Medicamentele
b. Bacteriile
c. Endotoxinele bacteriene
d. Cytokinele pirogene
e. Reactia antigen-anticorp
6. Selectati care, din cele listate, creste nemijlocit pragul de termoreglare al centrului hipotalamic
in febra la copii:
a. Endotoxinele bacteriene
b. Unele medicamente
c. Macrofagii
d. Leucotrienele
e. Prostaglandina E
7. Precizati care din urmatoarele nu produc pirogene-endogene:
a. Macrofagii
98
b. Monocitele
c. Prostaglandinele E
d. Celulele maligne
e. Distructia tisulara
8. Selectati preparatul de prima intentie, recomandat in febra la copil:
a. Acidul acetilsalicilic
b. Diclofenacul
c. Paracetamolul
d. Pipolfenul
e. Metamizola
9. Tratamentul unui sugar cu febra peste 38C nu va include:
a. Dezgolirea tegumentelor (dezbracarea)
b. Stergerea pielii cu un burete, inmuiat in apa calda
c. Administrarea de Acetaminophen
d. Administrarea de Ibuprofen
e. Administrarea de Acid acetilsalicilic
10. Care din afirmatii, privind tratamentul unei stari febrile la copil, nu este corecta:
a. Preparatul de prima intentie este Acetaminophenul
b. Calea preferentiala de administrare a Acetaminophenului este cea parenterala
c. Preparatul de alternativa este Ibuprofenul
d. Se va trata obligator cauza febrei
e. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizice) de combatere a febrei
11. Pentru convulsiile febrile ale copilului de virsta frageda nu este caracteristic:
a. Apar doar in context febril
b. Au durata scurta, de obicei sub 15 minute
c. Sunt tonico-clonice, generalizate
d. Apar in perioada de virsta 6 luni – 5 ani
e. Este caracteristica prezenta anomaliilor neurologice in perioadele intre crize
12. Precizati ce nu este caracteristic pentru convulsiile febrile simple la copii:
a. Sunt tonico-clonice, generalizate
b. Criza este scurta, sub 15 min.
c. Criza se manifesta unilateral
d. Se atesta starea neurologica normala postcriza
e. De regula, nu lasa sechele
13. Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic:
a. Apar in afara unui context febril
b. Durata crizei depaseste 15 minute
c. Repetarea crizelor in intervalul unei zile
d. Prezinta risc de sechele neurologice
e. Pot fi generalizate si unilaterale
14. Selectati preparatul de prima intentie, recomandat in tratamentul crizei de convulsii febrile la
copil:
a. Diazepam
b. Glucoza
99
c. Prednizolon
d. Piridoxin
e. Dimedrol
15. Precizati calea preferentiala de administrare a Diazepamului in convulsii la sugari la etapa
prespital:
a. Intravenos
b. Intrarectal
c. Intramuscular
d. Prin sonda nazogastrica
e. Subcutan
16. Febra reprezinta cresterea temperaturii centrale mai sus de nivelul:
a. >37,0C
b. >37,5C
c. >38,0C
d. >38,5C
e. >39,0C
17. Indicati care, din afirmatiile listate, privind conduita terapeutica a febrei la copii, nu este
corecta:
a. Nu este recomandata administrarea alternativa de Acetaminophen si Ibuprofen, daca se obtine
eficienta in monoterapie
b. Nu se administreaza Acid Acetilsalicilic la copii sub 12 ani
c. Nu se administreaza Metamizol
d. Nu se administreaza antibiotice, daca nu exista argumente pentru etiologia bacteriana a febrei
e. Nu se administreaza Acetaminophen la copii sub 3 luni
18. Indicati doza corecta de Acetaminophen, recomandata cu scop terapeutic copiilor cu febra:
a. 10-15 mg/Kg/doza
b. 5 mg/Kg/doza
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
d. 5 mg/Kg/24 ore
e. 30 mg/Kg/24 ore
19. Indicati doza corecta de Ibuprofen, recomandata cu scop terapeutic copiilor cu febra:
a. 10-15 mg/Kg/doza
b. 7, 5-10 mg/Kg/doza
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
d. 7,5 mg/Kg/24 ore
e. 50-60 mg/Kg/24 ore
20. Indicati ce nu se ia in consideratie in abordarea clinica a copilului cu febra:
a. Virsta copilului
b. Genul copilului
c. Prezenta semnelor sugestive pentru o anumita etiologie a febrei - maladie specifica/focar
de infectie
d. Prezenta riscului unei maladii severe conform sistemului semafor
e. Starea de confort a copilului
100
Complement Multiplu.
1. Termogeneza se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
a. Activarea proceselor metabolice
b. Convectie
c. Evaporare
d. Cresterea tonusului muscular
e. Scaderea tonusului muscular
2. Termoliza se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
a. Radiatie
b. Convectie
c. Conductie
d. Evaporare
e. Vasoconstrictie
3. Indicati mecanismele fiziologice de termoliza la copii:
a. Activitate musculara crescuta
b. Frison
c. Vasodilatatie periferica
d. Transpiratie
e. Convectie
4. Indicati mecanismele de realizare a termogenezei la copii:
a. Frisonul
b. Intensificarea proceselor metabolice
c. Transpiratia excesiva
d. Vasoconstrictia periferica
e. Activitatea musculara crescuta
5. Selectati substantele pirogene de origine exogena la copii:
a. Interleikina-8
b. Endotoxinele bacteriene
c. Leucotrienele
d. Medicamentele
e. Prostaglandina E
6. Indicati examenele paraclinice de prima intentie, recomandate in febra la copii:
a. Determinarea Proteinei C- reactive
b. Aprecierea statusului imun
c. Radiografia pulmonara
d. Examenul sumar de urina
e. Cistografia
7. Selectati remediile antipiretice, recomandate in tratamentul febrei la copii:
a. Diazepamul
b. Paracetamolul
c. Acidul Acetilsalicilic
d. Diclofenacul
e. Ibuprofenul
101
8. Indicati metodele generale de asistenta la copil cu febra:
a. Oferirea de lichid suplimentar
b. Lotiuni cu apa calda
c. Lotiuni cu alcool sau Acid Acetic
d. Aerisirea si umedifierea mediului
e. Frecventarea colectivitatilor
9. Selectati structurile anatomice, unde sunt localizati centrii de termoreglare la copii:
a. Cerebel
b. Corpul Calos
c. Hipotalamusul anterior
d. Trunchiul cerebral
e. Hipotalamusul posterior
10. Selectati de la care nivele primesc informatii centrii de termoreglare la copii:
a. Piele
b. Muschi
c. Fanere (par, unghii)
d. Epiteliu ciliar
e. Mediul intern
11. Indicati structurile anatomice, care intervin in procesul de termogeneza la copii:
A. Pancreasul
B. Tiroida
C. Hipofiza
D. Suprarenalele
E. Ficatul
12. Selectati afirmatiile corecte privind hipertermia la copil:
a. In hipertermie este pastrat echilibrul termogeneza – termoliza
b. In hipertermie este dereglat echilibrul termogeneza-termoliza
c. Hipertermia se datoreaza acumularii de caldura exogena
d. Hipertermia se datoreaza acumularii de caldura endogena
e. Hipertermia cauzeaza intotdeauna convulsii la copiii mici
13. Examinarea bacteriologica este necesara in urmatoarele stari febrile la copii:
a. Infectii virale acute
b. Dureri in abdomen cu diaree
c. Eruptia dintilor
d. Otita acuta
e. Dureri in regiunea lombara
14. Convulsiile febrile complexe la copii au urmatoarele caracteristici:
a. Dureaza peste 15 minute
b. Pot genera status convulsiv
c. Nu se repeta in serie in aceeasi zi
d. Adesea se manifesta unilateral
e. Apar in afara unui context febril
15. Convulsiile febrile simple la copii au urmatoarele caracterisitici:
a. Anamneza neurologica negativa
102
b. Apar in context de febra
c. Sunt primar generalizate
d. Dureaza peste 15 minute
e. Se repeta in aceeasi zi
16. Pierderile fiziologice de caldura la copil se produc prin urmatoarele mecanisme:
a. Iradiere
b. Termogeneza
c. Convectie
d. Evaporare
e. Conductie
17. Variatiile nictemerale ale temperaturii corporale la copil sunt determinate de:
a. Temperatura mediului
b. Activitatea fizica
c. Activitatea sistemului endocrin
d. Culoarea pielii
e. Tranzitul gastrointestinal
18. Indicati cauzele posibile ale sindromului febril la copii:
a. Luxatia congenitala de sold
b. Infectiile virale
c. Infectiile bacteriene
d. Febra metabolica
e. Hipocalcemia
19. Enumerati cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari:
a. Otita acuta
b. Pneumonia acuta
c. Infectia tractului urinar
d. Rahitismul
e. Anemia carentiala
20. Selectati preparatele, recomandate in tratatmentul starii de rau epileptic la copii:
a. Dexametazona
b. Sulfatul de Magneziu
c. Diazepamul
d. Fenobarbitalul
e. Fenitoina
21. Indicati afirmatiile corecte, privind abordarea clinica a febrei la nou-nascuti si sugarii sub 3
luni:
a. Nou-nascuti si sugarii sub 3 luni cu febra pot sa nu prezinte semne
evidente/caracteristice de infectie, iar temperatura corporala poate fi crescuta sau
scazuta
b. La nou-nascutii si sugarii sub 3 luni cu febra semnele clinice locale pot fi absente
(febra izolata)
c. Starea generala la nou-nascuti si sugarii sub 3 luni cu febra se poate deteriora rapid
d. Copilul nou-nascut poate fi contaminat cu germenii din canalul vaginal
103
e. Nou-nascuti si sugarii sub 3 luni cu febra localizeaza bine focarul de infectie
22. Indicati afirmatiile corecte, privind abordarea clinica a febrei la copii mai mari de 5 ani:
a. Copii mai mari de 5 ani, cu febra, de obicei descriu bine simptomele, pe care le suporta
b. Copii mai mari de 5 ani, cu febra, tolereaza mai bine pierderea de lichide
c. Copii mai mari de 5 ani, cu febra, pot manifesta infectii tipice sau altele, de ex. infectii cu
Mycoplasma sau Mononucleoza infectioasa
d. Copii mai mari de 5 ani, cu febra, pot avea o maladie febrila cauzata de patologie
organica a SNC, de origine psihogena
e. Copii mai mari de 5 ani, cu febra, de origine infectioasa, necesita spitalizare obligatorie
23. Indicati afirmatiile corecte, privind abordarea clinica a febrei la copii, cu virsta cuprinsa intre
3 luni si 5 ani:
a. Copii cu virsta cuprinsa intre 3 luni si 5 ani, cu febra, localizeaza infectia mai bine
decit nou-nascutii, dar e posibil sa nu poata verbaliza ce simt
b. Copii cu virsta cuprinsa intre 3 luni si 5 ani, cu febra, sunt expusi catre contaminare
in colectivitati
c. Copii cu virsta cuprinsa intre 3 luni si 5 ani, cu febra, pot dezvolta infectii virale
d. Copii cu virsta cuprinsa intre 3 luni si 5 ani, cu febra, pot dezvolta infectii bacteriene
tipice cu Pneumococ, Meningococ sau Hemofillus Influensae
e. Copii cu virsta cuprinsa intre 3 luni si 5 ani, cu febra, necesita spitalizare obligatorie pentru
investigarea cauzei febrei
24. Indicati criteriile, utilizate pentru identificarea riscului unei maladii severe la copilul febril,
conform sistemului semafor:
a. Culoarea tegumentelor
b. Activitatea copilului
c. Semnele respiratorii
d. Hidratarea si circulatia
e. Nivelul temperaturii corporale la copil
25. Indicati ce este recomandat in plan de conduita terapeutica a copilului cu febra:

a. Hidratarea adecvata a copilului
b. Asigurarea unui confort de mediu (t camerei 20-220C), evitarea supraincalzirii copilului
c. Amplificarea circulatiei aerului (ventilator, fereastra deschisa)
d. Medicatia antipiretica
e. Medicatia antibacteriana
26. Indicati criteriile de internare in Departamentul pediatrie a copilului cu febra:

a. Copiii cu virsta sub 3 luni, care au riscul cel mai mare pentru boala severa
b. Copiii cu virsta de peste 3 luni cu febra, fara focar aparent de infectie, ce intrunesc semnele
de trafic rosu (risc inalt al unei maladii severe)
c. Copiii cu virsta de peste 3 luni cu febra, fara focar aparent de infectie, ce intrunesc unul sau
mai multe simptome de trafic galben (risc moderat al unei maladii severe)
104
d. Toti copii cu febra, in virsta de pina la 5 ani
e. Toti nou nascutii (copii cu virsta < 1 luna)
Malnutritia la copii. COMPLIMENT SIMPLU.
1. Precizati ce reprezinta malnutritia la copii:

A. Deshidratare acuta
B. Toleranta digestiva marita
C. Tulburare cronica de nutritie
D. Tulburare acuta de nutritie
E. Maladie autoimuna
2. Tabloul clinic al malnutritiei dobindite de gradul II la copii nu include:

A. Apetitul scazut
B. Toleranta digestiva marita
C. Scaunul instabil
D. Turgorul tisular redus
E. Musculatura hipotona
3. Selectati factorul care nu constituie o greseala alimentara calitativa in malnutritia dobindita la

copii:
A. Ratie insuficienta de proteine
B. Ratie insuficienta de glucide
C. Carenta de lipide
D. Carenta totala de calorii
E. Numarul de alaptari marit
4. Tabloul paraclinic al malnutritiei dobindite de gradul II la copii nu include:

A. Secretia si aciditatea sucului gastric scade
B. Metabolismul bazal scade
C. Mobilitatea fagocitelor este redusa
D. IgA secretorie scade
E. Activitate crescuta a dizaharidazelor
5. Care din urmatoarele nu este cauza de malnutritie la copii:

A. Potential caloric mic al alimentelor
B. Suprasolicitarea cu glucide
C. Oferta alimentara insuficienta
D. Tulburari de glutitie
E. Aport insuficient cantitativ, determinat de varsaturi cronice
6. Malnutritia congenitala este consecinta urmatorilor factori etiologici, in afara de:

A. Gestozele la mama
B. Influienta toxica a diferitor factori nocivi profesionali la mama si fat
C. Boli cronice ale mamei
D. Alimentatia deficitara a mamei in timpul sarcinii
E. Supraalimentatia mamei in timpul sarcinii
7. Malnutritia dobindita poate fi consecinta urmatoarelor malformatii congenitale, in afara de :

A. Pilorostenoza
105
B. Sindactilie
C. Megacolon
D. Atrezie a cailor biliare
E. Malformatii congenitale de cord
8. Selectati care dintre cele enumerate nu este criteriu pentru aprecierea gradului de malnutritie la
sugari:
A. Disparitia treptata a tesutului adipos subcutan
B. Indicele ponderal
C. Hipertrofia amigdalelor
D. Indicele de nutritie
E. Indicele statural
9. Volumul alimentar pentru 24 ore in malnutritia de gradul I constituie:

A. 1/4 din masa reala
B. 1/5 din masa reala
C. 1/6 din masa reala
D. 1/7 dina masa reala
E. 1/8 din masa reala
10.Selectati obiectivul principal in tratamentul malnutritiei de gr.I la copilul sugar:

A.Administrarea antibioticelor
B. Eliminarea erorilor dietetice
C. Reechilibrarea hidro-electrolitica si acidobazica
D. Recuperarea digestiva si nutritionala
E. Hemotransfuzie
11. Selectati criteriul definitoriu pentru malnutritie dobindita de gradul II:

A. Tesutul adipos subcutan dispare pe abdomen si torace
B. Indicele nutritional egal cu 0,95-1,1
C. Apetit redus
D. Indicele ponderal egal cu 0,75-0,61
E. Toleranta digestiva redusa
12. Indicati semnul caracteristic tabloului clinic al malnutritiei de gr III:

A. Tesut adipos diminuat pe membre si trunchi
B. Grosimea pliului cutanat 1.5 cm
C. Tegumentele palid-cenusii
D. Dezvoltare neuromotorie si psihica normala
E. Toleranta digestiva buna
13. Precizati semnul caracteristic tabloului clinic al malnutritiei de gr.I:

A. Deficit ponderal 20%
B. Deficit ponderal 21-30%
C. Indice nutritional 0,75-0,61
D. Toleranta digestiva prabusita
E. Hipotonie musculara
14. Prezentati criteriul care nu semnifica evaluarea copilului cu malnutritie:

A. Talia
106
B. Perimetrul bratului mediu
C. Grosimea pliului tricipital
D. Culoarea palmelor
E. Indicile ponderal
15. Exploararea de laborator de prima treapta in malnutritie este:

A. Hemoleucograma, hemoglobina, hematocritul
B. Concentratia hidrogenului in aerul expirat
C. Determinarea concentratiei vitaminelor in singe
D. Ecografia abdominala
E. Radiografia abdomenului
16. Precizati semnul clinic caracteristic malnutritiei protein-calorice de gr.I la copii:

A. Edeme periferice
B. Tegumentele palid-cenusii
C. Tesutul adipos subcutan redus pe abdomen si torace
D. Stagnare in srestere staturala
E. Atrofie si hipotone musculara
17. Notati criteriul definitoriu pentru malnutritie protein-calorica de gradul I la copii:

A. Indicele ponderal 0,80-0,71
B. Indicele nutritional 0,89-0,81
C. Tesutul adipos subcutan dispare pe abdomen si torace
D. Curba ponderala descendenta cotinuu
E. Indicele ponderal 0,75-0,61
18. Indicati criteriul definitoriu pentru malnutritie protein-calorica de gradul III la copii:
A. Indicele nutritional 0,80-0,71
B. Talia normala
C. Indicele nutritional 0,89-0,81
D. Curba ponderala descendenta cotinuu
E. Indicele ponderal 0,75-0,61
19. Precizati semnul clinic caracteristic in malnutritie proteica (Kwashiorkor) la copii la copii:
A. Diaree cu singe, mucus, puroi
B. Poliurie
C. Tesutul adipos subcutan pastrat
D. Icter sclero-tegumentar
E. Edeme periferice
20. Alegeti semnul clinic caracteristic malnutritiei protein-calorice de gr.II la copii :

A. Tesutul adipos subcutan dispare pe abdomen si torace
B. Deficit statural sever
C. Atrofie si hipotone musculara
D. Toleranta digestiva pastrata
E. Curba ponderala stationara
COMPLIMENT MULTIPLU
1. Enumerati cauzele frecvente de malnutritie dobindita la copii:
A. Carente de ingrijire a copilului
107
B. Carente alimentare calitative
C. Bolile infectioase si parazitare
D. Cresterea activitatii dizaharidazelor
E. Malabsorbtia intestinala
2. Selectati greselile alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutritiei dobindite la copii:

A. Ratie insuficienta de glucide
B. Ratie insuficienta de proteine
C. Carenta de lipide
D. Alimentatie vegetariana
E. Numarul de mese marit
3. Selectati greselile alimentare cantitative ca factor etiologic a malnutritiei dobindite la copii:

A. Apetitul scazut la copil
B. Varsaturi cronice
C. Hipogalactia materna
D. Alimentatia artificiala
E. Dereglarile de supt/de glutitie
4. Enumerati criteriile antropometrice de evaluare a gradului de malnutritie la sugar:

A. Determinarea curbei ponderale
B. Evaluarea tesutului adipos
C. Grosimea pliului tricipital
D. Indicele de nutritie
E. Perimetrul abdominal
5. Selectati formele clinice ale malnutritiei dobindite la copii:

A. Malnutritie secundara
B. Malnutritie protein-calorica
C. Malnutritie proteica
D. Malnutritie lipidica
E. Malnutritie primara
6. Enumerati modificarile adaptative ce se produc in organism in malnutritie la copii:

A. Reducerea excretiei de uree
B. Scaderea semnificativa a nivelului de cortizol
C. Mobilizarea din ficat a acizilor grasi liberi
D. Mobilizarea rezervelor de glicogen
E. Cresterea marcata a nivelului de insulina
7. Selectati caracteristicele clinice in malnutritie de gradul I la copii:

A. Deficitul masei corporale de 20%
B. Indicele ponderal = 0,89-0,76
C. Indicele nutritional sub 0,81
D. Stagnarea vadita in cresterea taliei
E. Tesut adipos diminuat pe torace si abdonem
8. Selectati caracteristicele clinice in malnutritie de gradul II la copii:

A. Deficitul masei corporale > 40%
B. Indicele ponderal = 0,76-0,61,
108
C. Indicele nutritional = 0,80-0,71
D. Tesut adipos disparut pe abdomen si torace
E. Stagnarea severa in cresterea taliei
9. Selectati caracteristicele clinice in malnutritie de gradul III la copii:

A. Apetit scazut pina la anorexie
B. Toleranta digestiva scazuta
C. Toleranta digestiva este pastrata
D. Oprirea cresterii staturale
E. Turgorul si elasticitatea tisulara nu sunt schimbate
10. Precizati particularitatile clinice in malnutritie proteica (Kwashiorkor) la copii:

A. Stagnare a curbei ponderale
B. Tegumente uscate, par rar si subtire
C. Edeme generalizate
D. Cauza - deficit selectiv de aminoacizi
E. Cauza - aport insuficient de proteine
11. Precizati indicii pentru aprecierea statusului nutritional al copilului sugar:

A. Indicele masei corporale
B. Indicele ponderal
C. Indicele nutritional
D. Indicele proportional
E. Indicele starural
12. Selectati criteriile clinice de evaluare a severitatii malnutritiei la sugari:

A. Aspectul si starea tegumentelor
B. Perimetrul cranian
C. Evaluarea tesutului adipos
D. Hipoelectrolitemia
E. Trofcitatea si tonusul muscular
13. Indicati criteriile pentru aprecierea gradului de malnutritie la sugari:

A. Factorul etiologic
B. Disparitia treptata a tesutului adipos subcutan
C. Indicele ponderal
D. Indicele nutritional
E. Deficitul ponderal
14. Enumerati semnele clinice prezente la un copil sugar cu malnutritie de gradul III:
A. Bula Bichat prezenta
B. Toleranta digestiva pastrata
C. Apetit scazut pina la anorexie
D. Pielea atirna in pliuri pe coapse si fese
E. Hipotonie si atrofie musculara
15. Selectati factorii etiologici in malnutritia protein-calorica a copilului sugar:

A. Miopie severa
B. Carente in ingrijire
C. Infectii recidivante
109
D. Carente alimentare
E. Anomalii de dezvoltare
16. Selectati factorii ce determina severitatea malnutritiei la copii:

A. Sexul pacientului
B.Virsta la care a debutat malnutritia
C. Forma de debut lent al malnutritiei
D. Prezenta maladiilor asociate
E. Diversificarea alimentatiei conform virstei
17. Precizati semnele clinice caracteristice malnutritiei de gradul III la copii:

A. Termoreglarea si procesele metabolice dereglate
B. Toleranta digestiva este pastrata
C. Diureza scazuta
D. Icter sclero-tegumentar
E. Bula Bichat absenta
18. Precizati semnele clinice caracteristice malnutritiei proteice (Kwashiorkor) la copii:

A. Icter sclero-tegumentar
B. Diaree-steatoree
C. Edeme hipoproteice
D. Stagnare a curbei ponderale
E. Poliurie
19. Selectati modificarile de laborator caracteristice malnutritiei la copii:

A. Hiperamilazemia
B. Hemoglobina diminuata
C. Hipoproteinemia
D. Hipoglicemia
E. Acidoza metabolica
20. Precizati principiile de teratament in forme severe de malnutritie la sugari:
A. Terapie anticonvulsivanta
B. Terapie de corectie igieno-dietetica
C. Terapie antiinfectioasa
D. Reechilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica
E. Terapie cu diuretice
21. Indicati care sunt complicatiile precoce ale malnutritiei severe la copii:
A. Nanismul hipofizar
B. Insuficienta cronica respiratorie
C. Infectioase - Sepsis
D. Acidoza metabolica
E. Hipovitaminoze
22. Indicati complicatiile tardive ale malnutritiei severe la sugar:

A. Crestere disarmonioasa ponderala
B. Crestere disarmonioasa staturala
C. Atrofia totala a mucoasei intestinale
D. Nanism secundar
E. Performante intelectuale reduse
110
23. Precizati obiectivele tratamentului dietetic in malnutritie grava la copii:
A. Regim alimentar conform virstei din prima zi
B. Individualizarea tratamentului conform etiologiei malnutritiei
C. Reechilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica
D. Etapizat reesind din stadiul evolutiv al malnutritiei
E. Restabilirea tolerantei digestive
24. Enumerati preparatele de lapte recomendate pentru corectia dietetica in malnutritie la

sugari:
A. Laptele delactozat si partial delactozat
B. Lapte dietetic acidulat
C. Lapte hipoalergen
D. Lapte integru de capra
E. Hidrolizate de proteina
Rahitismul carential la copii. Complement Simplu

1. Rahitismul carential comun este o boala:
a. Metabolica
b. infectioasa
c. alergica
d. imunopatologica
e. ereditara
2. Rahitismul carential survine la virsta de:

a. Nou-nascut
b. Adolescent
c. Pubertate
d. Scolar mic
e. 3-24 luni
3. Cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman se afla in:
a. Creier
b. Muschi
c. Oase si dinti
d. Celule
e. Lichidul extracelular
4. Indicati factorul iatrogen care nu este cauza de rahitism la copii:

a. Tratamentul cu corticosteroizi
b. Tratamentul cu anticonvulsivante
c. Tratamentul cu diuretice
d. Tratamentul cu probiotice
e. Tratamentul cu antiacide
5. Precizati termenul de sarcina pentru profilaxia specifica cu Vit.D:

a. Ultimul trimestru de sarcina
b. Primul trimestru de sarcina
c. Trimestru 2 de sarcina
111
d. Toata sarcina
e. Nu se indica profilaxie specifica
6. Indicati semnul clinic care nu este caracteristic perioadei de debut in rahitism la copii:
a. Hiperexcitabilitate neuromusculara
b. Deformari ale membrelor
c. Transpiratii abundente
d. Hipotonie musculara
e. Alopecie occipitala
7. Indicati care din urmatoarele nu este o manifestare osoasa craniana in rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Plagiocefolia
c. Macrocrania
d. Microcefalia
e. Capul patrat
8. Indicati care din urmatoarele nu este manifestare osoasa toracica in rahitism la copii:
a. Genu varum
b. Mataniile condrocostale
c. Aplatizarea anteroposterioara torace
d. Toracele largit la baza
e. Sternul infundat
9. Indicati care din urmatoarele nu este manifestare osoasa din partea membrelor in rahitism
la copii:
a. Bratarile rahitice
b. Genu valgum
c. Fracturile spontane
d. Genu varum
e. Scolioza
10. Precizati cauza determinanta a rahitismului carential la copii:
a. Alimentatia naturala
b. Carenta cronica de vit.D.
c. Alimentatia artificiala
d. Cresterea viguroasa a copilului
e. Zona geografica temperata
11. Profilaxia specifica a rahitismului carential cu vit.D in Republica Moldova se efectueaza

pina la virsta de:
a. 6 luni
b. 12 luni
c. 24 luni
d. 18 luni
e. 36 luni
12. Pentru spasmolifia manifesta la copii este caracteristic:

a. Semnul Maslov
b. Semnul Chwostek
c. Semnul Trousseau
d. Convulsiile tonico-clonice generalizate
112
e. Sincopa
13. Pentru spasmolifia latenta la copii nu este caracteristic:

a. Spasmul carpo-pedal
b. Semnul Erb
c. Semnul Trousseau
d. Semnul Chwostek
e. Semnul Maslov
14. Cel mai activ metabolit al vitaminei D este:

A. Colecalciferolul
B. 7-dihidroxicolesterolul
C. 25-oxivitamina D3
D. 24,25-dioxivitamina D3
E. 1,25- dioxivitamina D3
15. Indicati organul in care se formeaza cel mai activ metabolit al vitaminei D:
A. Piele
B. Intestine
C. Ficat
D. Rinichi
E. Stomac
16. Hiperplazia tesutului osteoid in rahitism formeaza urmatoarele simptome, in afara de:
A. Santul Harrison
B. Bosele frontale si parietale ale craniului
C. “matanii costale”
D. “bratari rahitice”
E. “sirag de margaritare”
Cs
17. Marcati necesitatea zilnica fiziologica in vitamina D la copii:
A. 40 UI
B. 50 UI
C. 200 UI
D. 300 UI
E. 400-500 UI
Cs
18. Precizati virsta de aparitie a primelor simptome ale rahitismului carential la sugar:
A. 1-2 saptamini
B. 4-6 saptamini
C. 4-6 luni
D. 6-8 luni
E. 8 - 12luni
Cs
19. Selectati doza terapeutica in tratamentul rahitismului carential la copii:
A. 500 UI/zi
B. 1000 UI/zi
C. 2000 - 5000 UI/zi
D. 20000 UI/zi
E. 50000 UI/zi
113
Cs
20. Mecanismele patogenetice ale rahitismului carential la copii includ urmatoarele, in afara
de:
A. Scaderea absorbtiei calciului in intestin
B. Reabsorbtia scazuta a fosforului la nivelul sistemului tubular
C. Secretia crescuta a parathormonului
D. Reabsorbtia scazuta a glucozei la nivelul sistemului tubular
E. Deficit de osificare a matritei osoase
Complement Multiplu
1. Selectati componentele esentiale ale substantei minerale solide a osului la copii:
a. Calciul
b. Vitamina D
c. Magneziul
d. Vitamina A
e. Fosforul
2. Enumerati organele cu cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman:
a. Ficatul
b. Creierul
c. Oasele
d. Singele
e. Dintii
3. Indicati organele in care are loc transformarea Vitaminei D in compusi metabolici activi:
a. Pulmonii
b. Ficatul
c. Splina
d. Rinichii
e. Suprarenalele
4. Enumerati organele tinta de actiune a Calcitriolului la copii:
a. Intestinul
b. Rinchii
c. Hipofiza
d. Tesutul osos
e. Glanda paratirodia
5. Indicati sistemul hormonal de reglare a metabolismului fosfo-calcic la om:
a. Adenohipofiza
b. Glanda paratiroida
c. Suprarenalele
d. Glanda tiroida
e. Calcitriolul
6. Enumerati efectele Parathormonului in rahitism la copii:

a. Creste reabsorbtia renala de fosfati
b. Creste reabsorbtia renala de calciu
c. Mareste excretia renala de fosfati
d. Stimuleaza formarea de calcitriol
e. Demineralizarea osului
7. Marcati factorii determinanti ai carentei cronice de Vitamina D in rahitism la copii:

a. Alimentatia artificiala cu formule adaptate
114
b. Dereglarea metabolismului Vitaminei D
c. Deficit de productie /aport a vitaminei D
d. Profilaxia specifica cu vitamina D
e. Deficit de absorbtie intestinala a vitaminei D
8. Selectati factorii etiologici exogeni in rahitism la copii:

a. Poluarea atmosferei
b. Copii nascuti toamna-iarna
c. Lipsa expunerilor la soare a copilului
d. Pielea alba
e. Sindromul de malabsorbtie
9. Enumerati factorii alimentari etiologici in rahitism la copii:

a. Diversificarea corecta si la timp
b. Exces de fainoase
c. Alimentatia artificiala cu formule adaptate
d. Alimentatia artificiala cu formule neadaptate
e. Regim vegetarian
10. Marcati factorii iatrogeni etiologici in rahitism la copii:

a. Administrare de durata a polivitaminelor
b. Administrare de probiotice
c. Administrare de durata a costicosteroizilor
d. Administrarea de durata a fenobarbitalului
e. Administrarea de durata a diureticilor
11. Indicati factorii etiologici endogeni in rahitism la copii:

a. Aport alimentar insuficient de vitamina D
b. Sindromul de malabsorbtie
c. Factori genetici
d. Boli colestatice hepatice
e. Poluarea atmosferei
12. Indicati verigele fiziopatologice in rahitism la copii:

a. Hipocalcemia
b. Hipercalcemia
c. Hipofosfatemia
d. Hiperparatiroidism secundar
e. Hipovitaminoza D
13. Selectati manifestarile clinice ale hiperplaziei de tesut osteoit in rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Mataniile costale
c. Bratarile rahitice
d. Plagiocefalia
e. Ingrosarea oaselor
14. Indicati manifestarile clinice de osteomalacie in rahitism carential la copii:

a. Craniotabesul
b. Fontanela cu bordurile moi
115
c. Plagiocefalia
d. Mataniile costale
e. Abdomen mare, hipoton
15. Marcati semnele clinice ale perioadei de debut in rahitism la copii:

a. Hiperexcitabilitate neuromusculara
b. Deformari osoase
c. Transpiratii abundente
d. Bratari rahitice
e. Hipotonie musculara
16. Precizati modificarile osoase ale cutiei craniene in rahitism la copii:

a. Microcefalia
b. Osteomalacia
c. Plagiocefalia
d. Bombarea fontenelei
e. Cap patrat, macrocronic
17. Indicati modificarile osoase ale cutiei toracice in rahitism la copii:

a. Mataniile condrocostale
b. Aplatizarea anteroposterioara a toracelui
c. Deformatia osului humeral
d. Abdomen mare hipoton
e. Stern infundat
18. Precizati anomaliile biochimice in rahitism la copii:

a. Alcaloza
b. Acidoza
c. Hipermagneziemia
d. Hipocalcemia
e. Hipofosfatemia
19. Selectati semnele caracteristice evolutiei acute a rahitismului carential la copii:

a. Osteomalacia
b. Hiperplazia tesutului osteoid
c. Hiperexcitabilitatea neuromusculara
d. Demineralizarea osului
e. Hipotonia musculara
20. Profilaxia specifica a rahitismului la copii include urmatoarele:

a. Este indicata la toti copiii pina la virsta de 24 luni
b. Doze fiziologica se administreaza zilnic
c. Administrarea injectabila este preferentiala
d. Administrarea per os este preferentiala
e. Doza profilactica este 2000-3000 ui/zi
Cm
21. Rahitismul carential la copii se caracterizeaza prin urmatoarele perioade:
A. De debut
B. De stare
C. De reconvalescenta
116
D. De sechele postrahitismale
E. Avansata
Cm
22. Clasificarea rahitismului carential la copii cuprinde urmatoarele:
A. Perioada bolii
B. Gradul de severitate a maladiei
C. Evolutia bolii
D. Variantele de evolutie
E. Caracterul afectarii sistemului cardiovascular
Cm
23. Perioada de stare a rahitismului carential la copii decurge cu urmatoarele semne craniene:
A. Craniotabesul
B. Hipertelorism
C. Capul “patrat”
D. Fruntea olimpiana
E. Bosele frontale si parietale proeminente
Cm
24. Functiile metabolitului activ 1,25(OH)2D3 al vitaminei D sunt urmatoarele:
A. Nu influenteaza absorbtia calciului in intestin
B. Asigura mineralizarea oaselor
C. Asigura cresterea scheletului
D. Mareste reabsorbtia calciului si fosforului in tubii renali
E. Asigura contractia musculara normala
Cm
25. Sinteza metabolitului activ 25(OH)D3 al vitaminei D in ficat este activata de urmatoarele:
A. Hipocalciemie
B. Hipovitaminoza D
C. Hiperparatireoidism
D. Hipercalciemie
E. Hipovitaminoza A
Cm
26. Selectati efectele parathormonului in patogenia rahitismului carential la copii:
A. Mobilizarea calciului din oase in conditiile de hipercalciemie
B. Stimularea sintezei de 1,25(OH)2D3
Stimularea reabsorbtiei calciului si magneziului in tubii renali
C. Marirea excretiei fosfatilor cu urina
D. Marirea excretiei bicarbonatilor cu urina
Cm
27. Marcati semnele hipotoniei musculare in rahitismul carential la copii:
A. Pareza diafragmei
B. Abdomenul “de broasca”
C. Dehiscenta muschiului drept al abdomenului
D. „Constipatia” cu scaune moi
E. Coxa vara, genu varum
Cm
28. Selectati afectiunile dentare in rahitismul carential dobindit la copii:
A. Eruptia intirziata a dintilor de lapte
B. Hipoplazia smaltului dentar
C. Predispunerea la carie a dentitiei definitive
D. Eruptia dentara definitiva precoce
117
E. Eruptia dentara de lapte precoce
Cm
29. Enumerati factorii care determina ineficienta razelor solare in etiologia rahitismului la copii:
A. Latitudinea nordica
B. Sticla obisnuita
C. Poluarea atmosferei
D. Sezonul anului – primavara
E. Pigmentarea cutanata
Cm
30. Selectati modificarile la nivelul oaselor lungi caracteristice pentru rahitismul carential la copii:
A. “Bratarile” rahitice
B. Coxa vara
C. Genu varum
D. Deformatiile in forma de “O”sau “X”
E. Santul Harrison
Urgente majore in pediatrie. Teste pentru studenti. Complement simplu.

1. Selectati indicatia corecta in managementul initial al crizei de astm bronsic la copil la nivel
medical primar:
A. Salbutamol 2 pufuri, repetat consecutiv la 15-20 min.
B. Sulfat de magneziu i/v lent.
C. Teofilina i/v lent
D. Ambroxol sirop oral
E. Dexametazona inhalator
2. Precizati ce reprezinta Stridorul la copil:

A. Tuse bitonala
B. Expirul prelungit
C. Glas ragusit
D. Inspirul prelungit zgomotos
3. Precizati semnul caracteristic pentru respiratia asmatiforma la copii:

A. Inspirul prelungit zgomotos
B. Expirul prelungit zgomotos
C. Tirajul cutiei taracice
D. Respiratia accelerata
E. Cianoza fetei
4. Precizati semnul caracteristic pentru mastoidita la copii:

A. Tumefiere dureroasa dupa ureche
B. Durere in ureche
C. Eliminari purulente din ureche
D. Ganglioni limfatici cervicali mariti
E. Depuneri albicioase in git
5. Indicati manevra de dezobstruare in aspiratie de corp strain a cailor aeriene la copil mic:
A. Masaj cardiac extern
B. Cardioversia sincrona
C. 5 lovituri interscapulare urmate de 5 compresiuni toracice
118
D. Traheostomia
E. Cricotomia
6. Precizati volum expanderul de prima alegere in soc hipovolemic la copil:

A. Glucoza 10%
B. Glucoza 5%
C. Albumina umana
D. Plasma umana
E. Ringer sau ser fiziologic
7.Precizati volumul unui bolus de volum expander administrat la copil cu soc hipovolemic:
A. 10 ml/kg
B. 20 ml/kg
C. 25 ml/kg
D. Bolus unic de 500ml
E. Bolus unic de 1000 ml
8.Precizati intervalul de timp pentru readministraraea la necesitate de volum expander la copilul cu
soc hipovolemic:
A. 10 minute
B. 15 minute
C. 20 minute
D. 30 minute
E. 60 minute
9.Selectati preparatul de prima alegere in soc anafilactic la copii:

A. Epinefrina
B. Cloropiramina clorhidrat
C. Dexametazona
D. Diazepam
E. Atropina
10. CS. Precizati valorile tensiunii arteriale sistolice minime la sugar:
a. 50 mm Hg
b. 60 mm Hg
c. 70 mm Hg
d. 80 mm Hg
e. 90 mm Hg
11. CS.Precizati raportul dintre compresiuni sternale si respiratii la copii cu stop

cardiorespirator:
a. 3:1
b. 5:1
c. 15:2
d. 30:2
e. 30:5
12. CS.Selectati volumul diurezei la copil in soc hipovolemic:

a. <1ml/kg/h
b. <2ml/kg/h
c. <3ml/kg/h
d. <4ml/kg/h
119
e. <5ml/kg/h
13. CS. Selectati valorile normale ale timpului de reumplere capilara la copil:
a. pina la 2 secunde
b. pina la 3 secunde
c. pina la 4 secunde
d. pina la 5 secunde
e. pina la 6 secunde
14. CS.Pentru pacientul inconstient (copil) care respira, managementul de prima intentie este:
a. pozitia laterala de siguranta
b. 5 respiratii salvatoare
c. 30 de compresiuni toracice
d. cicluri de cite 30 de compresii toracice si 2 insuflatii
e. 15 compresiuni toracice
15. CS. Selectati indicatia pentru administrarea de adrenalina in urgente la copii:

a. activitate electrica fara puls
b. soc hipovolemic
c. bloc atrio-ventricular gradul 1
d. flutter atrial
e. fibrilatie atriala
16. CS.Aritmiile care produc stop cardiac sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. fibrilatia ventriculara
b. asistolia
c. tahicardia paroxistica supraventriculara
d. disociatia electro-mecanica
e. tahicardia ventriculara fara puls
17. CS. Precizati zona compresiunilor toracice externe la copil cu stop cardiorespirator:
a. in 1/3 inferioara a sternului, pacientul fiind plasat pe plan moale
b. in 1/3 medie a sternului cu frecventa de 60/min
c. in 1/3 inferioara a sternului cu frecventa de 100/min, pacientul plasat pe plan dur
d. parasternal sting, corespunzator 1/3 inferioara a sternului
e. in 1/3 superioara a sternului cu frecventa de 100 /min
18. CS. Indicati energia socului electric in defibrilarea unui copil:

a. 4 J/kg
b. 2 J /kg initial, apoi 4 J/kg
c. depinde de tipul de defibrilator
d. 150 J
e. 80 J
19. CS.Pentru pacientul pediatric inconstient care nu respira, prima manevra dupa permeabilizarea
cailor respiratorii este :
a. pozitia laterala de siguranta
b. 5 ventilatii salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. cicluri de cite 15 compresiuni toracice si 2 ventilatii
120
e. aprecierea reflexului fotomotor
20. CS. Precizati doza de adrenalina care se administreaza in resuscitarea cardio-pulmonara la copil:
a. 1 mg intravenos
b. 0,1 mg intravenos
c. 0,01 mg/kg intravenos sau intraosos
d. 0,02 mg /kg intracardiac
e. 0,01mg/kg endotraheal
21. CS.Selectati indicatia corecta in obstructia incompleta a caii aeriene prin corp strain la copilul
peste 1an, fara semne de insuficienta respiratorie:
a. incurajarea tusei, transportare le spital
b. instituirea resuscitarii cardio-respiratorii
c. aplicarea compresiunilor abdominale
d. aplicarea loviturilor interscapulare
e. pozitia laterala de siguranta
22. CS. Precizati calea de administrare a medicamentelor in resuscitarea cardio-respiratorie la copil:

a. intracardiac
b. intravenos periferic sau intraosos
c. peroral
d. intramuscular
e. subcutanat
Urgente majore pediatrie. Complement Multiplu.

1. Precizati semnele sindromului de lupta ventilatorie la copii:
A. Tiraj intercostal
B. Respiratie paradoxala
C. Balans toraco-abdominal
D. Miscare de piston a capului
2. Selectati criteriile de evaluare a severitatii bronsiolitei la copii:

A. Frecventa respiratorie
B. Prezenta stridorului
C. Efortul respirator
D. Frecventa pulsului
E. Instituirea apneei
3. Precizati criteriile de apreciere a gradului de severitate a exacerbarii astmului bronsic la copii:

A. Frecventa acceselor nocturne
B. Dispneea
C. Frecventa respiratorie
D. Saturatia sangelui periferic cu oxigen
E. Frecventa crizelor la efort
4. Selectati remediile pentru terapia de urgenta a crizei de astm brontic la copii:

A. Dopamina
B. Beta 2 agonisti cu actiune rapida
C. Soutie Ringer in bolus
121
D. Corticosteroizi sistemic
E. Corticosteroizi inhalator
5. Enumerati semnele clinice pentru aprecierea deshidratarii la copii:

A. Ochii infundati
B. Consuma lichide cu lacomie, sete
C. Plica cutanata revine lent la normal
D. Respiratia accelerata
E. Tahicardia
6. Enumerati semnele clinice caracteristice pentru aspiratia de corp strain in caile respiratorii la
copii:
A. Debut lent, in zile –saptamini
B. Tuse uscata, chinuitoare
C. Zgomote respiratorii (stridor, wheezing)
D. Debut brusc, insidios
E. Obrajii rosii
7. Selectati semnele clinice caracteristice pentru starea de soc compensat la copii:
A. Tahicardie, tahipnee
B. Tirajul cutiei toracice
C. Timpul de reumplere capilara sub 2 sec.
D. Timpul de reumplere capilara peste 3 sec.
E. Tegumente palide, reci
8. Precizati masurile de asistenta medicala de urgenta la un copil cu soc hipovolemic:

A. Pozitionare, oxigenoterapie
B. Acces vascular imediat
C. Bolusuri repetate de Glucoza 10%
D. Bolusuri repetate de Ringer sau Ser fiziologic
E. Bolusuri repetate de Dopamina.
9. CM. Enumerati semnele generale de pericol la copii:

a. dereglari ale constiintei
b. respiratia astmatiforma
c. vome repetate dupa fiecare alimentatie
d. convulsii
e. cefaleea
10. CM. Selectati manifectarile clinice prezente la copilul in coma:

a. nu raspunde la stimuli verbali
b. nu raspunde la stimuli dolori
c. diminuarea reflexului fotomotor
d. diminuarea reflexului de deglutitie
e. miscari de piston ale capului
11. CM. Selectati prezenta semnelor meningiene la copil:

a. atonie musculara
b. redoarea cefei
c. simptomul Kerning pozitiv
d. simptomul Brudzinski pozitiv
122
e. semnul Lesaj negative
12. CM. Enumerati semnele clinice caracteristice prezentei unei maladii severe la copii:
a. dereglari ale constiintei
b. tegumente cu aspect marmorat
c. geamat
d. frison
e. lipsa miscarilor active
13. CM. Precizati semnele clinice de maladie severa la sugarul mic:

a. eruptii cutanate, care nu dispar la presiune
b. febra > 38.5 C la virsta 0-3 luni
c. bombarea si pulsarea fontanelei
d. convulsii focale
e. apetit scazut
14. CM. Precizati criteriile pentru evaluarea starii de soc la copii:
a. evaluarea constiintei
b. evaluarea tensiunii arteriale
c. evaluarea activitatii cardiace
d. evaluarea functiei hepatice
e. monitorizarea diurezei
15. CS. Indicati medicamentele utilizate in fibrilatia ventriculara la copii:
a. adrenalina
b. atropina
c. amiodarona
d. sulfat de magneziu
e. dopamina
Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment simplu

1. Indicati termenul de gestatie cind incepe ontogeneza sistemului cardiovascular:
a. saptamina a VIII-a de dezvoltare intrauterina
b. saptamina a IV-a
c. saptamina a II -a
d. saptamina a III -a
e. primele 7 zile de la conceptie.
2. Evidentiati din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
3. Indicati din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
123
e. atriul primitiv
4. Precizati din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior venele mari:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
e. atriul primitiv
5. Indicati din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul sting:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
e. atriul primitiv
6. Precizati termenul de gestatie, in care are loc constituirea sistemului de conducere a cordului:
a. saptamina a III-a
b. saptamina a IV-a
c. saptamina a VI-a
d. saptamina a VIII-a
e. saptamina a VII-a
7. Indicati termenul de dezvoltare intrauterina, cind are loc divizarea trunchiului arterial comun in
artera pulmonara si aorta:
a. saptamina a IV-V de conceptie
b. saptamina a V-VI de conceptie
c. saptamina a VI-VII de conceptie
d. saptamina a III-IV de conceptie
e. saptamina a VIII de conceptie
8. Precizati deosebirea de baza dintre lipotemie si sincopa:

a. lipsa pulsului.
b. pierderea cunostintei de scurta durata.
c. prezenta manifestarilor neurologice
d. mentinerea functiilor vitale (circulatia si respiratia)
e. rarirea marcata pina la oprire a batailor cardiace
9. Indicati valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copii in virsta de pina la
2 luni:
a. peste 0,45
b. peste 0,50
c. peste 0,55
d. peste 0,60
e. peste 0,70
124
10. Apreciati valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copiii in virsta de 2-
12 ani:
a. peste 0,60
b. peste 0,55
c. peste 0,40
d. peste 0,45
e. peste 0,50
11. Indicati punctul clasic de ausculatatie a valvei aortice:

a. pe linia sternala dreapta, in spatiul intercostal IV
b. in spatiul intercostal II din dreapta
c. in spatiul intercostal II din stinga
d. la apex
e. in punctul Botkin - Erb
12. Evidentiati in ce patologie cardiaca la copii se formeaza „ghebul cardiac":

a. tulburare de ritm
b. pericardita
c. endocardita
d. hipertensiune arteriala
e. malformatii cardiace cu cardiomegalie
13. Indicati punctul clasic de auscultatie al valvei pulmonare la copii:

a. la marginea inferioara a sternului
b. in spatiul intercostal II din stinga
c. la apex
d. in spatiul intercostal II din dreapta
e. in punctul Botkin – Erb
14. Indicati localizarea auscultativa a suflului sistolic „still” la copiii:

a. pe linia sternala dreapta, in spatiul intercostal III
d. la apex
15. Evidentiati care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza cordului:

a. sonoritatea zgomotului I este mai mare decit a zgomotului II
b. sonoritatea zgomotului II este mai mare decit a zgomotului I
c. zgomotul I si II au sonoritate identica
d. se percepe (ausculta) numai primul zgomot
e. zgomotele sunt atenuate
125
16. Indicati punctul clasic de auscultatie al valvei mitrale la copii:
d. la apex
17. Indicati punctul clasic de auscultatie al valvei tricuspide la copii:

a. la marginea inferioara a sternului
c. la apex
d. in spatiul intercostal II din stinga
e. in punctul Botkin – Erb
18. Indicati localizarea unde se palpeaza socul apexian la copiii sugari:

a. in spatiul intercostal II
b. in spatiul intercostal III
c. in spatiul intercostal IV
d. in spatiul intercostal V
e. in spatiul intercostal VI
19. Indicati unde, in norma, se palpeaza socul apexian la copiii in virsta de 10 ani:
a. in spatiul intercostal IV
b. in spatiul intercostal III
c. in spatiul intercostal V
d. in spatiul intercostal II
e. in spatiul intercostal VI
20. Precizati care este frecventa medie a pulsului la copiii sanatosi la virsta de 4 ani:
a. 120 pe minut
b. 140 pe minut
c. 70 pe minut
d. 80 pe minut
e. 100 pe minut
Compliment multiplu
1. Indicati in care din malformatiile congenitale enumerate este prezenta cianoza generalizata:
a. dextrocardia
b. atrezia arterei pulmonare
c. transpozitia vaselor magistrale
d. ductul arterial comun persistent
e. artezia valvei tricuspide
2. Indicati in care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:

126
a. in anemie
b. in tireotoxicoza
c. in malformatii congenitale de cord
d. in vicii cardiace dobindite
e. in caz de persistenta a focarelor cronice de infectie
3. Indicati in care patologii extracardiace la copii se vor constata modificari patologice ale pulsului:
a. hipertireoza
b. anemie
c. stari febrile
d. gastrite
e. rahitism
4. Indicati in ce situatii are loc accentuarea zgomotelor cardiace la copii:

a. emotii
b. miocardite
c. efort fizic
d. hipertireoidism
e. stenoza arterei pulmonare
5. Evidentiati caracteristicele suflurilor organice:

a. intensitate mica
b. intensitate mare
c. asociere cu freamat
d. propagare in afara limitelor cordului
e. dispar dupa efort
6. Indicati particularitatile de virsta care influenteaza traseul ECG la copii:

a. masa corporala
b. pozitia cordului in cutia toracica
c. raportul intre masa ventriculului sting si a celui drept
d. grosimea peretilor ventriculelor
e. valoarea tensiunii arteriale
7. Determinati particularitatile morfofunctionale ale cordului copilului nou-nascut:

a. fibrele musculare ale miocardului sunt subtiri
b. tesutul conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare buna a miocardului
d. vascularizare slaba a miocardului
e. peretele ventriculului sting este seminficativ mai gros decit ai celui drept
8. Apreciati particularitatile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:

a. pozitia cordului in cutia toracica este ca la adulti
b. pozitia cordului este transversala
127
c. este caracteristica suprapunerea umbrei timusului
d. umbra cordului in raport cu cutia toracica este mai mare ca la adult
e. umbra cordului in raport cu cutia toracica este mai mica ca la adult
9. Selectati particularitatile specifice suflurilor cardiace functionale la copii:

a. nu se asociaza cu freamat
b. nu se propaga in afara limitelor cordului
c. se percep numai la baza cordului
d. se asociaza cu freamat
e. se propaga in afara limitelor cordului
10. Indicati in care malformatie cardiaca congenitala se constata sunt dreapta-stinga:

a. tetralogia Fallot
b. transpozitia a vaselor magistrale
c. canal arterial permiabil
d. defect septal interatrial
e. defect septal interventricular
11. Selectati afirmatiile corecte cu privire la hemodinamica fetala:
a. circuitul mic nu functioneaza
b. functioneaza caile fetale de comunicatie sanguina
c. presiune practic echivalenta intre aorta si artera pulmonara
d. artera pulmonara transporta singele in plamini in volum deplin
e. este prezent defect de sept ventricular
12. Indicati ce modificari apar dupa expulzarea fatului si realizarea primului inspir:
a. sistarea circulatiei ombilicale odata cu ligaturarea si sectionarea cordonului ombilical
b. scaderea rezistentei vasculare pulmonare
c. inchiderea canalului arterial
d. inchiderea foramenului ovale
e. cresterea rezistentei vasculare pulmonare
13. Evidentiati in ce maladii are loc diminuarea intensitatii zgomotelor cardiace:

a. hipertensiune arteriala
b. miocardite
c. pericardite
d. emfizem pulmonar
e. hipotrofie
14. Enumerati caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:

a. intensitate mare
b. propagare in afara limitelor cordului
c. auscultatie in punctul Botkin-Erb
d. se asociaza cu freamat
e. dispar la schimbarea pozitiei corpului
128
15. Selectati semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de virsta frageda:
a. diaforeza
b. tahipnee
c. retard ponderal
d. cianoza
e. cardialgii
16. Caracterizati particularitatile hemodinamice ale circulatiei fetale:

a. existenta comunicarilor intre partea dreapta si stinga si intre vasele magistrale
b. minut - volumul mai mare al circuitului mare
c. presiune scazuta in artera pulmonara
d. asigurare preferentiala cu singe bogat oxigenat a organelor vitale
e. presiune practic echivalenta in aorta si artera pulmonara
17. Indicati modificarile constitutive ale circulatiei postnatale, care se produc la nastere:
a. scaderea rezistentei vasculare pulmonare si cresterea debitului vascular pulmonar
b. cresterea rezistentei vasculare periferice si scaderea debitului sangvin la periferie
c. inchiderea cailor fetale de comunicare
d. maturizarea vascularizatiei pulmonare
e. cresterea presiunii in artera pulmonara
18. Selectati la care categorii de nou-nascuti se poate constata un sindrom de persistenta a circulatiei fetale:
a. prematuri
b. peste termen
c. la termen
d. dismaturi
e. nascuti prin operatie cezariana
19. Enumerati care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fara legatura
patologica intre circuitul mare si circuitul mic:
a. defectul de sept ventricular
b. dextrocardia
c. anomalia Ebstein
d. stenoza aortei
e. stenoza arterei pulmonare
20. Indicati pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristica prezenta suntului
stinga-dreapta:
a. defectul septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. coarctatia de aorta de tip adult
d. sindrom Eisenmerger
129
e. defectul septului ventricular
21. Indicati anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular cu sunt dreapta-stinga:

a. Defect al septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. transpozitia vaselor magistrale
d. stenoza severa de artera pulmonara cu defect de sept interventricular
e. Tetralogia Fallot
22. Evidentiati particularitatile functionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de virsta

frageda:
a. prezenta aritmiei respiratorii
b. bradipnee
c. tensiunea arteriala relativ mare
d. frecventa contractiilor cardiace mai mare
e. tensiunea arteriala relativ mica
23. Indicati antecedentele heredo-colaterale importante in anamnesticul copilului, suspect pentru o cardiopatie
congenitala:
a. malformatii cardiace congenitale la membrii familiei
b. existenta cosanguinitatii
c. moarte subita la rude de gradul I si II
d. patologii digestive la rude de gradul I si II
e. patologii pulmonare cronice la rude de gradul I si II
24. Indicati care antecedente se vor evidentia in mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a copiilor,
suspecti pentru o cardiopatie:
a. agresiuni toxice in timpul sarcinei ( intoxicatie sau consum de alcool la mama)
b. suportarea infectiilor virale (rubeola, gripa) in primele trei luni de sarcina
c. expunere la radiatii in timpul sarcinei
d. ce preparate medicamentoase a urmat mama in timpul sarcinei
e. cite sarcini a avut mama pina in prezent
25. Indicati care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt semne clinice importante pentru
copiii suspecti la cardiopatie:
a. oboseala in timpul alimentatiei
b. retardul ponderal
c. prezenta infectiilor pulmonare frecvente
d. prezenta reactiilor adverse la vaccinari
e. accese hipoxice
26. Indicati semne/simptome de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a. cianoza
130
b. dureri articulare
c. dureri precordiale
d. stranut
e. dispnee/tahipnee
27. Indicati prin ce se caracterizeaza sincopa la copii:

a. pierderea cunostintei de scurta durata, cu pastrarea functiilor vitale
b. rarirea marcata, pina la oprire a pulsului
c. rarirea marcata, pina la oprire a respiratiei
d. tensiunea arteriala mentinuta
e. lipsa pulsului
28. Evidentiati particularitatile metodei de inspectie a sistemului cardiovascular la copii:

a. efectuarea cind copilul e linistit sau in timpul somnului
b. se va examina doar regiunea precordiala
c. aprecierea parametrilor antropometrici
d. se va examina doar tegumentele si mucoasele vizibile
e. se va realiza inspectia generala a intregului organism
29. Indicati ce informatii furnizeaza palpatia in examenul obiectiv al sistemului cardiovascular la copii:
a. prezenta edemelor
b. socul apexian
c. perceperea freamatului
d. calitatea circulatiei periferice
e. prezeta suflurilor
30. Indicati caracteristicile zgomotelor cardiace la copii in raport cu adultii:

a. sunt mai frecvente
b. sunt mai intense
c. au tendinta de egalizare (la sugar)
d. sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e. poate fi prezenta aritmia respiratorie
31. Evidentiati caracteristicile suflurilor functionale la copii:

a. intensitatea dupa scara Lewine 4-6
b. intensitatea dupa scara Lewine 1-2
c. nu sunt insotite de freamat
d. dispar dupa schimbarea pozitiei corpului
e. nu se propaga in afara limitelor cordului
32. Indicati ce informatii ofera radiologia cardiopulmonara in examenul sistemului cardiovascular la
copii:
a. patologiile organelor cutiei toracice
131
b. caracteristica circulatiei pulmonare
c. estimarea excursiei pulmonare
d. aspectul umbrei cordului
e. aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicatii ce informatii poate furniza ECG in examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a. masa miocardului
b. ritmul cardiac
c. frecventa cardiaca
d. minut volumul cardiac
e. diselectrolitemiile
34. Indicati simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiaca la copilul de virsta frageda:
a. diaforeza
b. tahipnee
c. acrocianoza
d. cianoza
e. icterul teumentelor
35. Estimati parametrii functionali ai hemodinamicii:

a. tensiunea arteriala
b. puls
c. frecventa contractiilor cardiace
d. presiunea in artera pulmonara
e. presiune in ventriculul drept
36. Apreciati ce reprezinta lipotimia:

a. pierderea de scurta durata a constiintei cu pastrarea circulatiei sangvine
b. pierderea de scurta durata a constiintei fara pastrarea circulatiei sangvine
c. pierderea de scurta durata a constiintei cu pastrarea respiratiei
d. pieredrea de scurta durata a constiintei fara pastrarea respiratiei
e. tensiunea arteriala fara modificari
37. Indicati elementele structurale ale pericardului la copil:

a. o structura distincta care inconjoara inima
b. contine fibre de colagen
c. contine tesut elastic
d. este format din 2 foite cu o cantitate mica de lichid intre ele
e. contine tesut muscular
38. Apreciati particularitatile reglarii nervoase a activitatii cardiace la copilul de virsta frageda:
132
a. predominarea sistemului nervos simpatic
b. predominarea sistemului nervos parasimpatic
c. influenta redusa a nervului vagus
d. influenta cresuta a nervului vagus
e. are posibilitati de reglare a conductibilitatii cardiace
39. Evidentiati caracteristicile esentiale ale sistemului cardiovascular la sugar:

a. diafragma ridicata
b. torace scurt
c. cord pozitionat mai orizontal, topografic mai sus
d. soc apexian situat in spatiul IV intercostal sting, in afara liniei medioclaviculare
e. diafragma amplasata mai jos
40. Indicati elementele caracteristice in structura histologica a miocardului la nou-nascuti:

a. miofibrile foarte subtiri
b. tesut conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare sporita a miocardului
d. vascularizare redusa a miocardului
e. tesut conjunctiv bine dezvoltat
Malformatiile congenitale de cord. Complement simplu.
1. Selectati malformatia congenitala de cord cel mai frecvent depistata la nou-nascutii prematuri:
a. Defect de sept atrial

b. Defect de sept ventricular
c. Canal arterial permiabil
d. Coarctatie de aorta
e. Tetralogia Fallot
2 Indicati care din malformatiile congenitale de cord nu evolueaza cu sunt stinga – dreapta:
a. Defect de sept ventricular

b. Defect de sept atrial
c. Coarctatia de aorta de tip posductal
d. Canal atrioventricular
e. Canal arterial permiabil
3. Precizati malformatia congenitala de cord cu scaderea circuitului pulmonar:
a. Defect de sept atrial

b. Tetralogia Fallot
c. Defect de sept ventricular
d. Canal atrioventricular
e. Fereastra aortopulmonara
4. Precizati malformatia congenitala de cord cu imbogatirea circuitului pulmonar:
a. Stenoza arterei pulmonare

133
b. Tetralogia Fallot
d. Anomalia Ebstein
e. Stenoza valvei aortice
5. Indicati malformatia congenitala de cord care nu necesita corectie chirurgicala:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept ventricular cu debit mare
c. Foramen ovale patent
d. Coarctatia de aorta de tip preductal
e. Transpozitia vaselor magistrale
6. Precizati grupa de preparate indicata pentru mentinerea canalului arterial deschis:
a. Antiinflamatoare nestoroidene
b. Prostoglandine (prostoglandina E)
c. Imunoglobuline
d. Digitalice
e. Diuretice
7. Semnele clinico-paraclinice specifice hipoxiei cronice in Tetralogia Fallot sunt urmatoarele, cu
exceptia:
a. Hipocratism digital
b. Poliglobulie
c. Abces cerebral
d. Leucocitoza
e. Accese hipoxice
8. Indicati punctul de auscultatie maxima a suflului sistolic in stenoza valvei aortice:
f. punctul Botkin Erb

g. in spatiul intercostal II din dreapta
h. in spatiul intercostal II din stinga
i. la apex
j. la nivelul apofizei xifoide
9. Indicati standardul de aur in diagnosticul malformatiilor congenitale de cord :
a. Electrocardiografia
b. Radiografia cardiopulmonara
c. Ecocardiografia bidimensionala cu Doppler color
d. Tomografia computerizata
e. Coronaroangiografia
10. Notati ce include managementul postoperator la copiii purtatori de proteze mecanice:
a. Profilaxia endocarditei infectioase 1 an dupa interventie

b. Tratament anticoagulant sub controlul INR
c. Cateterism cardiac o data la 6 luni
d. Tratament cu antiinflamatoare nesteroidene
e. Hemocultura obligatorie o data la 3 luni
11. Indicati ce nu include Tetralogia Fallot:
a. Defect de sept ventricular

134
b. Dextrapozitia aortei
c. Stenoza arterei pulmonare
d. Hipertrofia ventriculului drept
e. Hipertrofia ventriculului sting
12. Specificati ce simptom clinic nu este specific, in caz de defect de sept ventricular cu debit mare:
a. dispnee
b. malnutritie
c. tahicardie
d. diaforeza
e. convulsii
13. Selectati in ce malformatie de cord se ausculta suflu sistolo-diastolic continuu la baza cordului:
a. Atrezia valvei tricuspide

b. Dextrocardie
c. Defect de sept atrial
d. Defect de sept ventricular
e. Canal arterial permiabil
14. Apreciati metoda de tratament in coarctatia de aorta de tip preductal:
a. Corectie chirurgicala cu anastomoza termino-terminala

b. administrarea diureticilor
c. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
d. limitarea efortului fizic
e. administrarea antagonistilor de aldosteron
15. Indicati punctul de auscultatie maxima a suflului sistolic in stenoza valvei pulmonare:

d. la apex
e. la nivelul apofizei xifoide
16. Indicati malformatia cardiaca congenitala cu sunt stinga-dreapta:
a. Canal arterial permiabil

b. Stenoza arterei pulmonare
c. Stenoza valvei aortice
d. Coarctatia de aorta
e. Anomalia Ebstein
17. Indicati malformatia cardiaca congenitala cu sunt dreapta-stinga:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept atrial
d. Canal arterial permiabil
e. Canal atrioventricular complet
18. Indicati care malformatie cardiaca congenitala este ductodependenta:
a. Transpozitia vaselor magistrale

b. Coarctatia de aorta de tip postductal
135
c. Stenoza larga a arterei pulmonare
d. Defect de sept ventricular
e. Defect de sept atrial
19. Indicati ce suflu este caracteristic in caz de persistenta canalului arterial:
a. Sistolic
b. Diastolic
c. Sistolo-diastolic
d. Suflu holosistolic
e. Suflu mezodiastolic
20. Precizati semnul clinic compensator in criza de rau hipoxic la copil cu malformatie cardiaca
congenitala:
A. Acidoza metabolica
B. Polipneea
C. Spasmul pulmonar
D. Scaderea rezistentei vasculare sistemice
E. Cresterea suntului dreapta-stinga
21. Indicati malformatia cardiaca congenitala cianogena cu flux pulmonar crescut:
A. Tetralogia Fallot
B. Transpozitia de vase mari cu defect septal ventricular larg
C. Stenoza pulmonara
D. Defect septal ventricular
E. Canal atrioventricular complet
22. Selectati semnul clinic specific pentru coarctatia de aorta de tip postductal la copii:
A. Dispneea
B. Hepatomegalia
C. Crestere si dezvoltare normala
D. Suflu continuu la baza cordului
E. Hipertensiune arteriala sistemica
Complement multiplu
1. Indicati anomaliile anatomice caracteristice Tetralogiei Fallot:
A. Defect de sept ventricular
B. Stenoza pulmonara
C. Defect de sept atrial
D. Hipertrofia ventriculului drept
E. Dextropozitia aortei
2. Indicati semnele clinice caracteristice in defectul de sept ventricular cu debit mare la sugar:
A. Dispnee/tahipnee
136
B. Dificultati de alimentatie
C. Suflu diastolic
D. Deficit ponderal
E. Infectii respiratorii recurente
3. Apreciati care din malformatiile congenitale de cord enumerate se considera malformatii
vasculare:
A. Anomalia Ebstein
B. Coarctatia de aorta
C. Transpozitia vaselor magistrale
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
4. Indicati factorii determinanti in evolutia naturala a defectului septal ventricular:
A. Dimensiunile defectului
B. Localizarea defectului
C. Presiunea in aorta
D. Presiunea in artera pulmonara
E. Grosimea peretelui ventriculului sting
5. Selectati criteriile ecocardiografice in canalul atrioventricular complet:
A. Defect de sept atrial de tip ostium primum
B. Defect de sept ventricular cu localizare inalta
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Valva atrioventriculara comuna
E. Defect de sept ventricular muscular
6. Enumerati malformatiile congenitale de cord cianogene:
B. Fereastra aortopulmonara
C. Transpozitia de vase mari
D. Defect de sept ventricular
E. Canal arterial permiabil
7. Precizati semnele clinice in coarctatia de aorta de tip postductal:
137
A. Tensiunea arteriala la membrele inferioare mai mica decit la membrele superioare
B. Cianoza centrala
C. Hipertensiune arteriala sistemica
D. Diminuarea pulsului la membrele inferioare
E. Tensiunea arteriala la membrele inferioare mai mare decit la membrele superioare
8. Selectati malformatiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare in circuitul pulmonar:
B. Transpozitia de vase mari
C. Defect septal atrial
D. Drenaj venos pulmonar aberant
E. Canal arterial persistent
9. Precizati complicatiile postchirurgicale in malformatiile congenitale de cord cu sunt stinga –

dreapta:
A. Dereglarile de ritm cardiac si conductibilitate
B. Hipertensiune sistemica
C. Sunturi reziduale
D. Endocardita infectioasa
E. Hemoragii intestinale
10.Selectati caracteristicile clinice ale defectului de sept atrial cu debit mic:
a. Suflu continuu la focarul aortei

b. Asimptomatic
c. Suflu sistolic discret cu maximum de auscultatie la baza cordului
d. Suflu sistolo-diastolic la baza cordului
e. Dispnee de efort mic si repaos
11. Precizati in care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stari sincopale:
a. Stenoza severa de valva aortica

b. Coactatia de aorta
c. Canal arterial permiabil
d. Defect de sept atrial
e. Foramen ovale patent
138
12. Durerea toracica de origine cardiaca se produce avind ca substrat:
a. anomalii ale arterelor coronare

b. stenoza aortica strinsa
c. coarctatia de aorta
d. hipervolemie pulmonara
e. anomalii minore de cord
13. Enumerati metode de investigatii invazive in diagnosticul malformatiilor cardiace congenitale:
a. angiografia cardiaca
b. ventriculografia prin rezonanta magnetica nucleara
c. cateterism cardiac
d. electrocardiografia
e. ecocardiografia
14. Selectati malformatiile congenitale de cord cu evolutie asimptomatica:
a. defect de sept ventricular de tip muscular mic

b. foramen ovale patent
c. stenoza aortica larga
d. stenoza arterei pulmonare larga
e. defect de sept ventricular cu debit mare
15. Precizati malformatiile congenitale de cord cu evolutie severa:
a. transpozitia vaselor magistrale de tip D

b. foramen ovale patent
c. defect de sept ventricular cu debit mare
d. coarctatia de aorta de tip preductal
e. canal atrioventricular complet
16. Selectati malformatiile congenitale de cord palide:
a. defect de sept atrial

b. transpozitia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. canal arterial permiabil
e. defect de sept ventricular
17. Enumerati malformatiile cardiace congenitale cianotice:
a. atrezia valvei tricuspide

b. transpozitia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. stenoza aortica
e. stenoza arterei pulmonare larga
139
18. Enumerati anomaliile tractului de iesire din ventriculul sting:
a. stenoza aortica valvulara

b. stenoza aortica subvalvulara
c. stenoza pulmonara valvulara izolata
d. stenoza ramurilor arterei pulmonare
e. stenoza valvei mitrale
19. Selectati anomaliile tractului de iesire din ventriculul drept :
a. stenoza valvei pulmonare

b. stenoza pulmonara subvalvulara
c. atrezia valvei tricuspide
d. stenoza aortica valvulara
e. stenoza aortica subvalvulara
20. Enumerati anomaliile valvelor atrioventriculare:
a. stenoza mitrala congenitala

b. atrezia valvei tricuspide
c. anomalia Ebstein
d. stenoza valvei pulmonare
e. stenoza valvei aortice
21.Indicati explorarile imagistice recomandate in stenoza arterei pulmonare:
a. examenul radiologic cardiopulmonar

b. ecocardiografia
c. cateterismul cardiac
d. angiografia cardiaca
e. monitorizarea ambulatorie automata a tensiunii arteriale
22. Precizati formele anatomice ale stenozei valvei aortice:
a. stenoza aortica valvulara

b. stenoza aortica supravalvulara
c. stenoza subaortica
d. stenoza aortica infundibulara
e. stenoza aortica de tip infantil
23. Indicati malformatiile cardiace cu sunt stinga-dreapta :
a. defect de sept atrial

b. defect de sept ventricular
c. fereastra aorto-pulmonara
d. canal arterial permeabil
e. boala Ebstein
24. Apreciati malformatiile congenitale cardiace complexe:
140
a. transpozitia vaselor magistrale
b. drenaj venos pulmonar aberant total
c. ventriculul drept cu cale dubla de iesire
d. defect de sept atrial
e. defect de sept ventricular
25. Enumerati formele anatomice ale defectului de sept atrial in functie de sediul defectului :
a. ostium secundum
b. ostium primum
c. sinus venos
d. sinus coronarian
e. infundibular
26. Enumerati schimbarile hemodinamice in caz de malformatii cardiace congenitale cu sunt stinga-
dreapta:
a. Faza hipervolemica
b. Faza mixta (hipervolemica si hipertensiva)
c. Faza de sclerozare
d. Faza de hipersecretie
e. Faza de hiposecretie
27. Precizati factorii decisivi in severitatea evolutiei Tetralogiei Fallot:
a. fluxul dreapta-stinga in relatie cu gradul de stenoza

b. infectiile pulmonare
c. marimea defectului de sept ventricular
d. dimensiunile atriului drept
e. trabecule suplimentare in ventriculul sting
28.Apreciati modificarile radiologice cardiopulmonare in Tetralogia Fallot:
A. cord normal sau marit usor
B. inima in „sabot”
C. vascularizatie pulmonara redusa
D. hipervascularizatie pulmonara
E. cord sub forma sferica
29. Selectati complicatiile Tetralogiei Fallot:
A. embolii
B. eritremie secundara
C. abces cerebral
D. edem pulmonar
E. crize hipoxice
141
30. Indicati ce include maladia Ebstein:
A. atriul drept de dimensiuni mari
B. deplasarea valvei tricuspide in cavitatea ventriculului drept
C. reducerea volumului ventriculul drept si a fluxului pulmonar
D. sunt dreapta-stinga
E. sunt stinga-dreapta
31. Precizati evolutia naturala in cazul canalului atrioventricular comun:
A. favorabila
B. nefavorabila
C. depinde de gradul suntului stinga-dreapta
D. depinde de nivelul rezistentei vaselor pulmonare
E. depinde de gradul insuficientei valvelor atrioventriculare
32. Indicati tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total:
a. tipul supracardiac
b. tipul cardiac
c. tipul infracardiac
d. tipul subdiafragmatic
e. tipul supradiafragmatic
33. Selectati explorarile imagistice recomandate in drenajul venos aberant total la copii:
a. Examenul radiologic cardiopulmonar

b. Ecocardiografie
c. cateterismul cardiac si angiografia selectiva
d. electrocardiograma
e. rezonanta magnetica nucleara cardiaca
34. Precizati care grupe de preparate sunt indicate in insuficienta cardiaca congestiva la copii
secundara malformatiilor cardiace congenitale:
a. inhibitori ai enzimei de conversie

b. antagonisti ai aldosteronului
c. diuretice de ansa
d. antiinflamatoare
e. betablocante
35. Numiti simptomele clinice asociate malformatiilor cardiace congenitale cu sunt stinga dreapta
cu debit mare la sugari:
A. Dispnee
B. Dificultati in alimentatie
142
C. Hipocratism digital
D. Diaforeza
E. Infectii respiratorii recurente
36. Numiti semnele clinice asociate malformatiilor cardiace congenitale la sugari:
A. Suflu cardiac organic

B. Cianoza
C. Hepatomegalia
D. Cardialgii
E. Palpitatii
37. Numiti malformatiile cardiace congenitale asociate cu cianoza centrala:
B. Drenaj venos pulmonar aberant total
C. Canal atrio-ventricular
D. Transpozitia de vase mari
E. Coarctatia de aorta
38. Mentionati criteriile clinice sugestive in defect de sept atrial mic :
A. Dispnee
B. Retard ponderal
C. Crestere si dezvoltare normala
D. Fara semne de insuficienta cardiaca
E. Suflu sistolic la baza cordului
39. Enumerati semnele clinice comune in coarctatia de aorta preductala:
A. Insuficienta cardiaca congestiva

B. Soc cardiogen
C. Oboseala la supt
D. Cianoza generalizata
E. Asimptomatic
40. Tratamentul crizelor de « rau hipoxic » la sugar cu malformatie cardiaca congenitala include:
A. Pozitionare genupectorala
B. Corectarea acidozei
C. Adminstrarea sedativelor
D. Administrarea betablocantelor
E. Banding al arterei pulmonare
41. Enumerati manifestarile clinice in defect de sept ventricular la sugar:
A. Tahipnee de efort si repaos

B. Cardialgii
C. Transpiratii excesive
D. Oboseala la supt
E. Cianoza
Insuficienta cardiaca la copii.

Complement simplu
1.Indicati semnul clinic major in insuficienta cardiaca cronica de stinga la copilul mic:
143
a. durerea precordiala;
b. hepatomegalia;
c. tahipneea;
d. edemele periferice;
e. cefaleea.
2. Semnele detresei respiratorii in insuficienta cardiaca cronica la copil sunt urmatoarele, cu

exceptia:
a. batai ale aripelor nazale;
b. tirajul cutiei toracice;
c. geamatul;
d. hepatomegalia;
e. raluri pulmonare.
3. Apreciati semnul clinic major in insuficienta cardiaca cronica de dreapta la copil:

a. tahipneea;
b. hepatomegalia;
c. cardialgia
d. sincopa;
e. tusea.
4. Manifestarile clinice ale debitului cardiac scazut sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. paloare, transpiratii;
b. ritm de galop;
c. cardiomegalie;
d. tahicardie;
e. zgomote cardiace clare, sonore.
5. Selectati metoda de monitorizare a terapiei cu digitalice la copii:

a. radiografia cordului;
b. ecocardiografia;
c. electrocardiografia;
d. caterismul cardiac;
e. monitorizarea tensiunii arteriale.
6. Precizati cauza fatigabilitatii in insuficienta cardiaca la copii:

a. hiperfunctia cateholaminica;
b. retentia hidrosalina oculta;
c. reducerea debitului cardiac;
d. perturbarea circulatiei coronariene;
e. edemul pulmonar interstitial.
7. Apreciati in ce situatii apare dispneea paroxistica in asociere cu cianoza generalizata la copii:

a. accesul hipoxic;
b. hipertensinea arteriala;
c. insuficienta respiratorie;
d. hipertensiunea pulmonara;
e. permeabilitatea vasculara sporita.
8. Selectati semnul precoce in insuficienta cardiaca la sugari:

144
a. tahipneea;
b. semne meningiale;
c. oliguria;
d. tusea;
e. paloarea.
9. Indicati cauza cresterii in greutate la copilul mic cu insuficienta cardiaca:

a. alergia alimentara;
b. dispneea;
c. insuficienta hepatica;
d. edeme;
e. insuficienta respiratorie.
10. Determinati de ce este cauzata transpiratia profuza in insuficienta cardiaca la copii:

a. dispnee;
b. hiperfunctia catecolaminica indusa de reducerea debitului cardiac;
c. edeme;
d. oboseala;
e. hipotensiune arteriala.
11.Semnele de congestie pulmonara la copil cu insuficienta cardiaca sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. detresa respiratorie la sugar si copilul mic
b. dispnee la efort
c. dispnee paroxistica nocturna
d. tusa cronica, raluri umede
e. cianoza de tip periferic
12. Optimizarea statutului nutritional la copilul sugar cu insuficienta cardiaca prevede:

a. marirea aportului caloric
b. scaderea aportului caloric
c. nu se modifica aportul caloric
d. marirea volumului alimentar
e. hidratare suplimentara
13. Indicati care clasa de medicamente este contraindicata in insuficienta cardiaca indusa de
pericardita la copii:
a. digitalice
b. β-adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. diuretice
e. antagonistii receptorilor de aldosteron
14. Selectati care grup de preparate sunt de prima linie in insuficienta cardiaca acuta la copii:
a. diuretice
b. β –adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. dopaminergice
e. glicozide
145
15. Apreciati investigatia instrumentala de baza pentru diagnosticul insuficientei cardiace la copii:
a. monitorizarea Holter electrocardiograma 24 ore
b. electrocardiograma
c. ecocardiografia
d. radiografia cardiopulmonara
e. rezonanta magnetica nucleara
16. Specificati in ce caz se va administra, de prima linie, remediile dopaminergice la copil:

a. insuficienta cardiaca cronica
b. insuficienta cardiaca acuta
c. hipertensiune arteriala
d. hipotensiune arteriala
e. blocul atrioventricular gr. I
17. Selectati care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renin-angiotensin-
aldosteron:
a. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotenzinei
b. β –adrenoblocantele
c. antagonistii canalelor de calciu
d. antiagregantele
e. hipolipemiantele
18.Indicati care este semnul clinic in insuficienta cardiaca de dreapta la copii, determinat prin
inspectie:
a. tuse
b. tahipnee
c. edeme
d. diaforeza
e. malnutritie
19. Indicati ce se efectueaza in cazul fibrilatiei ventriculare la copil:

a. defibrilarea
b. cardioversia sincrona cu unda R al complexului QRS pe traseul electrocardiografic
c. PACING-ul transcutanat
d. manevre vagale
e. administrarea remediilor inotrope
20. Indicati cauza insuficientei cardiace de stinga la copil:

a. hipertensiunea arteriala
b. incarcare cu volum si presiune a circuitului pulmonar
c. tahicardia sinusala
d. bloc atrioventricular gr I
e. incarcare cu volum si presiune a circuitului sistemic
Complement multiplu
146
1.Identificati semnele de congestie pulmonara in cadrul insuficientei cardiace la copil:
a. tahipneea;
b. dispneea de efort;
c. tusea;
d. lipsa ralurilor;
e. paliditatea.
2.Determinati semnele de congestie venoasa sistemica in insuficienta cardiaca la copil:

a. edem pulmonar;
b. raluri/crepitatii pulmonare;
c. hepatomegalia;
d. edemele periferice;
e. pulsatia venelor jugulare.
3.Indicati semnele insuficientei cardiace la copiii de virsta frageda in clasa functionala III
NYHA/Ross:
a. tahipnee marcata in timpul alaptarii;
b. diaforeza marcata in timpul alaptarii;
c. tahipnee in repaos;
d. retard staturoponderal;
e. diaforeza in repaos.
4. Selectati ce include tratamentul insuficientei cardiace cronice la copiii de virsta frageda:

a. cresterea aportului caloric;
b. oxigenoterapie;
c. reducerea volumului alimentar;
d. aportul sporit de lichide;
e. sunt contraindicate diureticele.
5. Indicati care sunt efectele pozitive ale digitalizarii in insuficienta cardiaca la copii:
a. cresterea frecventei cardiace;
b. persistenta ralurilor;
c. ameliorarea simptomelor clinice;
d. imbunatarirea contractilitatii miocardiace;
e. micsorarea frecventei cardiace.
6. Apreciati semnele intoxicatiei cu digitalice la copii conform datelor electrocardiografice:

a. scurtarea intervalului PQ;
b. prelungirea intervalului PQ;
c. subdenivelarea segmentului ST;
d. aritmiile ventriculare;
e. aritmiile supraventriculare.
7. Determinati care sunt actiunile inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei in insuficienta

cardiaca cronica la copil:
a. reduc dilatarea si hipertrofia miocardului;
b. scad postsarcina;
c. cresc postsarcina;
d. reduc presarcina;
e. poseda efect inotrop pozitiv.
147
8. Enumerati indicii de performanta cardiaca la copii:
a. contractilitatea;
b. frecventa respiratorie;
c. frecventa cardiaca;
d. presarcina;
e. postsarcina.
9. Apreciati manifestarile severitatii insuficientei cardiace cronice la copil:

a. cardiomegalia;
b. tusea bitonala;
c. hepatomegalia;
d. tahipneea;
e. tahicardia.
10. Determinati investigatiile paraclinice obligatorii in insuficienta cardiaca cronica la copil:

a. radiografia cardiopulmonara;
b. spirografia;
c. ecocardiografia doppler;
d. nivelul peptidelor natriuretice;
e. nivelul electrolitilor serici.
11. Selectati parametri care determina severitatea insuficientei cardiace la sugari dupa scorul de 12
puncte:
a. alimentatia (volum alimentar, durata)
b. examen obiectiv (frecventa respiratorie, frecventa cardiaca)
c. marginea inferioara a ficatului
d. starea patului vascular cerebral
e. imunodeficienta
12. Apreciati tipurile evolutive ale insuficientei cardiace la copii:

a. acuta si cronica
b. cu debit crescut/scazut
c. anterograda/ retrograda
d. insuficienta cardiaca dreapta/ stinga si biventriculara
e. hipertensiva/hipotensiva
13. Determinati cauzele insuficientei cardiace la copil:

a. maladii cardiace congenitale
b. maladii cardiace dobindite
c. maladii cardice cu supraincarcare de volum
d. maladii cardice cu supraincarcare de presiune
e. febra
14. Indicati care din urmatoarele maladii cauzeaza aparitia insuficientei cardiace la copii:
a. cardiomiopatia dilatativa
b. cardiomiopatia restrictiva
c. miocardita acuta
d. anemia hemolitica
e. bronsita
148
15. Selectati malformatiile congenitale de cord la nou-nascut care evolueaza cu supraincarcare de
presiune:
a. stenoza aortica severa
b. coarctatia de aorta
c. stenoza pulmonara severa
d. insuficientele valvulare severe
e. transpozitia de vase mari
16. Enumerati malformatiile congenitale de cord care pot determina insuficienta cardiaca de stinga la
copilul sugar:
a. canal arterial permiabil cu debit mare
b. defect septal ventricular
c. canal atrioventricular
d. defect de sept atrial cu debit mic
e. foramen ovale patent
17. Indicati care malformatii cardiace congenitale cauzeaza sindromul de insuficienta cardiaca de
dreapta la copii:
a. defectul de sept atrial
b. defectul de sept ventricular
c. stenoza severa a valvei pulmonare
d. atrezia valvei tricuspide
e. canal atrioventricular complect
18. Apreciati determinantii de baza a performantei ventriculare:

a. contractilitatea
b. postsarcina
c. presarcina
d. frecventa cardiaca
e. presiunea in artera pulmonara
19. Precizati efectele stimularii sistemului renin-angiotenzin-aldosteron :

a. majorarea concentratiei in ser a reninei
b. majorarea in ser a angiotensinei II
c. majorarea in ser al aldosteronului
d. micsorarea in ser al aldosteronului
e. cresterea excretiei de potasiu
20. Indicati sursele de eliberare a citokinelor proinflamatorii:

a. limfocite T
b. macrofagii
c. fibroblastii
d. limfocite B
e. plasmocite
21. Apreciati manifestarile clinice in insuficienta cardiaca la copii datorata disfunctiei miocardice:
a. cardiomegalia
b. tahicardia
c. tahipneea/dispneea
149
d. suflu sistolic de insuficienta tricuspidala/mitrala
e. voma
22. Indicati semnele congestiei sistemice in insuficienta cardiaca la copii:

a. hepatomegalia
b. turgescenta jugularelor
c. edemele periferice
d. edem pulmonar
e. tuse
23. Enumerati caracteristicile sindromului de debit cardiac mic in insuficienta cardiaca la copii:
a. astenia generala
b. scaderea tolerantei la efort
c. dispnee de efort
d. edeme
e. hemoragii nazale
24. Evidentiati indicatiile terapiei cu diuretice in insuficienta cardiaca cronica la copii:

a. semne de retentie hidrosalina
b. supraincarcare cu volum a circuitului pulmonar
c. supraincarcare de volum al inimii
d. edeme
e. hipotensiune arteriala
25. Selectati indicatiile in tratamentul cu digitalice in insuficienta cardiaca cronica la copii:

a. tahicardia paroxistica supraventriculara
b. fibrilatie atriala
c. bloc atrioventricular gradul II
d. bloc atriventricular gradul I
e. bradicardie sinusala
26. Indicati contraindicatiile pentru terapia cu digitalice la copii:

a. fibrilatie ventriculara
b. hipersensibilitate la digitalice
c. tahicardie ventriculara
d. fibrilatie atriala
e. tahiaritmiile supraventriculare
27. Selectati clasele de medicamente utilizate in insuficienta cardiaca cronica la copii:

a. inhibitorii enzimei de conversie
b. antagonistii receptorilor de aldosteron
c. betadrenoblocantele
d. blocantele canalelor de calciu
e. bronhodilatatoare
28. Indicati modificarile electrocardiogramei secundare terapiei cu digoxina:

a. subdenivelarea segmentului ST
b. prelungirea intervalului PR
c. aplatizarea sau negativizarea undelor T
150
d. tahicardie ventriculara/fibrilatie ventriculara
e. supradenivelarea segmentului ST
29. Precizati particularitatile clinice ale sindromului de insuficienta cardiaca cronica la copilul mare:
a. dispnee
b. fatigabilitate
c. scaderea tolerantei la efort fizic
d. edeme
e. wheezing
30. Selectati efectele adverse ale inhibitorilor enzimei de conversie in terapia sindromului de
insuficienta cardiaca cronica la copii:
a. hipotensiunea arteriala
b. leucocitoza
c. tusea cronica
d. toxicitatea hepatica
e. hipertensiunea arteriala
31. Enumerati reactiile adverse ale terapiei cu digitalice la copii:

a. digestive – greata, vome, dureri abdominale, diaree
b. cardiace – aritmii
c. neurologice – cefalee, agitatie, tulburari de vedere
d. respiratorii – laringospasm
e. renale – edeme
32. Selectati grupele de medicamente utilizate in tratamentul insuficientei cardiace cronice la copii:
b. digitalice
c. diuretice de ansa
d. antagonisti ai aldosteronului
e. beta – adrenomimetice
33. Selectati grupele de preparate care au contraindicatii pentru administrare concomitenta cu

preparate de potasiu in insuficienta cardica la copii:
a. daca se utilizeaza antagonisti ai aldosteronului
b. daca se utilizeaza inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei
c. daca se utilizeaza L-carnitina
d. daca se utilizeaza seleniu
e. la utilizarea vitaminelor
34. Selectati semnele clinice specifice insuficientei cardiace clasa functionala IV la sugari (dupa
clasificarea Ross):
a. tahipnee in repaus
b. diaforeza in repaus
c. tiraj toracic in repaus
d. tuse umeda
e. hepatomegalie
35. Determinati contraindicatiile pentru administrarea preparatelor β adrenoblocante in insuficienta

cardiaca cronica la copii:
151
a. socul cardiogen
b. bradicardia sinusala severa
c. hipotensiunea arteriala sistolica
d. hipertensiunea arteriala
e. sindromul hiperkinetic
36. Apreciati contraindicatiile pentru terapia cu diuretice de ansa in insuficienta cardiaca cronica la
copii:
a. edeme periferice
b. poliserozita
c. dispnee
e. policitemie
37. Selectati remediile utilizate in terapia sindromului de insuficienta cardiaca cronica la copii:
b. β adrenoblocantele
c. β adrenomimetice
d. antitusive
e. antagonistii ai aldosteronului
38. Estimati care examene instrumentale sunt obligatorii la copiii cu insuficienta cardicaca cronica:
a. radiografia toracica
b. ecocardiografia
c. electrocardiograma
d. electroencefalograma
e. rezonanta magnetica nucleara cardiaca
39. Enumerati examenele obligatorii de laborator indicate la copiii cu insuficienta cardiaca cronica:
a. hemoleucograma
b. nivelul de electroliti (Na, K, Ca, Mg)
c. enzimele cardiospecifice: CFK-MB, ASAT, LDH 1
d. troponinele cardiace
e. Ig A, M, G
40. Enumerati care teste se considera invazive in diagnosticul patologiilor cardiovasculare la copii:
a. angiocoronarografia
b. aortoangiografia
c. electrocardiograma
d. biopsia endomiocardica
e. ecocardiografia doppler color
Dereglarile de ritm cardiac la copii si adolescenti. Complement simplu

1. Indicati virsta instalarii ritmului sinusal:
A. Nou-nascut
B. A 21-a saptamina de gestatie
C. In prima saptamina de viata
D. A 16-a saptamina de gestatie
E. In primul an de viata
152
2. Marcati modificarea ECG caracteristica pentru tahicardia ventriculara la copil:
A. Unda P sinusala vizibila in toate derivatiile
B. Complexul QRS largit
C. Complexul QRS ingust
D. Intervalul PR prelungit
E. Interval QT prelungit
3. Precizati metoda terapeutica de electie in prevenirea recurentelor de tahicardie supraventriculara:

A. Antiaritmice din clasa III
B. Glicozide cardiace
C. Ablatia prin cateter cu radiofrecventa
D. Implantarea cardiostimulatorului permanent
E. Betaadrenomimetice
4. Indicati manevra vagala care se aplica in tratamentul tahicardiei supraventriculare la sugar:

A. Manevra Valsalva
B. Pozitionare” pe vine”
C. Aplicarea de scurta durata a unei pungi cu gheata pe fata
D. Masajul carotidian unilateral
E. Compresia globilor oculari
5. Precizati mecanismul de producere in flutter-ul atrial la copil:

A. Automatism anormal
B. Activitate declansata
C. Parasistolia
D. Reintrarea
E. Depolarizare precoce
6. Indicati antiaritmicul de prima linie in tratamentul de urgenta a tahicardiei ventriculare la copil

hemodinamic stabil:
A. Verapamil
B. Lidocaina
C. Digoxina
D. Isoproterenol
E. Amiodarona
7. Numiti care din aritmiile enumerate nu este considerata aritmie majora cu risc vital la copii:
A. Tahicardie sinusala
B. Sindromul QT lung
C. Tahicardia ventriculara sustinuta
D. Bloc atrioventricular total
E. Extrasistolia ventriculara frecventa polimorfa
8. Afirmati care este virsta pediatrica de maturare completa a sistemului excitoconductor:

A. Sugar
B. Virsta frageda
C. Nou-nascut
D. Scolarul mic
E. Adolescent
153
9. Marcati simptomul comun pentru debutul crizei tahicardiei supraventriculare usoare la sugar cu
inima structural normala:
A. Simptomatologie absenta
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Insuficienta respiratorie
D. Puls periferic filiform
E. Alterarea starii de constienta
10. Specificati mecanismul aritmogen predominant in formarea anormala a impulsului la copii:

A. Focare ectopice de automatism
B. Activitatea de declansare
C. Reintrare
D. Ritm de inlocuire
F. Automatism crescut al nodului sinoatrial
11. Indicati factorul decesiv de conduita terapeutica antiaritmica in urgentele aritmice la copii:
A. Starea hemodinamica
B. Tipul de malformatie cardiaca
C. Prezenta convulsiilor febrile
D. Semne de infectie acuta
E. Istoric familial pozitiv
12. Numiti cauza frecventa a tahicardiei paroxistice supraventriculare la copilul mic:

A. Existentei unui focar de automatism jonctional
B. Miocardita acuta
C. Sindromul Wolff-Parkinson-White
D. Sindromul Brugada
E. Tulburarilor electrolitice
13. Precizati grupa de medicamente de prima linie in criza de tahicardie ventriculara la copil
hemodinamic stabil:
A. Antiaritmice din Clasa IB
B. Antiaritmice din Clasa IA
C. Antiaritmice din Clasa II
D. Glicozide cardiace
E. Antiaritmice din clasa III
14. Numiti grupul de medicamente indicat in prevenirea mortii subite cardiace la copii cu sindromul
QT lung simptomatic:
A. Glicozide cardiace
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
E. Blocantele canalelor de calciu
15. Marcati efectul proaritmic al Adenosinei:

A. Tahicardie supraventriculara
B. Flutter atrial
C. Bradiaritmie
D. Inversarea undei T
154
E. Aparitia undei delta
16. Indicati echivalentul termenului de embriocardie:

A. Ritm iregular
B. Aloritmie
C. Ritm rigid
D. Tahicardie
E. Bradicardie
Complement multiplu
1. Enumerati semnele clinice specifice in tahicardia supraventriculara paroxistica moderata la sugar:
A. Debut brusc
B. Letargie
C. Insuficienta cardiaca congestiva
D. Cianoza
E. Respiratie suieratoare
2. Marcati particularitatile pediatrice ale aritmiilor la copii:

A. Tulburarile de ritm sunt mai frecvente decit tulburarile de conducere
B. Tulburarile de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolica supraventriculara nu necesita tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulti
E. Toate tipurile de aritmii sunt functionale si nu necesita tratament
3. Numiti elementele anamnestice importante in aritmiile cu risc de moarte subita la copii:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecventa de recurente
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
4. Marcati particularatatile ECG la sugar:
A. Unda P pozitiva in derivatiile I si II
B. Unda P poate fi negativa in derivatia III
C. Unda T in toate derivatiile este pozitiva
D. Unda T poate fi negativa, aplatizata sau bifazica in derivatia a III
E. Unda Q adinca in derivatiile precordiale stingi
5. Alegeti aritmiile cu absenta pulsului periferic la copii:

A. Asistolia
B. Fibrilatia atriala
C. Fibrilatia ventriculara
D. Disociatia electromecanica
E. Ritm idioventricular
6. Indicati testele biologice importante in diagnosticul etiologic al aritmiilor la copii

A. Electrocardiograma
B. Marcherii de inflamatie
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentratia electrolitilor in ser
155
7. Indicati aritmiile provocate la copii dupa corectia totala a malformatiilor congenitale de cord:
A. Sindromul Wolff-Parkinson-White
B. Bradicardie sinusala
C. Tahicardie ventriculara
D. Disfunctia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
8. Precizati factorii care determina tabloul clinic in accesul de tahicardie ventriculara la copii:
A. Frecventa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infectii respiratorii repititive
D. Maladie cardiaca subiacenta
E. Anemia carentiala
9. Marcati semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:

A. Monomorfe rare
B. In salve
C. De gradul I dupa Lown
D. Tip bigemenie
E. Polimorfe
10. Indicati triada de semne clinice caracteristica fibrilatiei atriale la copil:

A. Deficitul de puls
B. Absenta pulsului
C. Puls cu amplitudine variabila
D. Puls si zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex
11. Enumerati efectele adverse in tratamentul de durata cu amiodarona la copii:

A. Greturi si inapetenta
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie
12. Numiti manevrele vagale care nu se recomanda in accesul de tahicardie supraventriculara la sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheata pe fata
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea medicamentelor antiaritmice
D. Manevra Valsalva
E. Pozitionare cu membre inferioare ridicate
13. Marcati criteriile ECG in sindromul Wolff-Parkinson-White:

A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezenta undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS ingust
E. Complexul QRS largit si deformat
14. Indicati efectele adverse importante ale lidocainei la copii:

156
A. Stare confuzionala
B. Convulsii
C. Bradicardie importanta
D. Deprimarea contractilitatii miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Indicati factorii care determina simptomatologia copilului in criza de tahicardie paroxistica
supraventriculara:
A. Virsta
B. Durata si frecventa crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
16. Alegeti remediile de prima linie utilizate in tratamentul cronic de prevenirea recurentelor de
tahicardie supraventriculara la copii:
A. Antiaritmice din clasa a IIa
B. Antiaritmice din clasa a IIIa
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Adenozina
17. Numiti criteriile ECG in tahicardia jonctionala ectopica la copii:

A. Complexul QRS ingust
B. Frecventa contractiilor cardiace 140-270 bpm
C. Prezenta undelor „f” aspect „dinti de ferestrau”
D. Adesea asociaza disociatia atroventriculara
E. Interval PR prescurat
18. Indicati scopul tratamentului de durata al tahicardiilor supraventriculare la copii:

A. Controlul simptomatologiei
B. Prevenirea mortii subite
C. Controlul/prevenirea disfunctiei ventriculare
D. Prevenirea episoadelor noi
E. Micsorarea frecventei contractiilor cardiace
19. Enumerati cele mai frecvente simptome in flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
B. Palpitatii cu ritm rapid
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
20. Marcati factorii de risc de moarte subita in flutter-ul atrial la copii:

A. Gravitatea afectiunii cardiace de baza
B. Dimensiunea cavitatii atriului sting
C. Recurenta episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului medicamentos
D. Asocierea prolapsului de valva mitrala
E. Asocierea hipertensiunii pulmonare
21. Alegeti manevrele vagale utilizate in urgentele tahiaritmiilor la copii mari:

157
A. Submersia faciala in apa rece
B. Manevra Valsalva
C. Ingestia rapida de apa foarte rece
D. Masajul carotidian unilateral
E. Presiunea pe globii oculari
22. Enumerati cauzele bradicardiei sinusale la copii:

A. Hipertirioidie
B. Stimulare vagala
C. Sindromul QT lung congenital
D. Cresterea presiunii intracraniene
E. Hipotirioidie
23. Precizati afirmatiile pentru fibrilatia ventriculara la copii:

A. Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale
B. Asociaza frecvent cardiomiopatia dilatativa
C. Unde neregulate, cu morfologie si amplitudine variabila pe ECG standard
D. Mecanismul de producere este microreintrarea
E. Mecanismul de producere este formarea anormala a impulsului
24. Enumerati investigatiile noninvazive utilizate in diagnosticul etiologic al aritmiilor la sugar:

A. Ecocardiografia
B. ECG standard
C. Catetrismul cardiac
D. Teste de efort
E. Monitorizarea ambulatorie ECG Holter
25. Marcati tipurile de tahicardie ventriculara (TV) maligne dupa semnificatia clinica la copii:
A. Polimorfe
B. Gradul III dupa Lown
C. Asociata malformatiilor congenitale cardiace
D. Asociata sindromului QT lung
E. Monomorfa rara
26. Indicati criteriile ECG pentru ritm atrial ratacitor:

A. Asociaza sindromul Wolff-Parkinson -White
B. Se asociaza frecvent cu perioade de bradicardie sinusala
C. Se inregistreaza cel putin 4 morfologii diferite ale undei P
D. Schimbarea treptata a morfologiei si axei undei P
E. Alungirea progresiva a intervalului PR pina la unda P blocata
27. Marcati efectele adverse ale betaadrenoblocantelor la sugar:

A. Bradicardizare excesiva
B. Hipotensiune
C. Vasoconstrictie periferica si bronhospasm
D. Toxicitate pulmonara
E. Fotosensibilitate
28. Alegeti indicatiile de administrarea a amiodaronei in aritmiile copilului:

158
A. Prevenirea recurentelor tahicardiilor supraventriculare
B. Tahicardia ventriculara sustinuta
C. Flutter-ul si fibrilatia atriala dupa corectia chirurgicala a malformatiilor congenitale
cardiace
D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare
E. Tahicardia jonctionala ectopica
29. Indicati aritmiile intilnite in defectul septal atrial necorectat la copii:

A. Fibrilatia atriala
B. Flutter-ul atrial
C. Tahicardia supraventriculara paroxistica
D. Bradicardie sinusala
E. Tahicardie ventriculara
30. Precizati indicatiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent la copii:

A. Bradicardie marcata simptomatica
B. Bloc atrioventricular complet congenital
C. Boala nodului sinusal simptomatic
D. Tahicardie supraventriculara paroxistica
E. Bloc atrioventricular de gradul I
31. Alegeti cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz II la copii:

A. Intoxicatie digitalica
B. Febra reumatismala acuta
C. Miocardita acuta
D. Hipokaliemie
E. Cardiomiopatie aritmogena a ventriculului drept
32. Indicati cauzele tahicardiilor ventriculare la copii:

A. Cardiopatii congenitale
B. Implantarea cardiostimulatorului
C. Cardiopatii dobindite
D. Postchirurgie cardiaca corectiva
E. Hipotensiune
33. Numiti cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:

A. Bradiaritmii extreme
B. Cardiomiopatia hipertrofica
C. Stenoza aortica
D. Extrasistolie supraventriculara rara
E. Sindromul QT lung
34. Mentionati afirmatiile valide pentru blocul incomplet de ram. drepta a fascicului Hiss la copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” in derivatiile III, aVF, V1 si V2
B. Durata complexului QRS normala
C. Durata intervalului PR prescuratata
D. Prezenta undei delta (ð)
E. Unda T inversata
35. Numiti tulburarile de ritm si de conducere caracteristice pentru intoxicatia digitalica la copii:
159
A. Extrasistolii atriale sau ventriculare
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusala
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculara
36. Mentionati cauzele sindromului QT lung la copii:

A. Defecte genetice
B. Cardiomiopatii primare
C. Sindromul tahi-bradicardie
D. Aritmie atriala
E. Tulburari electrolitice
Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu.

CS1. Numiti tipul comun de cardiomiopatie primara pediatrica:
A. Cardiomiopatia hipertrofica
B. Cardiomiopatia tahicardica
C. Cardiomiopatia dilatativa
D. Cardiomiopatia restrictiva
E. Cardiomiopatia peripartum
CS 2. Indicati standardul de aur de diagnostic in miocardita acuta:

A. Ecocardiografia
B. Biopsia endimiocardica
C. Electrocardiografia
D. Aprecierea biomarkerilor leziunii miocardice
E. Rezonanta magnetica nucleara cardiaca
CS 3. Selectati semnul ecocardiografic distinct in miocardita acuta fulminanta la copii:

A. Disfunctie ventriculara sistolica severa
B. Dilatarea ventriculului sting
C. Hipertrofie ventriculara stinga
D. Dilatarea atriului drept
E. Revarsat pericardic
CS 4. Mentionati cardiomiopatia primara de etiologie genetica:

A. Cardiomiopatia tahicardica
B. Cardiomiopatia peripartum
C. Cardiomiopatia hipertrofica
D. Cardiomiopatia de stres
E. Cardiomiopatia dilatativa
CS 5. Indicati metoda electiva de diagnostic neinvaziv in cardiomiopatii primare la sugari:

A. Ecocardiografia
B. Rezonanta magnetica nucleara cardiaca
D. Biopsia endomiocardica
E. Radiografia cardiopulmonara
160
CS 6. Numiti anomalia fiziopatologica definitorie in cardiomiopatia restrictiva:
A. Disfunctia ventriculara diastolica
B. Obstructia pe cale de ejectie a ventriculului sting
C. Hipertrofie ventriculara stinga
D. Disfunctie sistolica ventriculara stinga
E. Hipertrofie ventriculara dreapta
CS 7. Selectati tipul morfolofic de cardiomiopatia hipertrofica pediatrica:

A. Asimetric septal
B. Apical
C. Biventricular
D. Asimptomatic
E. Cu hipertrofie ventriculara minimala
CS 8. Precizati cauza cardiomiopatiei restrictive la copii:

A. Genetica
B. Non-genetica
C. Mixta, genetica si non-genetica
D. Autoimuna
E. Postinfectioasa
CS 9. Numiti sindromul clinic prevalent in cardiomiopatia dilatativa la copii:

A. Socul cardiogen
B. Tulburari de ritm cardiac
C. Insuficienta cardiaca congestiva
D. Cianoza
E. Dismorfie faciala
CS 10. Indicati semnul clinic evocator in cardiomiopatia dilatativa la sugarul asimptomatic:

A. Cianoza la efort
B. Cardiomegalie predominat stinga
C. Hipertensiune arteriala
D. Zgomote cardiace aritmice
E. Hepatomegalia
CS 11. Selectati tipul de cardiomiopatie primara pediatrica dobindita:

A. Cardiomioptia hipertrofica
B. Cardiomiopatia dilatativa
C. Cardiomiopatia hipertensiva
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Miocardita
CS 12. Numiti simptomul clinic initial in cardiomiopatia dilatativa la sugar:

A. Dispnee in timpul alimentatiei
B. Accese hipoxice
C. Infectii respiratorii repetitive
D. Somnolenta nemotivata
E. Paliditate
161
CS 13. Precizati indicatia pentru efectuarea monitorizarii elactrocardiografice Holter in
cardiomiopatiile primare pediatrice:
A. Formele familiale
B. Formele simptomatice
C. Orice forma de cardiomiopatie primara
D. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
E. Cardiomiopatie tahicardica
CS 14. Selectati grupul de medicamente de prima linie indicate in cardiomiopatia hipertrofica

obstructiva la sugari:
A. Diureticile
B. Betaadrenoblocantele
C. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Antagonistii aldosteronei
CS 15. Indicati criteriul clinico-evolutiv caracteristic cardiomiopatiei hipertrofice cu debut in
copilarie:
A. Evolutie favorabila la orice virsta pediatrica
B. Mortalitate inalta in primii ani de viata
C. Potential vindecabila
D. Lipsa complicatiilor aritmice
E. Caracter tranzitoriu la prescolari
CS 16. Nominalizati afectiunea importanta in diagnosticul diferential al cardiomiopatiei restrictive la

copii:
A. Cardiomiopatia hipertrofica
B. Cardiomiopatia dilatativa
C. Miocardita acuta
D. Percicardita constrictiva
E. Boala Fabry
CS 17. Specificati virsta pediatrica cu risc inalt de mortalitate in miocardita acuta virala:
A. Nou-nascutii
B. Virsta frageda
C. Adolescentii
D. Sugarii
E. Orice virsta pediatrica
CS. 18. Numiti cauza comuna in cardiomiopatiia dilatativa pediatrica:

A. Miocardita acuta virala
B. Mutatii in genele care codeaza proteinele sarcomerului
C. Erorile metabolice innascute
D. Coarctatia de aorta
E. Deficienta primara de carnitina
Complement multiplu
CM 1. Selectati criteriile de clasificare etiologica a cardiomiopatiilor primare la copii:
A. Genetice
B. Dobindite
C. Restrictive
162
D. Virale
E. Mixte
CM 2. Indicati marcherii serici specifici utilizati in diagnosticul de miocardita acuta la copii :

A. Creatininkinaza fractia MB
B. Troponina cardiaca T
C. Lactatdehidrogenaza
D. Antistreptolizina O
E. Troponina cardiaca I
CM 3. Enumerati criterii de diagnostic in confirmarea miocarditei acute la copii:

A. Semne clinice cardiace
B. Istoric familial pozitiv
C. Dovezi ale modificarilor structurale si functionale cardiace
D. Imunodeficienta primara
E. Biopsie endomiocardica cu modificari specifice
CM 4.Nominalizati factorii etiologici virali comuni in miocardita acuta virala la copii::

A. Coxsackie A
B. Coxsackie B
C. Adenovirusurile
D. Herpesvirus
E. Parvovirusul B19
CM 5. Numiti testele diagnostice imagistice de prima linie in miocardita acuta pediatrica:
A. Radiografia cardiopulmonara
B. Biopsia endomiocardica
D. Ecocardiografia
E. Rezonanta magnetica nucleara cardiaca
CM 6. Indicati criteriile de diagnostic pentru miocardita acuta fulminanta la copilul mic:

A. Istoric cu prodrom viral scurt
B. Prezentare cu soc cardiogen
C. Scaderea importanta a contractilitatii ventriculare
D. Convulsii febrile
E. Istoric familial de moarte subita cardiaca
CM 7. Enumerati afectiunile importante pentru diagnosticul diferential in miocardita acuta la copilul

mic :
A. Deficienta primara de carnitina
B. Glicogenozele
C. Originea anormala a arterei coronariene stingi
D. Bloc atrio-ventricular congenital
E. Coarctatia de aorta
CM 8. Numiti afirmatiile caracteristicile pentru cardiomiopatia dilatativa pediatrica:

A. Etiologie mixta (acuta/genetica)
B. Debuteaza cu accese hipoxice
C. Se asociaza cu disfunctie sistolica a ventriculului sting
D. Afectiune exclusiv genetica heterogena
163
E. Cauza comuna a necesitatii transplantului de cord
CM 9. Enumerati testele obligatorii pentru screeningul familial in cardiomiopatia hipertrofica:

A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Examenul electrofiziologic
D. Consilierea genetica
E. Radiografia cardiopulmonara
CM 10. Indicati elementele conduitei copilului cu cardiomiopatie hipertrofica include:

A. Evitarea sportului de performanta
B. Regim alimentar hiposodat
C. Betaadrenoblocantele la copilul simptomatic
D. Profilaxia endocarditei infectioase pe viata
E. Estimarea riscului de moarte subita cardiaca
CM 11. Enumerati cauzele mortii subite cardiace la copii cu cardiomiopatie hipertrofica:

A. Complicatii trombembolice
B. Tahicardia ventriculara nesustinita
C. Fibrilatia ventriculara
D. Bloc atrioventricular complet
E. Insuficienta cardiaca acuta
CM 12. Numiti factorii de risc majori de moarte subita cardiaca in cardiomiopatia hipertrofica
pediatrica:
A. Tahicardia ventriculara nesustinuta
B. HVS peste 30 mm
C. Istoric familial de moarte sibita cardiaca
D. Tahicardia sinusala cronica
E. Forma obstructiva
CM 13. Mentionati variantele de scenariu clinic in cardiomiopatia dilatativa la copii:

A. Insuficienta cardiaca congestiva
B. Copil asimptomatic
C. Moarte subita cardiaca
D. Forma aritmica
E. Forma obstructiva
CM 14. Enumerati cardiomiopatiile primare pediatrice non-familiale vindecabile:

A. Cardiomiopatia inflamatorie (miocardita)
B. Cardiomiopatia restrictiva
C. Cardiomiopatia indusa de tahicardie
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Nou-nascutii din mame cu diabet zaharat
CM 15 Enumerati mecanismele fiziopatologice comune in cardiomiopatia hipertrofica la copii:

A. Hipertrofie ventriculara stinga
B. Obstructie pe calea de iesire a ventriculului sting
C. Aritmii ventriculare
164
D. Disfunctie diastolica
E. Ischemia miocardului
CM 16. Mentionati afirmatiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative primare pediatrice:

A. Incidenta mai mare la sugari
B. Etiologie infectioasa
C. Poate fi asimptomatica
D. Disfunctie ventriculara progresiva
E. Adesea idiopatice
CM 17. Numiti semnele clinice comune in cardiomiopatia dilatativa la copii:

A. Cardiomegalie
B. Zgomotul II accentuat
C. Prezenta zgomotului III
D. Suflu continuu la focarul pulmonarei
E. Suflu sitolic de regurgitare mitrala
CM 18. Marcati afectiunile pediatrice importante in diagnosticul diferential al cardiomiopatiei

dilatative la copii:
A. Coarctatia de aorta
B. Miocardita acuta
C. Cardiomiopatia restrictiva
D. Defect septal atrial
E. Tumori pericardice
CM 19. Enumerati semnele si simptomele dominante in cardiomiopatia restrictiva primara

pediatrica:
A. Dispneea acentuata de intercurentele respiratorii
B. Turgescenta jugularelor
C. Moartea subita
D. Cardiomegalie
E. Dispnee
CM 20. Indicati grupele de medicamente in conduita copiilor cu cardiomiopatie restrictiva:

A. Glicozidele cardiace
B. Diureticile
C. Anticoagulantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. Blocantele canalelor de calciu
Febra reumatismala acuta (FRA) la copii. Complement Simplu
1. Numiti picul de virsta al debutului Febrei reumatismale acute la copil:

a. 3-5 ani
b. 5-15 ani
c. 16-18 ani
d. Dupa 18 ani
e. 10-18 luni
2. Notati agentul etiologic al Febrei reumatismale acute la copii:

a. Stafilococul aureus
165
b. Streptococul epidermidis
c. Streptococul β-hemolitic grup A
d. Streptococul β-hemolitic grup B
e. Enterococ
3. Precizati la cite saptamini dupa suportarea unei faringoamigdalite streptococice se poate

dezvolta Febra reumatismala acuta:
a. 2-4 saptamini
b. 2-4 luni
c. 1-2 zile
d. 5-6 luni
e. 6-8 saptamini
4. Precizati numarul criteriilor majore Jones in diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. 4
b. 6
c. 3
d. 5
e. 2
5. Notati criteriul minor pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Poliartrita
b. Artralgii
c. Coreea
d. Noduli subcutanati
e. Eritem marginat
6. Precizati criteriul major pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Febra
b. Artralgii
c. Leucocitoza
d. Cresterea intervalului PR la Electrocardiograma
e. Coreea
7. Numiti durata profilaxiei secundare la copiii cu Febra reumatismala acuta cu cardita:

a. 10 ani sau pina la virsta de 25 ani
b. 5 ani sau pina la virsta de 20 ani
c. Toata viata
d. 10 ani sau pina la virsta de 18 ani
e. 5 ani sau pina la virsta de 18 ani
8. Notati durata profilaxiei secundare la copiii cu Febra reumatismala acuta fara cardita:
a. 10 ani sau pina la virsta de 25 ani
b. 5 ani sau pina la virsta de 18 ani
c. 5 ani sau pina la virsta de 25 ani
d. 10 ani sau pina la virsta de 18 ani
e. Toata viata
Complement Multiplu
1. Mentionati caracteristicile artritei in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Afectarea articulatiilor mari si medii
b. Afectare articulara multipla
c. Afectare articulara migratorie
166
d. Artrita eroziva
e. Afectarea articulatiilor mici
2. Enumerati criteriile majore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Cardita
b. Coreea Sydenham
c. Eritem marginat
d. Artralgii
e. Leucocitoza
3. Notati criteriile minore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Artralgii
b. Febra
c. Cardita
d. Cresterea intervalului PR pe Electrocardiograma
e. Cresterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor si Proteinei -C reactive
4. Precizati criteriile de clasificare ale Febrei reumatismale acute la copii:

a. Conform sindromului clinic
b. Conform gradului de activitate
c. Conform evolutiei
d. Conform stadiului Insuficientei cardiace cronice (NYHA)
e. Conform prezentei infectiei streptococice
5. Determinati caracteristicile nodulilor subcutanati Meynet in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Localizarea in hipoderm
b. Sunt nedurerosi
c. Sunt proeminenti deasupra oaselor in zonele de extensie
d. Sunt aderenti
e. Sunt durerosi
6. Precizati caracteristicile eritemului marginat in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Reprezinta zone eritematoase
b. Este localizat pe torace, portiunile proximale ale membrelor
c. Este migratoriu
d. Se albeste la presiune
e. Este pruriginos
7. Mentionati manifestarile pleuro-pulmonare in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Pneumonie interstitiala
b. Vasculita pulmonara
c. Pneumonie prin aspiratie
d. Pleurezie fibrinoasa
e. Pleurezie exudativa
8. Determinati caracteristicile Coreei Sydenham in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Apare mai frecvent la fete
b. Apare in special la virsta de 9–15 ani
c. Apare dupa 3 luni de la infectia streptococica
d. Apare dupa 3 saptamini de la infectia streptococica
e. Are risc de afectare de durata
9. Mentionati caracteristicile clinice ale coreei Sydenham in Febra reumatismala acuta la copii:
a. Manifestarile coreei apar treptat
b. Miscari involuntare, bruste, repetitive
167
c. Miscari coordonate ale membrilor
d. Grimase, zimbete inadecvate
e. Miscarile sunt accentuate de emotii si activitate fizica
10. Precizati semnele miocarditei difuze in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Dispnee la efort fizic minimal
b. Atenuarea zgomotului I
c. Suflu sistolic
d. Accentuarea zgomotului I
e. Cardiomegalie
11. Mentionati caracteristicile procesului inflamator activ in Febra reumatismala acuta la copii:
a. Cresterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor si Proteinei -C reactive
b. Cresterea globulinelor
c. Leucocitoza
d. Cresterea fibrinogenului
e. Trombocitoza
12. Numiti criteriile de confirmare ale infectiei streptococice in Febra reumatismala acuta la copii:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidaza
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
13. Determinati conditiile posibile de stabilire a diagnosticului de Febra reumatismala acuta la copii:
a. 2 criterii majore+o dovada a infectiei streptococice
b. 1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovada a infectiei streptococice
c. 1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovada a infectiei streptococice
d. 2 criterii majore+ 2 criterii minore
e. 1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovada a infectiei streptococice
14. Mentionati scopurile tratamentului medicamentos in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Eradicarea infectiei streptococice si profilaxia ei
b. Supresia inflamatiei in raspuns autoimun
c. Tratamentul Insuficientei cardiace congestive
d. Diminuarea semnelor de activitate a maladiei
e. Vitaminoterapia si fortificarea imunitatii umorale
15. Precizati managementul coreei Sydenham in Febra reumatismala acuta la copii:

a. Tratament antibacterian
b. Tratament antiinflamator
c. Benzodiazepine
d. Corticosteroizi
e. Imunosupresoare
16. Numiti complicatiile tipice ale Febrei reumatismale acute la copii:

a. Insuficienta cardiaca congestiva
b. Endocardita infectioasa
c. Tromboza intracavitara
d. Poliartrita
e. Coreea Sydenham
17. Precizati criteriile de spitalizare ale copiilor cu Febra reumatismala acuta:

a. Adresare primara cu semne clinice de Febra reumatismala acuta
168
b. Adresare primara cu semne clinice de recadere a Febrei reumatismale acuta
c. Comorbiditati importante
d. Nodulii subcutanati
e. Eritem marginat
Lupus eritematos sistemic la copii.

CS
1. Determinati afectarea articulara atipica in Lupusul eritematos sistemic la copii:
a. Oligoartrita
b. Poliartrita
c. Artrita eroziva
d. Artrita asimetrica
e. Artrita articulatiilor mari
2. Precizati numarul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic
la copii:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
e. 1
3. Notati anticorpii care reprezinta un test valoros in diagnosticul Lupusului eritematos sistemic:
a. Complementul C3, C4 crescut
b. Anticorpi antinucleari majorati
c. Anticorpi anti-Sm micsorati
d. Antistreptolizina-O crescuta
e. LE celule crescute
4. Apreciati mecanismul principal patogenetic al Lupusului eritematos sistemic la copii:

a. Autoimun
b. Infectios–alergic
c. Enzimatic
d. Monofazic
e. Infectios
5. Notati raportul genderic in Lupusul eritematos sistemic la copii:

a. F:B=8:1
b. F:B=1:3
c. F:B=1:1
d. F:B=2:1
e. F:B=1:8
6. Determinati virsta medie de debut al Lupusului eritematos sistemic la copii:

a. 1-5 ani
b. 6-8 ani
c. Perioada sugarului
d. Perioada neonatala
e. 10-15 ani
169
7. Numiti manifestarea cutanata clasica in Lupusul eritematos sistemic la copii:
a. Livedo reticularis
b. Sindrom Raynaud
c. Telangiectazii
d. Eritem „in fluture”
e. Alopecia
8. Apreciati manifestarea necorespunzatoare criteriilor ACR pentru diagnosticul de Lupus

eritematos sistemic:
a. Serozite
b. Afectarea neurologica
c. Ulceratii orale nedureroase
d. Sindrom Raynaud
e. Anticorpi antinucleari majorati
Complement Multiplu
1. Notati remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:
a. Metildopa
b. Procainamide
c. Diclofenac
d. Clorpromatina
e. Vitamina E
2. Mentionati manifestarile osteoarticulare intilnite in Lupusul eritematos sistemic:

a. Artralgii
b. Artrita neeroziva
c. Artrita eroziva
d. Miozita
e. Osteonecroza
3. Numiti leziunile cutanate prezente in Lupusul eritematos sistemic:

a. Eritem „in fluture”
b. Fotosensibilitate
c. Leziuni discoide
d. Livedo reticularis
e. Telangiectazii
4. Determinati leziunile la nivelul mucoaselor prezente in Lupusul eritematos sistemic:

a. Ulceratii bucale
b. Fotosensibilitate
c. Ulceratii nazale
d. Telangiectazii
e. Xerostomie
5. Apreciati semnele afectarii vasculare in Lupusul eritematos sistemic:

a. Livedo reticularis
b. Paniculite
c. Febra
d. Purpura palpabila
170
e. Ulceratii la nivelul pulpei degetelor
6. Precizati manifestarile poliserozitei intilnite in Lupusul eritematos sistemic:

a. Peritonita in 5-10%
b. Pleurezie
c. Pericardita
d. Pleurezie in asociere cu pericardita
e. Hemopericard
7. Mentionati variantele morfopatologice ale nefritei lupice conform clasificarii OMS:

a. Nefrita mezangiala
b. Nefrita proliferativa focala
c. Nefrita infectioasa
d. Nefrita membranoasa
e. Nefrita proliferativa difuza
8. Numiti manifestarile cardiovasculare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:

a. Tromboze venoase
b. Pericardita
c. Endocardita Libman–Sacks
d. Endocardita bacteriana
e. Hipotensiunea arteriala
9. Mentionati afectarile pulmonare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:

a. Pneumonita lupica
b. Pleurezie
c. Hipertensiune pulmonara
d. Hemoragii pulmonare
e. Pneumonie interstitiala
10. Notati afectarile sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Nevrite periferice sau craniene
b. Psihoze
c. Meningita aseptica
d. Convulsii febrile
e. Accidente vasculare cerebrale
11. Precizati anomaliile imunologice specifice Lupusului eritematos sistemic:

a. Anticorpi antinucleari majorati
b. Anticorpi anti–ADN dublu catenar crescuti
c. Complementul C3, C4 crescut
d. Anticorpi anticardiolipinici majorati
e. Anticorpi antifosfolipidici majorati
12. Numiti manifestarile hematologice specifice Lupusului eritematos sistemic:

a. Anemie
b. Leucocitoza
c. Leucopenie cu limfopenie
d. Trombocitoza
171
e. Trombocitopenie
13. Precizati preparatele medicamentoase folosite in tratamentul Lupusului eritematos sistemic:

a. Antiinflamatorii nesteroidiene
b. Steroizi
c. Imunosupresive
d. Preparate biologice (inhibitori ai factorului de necroza tumorala α)
e. Antibacteriene
14. Determinati tratamentul nemedicamentos in Lupusul eritematos sistemic:

a. Dieta hipolipidica
b. Creme protectoare SPF 30–50
c. Consumul alimentelor bogate in Calciu si vitamina D
d. Cafea, ceai concentrat
e. Evitarea stresului psihoemotional
15. Precizati factorii predictivi ai evolutiei negative in Lupusul eritematos sistemic:

a. Trombocitopenia
b. Hipertensiunea arteriala
c. Debut pina la virsta de 20 ani
d. Activitatea crescuta a bolii
e. Anticorpi antinucleari
Sclerodermia Sistemica la copii (SS). Complement simplu

1. Numiti criteriul major pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemica:
a. Fibroza bazala pulmonara bilaterala
b. Afectare sclerodermica a pielii proximal de articulatiile metacarpofalangiene sau
metatarsofalangiene
c. Febra
d. Ulceratii digitale
e. Pierdere ponderala
2. Precizati numarul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie

Sistemica:
a. Doua
b. Trei
c. Unul
d. Nici unul
e. Patru
3. Determinati afectarea de baza in Sclerodermia Sistemica:

a. Afectarea transmiterii impulsului nervos
b. Afectarea maduvei osoase
c. Afectarea functiei osteoblastelor
d. Afectarea formarii impulsului nervos
e. Afectarea endoteliului vascular
4. Mentionati semnul cel mai frecvent intilnit in etapa initiala a Sclerodermiei Sistemice:
a. Anomalii de pigmentare
172
b. Edematierea pielii
c. Fata cu aspect de masca
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceratii tegumentare
Complement Multiplu
1. Precizati formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice dupa Leroy:

a. Sclerodermia Sistemica difuza cutanata
b. Sclerodermia Sistemica limitata
c. Sclerodermia Sistemica limitata cutanata
d. Sclerodermia Sistemica viscerala
e. Sclerodermia Sistemica „sine scleroderma”
2. Enumerati criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemica:

a. Sclerodactilia
b. Fibroza pulmonara bazala bilaterala
c. Afectari tenosinoviale
d. Ulceratii digitale si/sau cicatrice pe falanga distala
e. Febra
3. Numiti preparatele de baza utilizate in tratamentul Sclerodermiei Sistemice:

a. Preparate imunosupresive
b. Preparate antifibrozante
c. Glucocorticoizi
d. Vitaminoterapie
e. Preparate enzimatice (lidaza, ronidaza)
4. Enumerati complicatiile specifice ale Sclerodermiei Sistemice:

a. Insuficienta pulmonara cronica
b. Boala cronica renala
c. Autoamputatiile degetelor
d. Obezitatea
e. Disritmii cardiace
5. Determinati modificarile apreciate la capilaroscopie in Sclerodermia Sistemica:

a. Reducerea numarului de anse capilare
b. Largirea anselor capilare
c. Distorsiunea anselor capilare
d. Ingustarea anselor capilare
e. Hemoragii
6. Mentionati criteriile de clasificare ale Sclerodermiei Sistemice:

a. Evolutia
b. Gradul de activitate
c. Perioadele clinice
d. Virsta
e. Sexul
173
7. Numiti maladiile de baza cu care se efectuiaza diagnosticul diferential al Sclerodermiei
Sistemice la copii:
a. Scleredemul Buschke
b. Accidentul vascular cerebral
c. Fenilcetonurie
d. Dermatomiozita juvenila
e. Artrita juvenila idiopatica
8. Determinati criteriile de diagnostic ale sindromului CREST in Sclerodermia Sistemica la

copii:
a. Calcinoza
b. Fenomenul Raynaud
c. Excitabilitatea
d. Sclerodactilie
e. Tensiunea arteriala diastolica marita
Dermatomiozita juvenila (DMJ). Complement Simplu

1. Precizati virsta de debut a Dermatomiozitei juvenile:
a. Perioada sugarului
b. 5-14 ani
c. 1-5 ani
d. Dupa 18 ani
e. Perioada neonatala
2. Mentionati caracteristica afectarii musculare in Dermatomiozita juvenila:

a. Afectarea musculara asimetrica
b. Afectarea musculara a segmentelor distale ale membrelor
c. Afectarea muschilor globilor oculari
d. Afectarea musculara proximala simetrica
e. Slabiciune musculara rar intilnita
3. Precizati manifestarea tegumentara caracteristica Dermatomiozitei juvenile:

a. Rash heliotrop
b. Ulceratii digitale
c. Rash malar
d. Eruptii maculare sau maculo-papuloase
e. Sclerodactilie
4. Notati enzima, majorarea careia este nespecifica in Dermatomiozita juvenila:

a. Aldolaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Lactatdehidrogenaza
d. Catalaza
e. Aspartataminotransferaza (AST)
5. Determinati grupul de muschi afectat in Dermatomiozita juvenila:

a. Muschiul scheletic
b. Muschii globilor oculari
c. Muschii netezi
174
d. Muschii scheletici si netezi
e. Muschii netezi si a globilor oculari
6. Precizati manifestarea articulara necaracteristica in Dermatomiozita juvenila:

a. Artralgii
b. Artrita neeroziva
c. Artrita acuta
d. Artrita eroziva
e. Artrita fugace
7. Apreciati afecatrea carui grup de muschi determina prognosticul nefavorabil in Dermatomiozita

juvenila:
a. Afectarea muschilor coapsei
b. Afectarea muschilor scapulari
c. Afectarea muschilor intercostali
d. Afectarea muschilor faringelui si esofagului
e. Afectarea articulatiilor
8. Precizati medicatia de prima linie utilizata in tratamentul Dermatomiozitei juvenile:

a. Imunosupresoare
b. Imunoglobulina intravenos
c. Terapie biologica
d. Glucocorticosteroizi
e. Fizio-kinetoterapie
Complement Multiplu
1. Notati manifestarile musculare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Slabiciune musculara
b. Tumefiere musculara
c. Disfagie
d. Afectarea muschilor globilor oculari
e. Afectarea muschilor flexori ai gitului
2. Mentionati manifestarile articulare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Artralgii
b. Artrita eroziva
c. Artrita neeroziva
d. Tumefiere articulara
e. Degete in forma de bambus
3. Precizati manifestarile pulmonare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Afectarea muschilor intercostali
b. Afectarea diafragmului
c. Pneumonia de aspiratie
d. Insuficienta respiratorie cronica
e. Pneumotorax
4. Numiti manifestarile tegumentare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Rash heliotrop
175
b. Eritem in ”V”
c. „Miina mecanicului”
d. Rash malar
e. Papule Gottron
5. Precizati modificarile aparute la electromiografie in Dermatomiozita juvenila:

a. Fibrilatii spontane de repaus
b. Descarcari de complexe inalte
c. Potentiale polifazice
d. Descarcari bizare de frecventa joasa
e. Potentiale monofazice
6. Determinati patologiile utilizate in diagnosticul diferential al Dermatomiozitei juvenile:

a. Rabdomioliza
b. Boli neuromusculare
c. Febra reumatismala acuta
d. Miopatii metabolice
e. Miopatii medicamentoase
7. Notati nivelul caror enzime serice creste in Dermatomiozita juvenila:

a. Lactatdehidrogenaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Alaninaminotransferaza
d. Aldolaza
e. Catalaza
8. Precizati modificarile histologice caracteristice pentru Dermatomiozita juvenila:

a. Atrofie perifasciculara
b. Infiltrat limfocitar perivascular
c. Hemoragie
d. Edem si inflamatie vasculara in derm
e. Infarcte tisulare locale
9. Determinati modificarile caracteristice aparute la biopsia musculara in faza acuta a

Dermatomiozitei juvenile:
a. Necroza fibrelor musculare tip 1 sau 2
b. Atrofie perifasciculara
c. Calcificari musculare
d. Infarcte tisulare locale
e. Infiltrat inflamator perivascular
10. Apreciati modificarile caracteristice aparute la biopsia musculara in faza tardiva a

Dermatomiozitei juvenile:
a. Calcificari musculare
b. Fibrozare endomisiala
c. Infiltrat inflamator perivascular
d. Atrofie perifasciculara
e. Necroza miofibrilara
11. Mentionati criteriile de diagnostic pentru Dermatomiozita juvenila:

176
a. Manifestari dermatologice
b. Modificari la Electromiografie
c. Cresterea enzimelor serice musculare
d. Slabiciuni musculare asimetrice
e. Mialgii in asociere cu o forta musculara normala
12. Precizati auto-anticorpii specifici in Dermatomiozita juvenila:

a. Anticorpi antinucleari
b. Auto-anticorpi miozitici asociati anti-MMA
c. Factorul reumatoid
d. Auto-anticorpi specifici miozitici anti-MSA
e. Antistreptolizina-O
13. Numiti preparatele medicamentoase utilizate in tratamentul Dermatomiozitei juvenile:

a. Glucocorticoizi
b. Imunosupresori
c. Vasodilatatoare
d. Vitaminoterapie
e. Dezagregante
14. Precizati explorarile paraclinice caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

b. Biopsia musculara
c. Anomaliile imunologice
d. Electromiografia
e. Cresterea nivelului enzimelor serice musculare
f. Diminuarea nivelului enzimelor serice musculare
15. Numiti manifestarile gastrointestinale caracteristice Dermatomiozitei

juvenile:
a. Disfagie
b. Disfonie
c. Diaree
d. Ulceratii la nivelul mucoaselor
e. Dureri abdominale
16. Apreciati complicatiile caracteristice Dermatomiozitei juvenile:

a. Calcinoze
b. Sindrom Raynaud
c. Osteoporoza
d. Rash heliotrop
e. Lipodistrofia
Artrita juvenila idiopatica (AJI). Complement Simplu

1. Precizati numarul de articulatii afectate in Artrita juvenila idiopatica forma oligoarticulara:
a. 6
b. >5
c. >4
d. 5
e. ≤4
177
2. Mentionati variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulara:
a. Evolutie persistenta si extensiva
b. Evolutie lenta
c. Evolutie progresiva
d. Evolutie regresiva
e. Evolutie monociclica
3. Precizati numarul de articulatii afectate in Artrita juvenila idiopatica forma

poliarticulara:
a. ≥5
b. 3-4
c. <4
d. 4-5
e. 2
4. Apreciati semnificatia artritei juvenile idiopatice forma poliarticulara

seropozitiva:
a. Majorarea valorilor proteinei –C reactive
b. Cresterea valorilor antistreptolizinei-O
c. Majorarea valorilor factorului reumatoid
d. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
e. Majorarea valorilor complexelor imune circulante
5. Mentionati variantele Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulara:

a. Cu Factorul reumatoid pozitiv si Factorul reumatoid negativ
b. Cu Antistreptolizina-O pozitiva si Factorul reumatoid negativ
c. Cu Factorul reumatoid pozitiv si Antistreptolizina-O negativa
d. Cu Antistreptolizina-O negativa si Antistreptolizina-O pozitiva
e. Cu Complexele imune circulante majorate si cu Complexele imune circulante
micsorate
6. Determinati in care forma clinica a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent
complicatiile oculare:
a. Forma sistemica
b. Forma poliarticulara
c. Forma oligoarticulara
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazica
7. Precizati cite stadii radiologice dupa Steinbrocker sunt in Artrita juvenila idiopatica:
a. 3
b. 4
c. 2
d. 5
e. 6
8. Determinati in care stadiu radiologic dupa Steinbrocker in Artrita juvenila idiopatica apar
eroziunile osoase:
178
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
9 Precizati ce clasa functionala dupa Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenila idiopatica aflat in scaun cu rotile:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
10 Mentionati ce clasa functionala dupa Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenila idiopatica cu limitarea miscarilor din cauza durerilor:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
11. Notati forma clinica a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulatiilor sacroiliace:
a. Forma sistemica
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulara
d. Forma oligoarticulara
e. Artrita psoriazica
12. Precizati cite grade de activitate sunt in Artrita juvenila idiopatica:

a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6
Complement Multiplu
1. Numiti variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice:
a. Forma sistemica
b. Forma poliarticulara
c. Forma oligoarticulara
d. Artrita psoriazica
e. Artrita reactiva
2. Precizati criteriile de clasificare ale Artritei juvenile idiopatice:

a. Durata bolii >6 saptamini
b. Debutul bolii pina la virsta de 16 ani
c. Artrita persistenta
d. Artrita neeroziva
e. Artrita fara sechele
179
3. Determinati factorii de risc in declansarea Artritei juvenile idiopatice:
a. Traumatism articular frecvent
b. Infectii intercurente frecvente
c. Alergia alimentara
d. Hipoinsolatia
e. Sedentarismul
4. Mentionati simptomele Artritei juvenile idiopatice forma sistemica:

a. Febra prelungita
b. Artrita persistenta
c. Limfadenopatie generalizata
d. Cefalee
e. Greturi
5. Precizati particularitatile febrei in Artrita juvenila idiopatica forma

sistemica:
a. Febra prelungita
b. Subfebrilitate
c. Febra zilnica
d. Febra cu durata mai mare de 14 zile
e. Febra cu durata mai mare de 7 zile
6. Numiti particularitatile exantemului in Artrita juvenila idiopatica forma

sistemica:
a. Eruptii eritematoase
b. Eruptii buloase
c. Eruptii migratorii
d. Eruptii cu intensificare la picul febril
e. Eruptii localizate in regiunea piloasa a capului
7. Precizati criteriile de spitalizare ale pacientilor cu Artrita juvenila idiopatica

forma sistemica:
a. Adresare primara cu semne clinice de Artrita juvenila idiopatica forma sistemica
b. Adresare repetata cu semne clinice de agravare a bolii
c. Aparitia complicatiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemica
d. Comorbiditati importante
e. Remisiune medicamentos indusa a Artritei juvenile idiopatice forma sistemica
8. Determinati complicatiile Artritei juvenile idiopatice in forma sistemica:

a. Sindromul de activare macrofagala
b. Amiloidoza renala
c. Traumatismul articular
d. Insuficienta cardiaca
e. Retard fizic
9. Mentionati preparatele medicamentoase administrate in Artrita juvenila

idiopatica forma sistemica:
a. Antiinflamatorii nesteroidiene
180
b. Glucocorticoizi
c. Tratament de fond
d. Magnetoterapia
e. Vitaminoterapia
10. Precizati cu care maladii se efectuiaza diagnosticul diferential in cazul

Artritei juvenile idiopatice forma sistemica:
a. Leucemie acuta
b. Infectii generalizate
c. Epilepsie
d. Mucopolizaharidoza
e. Pneumonie acuta
11 Numiti complicatiile oculare in Artrita juvenila idiopatica:

a. Uveita cronica anterioara
b. Cataracta
c. Colobom
d. Cecitate
e. Conjunctivita cronica
12.Determinati criteriile de diagnostic ale Artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulara:

a. Artrita persistenta a 4 si mai putine articulatii
b. Hepatosplenomegalie
c. Complicatii oculare frecvente
d. Retard fizic precoce
e. Amiloidoza renala
13. Mentionati caracteristica artritei in Artrita juvenila idiopatica:

a. Artrita persistenta
b. Artrita eroziva
c. Artrita anchilozanta
d. Artrita neeroziva
e. Artrita deformanta
14. Precizati particularitatile Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulara seropozitiva:

a. Evolutie severa
b. Aparitia precoce a contracturilor articulare
c. Aparitia precoce a eroziunilor osoase
d. Evolutie usoara
e. Retard fizic precoce
15. Notati caracteristicile stadiului radiologic III dupa Steinbrocker in Artrita juvenila idiopatica:
a. Osteoporoza difuza marcata
b. Eroziuni osoase
c. Tumefiere usoara periarticulara
d. Contracturi articulare
e. Largirea spatiului articular
16. Precizati caracteristicile clasei functionale IV dupa Steinbrocker in Artrita juvenila

idiopatica:
181
a. Miscari ample in articulatii
b. Contracturi articulare
c. Pacient in scaun cu rotile
d. Autoingrijirea dificila
e. Mers schiopatat
17. Mentionati caracteristicile gradului III de activitate in Artrita juvenila idiopatica:

a. Numarul de articulatii dureroase >6
b. Indicele de activitate al bolii DAS28 >5,1
c. Valorile Vitezei de sedimentare a hematiilor accelerate de 3-4 ori de la norma
d. Valorile Proteinei –C reactive accelerate de 3-4 ori de la norma
e. Indicele de activitate al bolii DAS28 <2,6
18. Determinati criteriile de diagnostic ale artritei psoriazice:

a. Artrita+psoriazis tegumentar la pacient
b. Artrita+psoriazis tegumentar la rude de gradul I
c. Artrita neeroziva
d. Artrita +onicoliza si dactilita
e. Artrita migratorie
19. Notati caracteristicile artritei in asociere cu entezite:

a. Predominanta sexului masculin
b. Afectarea articulatiilor sacroiliace
c. Entezopatii
d. Afectarea articulatilor mici ale pumnilor
e. Afectarea genderica egala
20. Precizati in care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu
Metotrexat:
a. Forma poliarticulara seropozitiva
b. Forma oligoarticulara cu complicatii oculare
c. Artrita psoriazica
d. Forma poliarticulara seronegativa
e. Forma oligoarticulara
21. Mentionati modificarile paraclinice in Artrita juvenila idiopatica forma sistemica:

a. Leucocitoza
b. Trombocitopenie
c. Viteza de sedimentare a hematiilor accelerata
d. Proteina –C reactiva accelerata
e. Complexele imune circulante majorate
22. Determinati ce include diagnosticul clinic de Artrita juvenila idiopatica:

a. Forma clinica
b. Gradul de activitate
c. Clasa functionala dupa Steinbrocker
d. Stadiul radiologic dupa Steinbrocker
e. Virsta pacientului la debutul Artritei juvenile idiopatice
182
Malabsorbtia intestinala la copil. Complement simplu.
1. Cs. Selectati testul care confirma diagnosticul de boala celiaca la copii:
A. Dozarea albuminei in meconiu
B. Rectoromanoscopie
C. Biopsia mucoasei intestinale
D. Dozarea clorului in sudoare
E. Examen baritat
2. Cs. Boala celiaca este o intoleranta la:

A. Dizaharide
B. Gluten si proteinele inrudite
C. Lipide animale
D. Monozaharide
E. Lipide vegetale
3. Cs. Steatoreea cu predominarea acizilor grasi este caracteristica in:

A. Alergie alimentara
B. Enteropatia exudativa
C. Insuficiensa de lactaza
D. Boala celiaca
E. Pancreatita acuta
4. Cs. Selectati produsul alimentar contraindicat in boala celiaca la copii:

A. Terci din gris
B. Terci din hrisca
C. Terci din orez
D. Terci din porumb
E. Terci din soia
5. Cs. Boala celiaca este o enteropatie mediata prin mecanisme:

A. Enteropatie mediata imun
B. Enteropatie bacteriana
C. Enteropatie parazitara
D. Enteropatie alergica
E. Mecanisme nedeterminate
6. Cs. Boala celiaca este o consecinta a interactiunii urmatorilor factori, in afara de:
A. Factorul exogen – glutenul
B. Factorul genetic (ereditar)
C. Factori imunologici celulari si umorali
D. Factorul enzimatic – insuficienta de peptidaze
E. Factorul infectios-parazitar
7. Cs. Boala celiaca este :

A. Maldigestie
B. Malabsorbtie
C. Dereglare a circulatiei limfatice intestinale
D. Accelerare a tranzitului intestinal
E. Alergie alimentara
183
8. Cs. Precizati leziunea caracteristica la biopsia intestinala in boala celiaca la copii:
A. Atrofie vilozitara intestinala totala sau subtotala
B. Infiltrat al mucoasei cu bazofile si mastocite
C. Depozite imune din IgE, complement si fibrina
D. Hipoplazia criptelor intestinale
E. Hipocelularitate in lamina propria
9. Cs. Pentru diagnosticul de boala celiaca la copii nu sunt valabili:
A. Anticorpi antigliadinici IgA
B. Anticorpi antiendomisiali IgA
C. Anticorpi antinucleari
D. Anticorpi antireticulina IgA
E. Anticorpi transglutaminazici
10. Cs. Precizati virsta la care debuteaza cel mai frecvent boala celiaca la copii:
A. Neonatala
B. Sub 6 luni
C. 6-10 luni
D. Dupa 12 luni
E. Pubertate
11. Cs. Boala celiaca la copii apare la diversificarea alimentatiei cu:
A. Pireu din fructe
B. Pireu din legume
C. Piure din carne
D. Paste fainoase
E. Produse de mare
12. Cs. Selectati afirmatia care nu este corecta in tratamentul bolii celiace la copii:
A. Dietoterapia este esentiala in vindecare
B. Steroizii sunt frecvent utili in vindecare
C. Disparitia semnelor bolii este in saptamini-luni de tratament
D. Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat
E. Regimul fara gluten pentru toata viata
13. Cs. Precizati ce boala este Fibroza chistica la copii:

A. Boala congenitala
B. Boala monogenica
C. Boala dobindita
D. Aberatie cromozomiala
E. Boala poligenic
14. Cs. Indicati calea de transmitere a Fibrozei chistice la copii:

A. Autosomal recesiva
B. Autosomal dominanta
C. Legata de X-cromosom
D. Multifactoriala
E. Este boala dobindita
15. Cs. Precizati glandele afectate in fibroza chistica la copii:

A. Glandele endocrine secretoare de mucus
B. Celule Langerhans
C. Glande parietale stomacale
D. Glande exocrine secretoare de mucus
184
E. Enterocite
16. Cs. Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:

A. Atrezia cailor biliare
B. Pneumonie
C. Ileus meconial
D. Icter nuclear
E. Displazie bronsica
17. Cs. Dereglarea primara in fibroza chistica, forma intestinala este:

A. Malabsorbtia
B. Maldigestia
C. Limfangiectazia intestinala
D. Dereglarea fluxului sanguin intestinal
E. Dereglarea tranzitului intestinal
18. Cs. Precizati modificarea caracteristica in fibroza chistica la copii:

A. Atrofie vilozitara intestinala subtotala la biopsie
B. Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei
C. Coprograma-acizi grasi crescuti
D. Amilaza serica crescuta
E. Nivelul de clor in sudoare crescut
19. Cs. Diareea in fibroza chistica are urmatoarea caracteristica:

A. Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide
B. Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, pastoase
C. Diareea cu singe, mucus, puroi
D. Doar hemocolita
E. Diareea cu tenesme
20. Cs. Excretie crescuta a clorului cu sudoarea este caracteristica pentru:

A. Pancreatita cronica
B. Celiachie
C. Enteropatie exudativa
D. Intoleranta la dizaharide
E. Fibroza chistica
21. Precizati unicul tratament efectiv in boala celiaca la copii:

A. Dieta fara gluten
B. Dieta fara lipide
C. Dieta fara proteine
D. Glucocorticosteroizi
E. Antileucotriene
22. Indicati durata regimului fara gluten in boala celiaca la copii:

A. Pina la pubertate
B. Toata viata
C. Doar la copilul sugar
D. Doar pe perioada acutizarii
185
E. Doar pina la diversificare
23. Precizati tratamentul de substitutie obligator in fibroza cistica la copii:

A. Insulina
B. Mineralocorticoizi
C. Enzime pancreatice
D. Suc gastric concentrat
E. Hormon de crestere
Complement multiplu.
1. Cm. Boala celiaca este intoleranta la proteinele din urmatoarele cereale:
A. Griu
B. Orz
C. Soia
D. Orez
E. Secara
2. Cm. Boala celiaca este rezultatul interactiunii urmatorilor factori patologici:

A. Factorul infectios-parazitar
B. Infectia virala persistenta
C. Factorul genetic
D. Factorul toxic-gliadina
E. Factorul imunologic
3. Cm. Distrugerea enterocitelor in boala celiaca este datorata urmatoarelor mecanisme:

A. efectului toxic al gliadinei
B. prin intermediul Ig E
C. mecanismelor imunologice
D. actiunea cronica a virusurilor
E. actiunea cronica a microbilor
4. Cm. Marcati leziunile caracteristice la biopsia intestinala in boala celiaca la copii:

A. Hipoplazia criptelor intestinale
B. Numar crescut de limfocite intraepiteliale
C. Hipocelularitate in lamina propria
D. Atrofia vilozitara subtotala
E. Doar o reactie vasculara
5. Cm. Selectati semnele digestive tipice in boala celiaca la copii:

A. Saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente
B. Diaree cu mucus, puroi, singe
C. Scaune voluminoase, fetide, steatoreitice
D. Abdomen voluminos (pseudoascita)
E. Anorexie rebela constanta
6. Cm. Indicati tipurile de anticorpi valabili pentru diagnosticul de boala celiaca la copii:
A. Antistreptolizina
B. Antiendomisiali
C. Antireticulina
D. Antitransglutaminazici
186
E. Antinucleari
7. Cm. Enumerati manifestarile clinice comune in boala celiaca atipica la copii:

A. Sindromul anemic cronic
B. Osteoporoza prematura
C. Artrita deformanta
D. Nanismul
E. Neuropatie periferica
8. Cm. Selectati afirmatiile corecte in tratamentul bolii celiace la copii:

A. Regimul dietetic este unica conditie pentru vindecare
B. Excluderea partiala a glutenului din alimentatie
C. Excluderea absoluta a glutenului din alimentatie
D. Regimul fara gluten toata viata
E. Regimul fara gluten pina la pubertate
9. Cm. Marcati produsele alimentare contraindicate in boala celiaca la copii:

A. Din orez
B. Din griu
C. Din soia
D. Din secara
E. Din porumb
10. Cm. Indicati produsele alimentare permise in boala celiaca la copii:

A. Din hrisca
B. Din porumb
C. Din soia
D. Din orz
E. Din secara
11. Cm. Enumerati manifestarile clinice in forma tipica de boala celiaca la copii:
A. Diaree cu polifecasie, steatoree
B. Osteoporoza prematura
C. Artrita deformanta
D. Retard staturo-ponderal
E. Distensie abdominala (aspect de paiangen)
12. Cm. Precizati caracteristicele genetice ale fibrozei chistice la copii:

A. Boala autosomala X-lincata
B. Boala monogenica
C. Boala autosomal -recesiva
D. Boala autosomal –dominanta
E. Aberatie cromosomiala
13. Cm. Enumerati organele afectate primar in fibroza chistica la copii:

A. Creierul
B. Glandele sexuale femenine
C. Caile biliare hepatice
D. Pancreasul
E. Mucoasa traheobronsica
187
14. Cm. Pentru ileusul meconial din fibroza chistica sunt caracteristice:
A. Debuteza in primele 24-48 ore dupa nastere
B. Diaree, varsaturi, meteorism
C. Varsaturi bilioase, deshidratare
D. Lipsa eliminarii de meconiu
E. Radiologic-absenta aerului in colon
15. Cm. Precizati caracteristicele diareei din fibroza chistica la copii:

A. Scaune steatoreice, nedigerate
B. Scaune voluminoase, lucioase, fetide
C. Scaune apoase, frecvente, acide
D. Scaune cu mucus, singe, puroi
E. Scaune cu aspect normal
16. Cm. Selectati manifestarile clinice caracteristice pentru fibroza chistica la copii:
A. Dermatita atopica
B. Tuse recidivanta, dispnee, wheezing
C. Diaree cronica-steatoree
D. Ileus meconeal
E. Malnutritie staturoponderala
17. Cm. Indicati elementele fiziopatologice esentiale in fibroza chistica la copii:

A. Secretie abundenta de mucus viscos, deshidratat
B. Obstructia canalelor excretorii ale glandelor exocrine
C. Dezvoltarea fibrozei pulmonare
D. Secretie normala de mucus
E. Secretiile celulelor afectate sunt sarace in calciu, proteine
18. Cm. Enumerati examenele paraclinice care confirma diagnosticul de fibroza chistica la copii:
A. Nivele crescute de IgE serice
B. Nivele crescute anticorpi antiendomisiali
C. Testul sudorii pozitiv
D. Creatoree, steatoree in mase fecale
E. Nivele scazute tripsina in masele fecale
19. Cm. Selectati metodele de tratament in fibroza chistica la copii:

A. Dieta hipercalorica
B. Dieta fara gluten
C. Mucolitice
D. Substitutie cu enzime pancreatice
E. Kinetoterapie
20. Cm. Terapia nutritionala din fibroza chistica la copii include urmatoarele:
A. Dieta bogata in glucide
B. Dieta bogata in lipide
C. Suplinire cu vitamine liposolubile
D. Substitutie cu enzime pancreatice
E. Dieta fara gluten
188
Maladiile cailor biliare la copii. Disfunctia vezicii biliare. Colecistitele la copii
1. Cs Notati factorul etiologic definitoriu in colecistita acuta la copii:

A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
C. Efortul fizic
D. Stesul neuropsihic
E. Facorul infectios
2. Cs Notati factorul principal ce contribuie la stimularea evacuarii bilei:

A. Secretina
B. Amilaza
C. Colecistokinina
D. Gastrina
E. Sfincterul Oddi
3. Cs Stabiliti in care forme de colecistita acuta la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice
4. Cs Tratamentul in cazul colicistitei acute la copii nu include:

A. Antibioticele
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antispasticele
D. Analgezicele
E. Regimul igieno – dietetic
5. Cs Precizati care forma de colecistita acuta evolueaza cel mai usor:

A. Flegmonoasa
B. Gangrenoasa
C. Nespecfica
D. Catarala
E. Specifica
6. Cs Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A,D, si K
B. Vitaminelor B si C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
7. Cs Marcati care este investigatia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orala
B. Radiografia abdominala simpla
C. Ecografia veziculei biliare
189
D. Scintigrafia radioizotopica
E. Tomografia computerizata abdominala
8. Cs Stabiliti ce prezinta hemoleucograma la copiii cu colecistita cronica in remisiune:

A. VSH marit
B. Leucocitoza
C. Anemie
D. Este in limitele normei
E. Prezinta modificari nespecifice
9. Cs Criteriile ecografice pentru colecistita cronica la copii sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Marirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Ingrosarii (≥3mm) si deformarii peretilor vezicii biliare
C. Indurarii si/sau stratificarii peretilor vezicii biliare
D. Micsorarii in dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenitatii cavitatii vezicii biliare
10. Cs Acuzele pacientilor cu colecistita cronica sunt, in afara de :

A. Cefalee
B. Subfebrilitate
C. Greata
D. Scaun instabil
E. Febra 39-40 0 C
11. Cs Precizati in ce situatii se indica regimul la pat in caz de colecistita cronica la copii:
A. In prezenta febrei si a sindromului dolor
B. La disparitia febrei si a sindromului dolor
C. La disparitia febrei
D. La disparitia sindromului dolor
E. In remisiune
12. Cs Stabiliti ce prezinta hemoleucograma la copii cu disfunctia vezicii biliare:

A. VSH marit
B. Leucocitoza
C. Anemie
D. Este in limitele normei
E. Prezinta modificari nespecifice
13. Cs Evidentiati ce este characteristic pentru disfunctia vezicii biliare hipertona-hiperkinetica la

copii:
A. Hipotonia sf. Oddi
B. Tonusul vezicii biliare si sf. Oddi crescute
C. Hipotonia vezicii biliare
D. Vezica biliara este marita in volum
E. Dureri surde, siciitoare
14. Cs Evidentiati ce este characteristic pentru disfunctia vezicii biliare cailor biliare tip hipoton-
hipokinetic la copii:
A. Spasmul sf. Oddi
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare
190
C. Tonusul vezicii biliare si sf. Oddi sunt scazute
D. Vezica biliara este mica in volum
E. Atrezia cailor biliare intrahepatice
15. Cs Precizati care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru disfunctia cailor biliare
hipotone la copii:
A. Durerile surde, disconfortul in hipocondrul drept
B. Greturile, inapetenta
C. Gustul amar matinal
D. Durerea acuta, violenta
E. Meteorism, constipatia
16. Cs Etiologia disfunctiei cailor biliare la copii este, cu exceptia:

A. Disfunctiei neurovegetativa
B. Hepatitei virala suportata
C. Traumatismelor
D. Alergiei alimentara
E. Maladiilor endocrine
17. Cs Factori predispozanti pentru dezvoltarea disfunctiei cailor biliare la copii sunt, cu exceptia:
A. Modului sedentar de viata
B. Traumei plexului solar
C. Anomaliilor vezicii si cailor biliare
D. Predispozitiei ereditara
E. Cistita
18. Cs Selectati care din semnele clinice nu este caracteristica pentru disfunctia vezicii biliare
hipertone (hiperkinetice) la copii:
A. Greturi, varsaturi bilioase
B. Durere acuta, colicativa in hipocondriul drept
C. Durere acuta, colicativa in hipocondriul sting
D. Dureri in hipocondrul drept la efort fizic
E. Durerea survine postprandial, dupa stres
19. Cs Precizati ce nu va include tratamentul disfunctiei vezicii biliare hipotone la copil:

A. Spasmoliticele
B. Drenajele (sondaj) biliare
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizanta
E. Medicatia prokinetica
20. Cs Precizati ce nu va include tratamentul disfunctiei vezicii biliare hipertone la copil:

A. Regim igieno-dietetic
B. Drenajele (sondaj) biliare
C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
E. Neurotropele-sedative
Complement multiplu
1. Cm Determinati care poate fi etiologia colecistitelor acute la copii :
191
A. Bacteriana
B. Virala
C. Parazitara
D. Autoimuna
E. Alimentara
2. Cm Marcati care sunt caile de emergenta a infectiei spre vezica biliara:

A. Hematogena
B. Limfogena
C. Ascendenta din duoden
D. Transcutana
E. Prin inoculare directa
3. Cm Marcati care pot fi factorii predispozanti pentru declansarea colecistielor acute la copii:
A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii
B. Septuri intravezicale
C. Normokinezia cailor bliare
D. Hipofunctia pancreatica exocrina
E. Hipermotilitatea gastrica
4. Cm Notati sindroamele clinice ce descriu un caz tipic de colecistita acuta la copii:

A. Sindromul dolor abdominal
B. Sindromul hemoragic
C. Sindromul dispeptic
D. Sindromul de intoxicatie
E. Sindromul edematos
5. Cm Precizati prin ce se caracterizeaza sindromul dureros abdominal in cazul colecistitei acute la

copii:
A. Durerea suprapubiana
B. Durerea localizata in hipocondrul sting
C. Durerea localizata in hipocondrul drept
D. Durerea poate iradia in hemitoracele drept
E. Durerea poate iradia in hemitoracele sting
6. Cm Marcati semnele clinice pozitive in cazul colecistitei acute la copii:

A. Merphy
B. Ortner
C. Kehr
D. Lepine
E. Giordano
7. Cm Notati formele clinice de colecistita acuta la copii:

A. Catarala
B. Flegmonoasa
C. Gangrenoasa
D. Granulomatoasa
E. Erozia
192
8. Cm Precizati care sunt modificarile hematologice, caracteristice pentru colecistita acuta bacteriana
la copii:
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoza
D. Neutrofilia
E. VSH sporit
9. Cm Stabiliti care sunt modificarile ultrasonografice depistate in caz de colecistita acuta la copii:
A. Marirea in volum a vezicii bilare si ingrosarea peretilor mai mult de 3 mm
B. Ingrosarea si dedublarea peretilor vezicii biliare
C. Subtierea peretilor vezicii biliare
D. Dereglari de motriciate cu staza bilara
E. Prezenta anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului
10. Cm Determinati ce include tratamentul formelor usoare de colecistite acute la copii:

A. Regim la pat
B. Masa Nr. 5 dupa Pevzner
C. Terapie infuzionala
D. Antiboticoterapie
E. Spasmolitice
11. Cm Marcati formele colecistitelor cronice, dupa etiologie:

A. Genetice
B. Neinfectioase
C. Termice
D. Infectioase
E. Actinice
12. Cm Stabiliti ce cauzeaza colecistitele cronice infectioase la copii:

A. Virusurile
B. Fungii
C. Bacteriile
D. Micoplazma
E. Chlamidiile
13. Cm Notati cauzele neinfectioase ale colecistitelor cronice la copii:

A. Litiaza biliara
B. Refluxul duodeno gastral
C. Refluxul duodeno-biliar
D. Reactiile alergice in diatezele atopice
E. Colitele cronice
14. Cm Selectati formele colecistitelor cornice la copii:

A. Calculoase
B. Icterice
C. Acalculoase
D. Nedefinite
E. Anicterice
193
15. Cm Marcati factorii predispozanti in dezvoltarea colecistitelor cornice la copii:
A. Disbacterioza intestinala
B. Discoliile
C. Esofagita de reflux
D. Anomaliile de dezvoltare ale vezicii si cailor biliare
E. Colitele cronice
16. Cm Notati principalele sindroame clinice identificate in cazul colecistitei cornice la copii:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienta hepatica
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicatie
17. Cm Evidentiati caracteristicele durerii in cazul sindromului dolor din colecistita cronica la copil:
A. Siciitoare, surde, de compresie
B. Acute, violente
C. Se accentueaza la 20-30 min dupa alimente reci. grase, picante
D. Se accentueaza la efort fizic intens
E. Se pot localiza in hipocondriul drept
18. Cm Precizati ce putem determina in mod obiectiv in colecititele cronice la copii:

A. Ficatul putin marit
B. Tegumente palide
C. Turgescenta jugularelor
D. Semnul Ortner pozitiv
E. Acrocianoza
19. Cm Marcati componentele unui diagnostic pozitiv in maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
B. Hemoleucograma, probele biochimice sangvine
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie
20. Cm Indicati criteriile ecografice pentru colecistita cronica la copii:

A. Marirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Ingrosarea (› 3mm) si deformarea peretilor vezicii biliare
C. Indurarea si/sau stratificarea peretilor vezicii biliare
D. Micsorarea in dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenitatea cavitatii vezicii biliare
21. Cm Precizati cu care maladii se efectueaza diagnosticul diferential al colecistitei cronice la

copil:
A. Gastroduodenita
B. Apendicita
C. Boala ulceroasa
194
D. Cistita
E. Proctosigmoidita
22. Cm Stabiliti ce tipuri de medicamente include tratamentul colecistitei cronice la copii:

A. Antiemeticele
B. Antifungicele
C. Antibioticele
D. Colereticele
E. Dieta Nr. 5 dupa Pevzner.
23. Cm Precizati recomandarile pentru profilaxia colecistitelor cronice la copii:

A. Consum sporit de alimente bogate in grasimi animaliere
B. Sanarea focarelor cornice de infectie
C. Alimentatia rationala conform virstei
D. Administrarea dozelor profilactice de antibiotic
E. Practicarea unui mod activ de viata
24. Cm Marcati modificarile in hemoleucograma, prezente in cazul colecistitei cronice in acutizare:

A. Reticulocitoza
B. Poikilocitoza
C. In unele cazuri anemie
D. Leucocitoza
E. VSH marit
25. Cm Notati care sunt disfunctiile vezicii biliare la copii:

A. Hipertonia vezicii biliare
B. Normotonia vezicii biliare
C. Staza biliara
D. Hipotonia vezicii biliare
E. Hipertonia sfincterului Oddi
26. Cm Notati care sunt disfunctiile vezicii biliare principale la copii:

A. Normotonia sfincterului Oddi
B. Hipertonia vezicii biliare
C. Hipertonia sfincterului Oddi
D. Hipotonia sfincterului Oddi
E. Staza biliara
27. Cm Marcati care pot fi factorii etiologici ai disfunctiei vezicii biliare la copii:
A. Hepatita virala acuta in anamneza
B. Disfunctiile neurocirculatorii de diferita geneza
C. Maladiile endocrine
D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal
E. Pneumonia
28. Cm Precizati caracteristicile sindromului dolor in disfunctiile hipertonice ale vezicii biliare la
copii:
A. Este localizat in hipocondriul drept
B. Se manifesta sub forma de accese de scurta durata
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemotional
195
D. Durerile sunt surde sub forma de greutate in hipocondriul drept
E. Se manifesta sub forma de “lovitura de pumnal”
29. Cm Selectati caracteristicile sindromului dolor in disfunctiile hipotonice ale vezicii biliare la
copii:
A. Este localizat in hipocondriul drept
B. Se manifesta sub forma de accese de scurta durata
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemotional
D. Durerile sunt surde sub forma de greutate in hipocondriul drept
E. Se manifesta sub forma de “lovitura de pumnal”
30. Cm Semnele clinice obiectiv evidentiate in cazul disfunctiei vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy
31. Cm Enumerati investigatiile pentru confirmarea diagnosticului pozitiv de disfunctia vezicii

biliare la copii:
A. Examenul ecografic
B. Examenul endoscopic
C. Examenul radiogrfic abdominal
D. Hemoleucograma
E. Analiza biochimica a singelui
32. Cm Marcati semnele USG in cazul disfunctiei vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
A. Vezica biliara marita in volum
B. Vezica biliara micsorata in volum cu ½ peste 1 ora, dupa dejun
C. Configuratia triunghiulara a vezicii urinare
D. Vezica biliara micsorata mai putin de ½ peste 1 ora dupa mincare
E. Vezica biliara mica
33. Cm Marcati semnele USG in disfunctia vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
A. Excretia bilei este incetinita;
B. Vezica biliara se micsoreaza peste 1 ora dupa mincare cu 1/2;
C. Vezica biliara se micsoreaza peste 1 ora dupa dejun, mai mult de 2/3;
D. Vezica biliara mica;
E. Gaz liber in abdomen.
34. Cm Precizati cu care maladii este rational de efectuat diagnosticul diferential in cazul disfunctiei
vezicii biliare la copil:
A. Ulcer gastric perforat
B. Colecistite
C. Litiaza biliara
D. Pneumonie bazala pe dreapta
E. Pielonefrita acuta
35. Cm Stabiliti ce include tratamentul disfunctiei vezicii biliare hipertone la copil:

A. Masa Nr. 5, dupa Pevzner
196
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative
D. Remedii spasmolitice
E. Apa minerala cu mineralizare joasa, fara gaze, calda
36. Cm Stabiliti ce include tratamentul disfunctiei vezicii biliare hipotone la copil:

A. Masa Nr. 5, dupa Pevzner
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative
D. Remedii spasmolitice
E. Apa minerala cu mineralizare medie si inalta
37. Cm Precizati care sunt efectele colecistokininei:

A. Stimuleaza contractia veziculei biliare
B. Stimuleaza contractia sfincterului Oddi
C. Stimuleaza secretia biliara
D. Inhiba tonusul sfincterului Oddi
E. Inhiba contractia veziculei biliare
38. Cm Indicati care sunt constituentii bilei :

A. Acizii biliari
B. Colesterol
C. Imunoglobulina A
D. Hemoglobina
E. Lecitina
39. Cm Stabiliti care sunt complicatiile colecistitei cronice la copii:

A. Litiaza biliara
B. Dermatitele
C. Hepatitele
D. Uretrita
E. Duodenita
40. Cm Marcati factori predispozanti pentru dezvoltarea disfunctiei vezicii biliare la copii:
A. Modul sedentar de viata
B. Trauma plexului solar
C. Anomaliile vezicii si cailor biliare
D. Predispozitia ereditara
E. Cistita
Gastrita cronica. Boala ulceroasa la copii. Complement simplu
1. Cs. Indicati care dun urmatorii nu este factor de protectie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- si lactobacteriile
197
2. Cs Marcati mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la copii:
A. Predispozitia ereditara
B. Micsorarea debitului cardiac
C. Micsorarea nivelului amilazei serice
D. Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie si de protectie
E. Cresterea nivelului hormonului tireotrop in singe
3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt urmatoarele, in afara de:
A. Primara
B. Superficiala
C. Atrofica
D. Hipertrofica
E. Eroziva
4. Cs Marcati care este cea mai frecventa complicatie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestiva superioara
B. Peritonita
C. Penetratia
D. Stenoza piloroduodenala
E. Malignizare
5. Cs Stabiliti care din urmatoarele nu reprezinta un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la
copii:
A. Pepsinogenul
B. Secretia locala de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”
6. Cs Precizati cum este gastrita autoimuna la copii, dupa aspectul histologic:

A. Superficiala
B. Hipertrofica
C. Eozinofilica
D. Atrofica
E. Metaplazica
7. Cs Determinati ce este characteristic pentru gastrita atrofica la copii:

A. Hiperaciditate gastrica
B. Metaplazie gastrica
C. Hipoaciditate gastrica
D. Edeme si ascita
E. Hemoragie digestiva superioara
8. Cs Evidentiati agentul patogen cauzal al gastritei cronice la copii:

A. Candida albicans
B. Echerihia coli
C. Iersinia
D. Streptococul piogen
E. Helicobacter pylori
198
9. Cs Precizati care examen ofera informatia desinestatatoare pentru diagnosticul gastritei cronice la
copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic
10. Cs Infectia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmata prin toate testele, in afara de:
A. Coprocitogramei
B. Determinarii titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reactiei de polimerizare in lant
E. Testului respirator cu ureaza marcata
11. Cs Notati pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine statator:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia functionala
C. Gastroduodenita cronica
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatita
12. Cs Marcati cel mai important stimulant al secretiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina
13. Cs Indicati cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la copii:

A. Varsatura alimentara
B. Hematemeza
C. Durerea abdominala
D. Senzatia de greata
E. Scaderea ponderala
14. Cs Notati simptomul cel mai constant intilnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrica
B. Varsatura alimentara
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greata
15. Cs Precizati care este metoda de electie in diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominala
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrina
E. Endoscopia
199
16. Cs Precizati care este localizarea preferentiala a procesului inflamator in gastrita cronica
„H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mica
E. Cardia
17. Cs Stabiliti care este mecanismul de actiune a omeprazolului:

A. Blocarea pompei protonice
B. Blocarea receptorilor gastrinici
C. Blocarea receptorilor histaminici-Н2
D. Blocarea receptorilor colinergici
E. Blocarea receptorilor H1 histaminici
18. Cs Numiti semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nisa ulceroasa
B. Bulbul in forma de trifoi
C. Atonia gastrica
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
19. Cs Determinati prin ce se manifesta ritmicitatea durerilor abdominale in cazul ulcerului

duodenal:
A. Dureri, ce apar primavara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute dupa alimentatie
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore dupa alimentatie sau noaptea
E. Durerea nu este ritmica
20. Cs Indicati ce se administreaza in cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se afla la tratament
cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate de fier
D. Acid ursodezoxicolic
E. Enzime pancreatice
Complement multiplu.
1. Cm Numiti diagnosticul diferential in cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasa
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienta cardiac
2. Cm Alegeti formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superllciala
B. Atrofica
200
C. In focar
D. Flegmonoasa
E. Metaplazica
3. Cm Selectati care din preparatele enumerate se refera la H2-histaminoblocatori:

A. Ranitidina
B. Famotidina
C. Omeprazolul
D. Maaloxul
E. Lansoprazolul
4. Cm Enumerati factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:

A. Sarurile biliare
B. Productia locala de bicarbonat
C. Acidul clorhidric
D. Microcirculatia sanguina locala
E. Pepsinogenul
5. Cm Enumerati factorii de protectie a mucoasei gastrice si duodenale la copii:

A. Pepsinogenul
B. Prostaglandinele
C. Sarurile biliare
D. Microcirculatia sanguina locala
E. Productia locala de bicarbonate
6. Cm Precizati care din urmatoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralata si сiliata
B. Este o bacterie gram-negativa
C. Este o bacterie gram-pozitiva
D. Calea de transmitere este hematogena
E. Calea de transmitere este fecal-orala
7. Cm Precizati caror functii se datoreaza capacitatea de a rezista in mediu acid gastric bacteriei
“Helicobacter pylori” :
A. Stimularea productiei de mucus si mucina
B. Producerea de ureaza
C. Secretarea proteazei
D. Cresterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
8. Cm Notati prin care teste se face evidentierea infectiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi in singe
B. Determinarea titrului de anticorpi in saliva
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” in masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei
9. Cm Stabiliti ce include tratamentul patogenetic al bolii ulceroase la copii:

A. Inhibitorii productiei de prostaglandine
B. Antiinflamatoare nonsteroidiene
201
C. Neutralizarea secretiei acide gastrice
D. Protejarea mucoasei gastrice
E. Inhibarea secretiei gastrice
10. Cm Stabiliti care din urmatoarele fac parte din medicatia antisecretorie in cadrul bolii ulceroase
la copii:
A. Antagonistii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagonistii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni
11. Cm Selectati formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superficiala
B. Atrofica
C. Displastica
D. Hiperplastica
E. Metaplazica
12. Cm Secretia acida gastrica este stimulata de urmatoarele, in afara de:

A. Cafea, ceai
B. Vin, bere
C. Calciu administrat oral
D. Grasimi
E. Hiperglicemie
13. Cm Marcati functiile gastrice:

A. Sectretorie
B. De concentrare
C. Motorie
D. Filtrare
E. Imuna
14. Cm Indicati preparatele cu actiune antihelicobacter la copii:

A. Famotidina
B. Almagel
C. Preparatele de bismut
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
15. Cm Precizati care din urmatoarele semne caracterizeaza “Helicobacter Pylori”:

A. Este bacil gram pozitiv
B. Este bacil gram negativ
C. Poseda flagele
D. Are forma spiralata
E. Are forma ovoida
16. Cm Stabiliti care din urmatoarele semne pot fi depistate la FEGDS:

202
A. Localizarea ulcerului
B. Extinderea ulcerului
C. Complicatiile ulcerului
D. Raspunsul la tratament
E. Urmatoarea recidiva
17. Cm Numiti semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nisa ulceroasa
B. Bulbul in forma de trifoi
C. Atonia gastrica
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
18. Cm Numiti care sunt antibioticele, utilizate in schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Cefazolina
E. Claritromicina
19. Cm Marcati preparatele, ce se refera la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina
20. Cm Mama unui copil, care recent a inceput terapia antiulceroasa standart (amoxacilina,
claritrimicina, lansoprazol), afirma, ca e ingrijorata, fiindca fiul sau are 4 scaune pe zi (deobicei avea
1-2 scaune). Care este cea mai probabila cauza si ce ii recomandati mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranta tratamentului cu amoxacilina
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului
21. Cm Precizati care sunt posibilitatile terapeutice in tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
22. Cm Marcati care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boala ulceroasa:

A. Acutizarea ulcerului
B. Ulcerul primar depistat
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizari pe an
203
23. Cm Indicati care sunt variantele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Nemedicamentos
B. Chirurgical
C. Medicamentos
D. Biologic
E. Endoscopic
24. Cm Numiti doua maladii, cu care in primul rind se efectueaza diagnosticul diferential al
gastritei cronice la copii:
A. Hepatita cronica
B. Pancreatita acuta
C. Dereglarile functionale
D. Boala ulceroasa
E. Colita ulceroasa
25. Cm Precizati principiile de tratament a gastritei cronice la copii:

A. Antacide
B. Eradicarea „H.Pylori”
C. Corectia dereglarilor motorii
D. Ameliorearea proceselor metabolice a mucoasei
E. Reepitelizrea defectului ulceros
26. Cm Notati care sunt cele trei sindroame, care mai frecvent se intilnesc in boala ulceroasa:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic
D. Algic
E. Edematos
27. Cm Marcati stadiile de evolutie endoscopica a ulcerului:

A. Durere acuta
B. Epitelizare
C. Cicatrizarea
D. Recidivarea
E. Stenoza
28. Cm Numiti factorii cauzali a gastritelor acute primare (exogene):

A. Infectiosi
B. Medicamentosi
C. Chimici
D. Alergeni alimentari
E. Insuficienta renala acuta
29. Cm Numiti formele speciale de gastrita cronica:

A. Eozinofilica
B. Limfocitara
C. Granulomatoasa
D. Atrofica
E. Cu „H. Pylori”
204
30. Cm Stabiliti ce prevede tratamentul gastritelor acute:
A. Eliminarea agentului cauzal
B. Rehidratare adecvata
C. Spasmoliticele miotrope
D. Antibioticele
E. Antacidele
31. Cm Determinati ce se depisteaza la examninarea endoscopica in cazul gastritei cronice H. Pylori

pozitiva la copii:
A. Hiperemia
B. Edemul
C. Hipertrofia pliurilor
D. Leziunea circulara sau ovala, ce trece de lamina musculara
E. Deformarea bulbului duodenal
32. Cm Stabiliti prin ce se evalueaza functia incretorie la copii:

A. Evaluarea pepsinogenului sanguin
B. Evaluarea pepsinogenului urinar
C. Examenul endoscopic
D. Testul cu ureaza
E. Examenul radiologic baritat
33. Cm Indicati clasificarea metodelor de diagnostic a H. Pylori

A. Invaziva
B. Directa
C. Indirecta
D. Neinvaziva
E. Probabila
34. Cm Precizati cu ce medicamente poate fi efectuata corectia dereglarilor motorii in gastrita

cronica la copii:
A. Spasmolitice
B. Prokinetice
C. Antidiareice
D. Antiflatulente
E. Inhibitorii pompei protonicce
35. Cm Stabiliti care din urmatoarele semne se include in aprecierea bolii ulceroase:
A. Afectiune de etiologie complexa
B. Este legata de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comuna ulceratia,
D. Rezultata din autodigestia clorhidropeptica a mucoasei gastrice sau duodenale in punctele
de rezistenta minima.
E. Nu depaseste stratul submucos a stomacului
36. Cm Indicati cu care maladii se diferentiaza hemoragia digestiva superioara din ulcer gastric sau
duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Sindrom Zolinger-Ellison
205
C. Gastrita hemoragica
D. Colita ulceroasa
E. Diverticul esofagian
37. Cm Tratamentul ulcerului gastric si ulcerului duodenal se efectueaza - in complex si individual

pe etape. Numiti-le:
A. Terapia acutizarii afectiunii;
B. Tratament de intretinere;
C. Cura profilactica;
D. Tratamentul balnear
E. Tratament de inducere
38. Cm Notati care sunt dietele (dupa Pevzner) utilizate in caz de patologie gastro-duodenala:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10
39. Cm Marcati testele obligatorii, in cadrul dispensarizarii copiilor cu boala ulceroasa:

A. FEGDS
B. Testul pentru H. Pylori
C. USG organelor abdominale
D. Radioscopia stomacului
E. Examenul baritat al stomacului
40. Cm Indicati tipurile gastritei cronice, dupa localizare:

A. Antrala
B. A corpului gastric
C. Pangastrita
D. Cardiala
E. Bulbara
Teste pentru studenti la tema „Hepatitele cronice si ciroza hepatica la copii”

Complement simplu.
1. CS. Indicati care este complicatiia hepatitei autoimune la copii, cu exeptia:
A. Insuficienta hepatica acuta
B. Ascita
C. Hemoragia digestiva
D. Cancerul intestinal
E. Insuficienta respiratorie cronica
2. CS. Selectati remediul recomandat in tratamentul conservativ al echinococozei:

A. Mebendazol
B. Albendazol
C. Paraziquantel
D. Omeprazol
E. Famotidina
206
3. CS. Indicati care este efectul asteptat al propranololului in ciroza hepatica la copii, cu
exeptia:
A. Reduce hipertensiunea portala
B. Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal
D. Actioneaza asupra hemodinamicii portale
E. Creste debitul cardiac
4. CS. Selectati marcherul imunologic ce confirma starea de imunitate protectiva

postvaccinala anti-HVB:
A. Anti-HBcor sumar +
B. Anti-HBs in titru mai mare de 10 ui/1
C. AgHBs
D. Anti-HBcor IgM +
E. Anti-HBs + si anti-HBcor sumar +
5. CS. Selectati marcherii specifici pentru statutul de copil vindecat dupa suportarea HVB
forma acuta:
A. Anti-HBcor sumar + si anti-HBs +
B. Anti-HBcor sumar + si anti-HBs -
C. AgHBs negativ
D. AgHBe negativ
E. ADN VHB negativ
6. CS. Indicati criteriul paraclinic ce permite aprecierea gradului de activitate a procesului

inflamator in HVBC:
A. ALT majorat cu 1 Norma

B. ALT majorat cu 2 Norma
C. Gama-glutamiltranspeptidaza majorata
D. Nivelul albuminei serice in limita normei
E. Nivelul viremiei ADN VHB peste 200 ui/ml
7. CS. Selectati marcherul imunologic caracteristic hepatitei autoimune la copii:

A. Autoanticorpi anti-LKM
B. Anti-HBs
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-ANCA
E. Anti-HCV
8. CS. Selectati marcherul imunologic de faza acuta ce caracterizeaza hepatita virala acuta A:
A. Anti-HBcor IgM
B. Anti-HCV IgM
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-HAV IgG
E. ARN VHG
9. CS. Indicati marcherul biochimic caracteristic pentru sindromul de colestaza:

A. Hemoglobina serica
B. Ureea serica
207
C. Fosfataza alcalina
D. Amilaza serica
E. Creatinina serica
10. CS. Selectati marcherul de faza acuta pentru HVC acuta la copii:
A. Anti-HCV IgM
B. Anti-HCV IgG
C. ARNVHC
D. Genotipul VHC
E. ALT majorat
11. CS. Indicati criteriul de faza acuta pentru confirmarea HVD acute coinfectie la copii:
A. AgHBs negativ
B. AgHBs pozitiv + anti-HVD IgM
C. Anti-HVD IgG +
D. ADN VHB pozitiv
E. ADN VHB negativ
12. CS. Selectati criteriul biochimic caracteristic hemocromatozei idiopatice la copii:

A. Hiperbilirubinemie indirecta
B. Majorarea gamaglutamiltranspeptidazei
C. Majorarea feritinei serice
D. Fe seric diminuat
E. Indice de capacitate de legare a Fe seric diminuat
13. CS. Selectati criteriile de laborator ce confirma tulburarea de metabolism al Cuprului,

cu exceptia:
A. Cupremie
B. Excretie urinara de Cu majorata in 24 de ore
C. Ceruloplasmina serica crescuta
D. Nivel de cupru seric cu nivel normal
E. Valori ale cuprului majorat in tesutul hepatic
14. CS. Indicati antidotul in hepatita toxica paracetamolica la copii:

A. N-acetilcisteina
B. Ademetionina
C. Unitiolul
D. Adrenalina
E. Prednisolona
15. CS. Selectati care din parazitozele mentionate afecteaza ficatul, cu exeptia:
A. Larva migrans viscerala (toxocaroza)
B. Fascioloza
C. Alveococoza
D. Echinococoza
E. Oxiuroza
16. CS. Care din remediile mentionate sunt indicate pentru tratamentul hepatitei in toxocaroza
forma viscerala Ia copil:
A. Pirantel pomoat
208
B. Albendazol
C. Vermox
D. Decaris
E. Metronidazol
17. CS. Selectati criteriul diagnostic pozitiv pentru toxocaroza in forma viscerala cu afectare
hepatica la copii:
A. Anti-Toxocara Canis et Cathis IgG in titru 1 : 800
B. Anti-Toxocara Canis et Chatis in titru 1 : 200
C. Anti-Toxocara Canis et Chatis in titru 1 : 50
D. Anti- IgE serice majorate
E. Hipereozinofilie
18. CS. Selectati metoda de examinare paraclinica pentru diagnosticul fasciolozei hepatice la
copii:
A. Examinarea materiilor fecale la oua ale helmintului
B. Determinarea majorarii serice a ALT
C. Examinarea hemogramei si a nivelului de eozinofile
D. Examinarea sonografica a ficatului si veziculei biliare
E. Efectuarea esofagoduodenoscopiei
19. CS. Selectati semnul clinic caracteristic encefalopatiei hepatice in ciroza hepatica:
A. Asterixisul
B. Malnutritia dobindita
C. Constipatia
D. Contracturi in articulatiile mici
E. Supraoboseala la effort fizic
20. CS. Indicati care dintre probele de laborator confirma prezenta insuficientei hepatice la
copii:
A. Indice de protrombina sub 70%
B. Indice de protrombina mai mare de 100%
C. Bilirubina totala majorata
D. Creatininemie serica
E. Reticulocitaza
Complement multiplu
1. CM. Indicati simptomele clinice si de laborator specifice fibrozei chistice la copii:
A. Expectoratii abudente purulente, hemoptizie
B. Insuficienta respiratorie progresiva
C. Semne meningiene
D. Hepatosplenomegalie
E. Elastaza 1 pancreatica in materii fecale sub 100 ug/g materii fecale
2. CM. Enumerati manifestari clinice specifice in ciroza hepatica la copii:

A. Retea venoasa dilatata pe abdomen
B. Hepatosplenomegalie
C. Icter muco-cutanat
D. Hipertensiune portala
E. Acolie
209
3. CM. Precizati obiectivele tratamentului medicamentos in ciroza hepatica decompensata
la copii:
A. Insanatosirea
B. Stoparea progresarii hipertenziei portale
C. Profilaxia hemoragiilor digestive superioare si inferioare
D. Prevenirea progresarii encefalopatiei hepatice
E. Diminuarea gradului de fibroza hepatica
4. CM. Indicati care sunt manifestarile digestive in fibroza chistica la copii:

A. Iléus méconial la n/n
B. Insuficienta pancreatica exocrina
C. Malabsorbtia intestinala
D. Steatoza si fibroza hepatica
E. Fibroza pulmonara
5. CM. Enumerati testele de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului de

fibroza chistica la copii:
A. Testul sudorii
B. Radiografia pulmonara
C. Esofagoduodenoscopia cu biopsie jejenala
D. Prezenta mutatiei genice A 508
E. Steatoree in coprocitograma
6. CM. Selectati medicamentele responsabile de hepatita toxica medicamentoasa la copii:

A. AINS
B. Acetaminofenul combinat cu ibuprofen
C. Aspirina
D. Supradozarea de vitamina A
E. Remediile H2 blocatori
7. CM. Selectati semnele clinice caracteristice hipertenziei portale in ciroza hepatica la

copii:
A. Ascita,
B. Icterul
C. Splenomegalia
D. Circulatie colaterale pe abdomen in forma de “cap de meduza”
E. Stelutele vasculare cutanate
8. CM. Selectati care sunt indicatiile pentru administrarea beta-blocantelor neselective in

hipertensiunea portala la copii::
A. Tratamentul singerarilor acute de la nivelul varicelor esogastrice
B. Reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente
C. Profilaxia primara a hemoragiei digestive superioare la pacientii cu varice mari
D. Profilaxia singerarilor recurente la pacientii cu gastropatie portal hipertensiva severa
E. Tratamentul encefalopatiei hepatice
9. CM. Selectati remediile medicamentoase care reduc pruritul in colangita sclerozanta

primara la copii::
A. Colestiramina
B. Asidui ursodeoxicolic
210
C. Vitaminele liposolubile A si K
D. Plasmafereza
E. D-penicilamina
10. CM. Selectati sindroamele clinice caracteristice steatohepatitei non-lcoolice la adolescent:

A. Sindromul icteric muco-cutanat
B. Sindromul de prurita persistenta
C. Xantelasmele
D. Hiperpigmentare cutanata difuza
E. Sindromul scaunului acolic
11. CM. Selectati marcherii caracteristici fazei replicative VHB in HVBC:

A. Ag HBe in ser
B. ADN VHB > 2000 ui/ml in ser
C. Anti-HB cor IgG pozitiv
D. Anti-HBe pozitiv in ser
E. ADN-VHB sub 50 ui/ml in ser
12. CM. Selectati remediile antivirale aprobate pentru tratamentul HVBC la copii:
A. Lamivudina
B. Aciclovir
C. Interferon alfa 2b pegilat
D. Entecavir
E. Adefovir
13. CM. Indicati care sunt remediile antivirale aprobate in tratamentul HCVC la
adolescenti:
A. Silimarina
B. Sofosburir/Ledipasvir
C. INF alfa 2b pegilat+Ribavirina
D. Daclatasvir
E. Acidul ursodeoxicolic
14. CM. Selectati criteriile de stadializare a procesului inflamator in HVCC la copii:

A. Genotipul VHC
B. Indice de activitate histologica
C. Elastometria hepatica
D. FibroTestul
E. ARN VHC > de 600 000 ui/ml
15. CM. Selectati semnele caracteristice hepatitei congenitale de etiologie

Citomegalovirus:
A. Icter al n/n aparent in primele ore dupa nastere
B. Greutate peste 3000 gr la nastere
C. Anti-CMV IgM pozitiv la nastere
D. ADN CMV in singe pozitiv
E. ADN CMV in urina pozitiv
16. CM. Nominalizati remediile etiopatogenetice recomandate in tratamentul hepatitei

dobindite de etiologie Citomegalovirus:
211
A. Interferon alfa 2b standard
B. Aciclovir
C. Ganciclovir
D. Cimeven
E. Lamivudina
17. CM. Indicati care dintre probele de laborator mentionate confirma prezenta
insuficientei hepatice la copiii cu ciroza hepatica:
A. Hiperbilirubinemie indirecta
B. Hiperproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Timp protrombinic majorat
E. INR majorat
18. CM. Selectati criteriile sonografice semnificative pentru hipertenzia portala la copii:
A. Diametrul venei portale majorat
B. Viteza sanguina diminuata in venele sistemului portal
C. Colaterale porto-renale prezente
D. Ascita in cavitatea abdominala
E. Hiperecogenitate difuza in parencimul ficatului
19. CM. Indicati semnele clinice caracteristice atreziei congenitale a veziculei biliare la
nounascut:
A. Icter mucocutanat din control fractiei directe a Bi
B. Icter muco-cutanat din contul fractiei indirecte a Bi
C. Acolie
D. Urini hiperpigmentate
E. Scaune colorate
20. CM. Selectati metoda instrumentala sensibila pentru confirmarea atreziei veziculei
biliare la nounascut:
A. USG a veziculei biliare cu repaos alimetar de 4-6 ore
B. RMN in regim de colangiografie cu contrast
C. EGDS
D. TC abdominala
E. Scintigrafia ficatului
21. Indicati marcherii specifici pentru sindromul de colestaza la copii:

A. Hepatomegalie
B. Majorare de gamaglutamiltranspeptidaze
C. Majorarea colesterolului
D. Fibroza hepatica de gradul F3
E. Hipoalbuminemie
22. Sindromul de hepatocitoliza si colestaza in hepatita cronica la copil este caracterizat prin
urmatoarele semne de laborator:
A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT si ASAT
B. Nivel seric crescut de bilirubina totala din contul fractiei indirecte
C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 si LDH 5
D. Nivel crescut al bilirubina totala din contul fractiei directe
212
E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP
23. Sindromul de colestaza in hepatita cronica la copil este manifestat prin prin urmatoarele
modificari:
A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombina;
B. Nivel seric crescut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfataza alcalina
D. Nivel seric crescut de bilirubina totala din contul fractiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului
24. Enumerati marcherii biologici ai sindromul hepatopriv in hepatita cronica la copii:

A. Nivel seric crescut al transaminazelor
B. Prezenta hipoalbuminemiei
C. Nivel serie crescut al fosfatazei alcaline
D. Prezenta hipofibrinogenemiei
E. Prezenta hipoprotrombinemiei
25. Precizati marcherii biologici aisindromului imuno-inflamator in hepatita cronica la copii:

A. Hipergamaglobulinemia
B. Hipoalbuminemia
C. Nive crescut al imunoglobulinelor serice
D. Leucocitoza si limfocitoza
E. Cresterea titrului complementului C3
26. Indicati caree dintre virusurile hepatice poseda potential demonstrat de cronicizare:
A. VHB
B. VHC
C. VHA
D. VHE
E. VHD
Pancreatitele acute si cronice la copii. Complement simplu.

1. Cs Precizati care nu este cauza a pancreatitei acute la copii:
A. Infectiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Procese obstructive cu marirea presiunii in ductul pancreatic;
D. Afectiunile neuropsihice
E. Afectiunile metabolice, alergice
2. Cs Factorii care stimuleaza activitatea tripsinei pancreatice sunt urmatorii, cu exceptia:

A. Abuzul de alimente grase
B. Cresterea presiunii intraductale
C. Factori toxico-medicamentosi
D. Factori alergici
E. Foamea
3. Cs Marcati indicele de prognostic pentru cronicizare in cazul pancreatitei severe la copii:

A. Hiperfermentemie
213
B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
C. Hipofermentemie
D. Hiperlipidemie, glucozurie
E. Hipocalciemie, proteinurie
4. Cs Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede urmatoarele principii, cu exceptia:

A. Alimentatia frecventa cu produse lactate, pireuri din fructe din prima zi
B. Repaosul la pat, administrarea analgeticelor
C. Inhibarea secretiei pancreatice
D. Terapia de acidosupresie
E. Spasmolitice
5. Cs Pancreatita cronica recidivanta la copii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Alternari perioadelor de acutizare si remisie
B. Tabloul clinic in acutizare este asemanator cu cel din pancreatita acuta
C. Sindromul dispeptic (greturi, vome, meteorism)
D. Majorarea secretiei bicarbonatilor
E. Sindromul algic rscurent
6. Cs Stabiliti ce nu permite a depista ecografia abdominala la copiii cu pancreatita cronica:

A. Ecogenitatea crescuta
B. Prezenta chisturilor pancreatice
C. Modificarea ductului pancreatic
D. Dereglari ale functiei pancreatice
E. Marimea si conturul schimbat al pancreasului
7. Cs Precizati localizarea tipica a durerilor in pancreatita la copii:

A. Epigastru
B. Retrosternal
C. Suprapubian
D. Sub rebordul costal drept
E. Unghiul costodiafragmal drept
8. Cs Pentru pancreatita acuta la copii nu este caracteristic sindromul:

A. Dispeptic
B. Insuficienta exocrina pancreatica
C. Algic
D. Toxic
E. Asteno-vegetativ
9. Cs Pentru insuficienta excretorie pancreatica la copii nu este caracteristic:

A. Diaree cronica
B. Steatoree
C. Meteorism, distensie abdominala
D. Polifecalie, scaune fetide
E. Scaune cu mucus, singe, puroi
10. Cs Selectati sindromul clinic de baza in pancreatita acuta la copii:

A. Febril
214
B. Toxic
C. Algic
D. Icteric
E. Metabolic
11. Cs Selectati momentul aparitiei durerii abdominale in cazul pacreatitei cronice la copii:
A. Dimineata, postprandial
B. Dupa alimentatie si in a doua jumatate a zilei
C. In prima jumatate a zilei
D. In a doua jumatate a zilei, in lipsa alimentatiei
E. Noaptea, dupa mese usoare
12. Cs Precizati ce nu include terapia conservativa in pancreatita acuta la copii:

A. Regimul, dieta
B. Spasmolitice, analgetice
C. Antiinflamatoare nonsteroidiene
D. Inhibitori ai secretiei gastrice
E. Enzime pancreatice
13. Cs Precizati ce reprezinta simptomul Culen in pancreatita acuta la copii:

A. Hiperpigmentarea in regiunea fetei si membrelor
B. Pigmentarea surie in proiectia pancreasului
C. Hiperpigmentarea in partea stinga laterala a abdomenului
D. Hiperpigmentarea in jurul ombilicului
E. Hiperpigmentarea in regiunea falangelor distale
14. Cs Precizati ce reprezinta simptomul Terner in pancreatita acuta la copii:

A.Hiperpigmentarea in regiunea fetei si membrelor
B. Pigmentare surie in proiectia pancreasului
C. Hiperpigmentarea in partea stinga laterala a abdomenului
D. Hiperpigmentarea in jurul ombilicului
E. Hiperpigmentarea in regiunea falangelor distale
15. Cs Marcati care este standardul de aur in diagnosticul insuficientei pancreatice excretorii la
copii:
A. Determinarea elastazei-1 in masele fecale
B. Determinarea glucozei in singe
C. Determinarea elastazei-1 in singe
D. Determinarea lipazei in masele fecale
E. Determinarea amilazei in singe
16. CS. Indicati semnul clinic care nu este caracteristic pancreatitei acute la copii:
A. durere intensiva in „bara” in epigastru
B. durere la palpare in punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. meteorismul abdominal
E. vome repetate
17. CS. Selectati semnul de laborator caracteristic pentru insuficienta pancreatica exocrina la copii:
215
A. steatoree
B. majorare a AST si ALT
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
18. CS. Precizati indicele de laborator caracteristic pentru insuficienta pancreatica endocrina la
copii:
A. steatoree
B. hipercolesterolemie
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
19. CS. Selectati indicele de laborator sugestiv pentru pancreatita acuta la copii:
A. hiperbilirubinemie
B. hiperamilazemie
C. hipercolesterolemie
D. viteza crescuta de sedimentare a hematiilor (VSH)
E. hiperglicemie
20. CS. Selectati afirmatia corecta pentru definitia de pancreatita acuta la copii:
A. este o tulburarea digestiva functionala a pancreasului
B. este o inflamatie a pancreasului brusc instalata, cu o durata sub 6 luni
C. este o maladie inflamatorie cu o durata mai mare de 6 luni
D. este o stare reactiva a pancreasului
E. este o inflamatie cu evolutie lenta, blinda, recidivanta
21. CS. Selectati din maladiile enumerate cauza cea mai frecventa a pancreatitei cronice la copii:
A. bolile digestive la nivelul stomacului si duodenului
B. alimentatia artificiala
C. anomaliile congenitale de cord
D. hepatita virala acuta A
E. sindromul colonului iritat
22. CS. Indicati investigatia instrumentala neinvaziva pentru confirmarea pancreatitei acute la
copii:
A. colangiopancreatografia retrograda
B. esofagogastroduodenoscopia
C. TC abdominala fara contrast
D. ecografia abdominala
E. dopplerografia tractului portal
23. CS. Selectati investigatia instrumentala pentru confirmarea definitiva a pancreatitei acute la
copii:
A. Scintigrafia hepato-biliara
B. Esofagogastroduodenoscopia
C. RMN abdominala cu contrast
D. Sonografia abdominala
E. Radiografia baritata a tractului digestiv superior
216
24. CS. Precizati semnul clinic caracteristic pentru pancreatita cronica in acutizare la copii:
A. durere intensiva in hipocondrul drept al abdomenului
B. durere abdominala la palpare in punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. durere localizata in fosa iliaca drepta
E. hiperestezie cutanata in fosa iliaca stinga
25. CS. Selectati afirmatia corecta caracteristica pancreatitei cronice la copii:

A. proces inflamator fibrozant in pancreas ce dureaza mai mult de 6 luni
B. proces inflamator in pancreas ce dureaza mai putin de 6 luni
C. proces inflamator reversibil pina la insanatosire
D. tulburare functionala a sfincterului Oddi de tip pancreatic
E. tulburare functionala a sfincterului Odii de tip bilio-pancreatic
Complement multiplu
1. Cm Indicati factorii etiologici care pot initia leziunea tesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infectiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Afectiuni metabolice, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativa
2. Cm Precizati modificarile pato-morfologice in faza initiala a pancreatitelor acute la copii:

A. Degenerarea si infiltrarea lipidica
B. Edemul, infiltratia leuco-limfocitara si eritrocitara
C. Fibrozarea tesutului si atrofie glandulara
D. Exudatia hemoragica
E. Micsorarea in volum a glandei pancreatice
3. Cm Selectati indicii paraclinici cu valoare diagnostica in debutul pancreatitei (in primele

ore) la copii:
A. Hiperamilazemia
B. Hiperamilazuria
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Hiperfosfatemia
4. Cm Marcati factorii care predispun la cronicizarea pancreatitei la copii:

A. Predispunerea genetica
B. Afectiunile stomacului si duodenului
C. Patologia sfincterului Oddi
D. Bolile endocrine, metabolice
E. Meteodependenta
5. Cm Marcati semnele clinice caracteristice insuficientei pancreatice exocrine la copii:

A. Polifecalia, scaune fetide
B. Hipoglicemia dupa ingerarea hranei peste 1-2 ore
C. Diaree cronica, steatoree
D. Scaune frecvente, lichide, acide, spumoase
E. Retinere in crestere
217
6. Cm Marcati indicii paraclinici caracteristici insuficientei pancreatice exocrine la copii:
A. Steatoree, creatoree
B. Prezenta florei iodofile
C. Grasimi neutre in coprograma
D. Valori scazute ale elastezei in masele fecale
E. Hiperamilazemie
7. Cm Precizati semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronica la copii:

A. Bulimia
B. Durere abdominala in epigastru intermitenta sau persistenta
C. Durere abdominala suprapubiana recurenta
D. Diaree cronica, steatoree
E. Meteorism, greturi, vome recurente
8. Cm Selectati afirmatiile corecte referitor la pancreatita cronica la copii:

A. Proces inflamator reversibil cu durata sub 6 luni
B. Inflamatia cronica cu fibroza progresiva a pancreasului
C. Asociere cu retinere in crestere
D. Asocierea cu insuficienta pancreatica exocrina
E. Asocierea cu insuficienta pancreatica endocrina
9. Cm Selectati caracteristicile insuficientei pancreatice exocrine din pancreatita cronica la

copii:
A. Malabsorbtia
B. Maldigestia
C. Diarea cu steatoree
D. Diarea apoasa
E. Meteorismul abdominal
10. Cm Selectati testele pentru aprecierea functiei incretorii a glandei pancreatice la copii:
A. Insulina
B. C-peptida
C. Glucagonul
D. Glucoza in singe si urina
E. Elastaza-1 in fecalii
11. Cm Precizati etiologia pancreatitei acute la copii:

A. Traumatismele abdominale
B. Hemoragia digestiva inferioara
C. Infectiile virale, bacteriene
D. Bolile alergice, metabolice
E. Oreionul
12. Cm Enumerati complicatiile pancreatitei cronice la copii:

A. Pseudochisturi pancreatice
B. Calcificari pancreatice
C. Diabetul zaharat
D. Fistule
E. Insuficienta renala
218
13. Cm Selectati sindroamele principale in tabloul clinic al pancreatitei acute la copii:
A. Algic
B. Dispeptic
C. Hemolitic
D. Toxic
E. Edeme periferice
14. Cm Selectati complicatiile precoce al pancreatitei acute la copii:

A. Stare de soc
B. Insuficienta respiratorie
C. Dezechilibre hidroelectrolitice si acido-bazice
D. Hemoragia digestiva superioara
E. Ascita
15. CM. Indicati cauzele de dezvoltare a pancreatitei cronice la copii:

A. cauza genetice, metabolice
B. cauze obstructive biliopancreatice
C. afectiuni cronice ale stomacului si duodenului
D. anomalii reno-urinare
E. hemangiomul hepatic
16. CM. Enumerati indicii de laborator caracteristicie insuficientei pancreatice exocrine in

pancreatita cronica la copii:
A. steatoree, creatoree
B. hiperglicemie
C. hiperamilazurie
D. leucopenie
E. elastaza 1 pancreatica in materii fecale diminuata
17. CM. Selectati sindroamele clinice caracteristice pancreatitei cronice la copii:

A. Sindom dolor abdominal postprandial
B. Sindrom dispeptic
C. Sindrom de insuficienta pancreatica exocrina
D. Sindrom hipertermic
E. Sindromul astenovegetativ
18. CM. Precizati caracteristica durerilor abdominale in pancreatita cronica la copii:

A. durere in epigastru, sub rebordul costal sting
B. durere abdominala intermitenta sau persistent, preponderent postprandial
C. durere siciitoare paraombilicala, greturi, voma postalimentara
D. durere nocturna in epigastriu, arsura retrosternala, meteorism
E. durere acuta in regiunea epigastrala in forma de “lovitura de pumnal”
19. CM. Enumerati principiile de tratament in pancreatita cronica la copii:

A. regim, tratament dietetic
B. substitutie enzimatica
C. glucocorticosteroizi
D. spasmolitice, analgetice la durere
E. stimulatori ai secretiei gastrice si intestinale
219
20.CM. Precizati caracteristicicele sindromului algic abdominal in pancreatita acuta la copii:
A. localizat in epigastru sau hipocondrul sting
B. durerea de tip “centura” cu iradiere in omoplatul si umarul sting
C. durere colicativa sau surde persistente hipocondrul drept dupa efort fizic
D. durere surda in regiunea epigastrala dupa alimentare, pirozis
E. durere abdominala preponderent postprandial, accentueaza la nerespectarea dietei
21. CM. Selectati investigatiile informative pentru precizarea diagnosticului de pancreatita acuta la
copii:
A. ALT, AST
B. amilaza in singe
C. diastaza in urina
D. lipaza in singe
E. elastaza 1 pancreatica in singe
Rectocolita ulcero-hemoragica si boala Crohn la copii.
1. Cs Indicati factorul decisiv in realizarea rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Factorul infectiosi
B. Factorul psihologic
C. Disfunctia neuro-vegetativa
D. Predispunerea ereditara
E. Consumul alimentelor alergene
2. Cs In patogenia rectocolitei ulcero-hemoragice la copii sunt stabilite urmatoarele verigi, in afara de:
A. Implicarea sistemului imun al mucoasei intestinale
B. Efectele citotoxice limfocitare
C. Lezarea autoimuna si nespecifica a celulei tinta
D. Actiunea amilazei pancreatice
E. Implicarea sistemului neuropeptidic
3. Cs Factorii de protectie a mucoasei intestinului gros sint urmatorii, cu exceptia:

A. IgA secretorie
B. IgG stimulata
C. pH-ul alcalin al continutului intestinal
D. Migrarea macrofagelor
E. Sistemul limfoid local
4. Cs Precizati colonul unde este localizat procesul inflamator in forma usoara a rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid si col transvers
E. Cec
5. Cs Rectocolita ulcero-hemoragica se caracterizeaza prin urmatoarele semne, in afara de:

A. Tendinta de extindere spre sectoarele proximale la intregul colon
B. Congestia mucoasei
C. Sunt posibili polipi inflamatorii sau pseudopolipi
D. Se evidentiaza sectoare afectate si neafectate ale mucoasei intestinale
E. Mucoasa este frageda, usor singereaza
220
6. Cs Precizati investigatia in baza careia se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de rectocolita
ulcero-hemoragica la copii:
A. Modificari in hemograma
B. Prezenta proteinei C reactive in ser
C. Prezenta singelui in scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramica abdominala
7. Cs Notati afectiunea care are mai multe semne comune clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-
hemoragica la copii:
A. Dizenteria acuta
B. Amebiaza si balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
E. Papiloza rectocolonica
8. Cs Marcati prin ce se caracterizeaza boala Crohn spre deosebire de rectocolita ulcero-hemoragica:

A. Nu este asociata cu un risc crescut de cancer de colon
B. Se manifesta frecvent prin hematochezie zilnica
C. Poseda risc scazut de aparitie a fistulelor perianale
D. Afectarea intestinala este de obicei mai mult segmentara, decit continua
E. Se include dezvoltarea megacolonului toxic
9. Cs Evidentiati grupa de preparatele cel mai frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Antibiotice
B. Antraglicozide
C. Aminoglicozide
D. Aminosalicilati
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
10. Cs Boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica sunt patologii intestinale cronice inflamatorii, avind
un sir de similitudini. Totusi exista diferente patofiziologie esentiale. Precizati unde se initiaza
procesul in boala Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiana cu progresie proximala
B. Regiunea rectosigmoidiana cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie pina la afectare transmurala
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie pina la regiunea ileocecala
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitata la nivelul mucoasei.
11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicati care din urmatoarele
manifestari este caracteristica pentru patologia respectiva:
A. Existenta unei mase palpabile in regiunea hipogastrica stinga
B. Se urmaresc scaune semioformate – lichide, fara elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe in hipogastrul sting ameliorate de actul defecatiei
D. Se urmaresc scaune lichide, frecvente cu mucus si singe
E. Au loc chemari imperative la defecatie
12. Cs Conform clasificarii Montreal, 2005, se considera a fi rectocolita ulcero-hemoragica de severitate

medie, in cazul existentei a mai mult de:
A. un scaun/zi
B. 2 scaune/zi
C. 3 scaune/zi
D. 4 scaune/zi
221
E. 5 scaune/zi
13. Cs Marcati care din urmatoarele afirmatii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este adevarata:
A. Baietii sunt cu mult mai des afectati, decit fetitele
B. Prevalenta cea mai mare e in zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidentei este de obicei la 40-50 ani de viata
D. Comparativ este mai frecventa la rasa alba, nord-europeni, evrei, in special Ashkenazi si
Sepharzi
E. Nu se asociaza cu patologiile reumatologice.
14. Cs Precizati preparatul cu cea mai demonstrata eficacitate in tratamentul bolii Crohn fistulizante la
copii:
A. Mesalazina
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul
15. Cs Stabiliti ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragica, fata de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamatiei sub mucoasa intestinala cu afectarea stratului muscular
C. Inflamatia discontinua, aspect de „piatra de pavaj”
D. Afectarea oricarei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamatiei de obicei la nivelul colonului si a rectului
16. Cs Indicati care din urmatoarele reprezinta o complicatie locala, din cadrul bolii Crohn la copii:
A. Fisura anala
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozanta
17. Cs Stabiliti care este strategia prioritara, in primele zile de spitalizare, in cazul acutizarii rectocolitei
ulcero-hemoragice:
A. Promovarea capacitatii de auto-deservire a pacientului
B. Mentinerea gradului adecvat de nutritie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corectia malabsorbtiei
18. Cs In cazul existentei a semnelor si simptomelor caracteristice rectocolitei ulcero-hemoragice, mai

mult de o saptamina, este nevoie de a monitoriza riscul de instalare a:
A. Insuficientei cardiace
B. Trombozei venoase profunde
C. Hipokaliemiei si a hiponatriemiei
D. Malabsorbtiei
E. Hipocloremiei
19. Cs Pentru inducerea remisiei la un copil cu rectocolita ulcero-hemoragica, pacientului i s-a prescris
sulfasalazina. Luind in consideratie reactiile adverse ale preparatului, atunci care din cele ce urmeaza
reprezinta o recomandare adecvata:
A. Administrarea unimomentana a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemincate, cu cca 1 ora inaintea mesei
C. Sistarea preparatului in cazul virarii culorii urinei in portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficienta de apa (250ml, risc de nefrolitiaza)
222
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiana in cazul utilizarii sulfasalazinei.
20. Precizati care vitamina este indicata pentru terapia de sustinere in cazul bolii Crohn rezistente la
tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9 (acidul folic)
Complement multiplu
1. Cm Marcati factorii imunopatologici in cazul patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:
A. Deficitul de fractii ale complementului seric
B. Cantitatile mari de fractii ale complementului in ser
C. Scaderea sintezei interferonului
D. Scaderea activitatii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenta in exces a limfocitelor citotoxice si a anticorpilor antimucoasa intestinului gros
2. Cm Selectati semnele caracteristice procesului inflamator distructiv in rectocolita ulcero-hemoragica

la copii:
A. Debutul este localizat in rect
B. Raspindirea procesului in directia proximala
C. Poate fi afectat numai segmentul rectal
D. Este afectata mucoasa intestinului subtire
E. Este posibila afectarea intregului intestinului gros
3. Cm Evidentiati semnele patomorfologice prezente la biopsie in rectocolita ulcero-hemoragica la copii:

A. Formarea granuloamelor limfoide
B. Infiltratia limfoido-celulara a mucoasei si submucoasei intestinului gros
C. Dilatarea vaselor, inflamatia criptelor
D. Formarea cript-abceselor si a sectoarelor de necroza a epiteliului
E. Fibroza difuza, transmurala
4. Cm Indicati simptoamele clinice caracteristice ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Afebrilitate
B. Subfebrilitate, deficit ponderal
C. Dureri abdominale dupa defecatie
D. Diaree sanguinolenta
E. Astenie, stare depresiva, labilitate emotionala
5. Cm Enumerati modificarile caracteristice in hemograma si analizele biochimice la copii cu

rectocolita ulcero-hemoragica:
A. Anemie, leucocitoza, VSH marit
B. Disproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Bilirubina crescuta
E. Proteina С reactiva crescuta
6. Cm Precizati complicatiile intestinale locale posibile in rectocolita ulcero-hemoragica la copii:

A. Hemoragia intestinala
B. Megacolonul toxic
C. Perforatia intestinului
D. Fisurile anale, paraproctita
E. Piodermia gangrenoasa, sepsis
223
7. Cm Indicati ce sunt caracteristice pentru boala Crohn la copii:
A. Afectarea diferitor sectoare ale tractului intestinal
B. Afectarea numai a intestinului gros
C. Poate fi afectat cecum
D. Se poate dezvolta sindromul de malabsorbtie
E. Se exclude artrita, eritemul nodos, piodermia gangrenoasa
8. Cm Marcati semnele endoscopice caracteristice pentru boala Crohn la copii:

A. La debutul bolii mucoasa intestinala este mata, cu eroziune, mucus purulent
B. In perioada de stare sunt posibile fistele, semnul "Pietre de pavaj"
C. Lumenul intestinal este normal pe tot parcursul tractului
D. Se pot determina pseudopolipi
E. In faza de ameliorare se depisteaza stenoza intestinului
9. Cm Marcati semnele histologice ale bolii Crohn la copii:

A. Intlamatie nespecifica cu infiltiratie celulara
B. Infiltratul celular este alcatuit din limfocite, celule plasmatice, hisliocite, eozinofile
C. Infiltratul celular este alcatuit din neutrofile, bazofile
D. Se depisteaza granuloame cazeiforme
E. Procesul inflamator nu afecteaza submucoasa intestinala
10. Cm Notati semnele histologice ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Hiperplazia si infiltratia limfoida in mucoasa intestinului gros
B. Hiperplazia limfoida patrunde in toate paturile peretelui intestinal
C. Se formeaza abcese in cripte
D. Lipsesc abcese in cripte
E. Frecvent se depisteaza pseudo-polipi
11. Cm Stabiliti principiile de tratament ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Aport caloric si proteic crescut
B. Administrarea preparatelor pentru imunocorectie
C. Folosirea antibioticelor din grupa penicilinei
D. Utilizarea preparatelor antiinflamatoare - derivate ale 5-aminosalicilatului si corticosteroizi
E. Administrarea anticoagulantelor
12. Cm Selectati preparatele utilizate pentru tratamentul imunomosupresiv in rectocolita ulcero-

hemoragica la copii:
A. 6 - mercaptopurina
B. Azatioprina
C. Ciclosporina
D. Gamaglobulina intramusculara
E. Imudonul
13. Cm Indicati complicatiile locale, posibile la copiii cu boala Crohn:

A. Perforatie, hemoragie
B. Dermatita, artrita
C. Fistule, stricturi
D. Colelitiaza, colangita sclerozanta
E. Irita, iridociclita
14. Cm Marcati particularitatile procesului inflamator pentru boala Crohn:

A. Patrunde tot peretele intestinului (mucoasa, submucoasa, musculoasa, seroasa)
B. Este localizat numai in submucoasa
C. Infiltratul este limfocitar
D. Infiltratul este format predominant din neutrofile
224
E. Se formeaza granuloame sarcoidale
15. Cm Determinati de ce depind manifestarile clinice si evolutia bolii Crohn la copii:

A. Localizarea si destinderea procesului inflamator in tractul digestiv
B. Stadiul bolii
C. Virsta copilului
D. Sexul copilului
E. Complicatiile aparute
16. Cm Precizati contraindicatiile pentru efectuarea examenului endoscopic la copiii cu rectocolita

ulcero-hemoragica:
A. Perioada de remisiune a bolii
B. Colita activa cu evolutie severa
C. Colita activa cu evolutie usoara
D. Megacolonul toxic
E. Tendinta la hemoragie si perforatii
17. Indicati ce se evidentiaza in cadrul tabloului colonoscopic, al pacientilor cu rectocolita ulcero-

hemoragica:
A. Leziunile sunt difuze, simetrice, omogene;
B. Afectarea este continua, lipsesc ariile „crutate", exceptie - dupa aplicarea tratamentelor topice;
C. Nu exista leziuni patognomonice in tabloul endoscopic pentru rectocolita ulcero-hemoragica ;
D. Dispersia leziunilor debuteaza din regiunea distala a rectului, cu extindere distala;
E. Ulcerele sunt secundare inflamatiei si nu sunt obligatorii pentru diagnostic;
18. Cm Stabiliti ce informatii ofera examenul histologic, utilizat in cazul pacientilor cu boala
inflamatorie intestinala:
A. Permite stabilirea diagnosticului
B. Apreciaza extinderea procesului inflamator si gradul de severitate
C. Nu asigura aprecierea raspunsului la tratament
D. Permite stabilirea prezentei complicatiilor
E. Nu permite diferentierea intre boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica.
19. Cm Evidentiati prin ce se caracterizeaza tabloul radiologic baritat in colita ulceroasa la copil:
A. Edematierea si ingrosarea mucoasei ce cauzeaza un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceratiile aftoide (discrete colectii de bariu inconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamatiile transmurale si fibroza;
D. Stenozele lungi si strinse la nivelul ileonului care alterneaza cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetreaza mucoasa si se extind in submucoasa sub forma de ulceratii
in „buton de camasa”
20. Cm Notati care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de urgenta,
in cazul pacientilor cu rectocolita ulcero-hemoragica:
A. Perforatia intestinala
B. Hemoragia persistenta
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihica si calitatea vietii profund alterate
E. Forma fulminanta a bolii.
F.
21. Cm Precizati care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu rectocolita ulcero-hemoragica:
A. S0 – dupa scorul Montreal
B. Rectoragia cronica si recurenta
C. Faza activa a bolii
D. Remisia paraclinica a bolii
E. Remisia clinica a bolii
225
22. Cm Indicati care dintre reactiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate
copiilor cu rectocolita ulcero-hemoragica:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arteriala pina la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea cresterii
E. Semnele de deshidratare
23. Cm Precizati obictivele tratamentului medicamentos in cazul rectocolitei ulcerohemoragice la copii

sunt:
A. Atenuarea manifestarilor gastrointestinale si sistemice cu cel mai mic grad posibil de efecte
adverse
B. Inducerea si mentinerea remisiei clinice
C. Prevenirea complicatiilor si restabilirea densitatii osoase normale
D. Restabilirea si mentinerea curbei ponderale normale/maturarea sexuala
E. Prevenirea sau corectarea deficientelor mintale
24. Cm Marcati manifestarile extraintestinale cu afectare articulara in cazul pacientilor cu boala Crohn:
A. Artropatiile seronegative
B. Spondilita anchilozanta
C. Spondilolisteza anterioara
D. Artrita reumatoida
E. Sacroileita
25. Cm Determinati in baza caror manifestari clinice se efectueaza aprecierea gravitatii bolii Crohn la
copii:
A. Frecventa scaunului
B. Temperatura corporala
C. Frecventa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitara
26. Cm Notati care dintre factorii infectiosi, cel mai frecvent se considera a fi complementari in
inducerea bolii Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae
27. Cm Stabiliti prin ce se caracterizeaza tabloul histologic al rectocolitei ulcero-hemoragice la copii in

perioada acuta:
A. Edemul si hiperemia a stratului mucos
B. Predominarea limfocitelor in lamina propria
C. Criptita - prezenta PMN in lumenul criptei glandulare
D. Hipoproducerea de mucus
E. Hemoragia focala
28. Cm Indicati ce grupe de preparate pot fi utilizate in cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivatii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele si probioticele
E. Anticolinesterazicele
226
29. Cm Selectati tipurile tratamentului medicamentos in cazul bolii Crohn la copii:
A. Tratamentul de baza
B. Tratamentul profilactic
C. Tratamentul deficientelor instalate
D. Tratamentul complicatiilor
E. Exclusiv tratamentul nutritional
30. Cm Evidentiati care sunt caracteristicile proctitei ulcerative:

A. Este o patologie de sine statatoare
B. Reprezinta o forma particulara a colitei ulcero-hemoragice
C. Se caracterizeaza prin limitarea procesului inflamator si un prognostic bun.
D. Poate progresa in forme generalizate de rectocolita ulcerohemoragica
E. Diagnosticul diferential cu boala Crohn (limitata rectal) - este imposibil.
31. Cm Selectati care din patologiile listate mai jos se asociaza cu malabsorbtie intestinala:
A. Boala Whipple (lipodistrofia intestinala)
B. Boala Crohn
C. Dischinezia intestinului gros
D. Boala celiaca
E. Rectocolita ulcerohemoragica
32. Cm Marcati care produse alimentare sunt interzise pacientilor cu boala Crohn:
A. care stimuleaza motilitatea intestinala
B. Bogate in potasiu
C. Bogate in grasimi animale
D. Bogate in oxalati
E. Picante si iritative
33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferentiat al Bolii inflamatorii cornice intestinale cu
urmatoarele maladii:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza
34. Cm Enumerati modificarile biochimuce - imunologice in cadrul rectocolitei ulcerohemoragice la

copii:
A. Scaderea nivelului de proteina C reactiva
B. Cresterea titrului de complexe imune circulante
C. Hipoalbuminemie, crescute globulinele alfa ser
D. Cresterea Imunoglobulinelor G
E. Anticorpii antinucleari pot fi pozitivi.
35. Cm Precizati ce se poate evidentia in cadrul examenului ultrasonografic al pacientilor cu rectocolita

ulcerohemoragica:
A. Ingrosarea peretilor intestinali pina la 10-15mm in zonele inflamate
B. Peretii intestinali hiperecogeni
C. Peretii intestinali hipoecogeni
D. Ulceratiile hiperecogene
E. Disparitia stratificarii parietale (direct proportionala cu avansarea bolii)
36. Cm Marcati fazele evolutiei morfopatologice a bolii Crohn:

227
A. Faza de incubatie
B. Faza fisurilor
C. Faza preinfiltrativa
D. Faza infiltrativa
E. Faza de cicatrizare
37. Cm Notati care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasa care necesita a fi diferentiata de rectocolita ulcero-hemoragica:
A. Glicopeptidele
B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele
38. Cm Selectati caracteristicile bolii Crohn, care se include in definitie:

A. Leziuni transmurale ce pot afecta orice segment al tubului digestiv
B. Maladie inflamatorie cu evolutie acuta
C. Maladie inflamatorie cu evolutie cronica
D. Leziuni ulcerohemoragice, localizate la nivelul mucoasei colonului, preponderent al rectului.
E. Predilectie pentru partea terminala a intestinelor subtire si gros.
39. Cm Marrcati caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenta sporita a
helmintiazelor
B. Rata mai frecventa a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ cu
caucazienii.
C. Riscul scazut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenta sporita a
helmintiazelor
D. Incidenta crescuta a patologiei intestinale inflamatorii cronice in emisfera nordica, comparativ
cu cea sudica.
E. Frecventa sporita a bolii Crohn si a colitei ulceroase in mediul urban.
40. Cm Selectati argumentele care demonstreaza ca tratamentul chirurgical este mai putin eficient in
cazul pacientilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasa:
A. Pentru ca afectarea intesinala este continua
B. Deoarece afectarea este neuniforma, cu zone intacte
C. Pentru ca poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, incepind cu mucoasa bucala
D. Fiindca se afecteaza doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple
Glomerulonefritele la copii. Complement simplu

1. Cs Precizati ce reprezinta glomerulonefrita acuta la copii:
a. afectare tubulointerstitiala
b. afectare selectiva a tubilor renali
c. afectare a vezicii urinare
d. afectare a ureterelor
e. afectare primara preponderent glomerulara
2. Precizati mecanismul patogenetic predominant in dezvoltarea glomerulonefritei acute la copii:

a. citotoxic si citolitic
b. boala complexelor imune
228
c. mediate prin Ig E
d. mediate celular prin limfocite T
e. actiune directa a bacteriilor si toxinelor
3. Cs Selectati agentul etiologic comun al glomerulonefritei acute la copii:

a. virusurile ECHO
b. stafilococul
c. streptococul B-hemolitic grup A
d. Echerihia coli
e. Streptococul viridians
4. Cs Marcati leziunea fiziopatologica esentiala in glomerulonefrita acuta la copii:

a. reducerea suprafetei efective de filtrare glomerulara
b. lezarea endoteliului capilar glomerular
c. leziuni tubulointerstitiale
d. leziuni mezangiale
e. cresterea permeabilitatii vasculare
5. Substantele proinﬂamatorii care intervin in patogenia leziunilor glomerulare in cazul

glomerulonefritei acute la copii sunt toate, cu exceptia:
a. complementul seric;
b. enzimele proteolitice, radicali de oxigen;
c. citokinele proinﬂamatorii;
d. IgE (reaginele)
e. cascada coagularii;
6. Pentru debutul tipic al glomerulonefritei acute la copii nu este caracteristic:

a. sindromul urinar
b. sindromul hipertensiv
c. sindromul de retentie azotata
d. sindromul edematos;
e. e.sindromul icteric
7. Selectati varianta morfologica comuna in glomerulonefrita acuta poststreptococica la copii:

a. schimbari minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilara exudativ-proliferativa
c. glomerulonefrita extracapilara cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativa
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativa
8. Cs Precizati varianta morfologica tipica in sindromul nefrotic idiopatic la copii:

b. glomerulonefrita endocapilara exudativ-proliferativa
c. glomerulonefrita extracapilara cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativa
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativa
9. Cs Marcati leziunea fiziopatologica definitorie in sindromul nefrotic idiopatic la copii:

a. hematuria microscopica persistenta
b. reducerea eliminarii substantelor azotate
229
c. leziunile mezangiale
d. proteinuria neselectiva de rang nefrotic
e. proteinuria selectiva de rang nefrotic
10. Cs Indicati tratamentul patogenetic in sindromul nefrotic idiopatic la copii:

a. antiinflamatoare nonsteroidiene
b. diuretice
c. glucocorticosteroizi
d. preparate alfa-interferonului
e. anticoagulante
11. Cs Selectati sindromul clinic prin care se manifesta glomerulonefrita cu schimbari minimale
glomerulare la copii:
a. nefritic
b. nefrotic
c. urinar izolat
d. retentie azotata
e. hematuric
12. Cs Pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii nu este caracteristic:

a. hematurie macroscopica
b. proteinurie de rang nefrotic
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
13. Cs Pentru glomerulonefrita acuta poststreptococica la copii nu este caracteristic:
a. hipertensiune arteriala
b. hematurie macroscopica
c. edeme minore-moderate
d. proteinurie peste 3,5g/24h
e. proteinurie intre 0.5-3.0 g/24h
14. Cs Sindromul urinar in glomerulonefrita acuta poststreptococica la copii nu include:
a. hematurie
b. proteinurie
c. cilindri hematici, granulosi
d. hiperosmolaritatea urinei
e. hipercalciurie
Complement multiplu
1. Cm Enumerati leziunile fiziopatologice esentiale in glomerulonefrita acuta la copii:
a. reducerea fluxului sanguin renal
b. reducerea suprafetei de filtrare glomerulara
c. microtromboformare cu depunere fibrina capilare glomerulare
d. cresterea permeabilitatii membranei bazale glomerulare
e. cresterea eliminarii substantelor azotate
2. Cm Enumerati substantele proinflamatorii care intervin in patogenia leziunilor glomerulare in

glomerulonefrita la copii:
a. activarea complementului
b. enzimele proteolitice
230
c. IgE (reagine)
d. acidul hialuronic
e. citokinele
3. Cm Enumerati sindroamele clasice caracteristice pentru glomerulonefrita acuta la copii:

a. hipertensiv
b. icteric
c. edematos
d. retentie azotata
e. hemoragic
4. Cm Enumerati semnele clinice caracteristice pentru glomerulonefrita acuta la copii:

a. edeme periferice
b. oligurie
c. hipotensiune arteriala
d. hematurie macroscopica
e. dureri abdominale suprapubiene
5. Cm Enumerati testele de confirmare a infectiei streptococice la copil cu glomerulonefrita acuta:

a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. titrul crescut de antihialuronidaza
c. prezenta streptococului β-hemolitic in culturi faringiene
d. prezenta streptococului β-hemolitic in urina
e. prezenta streptococului β-hemolitic la punctie bioptica renala
6. Cm Marcati modificarile in sedimentul urinar in cazul glomerulonefritei acute poststreptococice

la copil:
a. proteinurie moderata
b. crioglobulinurie
c. prezenta streptococului β-hemolitic in urina
e. cilindri hematici, granulosi
7. Cm Enumerati semnele clinice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:

a. edeme generalizate
b. oligurie
c. hipertensiune arteriala
e. dureri abdominale suprapubiene
8. Selectati criteriile de diagnostic pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. proteinurie neselectiva
b. proteinurie selectiva marcata
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
9. Cm Marcati modificarile de laborator caracteristice pentru glomerulonefrita acuta

poststreptococica la copil:
a. nivel seric crescut de creatinina, uree
b. complementul seric scazut
231
c. nivel seric de Ig E crescute
d. nivel seric crescut de colesterol
e. hipergamaglobulinemie
10. Cm Precizati modificarile de laborator caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copil:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. complementul seric scazut
c. hipoalbuminemie sub 25 g/l
d. nivel seric crescut de colesterol
e. crioglobulinemie
11. Cm Selectati criteriile pentru diagnosticul pozitiv in sindromul Alport la copii:

a. oligurie
b. edeme generalizate
c. hematurie microscopica persistenta
d. istoric familial de nefrita hematurica
e. hipoacuzie neurosensoriala
12. Cm Edemele din sindromul nefrotic idiopatic la copii sunt determinate de:
a. hipertensiunea arteriala
b. reducerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
c. cresterea permiabilitatii membranei bazale glomerulare pentru proteine
d. cresterea reabsorbtiei tubulare de sodiu
e. hipervolemie
13. Selectati variantele morfologice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
b. glomerulonefrita atipica colaptoida
c. glomeruloscleroza focal-segmentara
d. proliferare mezangiala difuza
e. glomerulonefrita exudativ-proliferativa
14. Precizati complicatiile caracteristice pentru glomerulonefrita acuta poststreptococica la copii:
a. leziune renala acuta
b. hipocalcemie
c. encefalopatie hipertensiva
e. edem pulmonar acut
15. Enumerati criteriile ce definesc sindromul nefritic acut la copli:

a. oligoanurie
b. edeme moderate
c. purpura cutanata vasculara
d. hipertensiune arteriala
e. retentie azotata
16. Precizati restrictiile dietetice in periaoda de stare la copil cu glomerulonefrita acuta:

a. aport suplimentar de lichide
b. aport redus de sodiu si potasiu
c. aport redus de lichide
d. aport redus de proteine
e. aport redus de glucide
232
17. Selectati maladiile dupa care poate debuta glomerulonefrita acuta poststreptococica la copil:
a. streptodermie
b. varicela
c. scarlatina
d. faringoamigdalita
e. parotidita infectioasa
Infectia tractului urinar la copii.

1. Cs Indicati cel mai frecvent agent etiologic in infectia de tract urinar la copii:
a. E.coli
b. proteus
c. staphylococus
d. mycoplasma
e. pseudomonas
2. Cs Precizati afirmatia corecta referitor la definitia bacteriuriei asimptomatice:

a. leucociturie recidivanta
b. orice numar de bacterii in urina
c. prezenta unei infectii nosocomiale la nivel de tract urinar
d. eritrociturie
e. bacteriurie fara simptome clinice de infectie de tract urinar
3. Cs Selectati testul de electie pentru confirmarea infectiei de tract urinar la copii:

a. analiza generala a urinei
b. analiza generala a singelui
c. urocultura
d. proba Niceporenko
e. proba Zemnitchi
4. Cs Selectati nivelul bacteriuriei semnificative in cazul pielonefritei la copii:

a. 50000 coloniii in 1ml.de urina
b. 10000 colonii in 1 ml.de urina
c. 40000 colonii in 1 ml.de urina
d. lipsa cresterii microbiene
e. 100000 colonii in 1 ml.de urina
5. Cs Selectati investigatia imagistica noninvaziva pentru evaluarea unui copil cu infectie de tract
urinar:
a. cistografia mictionala
b. urografia intravenoasa
c. scintigrafia renala
d. ecografia rinichilor si vezicii urinare
e. biopsia renala
6. Cs Cistografia mictionala este standartul de aur pentru confirmarea urmatoarei anomalii la copii:
233
a. anomalia vaselor intrarenale
b. refluxul vezico-ureteral
c. agenezia renala
d. aplazia renala
e. hipoplazia renala
7. Cs Selectati afirmatia corecta referitor la definitia pielonefritei acute la copii:

a. inflamatia tesutului interstitial renal
b. inflamatia mucoasei vezicii urinare
c. inflamatia glomerulara
d. inflamatia tubulara
e. inflamatia ureterelor
8. Cs Precizati calea de patrundere a agentului patogen in tractul urinar in pielonefrita la copii:

a. limfogena
b. hematogena
c. urogenitala (ascendenta)
d. transplacentara
e. percutan
9. Cs Selectati afirmatia corecta referitor la definitia refluxului vezico-ureteral la copii:

a. anomalie congenitala la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
b. anomalie congenitala – obstructie subvezicala
c. disfunctie neurogena a vezicii urinare
d. anomalie congenitala – valve de uretrå posterioarå
e. disfunctie non-neurogena a vezicii urinare
10. Cs Selectati care dintre urmatoarele nu este cauza de reflux vezico-

ureteral secundar la copii:
a. anomalie congenitala – obstructie subvezicala
b. anomalie congenitala la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
c. disfunctie neurogena a vezicii urinare
d. valve de uretra posterioara
e. infectie acuta de tract urinar
11. Cs Precizati care nu este factorul de protectie locala a tractului urinar la copii:
a. Ig A secretorie locala
b. uroproteina Tamm-Horsfal
c. pH - urinar
d. osmolaritatea urinara
e. Ig G secretorie locala
12. Cs Selectati modificarea in sedimentul urinar caracteristica pentru pielonefrita la copii:

a. oxalaturie
b. uraturie
c. cilindrurie
d. leucociturie
234
e. eritrociturie
13. Cs Precizati caracterul leucocituriei in cazul pielonefritei la copii:

a. limfocite
b. monocite
c. neutrofile
d. eozinofile
e. nu are semnificatie
14. Cs Ecografia sistemului reno-urinar la copii evidentiaza urmatoarele modificari, cu exceptia:

a. dimensiunile rinichilor
b. hidronefroza
c. polichistoza renala
d. insuficienta renala
e. dilatarea sistemului pielo-caliceal
15. Cs Selectati afirmatia care nu este corecta cu privire la tratamentul infectiei de tract urinar la copii:
a. terapia parenterala cu antibiotice este obligatorie la toti copiii cu infectie urinara
b. copiii cu reflux vezico-ureteral necesita profilaxie cu antibiotice de lunga durata
c. initierea imediata a tratamentului antimucrobian reduce severitatea cicatricilor renale
d. copiii cu bacteriurie asimptomatica nu necesita profilaxie cu antibiotice de lunga durata
e. durata optima a terapiei cu antibiotice la copiii cu infectie urinara necomplicata este 7-14 zile
16. Cs Precizati manifestarea clinica caracteristica pentru cistita acuta la copii:

a. febra
b. disurie
c. durere abdominala in flancuri
d. sindrom toxico-infectios generalizat
e. frisoane
17. Cs Precizati manifestarea clinica caracteristica pentru pielonefrita acuta la copii:

a. disurie
b. incontinenta urinara
c. durere abdominala suprapubiana
d. polakiurie
e. febra
18. Cs Selectati testul de laborator pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrita acuta la copii:
a. proteinuria nictimerala
b. urina la saruri timp 24 ore
c. urocultura pozitiva
d. proba Zimnitchi
e. coagulograma
19. Cs Precizati care dintre urmatoarele nu reprezinta complicatia pielonefritei acute la copii:
a. carbuncul renal
b. necroza papilara
c. pionefroza
d. polichistoza renala
235
e. cicatrici renale
20. Cs Selectati care din urmatoarele nu este criteriu de apreciere a eficacitatii antibioticoterapiei in
infectia de tract urinar la copii:
a. ameliorarea clinica la 48-72 ore de la initierea tratamentului
b. diminuarea leucocituriei
c. sterilizarea urinei
d. diminuarea sindromului toxico-infectios
e. persistenta hematuriei
Complement multiplu
1.Cm Selectati principalii agenti cauzali ai pielonefritei la copii:
a. e.coli
b. pneumococi
c. proteus
d. klebsiella
e. infectia micoplasmatica cu M.tuberculosis
2. Cm Marcati factorii de protectie locala a aparatului reno-urinar la copii:

a. prezenta IgA in urina
b. nivelul crescut a pH-ului
c. nivelul redus a pH-ului
d. fluctuatiile osmolaritatii
e. uroproteina Tamm-Horsfall
3. Cm Indicati principalele cai de patrundere a infectiei in tractul urinar la copii:

a. urogenitala
b. hematogena
c. limfogena
d. aerogena
e. endogena
4. Cm Selectati semnele clinice caracteristice pentru pielonefrita acuta la copii:

a. febra
b. disurie
c. polakiurie
d. stare toxica
e. dureri lombare
5. Cm Enumerati indicatiile pentru efectuarea scintigrafiei renale la copii:

a. infectii a tractului urinar recidivante
b. infectii a tractului urinar atipice la virsta sub 3 ani
c. dupa 4-6 luni de la un episod acut de infectie a tractului urinar
d. incontenenta urinara
e. epizod acut a infectiei de tract urinar
6. Cm Precizati simptomele pielonefritei acute la copilul mare:

a. febra
b. frisoane
c. dureri abdominale
236
d. dureri lombare
e. disurie
7. Cm Selectati testele de laborator necesare pentru diagnosticul pielonefritei acute la copii?

a. analiza generala a singelui
b.urocultura
c. analiza generala a urinei
d. colesterol
e. beta lipoproteide
8. Cm Selectati investigatiile instrumentale pentru diagnosticul pielonefritei acute la copii:

a. cistoscopia
b. ultrasonografia renala
c. urografia intravenoasa
d. cistometria
e. scintigrafia renala
9. Cm Dereglarea starii functionale a rinichilor de tip tubulo-interstitial are loc prin:

a. cresterea osmolaritatii
b. scaderea osmolaritatii
c. scaderea densitatii relative
d. cresterea densitatii relative
e. scaderea indicilor acidoamoniogenezei
10. Cm Enumerati complicatiile pielonefritei la copii:

a. carbuncul renal
b. rinichi cicatricial
c. nefrolitiaza
d. sindrom Alport
e. urosepsis
11. Cm Selectati criteriile de spitalizare a copiilor cu pielonefrita acuta:

a. forme medii ale pielonefritei acute
b. pielonefrita acuta asociata cu alte maladii in acutizare
c. pielonefrita acuta la copii cu virsta 10-15 ani
d. pielonefrita acuta la copiii primelor luni de viata
e. forme usoare ale pielonefritei insotite de febra
12. Cm Enumerati indicatiile pentru efectuarea uroculturii:

a. sugarii si copiii cu pielonefrita acuta
b. sugarii si copiii cu infectii de tract urinare recurente
c. sugarii < 3 luni
d. sugarii si copiii cu o infectie care nu raspund la tratament in decurs de 24-48 de
ore.
e. copiii mai mari de 5 ani fara malformatii renourinare
13. Cm Alegeti factorii de risc pentru dezvoltarea pielonefritei la copii:

a. flux urinar scazut
b. anomalii renale diagnosticate antenatal
237
c. hipertensiunea arteriala
d. gastroduodenita acuta
e. constipatia
14. Cm Selectati manifestarile clinice caracteristice pielonefritei la copiii nou-nascuti si sugarii mici:
a. dereglari gastrointestinale
b. durere suprapubiana
c. febra neregulata cu debut brusc
d.ascensiune ponderala nesatisfacatoare
e. manifestari de soc endotoxinic
15. Cm Selectati afirmatiile corecte referitor la necesitatea efectuarii investigatiilor

imagistice:
a. Toti nou-nascutii cu infectie urinara de la primul episod
b. Toti baietii, de orice virsta, la primul puseu de infectie urinara
c. Toti pacientii cu virsta < 2 ani sau mai mari, cu risc de malformatii congenitale
reno-urinare.
d. Toti pacientii cu virsta < 2 ani sau mai mari, fara risc de malformatii congenitale
reno-urinare
e. Toti pacientii cu infectii urinare recurente
16. Cm Selectati maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferential in pielonefrita
acuta la copii:
a. glomerulonefrita
b. polichistoza renala
c. cistita
d. bronsita acuta
e. litiaza renala
17. Cm Enumerati factorii de risc pentru „leziuni renale” la copii cu pielonefrita acuta:
a. virsta mica (in special sub 1 an)
b. obstructia anatomica sau neurogena a cailor urinare
c. reflux vezico ureteral sever
d. episoadele recurente ale pielonefritei acute
e. lipsa episoadelor recurente ale pielonefritei acute
18.Cm Enumerati agentii antibacterieni utilizati in tratamentul infectiilor urinare la copii:

a. cefalosporine
b. amoxicilina/acid clavulanic
c. amoxicilina
d trimetoprim
e. tetraciclina
19. Cm Enumerati indicatiile pentru efectuarea cistografiei mictionale:
a. enurezis
238
b. incontinenta diurna de urina
c. infectie urinara recidivanta
d. dereglari mictionale
e. dureri lombare
20. Cm Enumerati modificarile prezente in analiza generala a singelui la copii cu pielonefrita acuta:
a. viteza de sedimentare a hematiiilor accelerata
b. leucocitoza
c. eozinofilie
d. cresterea nivelului de hemoglobina
e. trombocitopenie
21. Cm Enumerati indicatiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a cailor urinare la
copii:
a. colica renala
b. pielonefrita
c. traume abdominale
d. apendicita acuta
e. hipersensibilitate la preparatele de iod
22. Cm Enumerati preparatele antibacteriene utilizate peroral in tratamentul cistitei:

a. trimetoprim
b. nitrofurantoin
c. cefalexin
d. eritromicina
e. amoxicilina/acid clavulanic
23. Cm Enumerati preparatele utilizate pentru tratamentul profilactic al infectiei de tract urinar la
copii :
a. trimetoprim
b. cefuroxim
c. cefixim
d. nitrofurantoin
e. gentamicina
24. Cm Indicati criteriile pentru spitalizarea copiilor cu infectii ale tractului urinar:
a. virsta < 6 luni
b. nu accepta lichid per os
c. stare toxica
d. obstructie urinara
e. stare medie
25. Cm Eficacitatea antibioticoterapiei in pielonefrita la copii este determinata de:

a. activitatea inflamatiei bacteriene
b. caracterul microflorei bacteriene
c. pH-ul urinei
d. durata bolii la momentul initierii tratamentului
e. greutatea corporala
239
26. Cm Marcati contraindicatiile pentru efectuarea urografiei intravenoase la copii:
a. socul
b. vicii cardiace decompensate
c. oliguria
d. pielonefrita cronica
e. colica renala
240

Teste Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTELE ROMINA, LA NEONATOLOGIE.

Particularitati anatomo-fiziologice ale nou-nascutului. Examinarea nou-nascutului. Controlul

2.Alegeti cauza de baza a pierderilor de caldura la nou-nascuti prematuri:

3. Precizti maladia in care este prezent mirosul de "soarece" de la nou-nascut:

4. Selectati afirmatia corecta despre milia la nou-nascuti:

5. Marcati care fontanela este deschisa la nastere la un nou-nascut normoponderal:

6. Marcati cantitatea de urina eliminata de un nou-nascut normoponderal in primele ore de

7. Alegeti nivelul de temperatura care se considera normal la nou-nascut:

9. Alegeti afirmatia corecta ce defineste alimentatia naturala exclusiva:

10. Afirmati contraindicatia alimentatiei naturale la nou-nascut:

12. Precizati imunoglodulinele cu cea mai mare concentratie in laptele uman:

13.Selectati care este raportul proteine : lipide : glucide in laptele matern:

14.Indicati virsta copilului la care dispare reflexul Babchin:

15. Precizati care din urmatoarele constituie contraindicatie alimentatii la sin:

1.Indicati complicatiile hipotermiei la nou-nascuti:

2.Marcati metodele de mentinere a temperaturii corpului nou-nascutului in timpul

3.Marcati mecanismele transmiterii de caldura la nou-nascuti:

4.Selectati afirmatiile corecte referotor la termenul si temperatura la care poate fi pastrat

5.Indicati beneficiile laptelui matern pentru nou-nascut:

7.Indicati semnele pozitionari corecte la sin a sugarului:

8.Indicati cauzele tahicardiei la nou-nascut :

10.Indicati cauzele palorii tegumentelor la nou-nascuti:

11.Selectati cauzele acrocianozei la nou-nascuti:

12.Marcati starile ce caracterizeaza simptomul "petei albe" la nou-nascuti:

14.Care afirmatii scrise mai jos exclude notiunea de alimenatie naturala:

1.Enumerati ABC-ul corect al reanimarii neonatale:

2. Selectati afirmatia adevarata pentru un nou-nascut care este ventilat efficient:

3. Marcati cit dureaza etapa initiala a reanimarii neonatale:

4. Selectati afirmatia adevarata referitor la scorul Apgar:

2.Marcati modificarile provoacate de aspiratia de meconiu la nounascut:

5.Indicati caile de administrare a adrenalinei la nounascuti:

6.Selectati corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului si a sondei endotraheale in

7.Selectati care dintre urmatoarele sunt semnele de hipovolemie la nou nascuti:

9.Indicati simptoamele hemoragiei acute neonatale:

Sepsisul neonatal. CS.

1. Selectati calea de transmitere a infectiei intrauterine:

2. Selectati la ce virsta eliminarile din ochi la nou-nascut pot fi socotite ca manifestare a

5.Indicati semnul care este caracteristic pentru septicemia neonatala:

6.Indicati cind se manifesta conjunctivita cu Chlamydia la nou-nascuti:

7.Indicati ce este caracteristic pentru conjunctivita conditionata de Neisseria gonorrhae la

8. Disbacterioza tranzitorie intestinala la nou nascut se caracterizeaza:

9. Cind apar primele semne a enterocolita ulceronecrotice la nou nascut:

1.Selectati patologiile infectioase ale bontului ombilical la nou-nascuti:

2.Selectati agentii patogeni frecventi ai conjunctivitei la nou-nascuti :

3.Selectati semnele caracteristice pentru conjunctivita bacteriana la nou-nascuti:

4.Indicati metodele de tratament in Candidoza la nou-nascuti:

5.Selectati afirmatiile corecte referitor la Septicemia neonatala precoce:

6. Selectati afirmatiile corecte referitor la Septicemia neonatala tardiva :

7.Marcati semnele clinice a Meningitei stafilococice neonatala:

9. Culoare verde a pielii este caracteristica pentru:

Sindromul detresei respiratorii.

2. Restabilirea volumului de singe in caz de detresa respiratorie severa neonatala se

3.Scorul Silverman la nou nascuti:

1.Selectati semnele caracteristice pentru depresia cardiorespiratorie la nounascuti:

2. Indicati primele 3 masuri necesare de efectuat in socul hipovolemic neonatal:

3.Indicati functiile Surfactantului:

Icterele neonatale. Boala hemolitica a nou-nascutului.

2 Indicatiile catre exsanguinotransfuziei in boala hemolitica neonatala:

6.Selectati ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?

7.Selectati in ce caz boala hemolitica a nou-nascutilor nu este caracteristic

1.Indicati semnele caracteristice pentru icterul fiziologic neonatal:

3.Marcati semnele caracteristice pentru forma edematoasa a bolii hemolitice a nou-

4.Indicati complicatiile exsanguinotransfuziei in boala hemolitica a nou-nascutului: