Medicina legala

1. Dupa cercetarea cadavrului la fata locului medicul poate raspunde ofiterului de urmarire
penala la toate intrebarile enumerate mai jos, cu exceptia:
a) care este vechimea aproximativa a decesului?
b) care este cauza probabila a decesului?
c) sunt la fata locului urme asemanatoare cu singele sau alte lichide biologice?
d) care este grupa sanguina a persoanei decedate?
e) ce leziuni corporale sunt pe cadavru?

2. In procesul cercetarii cadavrului la fata locului, profunzimea canalului de ranire se

concretizeaza in?
a) faza statica;
b) faza dinamica;
c) experimentul de ancheta;
d) toate cele enumerate;
e) nici una dintre ele.

3. In procesul cercetarii cadavrului la fata locului, probele (urmele) biologice se preleveaza?

a) in faza statica;
b) in faza dinamica;
c) la cercetarea suplimentara (la fata locului);
d) in toate cele enumerate;
e) in nici una dintre ele.

4. In timpul cercetarii cadavrului la fata locului se efectueaza toate actiunile, cu exceptia:

a) constatarii decesului;
b) descrierii hainelor si starii lor;
c) descrierii modificarilor cadaverice si gradului lor de evolutie;
d) concretizarii profunzimii canalului de ranire;
e) cercetarea particularitatilor si leziunilor partilor anatomice ale corpului.

5. In procesul de cercetare a cadavrului la fata locului pot fi implicati toti specialistii, cu

exceptia:
a) pediatrul;
b) chirurgul;
c) ginecologul;
d) igienistul;
e) farmacistul.

6. Examinarea cadavrului la fata locului se efectueaza cu concursul:

a) medicului legist;
b) farmacistului;
c) personalului cu studii medicale medii;
d) medicului de familie;
e) stomatologului.

7. Medicul legist exercita functia la fata locului in baza:

a) propriei initiative;
b) indicatiilor ofiterului de urmarire penala;
c) cererii rudelor decedatului;
1
 d) cererii medicului de familie;
e) indicatiilor procurorului.

8. La fata locului, medicul legist are sarcina de a:

a) intocmi procesul-verbal de cercetare a locului faptei;
b) ajuta in depistarea si prelevarea corpurilor delicte;
c) ajuta in descrierea cadavrului;
d) transporta cadavrul in sectia tanatologica;
e) consulta anchetatorul in privinta examinarii cadavrului si expertizarii lui ulterioare.

9. In lipsa semnelor certe ale mortii, la fata locului, medicul legist este obligat de a:
a) solicita ambulanta;
b) preleva corpurile delicte;
c) descrie locul faptei;
d) solicita martorii asistenti;
e) efectua masurile de resuscitare.

10. Fazele cercetarii cadavrului la fata locului sunt:

a) repetata.
b) definitiva;
c) dinamica;
d) intermediara;
e) statica;

11. In favoarea modificarii locului initial de aflare a cadavrului si pozitiei lui vor indica:
a) semnele de tirire pe haine si corp;
b) prezenta singelui pe haine;
c) necorespunderea localizarii fenomenelor cadaverice precoce pozitiei cadavrului;
d) prezenta singelui pe tegumentele cadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele de gisca".

12. Sarcinile de baza ale medicului legist la examinarea cadavrului la fata locului sunt:
a) constatarea decesului;
b) descrierea cadavrului;
c) dezbracarea completa a cadavrului;
d) depistarea si prelevarea urmelor si probelor biologice;
e) transportarea cadavrului in sectia tanatologica.

13. La examinarea cadavrului la fata locului participa:

a) ofiterul de urmarire penala;
b) medicul legist;
c) martorii asistenti;
d) martorii oculari;
e) expertul criminalist.

14. Care sunt masurile efectuate de medicul legist la fata locului in faza statica?
a) cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) descrierea pozitiei si atitudinii cadavrului;
c) intocmirea procesului-verbal de examinare a locului faptei;
d) cercetarea leziunilor corporale;
e) prelevarea corpurilor delicte.

2
15. Care sunt masurile efectuate de medicul legist la fata locului in faza dinamica?
a) descrierea leziunilor corporale;
b) cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) prelevarea corpurilor delicte;
d) descrierea pozitiei si atitudinii cadavrului;
e) descrierea lojei cadavrului.

16. La examinarea cadavrelor persoanelor neidentificate la fata locului, medicul legist trebuie
sa:
a) descrie deplin hainele;
b) efectueze dactiloscopia;
c) stabileasca virsta aproximativa dupa exterior;
d) stabileasca sexul decedatului;
e) stabileasca tipul constitutional al defunctului.

17. Motivele examinarii cadavrului la fata locului sunt:

a) moartea violenta;
b) maladia oncologica la virsta senila;
c) suspectarea avortului criminal;
d) decesul in sectia de internare cu diagnosticul nestabilit;
e) depistarea cadavrului unui nou-nascut neidentificat.

18. In cazul examinarii cadavrului la fata locului se permite:

a) fotografierea cadavrului;
b) dezbracarea si deschiderea unor cavitati ale cadavrului;
c) miscarea cadavrului;
d) intocmirea schemelor, desenelor;
e) prelevarea corpurilor delicte.

19. In cadrul examinarii cadavrului la fata locului petele de singe pot fi depistate pe:
a) hainele cadavrului;
b) corpurile delicte;
c) tegumentele cadavrului;
d) apa;
e) sol.

20. Urma de singe produsa prin caderea picaturii pe o suprafata orizontala este:
a) prelingere;
b) frotiu;
c) pata;
d) stersatura;
e) amprenta.

21. Ce urme se produc la caderea singelui in cantitati mari pe o suprafata neabsorbanta?

a) pete;
b) improscaturi;
c) stersaturi;
d) prelingeri;
e) baltoace.

3
22. Care obiect se refera la corp delict de origine biologica?
a) medicamentele;
b) toxicele;
c) sperma;
d) glontele;
e) banii.

23. Fiecare medic trebuie sa poata face la fata locului totul, cu exceptia:
a) a ajuta anchetatorul in depistarea, recoltarea si ambalarea corpurilor delicte;
b) a descrie la fata locului urmele de singe, sperma, par etc.;
c) a efectua cercetarea de laborator a corpurilor delicte;
d) a ajuta ofiterul de urmarire penala la formularea intrebarilor necesare pentru
solutionare in cadrul examinarii corpurilor delicte;
e) a efectua la fata locului diagnosticul probabil al urmelor de singe.

24. Picatura cazuta pe un plan oblic-vertical va forma:

a) pata;
b) improscatura;
c) stersatura;
d) prelingere;
e) baltoaca.

25. La descrierea petelor de singe se indica:

a) forma;
b) dimensiunile;
c) densitatea;
d) culoarea;
e) grupa sanguina.

26. Urme de singe sunt:

a) baltoaca;
b) pata;
c) improscatura;
d) prelingere;
e) echimoza.

27. In rezultatul caderii picaturilor de singe pe o suprafata orizontala se pot forma:

a) pete cu contururi regulate;
b) stersaturi;
c) baltoace;
d) pete cu margini zimtate si cu stropi in jur;
e) amprente.

28. In procesul cercetarii cadavrului la fata locului, stadiul static include:

a) cercetarea modificarilor cadaverice
b) depistarea semnelor particulare ale cadavrului
c) recoltarea corpurilor delicte
d) deplasarea cadavrului
e) fotografierea cadavrului

4
29. Cercetarea locului faptei poate fi efectuata:
a) primar;
b) in comisie;
c) suplimentar;
d) personal;
e) repetat.

30. Particularitatile cercetarii locului faptei in electrocutari sunt:

a) inlaturarea eventualei surse de curent;
b) necesitatea stabilirii locului de contact cu sursa;
c) examinarea microscopica a marcii electrice;
d) cercetarea obiectelor metalice de pe cadavru;
e) descrierea tuturor obiectelor din incapere.

31. In ce conditii actioneaza presiunea joasa a asupra organismului uman?

a) altitudine inalta;
b) lucrari subacvatice la adincimi mari;
c) spatiu inchis;
d) fintini adinci;
e) schimbarea brusca a pozitiei corpului.

32. Boala chesonierilor apare in caz de:

a) trecere brusca de la presiune joasa la cea normala;
b) trecere brusca de la presiune inalta la cea normala;
c) schimbarea brusca a pozitiei corpului;
d) altitudine inalta;
e) aflare in spatii inchise.

33. Prin ce se manifesta actiunea locala a temperaturilor joase?

a) degeraturi;
b) petele Visnevski;
c) petele Fabrikantov;
d) pozitia "boxerului in garda";
e) congelarea cadavrului.

34. Unde sunt localizate petele Visnevski?

a) pe mucoasa esofagului;
b) pe mucoasa gastrica;
c) sub pleura;
d) sub endocard;
e) pe mucoasa bazinetelor renale.

35. Unde se localizeaza petele Fabrikantov?

a) pe mucoasa gastrica;
b) pe mucoasa esofagului;
c) pe mucoasa intestinului subtire;
d) pe mucoasa calicelor si bazinetelor;
e) sub pleura.

36. Dupa ce criteriu morfologic se califica arsurile termice?

a) profunzimea lor;
5
 b) suprafata combustiei;
c) profunzimea lezarii tegumentelor si suprafata combustiei;
d) categoria agentului vulnerant;
e) durata tratamentului.

37. Care dintre semne se atribuie la actiunea vitala a flacarii?

a) petele Visnevski;
b) arsurile hainelor;
c) singele fluid;
d) congestia venoasa a organelor interne;
e) arsurile mucoasei cavitatii bucale, laringelui si traheii.

38. La ce nivel se produc modificarile morfologice in cazul arsurilor de gr. II?

a) epidermei;
b) dermei;
c) stratului celulo-adipos subcutanat;
d) muschilor;
e) organelor interne.

39. Care sunt semnele aflarii vitale in focarul incendiului?

a) funingine in caile respiratorii;
b) arsuri ale cailor respiratorii;
c) arsuri ale tegumentelor, cu modificari de reactivitate;
d) pozitia "boxerului in garda";
e) pirlirea parului.

40. Care sunt conditiile mediului ambiant ce faciliteaza actiunea temperaturilor joase?
a) vintul puternic;
b) casexia;
c) starea de ebrietate;
d) incaltamintea strimta;
e) lipsa hainelor calde.

41. Care sunt starile organismului ce faciliteaza actiunea temperaturilor joase?

a) adinamia;
b) ebrietatea alcoolica;
c) somnul;
d) contactul cu obiectele reci;
e) surmenajul.

42. Care dintre semnele enumerate demonstreaza moartea prin hipotermie?

a) pozitia "embrionara";
b) degeraturile;
c) petele Visnevski;
d) petele Fabrikantov;
e) congelarea cadavrului.

43. La ce nivel se produc modificarile morfologice in cazul degeraturilor de gr. III?

a) epidermei;
b) dermei;
c) stratului celulo-adipos subcutanat;
d) muschilor;
6
 e) oaselor.

44. Cauzele mortii la persoanele decedate in rezultatul combustiilor pot fi:

a) socul primar;
b) toxemia;
c) septicemia;
d) pneumonia;
e) aspiratia.

45. Ce semn specific se observa in moartea prin electrocutie?

a) marca electrica;
b) figura de trasnet;
c) excoriatie;
d) plaga;
e) fractura.

46. Ce factori externi favorizeaza actiunea curentului electric?

a) umiditatea crescuta a aerului;
b) umiditatea miinilor, picioarelor;
c) umezirea pamintului;
d) prezenta substantelor pulverulente in incapere;
e) umiditatea hainelor, incaltamintei.

47. Care sunt materialele hainelor si incaltamintei ce protejeaza impotriva actiunii curentului
electric?
a) cauciucul;
b) bumbacul;
c) matasea naturala;
d) lina;
e) pielea naturala.

48. Ce consecinte poate avea curentul electric asupra organismului uman?

a) hemoragie;
b) fibrilatia ventriculara;
c) spasmul coardelor vocale;
d) rupturi ale organelor interne;
e) convulsii tonice ale muschilor scheletali.

49. Ce semne caracteristice denota actiunea curentului electric atmosferic?

a) "figura de trasnet" pe tegumente;
b) lividitati cadaverice difuze;
c) topirea obiectelor metalice ale hainelor;
d) edem pulmonar;
e) leziuni ale oaselor craniene cu carbonizare.

50. Ce factori determina gradul de exprimare a arsurilor electrice?

a) durata contactului;
b) tensiunea curentului;
c) rezistenta tesuturilor biologice;
d) forma conductorului;
e) intensitatea curentului.

7
51. Pozitia „boxerului in garda” este caracteristica pentru:
a) electrotrauma;
b) aflarea cadavrului in focarul de incendiu;
c) retentia indelungata in apa;
d) hipotermie;
e) boala chesonierilor.

52. Efectuarea expertizei medico-legale fara prezentarea ordonantei anchetatorului:

a) este posibila in majoritatea expertizelor;
b) nu este posibila;
c) este posibila doar ca exceptie;
d) ordonanta va fi prezentata dupa efectuarea expertizei;
e) este posibila cu acordul directorului Centrului de Medicina Legala.

53. Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de urmarire penala expertul
poarta raspundere:
a) materiala;
b) disciplinara;
c) contraventionala;
d) penala;
e) civila.

54. Medicul legist prezinta concluziile din numele:

a) sau;
b) Centrului de Medicina Legala;
c) sectiei tanatologie;
d) laboratorului;
e) Ministerului Sanatatii.

55. Pentru concluziile prezentate medicul legist poarta raspundere:

a) colectiva;
b) personala;
c) nu poarta raspundere;
d) materiala;
e) sociala.

56. Medicul legist are dreptul:

a) sa ia cunostinta de materialele cauzei penale;
b) a interoga martorii;
c) sa participe, cu autorizarea anchetatorului, la actiuni de urmarire penala;
d) sa solutioneze intrebarea referitor la culpabilitatea persoanei banuite;
e) sa faca demers in vederea solicitarii unor materiale suplimentare.

57. Obligatiile medicului legist sunt:

a) sa consulte persoanele pe diverse probleme;
b) sa formuleze concluzii argumentate si obiective conform intrebarilor expuse;
c) sa pastreze confidentialitatea datelor de urmarire penala;
d) sa se prezinte la solicitarea ofiterului, procurorului, judecatorului;
e) sa efectueze cercetari stiintifice.

8
58. Drept obiecte ale expertizei medico-legale pot fi:
a) persoanele vii;
b) documentele medicale;
c) corpurile delicte de origine biologica;
d) locul depistarii cadavrului;
e) cadavrele.

59. Expertiza medico-legala se dispune in mod obligatoriu pentru constatarea:

a) cauzei decesului;
b) gradului de gravitate a vatamarii integritatii corporale;
c) culpabilitatii persoanei;
d) virstei banuitului, invinuitului, inculpatului;
e) starii fizice si psihice a banuitului, invinuitului, inculpatului.

60. Rezultatele cercetarilor medico-legale se expun in:

a) „Certificat de vizita“;
b) „Extras-trimitere“;
c) „Raport de expertiza medico-legala“;
d) „Raport de studiere medico-legala“;
e) „Raport de descriere medico-legala“.

61. Dupa volumul de cercetari, expertizele medico-legale se clasifica in:

a) de baza;
b) de rutina;
c) voluminoase;
d) nevoluminoase;
e) suplimentare.

62. Dupa numarul de experti participanti la cercetari, expertizele medico-legale pot fi

clasificate in:
a) individuale;
b) colective;
c) sociale;
d) in comisie;
e) nu se clasifica.

63. Dupa complexitatea domeniilor medicale expertizele medico-legale pot fi:

a) complexe;
b) simple;
c) bispecializate;
d) monospecializate;
e) individuale.

64. Care este cauza principala de producere a defectului de tesut din regiunea orificiului de
intrare ?
a) miscarea de rotatie a glontului in jurul axului sau longitudinal;
b) masa considerabila a proiectilului;
c) energia cinetica considerabila a glontului;
d) masa nesemnificativa a proiectilului;
e) deformarea glontului in timpul penetrarii tesuturilor umane.

9
65. In care conditii devine mai posibila depistarea factorilor suplimentari ai tragerii in jurul
orificiului de intrare pe corpul victimei?
a) tragere de la distanta apropiata prin obstacol;
b) tragere cu teava lipita neermetic;
c) tragere de la distanta indepartata;
d) tragere de la distanta apropiata din arma pneumatica;
e) tragere cu teava lipita ermetic.

66. Care este factorul traumatic de baza al impuscaturii?

a) flacara;
b) funinginea;
c) particulele de pulbere;
d) uleiul armei;
e) proiectilul.

67. La factorii suplimentari ai tragerii se atribuie:

a) alicele;
b) mitraliile;
c) pulberea arsa incomplet;
d) gloantele incendiare;
e) gloantele trasoare.

68. La proiectile secundare se atribuie:

a) alicele;
b) pulberea arsa incomplet;
c) flacara;
d) fragmentele din obstacolul penetrat;
e) glontul.

69. La ce distanta de tragere se produce stant-marca?

a) indepartata;
b) foarte indepartata;
c) apropiata;
d) cu teava lipita ermetic;
e) de la orice distanta.

70. Inelele de excoriatie si stergere din jurul plagii balistice sunt caracteristice:
a) orificiului de iesire;
b) orificiului de intrare;
c) orificiilor de intrare si de iesire;
d) aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni balistice;
e) solutionarea acestei intrebari nu reprezinta competenta medicului legist.

71. Ce factor traumatic a impuscaturii genereaza rupturi suplimentare ale marginilor

orificiului de intrare la tragere cu teava lipita ermetic?
a) glontul;
b) gura tevii;
c) gazele;
d) efectul hidrodinamic;
e) gazele si efectul hidrodinamic.

10
72. Miscarea de rotatie a glontului in jurul axei sale longitudinale este conditionata de:
a) constructia glontului;
b) actiunea gazelor;
c) ghinturile tevii;
d) energia cinetica;
e) toti factorii mentionati.

73. Care sunt semnele distincte ale orificiului de intrare la impuscarea din arma de foc cu
glont?
a) defectul de tesut;
b) forma alungita;
c) inelul de stergere;
d) efectul hidrodinamic;
e) inelul de excoriatie.

74. La tragere cu teava lipita ermetic se pot depista:

a) funingine pe tegumentele din jurul plagii;
b) culoare rosie a singelui si muschilor la nivelul canalului de ranire;
c) prezenta factorilor suplimentari in canalul de ranire;
d) stant-marca;
e) fenomenul Vinogradov.

75. Efectul hidrodinamic al glontului se manifesta in cazul lezarii:

a) cordului in diastola;
b) scapulei;
c) pulmonilor;
d) vezicii urinare pline;
e) femurului.

76. Semnele orificiului de iesire al plagii impuscate sunt:

a) inelul de stergere;
b) forma de fisura;
c) defectul de tesut;
d) rasfringerea marginilor plagii in afara;
e) prezenta factorilor suplimentari pe tegumentele din jurul plagii.

77. Determinarea directiei impuscaturii este posibila in baza:

a) microscopiei canalului de ranire;
b) caracterului lezarii oaselor plate;
c) deformarii si fragmentarii glontului;
d) caracterului lezarii oaselor tubulare;
e) prezentei amprentei gurii tevii (stant-marca).

78. Identificati factorii suplimentari ai impuscaturii:

a) flacara;
b) funinginea;
c) bura;
d) glontul;
e) particulele de pulbere.

11
79. Indicati care sunt distantele tragerii din armele de foc:
a) cu teava lipita ermetic;
b) apropiata;
c) cu teava lipita neermetic;
d) indepartata;
e) intermediara.

80. La tragere din arma de foc de la distanta indepartata pot fi depistate:

a) defect de tesut;
b) inel de excoriatie;
c) funingine;
d) impregnare prin pulbere;
e) inel de stergere.

81. Ce elemente sunt proprii leziunii balistice transfixiante?

a) orificiul de intrare;
b) canalul de ranire;
c) orificiul de iesire;
d) depunerile de funingine pe tegumente;
e) patrunderea particulelor de pulbere in tesuturi.

82. Ce elemente sunt proprii leziunii balistice oarbe?

a) orificiul de intrare;
b) canalul de ranire;
c) orificiul de iesire;
d) depunerile de funingine pe tegumente;
e) patrunderea particulelor de pulbere in tesuturi.

83. In plagile produse la tragere din arma de vinatoare in limita actiunii compacte a alicelor se
depisteaza:
a) o plaga masiva oarba;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pirlirea firelor de par;
e) multiple plagi oarbe de dimensiuni mici.

84. In plagile produse la tragere din arma de vinatoare in afara actiunii compacte a alicelor se
depisteaza:
a) o plaga masiva oarba;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pirlirea firelor de par;
e) multiple plagi oarbe de dimensiuni mici.

85. In plagile produse la tragere din arma de vinatoare in limita actiunii relativ compacta a
alicelor se depisteaza:
a) plaga de dimensiuni mari si multiple plagi oarbe de dimensiuni mici in jur;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pirlirea firelor de par;
e) o plaga masiva oarba.
12
86. Pentru leziunile produse la tragere din arma de constructie proprie sunt caracteristice:
a) plagi oarbe;
b) polimorfism al orificiilor de intrare;
c) leziuni masive ale oaselor si organelor interne;
d) fenomenul Vinogradov;
e) inelul fals de excoriatie.

87. Plaga balistica transfixianta se caracterizeaza prin:

a) fenomenul Vinogradov;
b) orificiu de intrare;
c) orificiu de iesire;
d) canal de ranire;
e) lipsa factorilor suplimentari ai tragerii.

88. Plaga balistica oarba se caracterizeaza prin:

a) lipsa factorilor suplimentari ai tragerii;
b) orificiu de intrare;
c) canal de ranire;
d) fenomenul Vinogradov;
e) arsuri ale tegumentelor din jurul plagii.

89. In procesul examinarii cadavrului cu plaga oarba prin arma de foc glontul se extrage cu:
a) miinile;
b) penseta cu branse de cauciuc;
c) corntangul;
d) bisturiul;
e) foarfecul.

90. Care sunt modificarile produse de factorii suplimentari ai impuscaturii pe corpul victimei?
a) inelul de excoriatie;
b) arsuri pe tegumente;
c) impregnarea cu pulbere;
d) stant-marca;
e) pirlirea firelor de par.

91. In ce imprejurare din cele indicate se poate forma stant-marca?

a) explozia armei de foc;
b) tragere de la distanta indepartata;
c) tragere de la distanta apropiata;
d) tragere cu teava lipita;
e) leziuni prin grenade.

92. Care sunt zonele canalului de ranire al plagii balistice?

a) canalul de ranire propriu-zis;
b) zona de depunere a funinginii;
c) zona de contuzie a tesuturilor;
d) zona de contuzie moleculara a tesuturilor;
e) zona de contuzie lichidiana.

13
93. Santul de spinzurare nu poate fi:
a) continuu;
b) discontinuu;
c) orizontal;
d) cu adincime uniforma;
e) cu amprenta nodului.

94. In care asfixie mecanica se determina marirea in volum a pulmonilor cu prezenta petelor
hemoragice subpleurale pal-rosietice?
a) compresiune toraco-abdominala;
b) strangulare;
c) aspiratie de mase vomitive;
d) spinzurare;
e) inec.

95. La semnele general asfixice interne se atribuie urmatoarele, cu exceptia:

a) supraumplerea cu singe a compartimentelor drepte ale inimii;
b) hemoragii punctiforme subpleurale;
c) venecongestia organelor interne;
d) hemoragii in mucoasa gastrica;
e) singele fluid.

96. In ce forma de asfixie mecanica fractura osului hioid si a cartilajelor laringiene se produce
mai frecvent?
a) spinzurare;
b) strangulare;
c) sugrumare;
d) obturarea cailor respiratorii cu corpuri straine;
e) inec.

97. In ce scop se efectueaza proba Bokarius?

a) stabilirea vitalitatii santului de spinzurare;
b) stabilirea localizarii santului;
c) diferentierea santului de spinzurare de cel de strangulare;
d) stabilirea tipului latului;
e) stabilirea latimii santului.

98. Suicidul este imposibil prin:

a) spinzurare;
b) strangulare cu latul;
c) sufocare;
d) obturare a cailor respiratorii cu corpuri straine;
e) sugrumare.

99. Ce leziuni corporale sunt caracteristice pentru sugrumare?

a) echimoze ovale si excoriatii semilunare pe coapse;
b) echimoze ovale si excoriatii semilunare pe git;
c) semne de lupta si autoaparare;
d) masca echimotica;
e) sant de strangulare.

14
100. Ce modificari morfologice sunt specifice asfixiei mecanice prin compresie toraco-
abdominala?
a) masca echimotica;
b) emfizemul pulmonar pronuntat;
c) amprentele costale pe suprafetele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) edemul pulmonar carminat;
e) fracturile osului hioid.

101. In ce forma de asfixie mecanica se efectueaza proba Bokarius?

a) inec;
b) sugrumare;
c) spinzurare;
d) compresie toraco-abdominala;
e) obturare a cailor respiratorii cu corpuri straine.

102. In ce forma de asfixie mecanica se formeaza rupturi transversale ale intimii arterelor
carotide?
a) inec;
b) spinzurare;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominala.

103. In ce forma de asfixie mecanica apare lichid in sinusul osului sfenoidal?

a) spinzurare;
b) inec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominala.

104. In ce forma de asfixie mecanica se constata spuma densa la nivelul orificiilor nazale si
bucal?
a) spinzurare;
b) inec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominala.

105. Hemoragiile difuze in piciorusele muschilor sterno-cleido-mastoidieni in locul insertiei

pe clavicula si stern se formeaza in:
a) inec;
b) spinzurare;
c) strangulare;
d) compresie toraco-abdominala;
e) sugrumare.

106. Echimozele ovale si excoriatiile semilunare in sugrumare sunt:

a) semne de lupta si autoaparare;
b) semne specifice;
c) leziuni accidentale;
d) modificari postmortale;
e) leziuni prin cadere.
15
107. In ce forma de asfixie mecanica se intilneste edemul carminat al plaminilor?
a) inec;
b) spinzurare;
c) compresie toraco-abdominala;
d) aspiratia maselor vomitive;
e) sugrumare.

108. Santul orizontal, continuu, cu adincime uniforma este caracteristic pentru:

a) spinzurare;
b) strangulare;
c) asfixie prin compresie;
d) lupta si autoaparare;
e) leziuni accidentale.

109. Care dintre semnele mortii prin compresie toraco-abdominala poate aparea postmortem?
a) petele Tardieu;
b) masca echimotica;
c) edemul carminat al plaminilor;
d) petele Minakov;
e) edemul cerebral.

110. In cit timp survine decesul in asfixii mecanice?

a) 1-2 minute;
b) 5-6 minute;
c) 30 minute;
d) 10-15 minute;
e) 40-50 minute.

111. Ce leziuni specifice demonstreaza sugrumarea?

a) echimozele ovale pe git;
b) petele Tardieu;
c) proba Bokarius pozitiva;
d) excoriatiile semilunare pe git;
e) venecongestia organelor interne.

112. Ce semne se pot depista in strangularea cu latul?

a) sant de strangulare orizontal;
b) edem pulmonar carminat;
c) masca echimotica;
d) „mina spalatoresei”;
e) fracturi ale cartilajelor laringiene.

113. Semnele inecului sunt:

a) hemoragii in mucoasa bazinetelor renale;
b) lichid in sinusul osului sfenoidal;
c) amprentele costale pe suprafetele postero-laterale ale pulmonilor;
d) masca echimotica;
e) spuma densa la nivelul orificiilor nazale si bucal.

114. In evolutia clinica a asfixiilor mecanice se deosebesc urmatoarele stadii:

a) preasfixic;
b) dispnee inspiratorie;
16
 c) dispnee expiratorie;
d) agonie;
e) respiratie terminala.

115. Din semnele general asfixice externe fac parte:

a) cianoza pronuntata a fetei;
b) masca echimotica;
c) hemoragii subconjunctivale;
d) lividitati cadaverice precoce si extinse;
e) semne de defecare si ejaculare.

116. Din semnele general asfixice interne fac parte:

a) venecongestia organelor interne;
b) singele fluid;
c) edemul pulmonar carminat;
d) petele Tardieu;
e) masca echimotica.

117. Identificati particularitatile santului de spinzurare:

a) directie orizontala;
b) directie oblic-ascendenta;
c) continuu, adincime uniforma;
d) discontinuu, adincime neuniforma;
e) localizarea in 1/3 superioara a gitului.

118. Identificati particularitatile santului de strangulare cu latul:

a) directie orizontala;
b) directie oblic-ascendenta;
c) continuu, adincime uniforma;
d) discontinuu, adincime neuniforma;
e) localizarea in 1/3 medie a gitului.

119. La ce nivel se produc leziunile in asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi?
a) tegumentele din jurul nasului si gurii;
b) cartilajele laringiene;
c) epiglota;
d) mucoasa cavitatii bucale si buzelor;
e) inelele traheii.

120. Mecanismele de formare a mastii echimotice sunt:

a) deplasarea mecanica a singelui in sistemul venei cave superioare in rezultatul
compresiei toraco-abdominale;
b) diminuarea refluxului sanguin de la nivelul organelor toracelui si abdomenului;
c) staza venoasa in sistemul venei cave superioare din cauza stoparii functiei de
aspiratie a cutiei toracice;
d) leziunile multiple ale organelor interne;
e) fracturile coastelor si coloanei vertebrale.
121. Care pot fi variantele pozitionarii corpului in spinzurare?
a) atirnare deplina;
b) atirnare cu suport partial pe plante;
c) sezinda;
d) atipica;
17
 e) in genunchi.

122. Diagnosticul cert al inecului se bazeaza pe depistarea planctonului in:

a) tesutul pulmonar;
b) lichidul sinusului sfenoidal;
c) rinichi;
d) maduva osoasa a oaselor tubulare mari;
e) singele din cavitatile cordului.

123. Care poate fi localizarea nodului latului pe gat in spinzurare?

a) joasa;
b) atipica;
c) inalta;
d) tipica;
e) libera.

124. Materialul de confectionare a latului in spinzurare poate fi:

a) moale;
b) unic;
c) dur;
d) semidur;
e) multiplu.

125. Mecanismul survenirii mortii in spinzurare se explica prin:

a) comprimarea vaselor magistrale ale gitului;
b) tromboembolie;
c) redistribuirea singelui in circuitul mic;
d) comprimarea nervului vag si laringian superior;
e) rupturi ale intimei arterelor carotide.

126. Ce leziuni ale organelor gitului demonstreaza spinzurarea?

a) rupturile transversale ale intimei arterelor carotide comune;
b) fracturile inelelor traheii;
c) hemoragiile in sinusul carotidian;
d) fracturile osului hioid;
e) hemoragiile in muschii sterno-cleido-mastoidieni.

127. La semnele retentiei cadavrului in apa se atribuie:

a) spuma albicioasa stabila in caile respiratorii;
b) prezenta planctonului in maduva osoasa;
c) hainele umede;
d) macerarea tegumentelor;
e) emfizemul pulmonar hiperhidric.

128. La asfixiile mecanice prin strangulare se refera:

a) spinzurarea;
b) inecul;
c) strangularea;
d) compresiunea toraco-abdominala;
e) obturarea cailor respiratorii cu corp strain.

129. Santul de strangulare poate fi confundat cu:

18
 a) defectele produse de insecte postmortem;
b) benzile produse prin compresia gulerului hainei;
c) modificarile cadaverice tardive;
d) cutele tegumentare naturale;
e) semne de lupta si autoaparare.

130. Santul de spinzurare se deosebeste de cel de strangulare prin:

a) directie oblic-ascendenta;
b) adincime neuniforma;
c) culoare;
d) latime;
e) pergamentare.

131. In ce circumstante se poate dezvolta asfixia prin compresie toraco-abdominala?

a) comprimarea toracelui de catre caroseria unui autocamion rasturnat;
b) comprimarea toracelui si abdomenului de catre un bloc de beton armat;
c) caderea pe cap a unui bloc de beton armat;
d) comprimarea indelungata a membrelor inferioare;
e) comprimarea toracelui si abdomenului de catre un copac taiat.

132. Moartea prin obturarea lumenului cailor respiratorii se poate instala in rezultatul:
a) patrunderii in laringe a obiectelor eterogene-compacte;
b) compresiei toracelui;
c) inchiderii lumenului traheii cu cheaguri sanguine;
d) spinzurarii;
e) umplerii traheii si bronsiilor cu substante pulverulente.

133. In asfixia prin obturarea cailor respiratorii cu obiecte compacte se pot depista:
a) nisip;
b) fragmente din proteze dentare;
c) calus;
d) fragmente de alimente nemasticate;
e) faina.

134. In asfixiile prin obturarea cailor respiratorii la copii cu substante pulverulente se pot
depista:
a) monede;
b) nisip;
c) faina;
d) griu;
e) nasturi.

135. In medicina legala, drept nou-nascut este considerat pruncul care a trait dupa nastere:
a) mai mult de 24 ore;
b) pana la 24 ore;
c) 3 zile;
d) 1 saptamina;
e) 28 zile.

136. Care este lungimea corpului nou-nascutului la termen?

a) pana la 50cm;
19
 b) 50-55cm;
c) 35-40cm;
d) 70cm;
e) pana la 35cm.

137. Ce reprezinta viabilitatea nou-nascutului?

a) gradul dezvoltarii fizice a fatului la momentul nasterii;
b) posibilitatea continuarii vietii in afara organismului matern;
c) imposibilitatea continuarii vietii in afara organismului matern;
d) masa mai mica de 1000 gr;
e) lungimea corpului pina la 35 cm.

138. Probele docimaziei hidrostatice pulmonare si gastro-intestinale se efectueaza pentru

estimarea:
a) vietii extrauterine;
b) duratei vietii intrauterine;
c) viabilitatii fatului;
d) pruncuciderii;
e) cauzei mortii.

139. La ce termen de la nasterea pruncului in jurul cordonului ombilical se formeaza inelul de

demarcare?
a) peste 1-2 ore;
b) peste 24 ore;
c) peste 3 zile;
d) la a 7-a zi;
e) imediat dupa nastere.

140. Din punct de vedere medico-legal pruncuciderea reprezinta omorirea pruncului:

a) de propria lui mama sau tata pana la nastere;
b) de propriul lui tata in timpul nasterii;
c) de propria lui mama peste o saptamina de la nastere;
d) de propria lui mama la nastere sau imediat dupa nastere;
e) de propriul lui tata peste o saptamina de la nastere;

141. Ce stare caracterizeaza nucleele Beclard cu cca.10 mm in diametru?

a) prunc neviabil;
b) prunc nascut mort;
c) prunc nascut viu;
d) prunc nascut matur;
e) nou-nascut prematur

142. Despre ce indica pulmonii neexpansionati de consistenta carnoasa?

a) prunc neviabil;
b) prunc nascut la termen;
c) nou-nascut;
d) prunc nascut mort;
e) prunc viabil.

143. Diagnosticul pozitiv de nou-nascut se stabileste in baza prezentei:

a) bosei sero-sanguine;
b) vernix caseosa (sebum);
20
 c) orificiului oval neobliterat;
d) cordonului ombilical fara inel de demarcare;
e) nucleelor de osificare Beclard.

144. Pruncuciderea pasiva consta in lipsirea nou-nascutului de:

a) caldura;
b) hrana;
c) asistenta medicala in caz de asfixie mecanica;
d) haine;
e) bautura.

145. Care pot fi cauzele mortii nou-nascutului in pruncuciderea activa?

a) neviabilitatea;
b) asfixia mecanica;
c) hemoragia;
d) intoxicatia medicamentoasa;
e) trauma cranio-cerebrala.

146. Ce intrebari trebuie sa solutioneze medicul legist in procesul examinarii cadavrelor de

nou-nascut?
a) diagnosticul pozitiv de nou-nascut;
b) viabilitatea nou-nascutului;
c) tulburarea fizica si psihica la mama, cauzata de nastere;
d) estimarea vietii extrauterine;
e) cauza decesului nou-nascutului.

147. In ce cazuri proba docimaziei hidrostatice pulmonare va fi pozitiva?

a) nou-nascut viu;
b) starea de putrefactie avansata;
c) pulmoni congelati;
d) respiratie artificiala;
e) neviabilitatea nou-nascutului.

148. Pe ce regiuni anatomice ale corpului poate fi localizata bosa sero-sanguina?

a) cap;
b) fese;
c) miinile propriu-zise;
d) genunchi;
e) organele interne.

149. Cefalohematomul poate fi depistat pe:

a) osul frontal;
b) cutia toracica;
c) osul temporal;
d) osul occipital;
e) scapula.

150. Care sunt semnele maturitatii nou-nascutului?

a) masa mai mult de 3500 gr;
b) lungimea corpului 52 cm;
c) prezenta cefalohematomului;
d) prezenta bosei sero-sanguine;
21
 e) nucleele de osificare Beclard in epifizele distale ale femurului cu diametrul de
cca.10 mm.

151. Ce parametri antropometrici corespund nou-nascutului viabil?

a) lungimea corpului 52-54cm;
b) prezenta cefalohematomului;
c) lipsa anomaliilor incompatibile cu viata;
d) prezenta cordonului ombilical;
e) masa 3500-4000gr.

152. Ce se efectueaza pentru estimarea vietii extrauterine?

a) proba docimaziei hidrostatice pulmonare;
b) cercetarea nucleelor de osificare;
c) cercetarea extremitatii periferice a cordonului ombilical;
d) proba docimaziei hidrostatice gastro-intestinale;
e) masurarile antropometrice.

153. Care pot fi cauzele mortii subite a pruncului dupa nastere?

a) anomaliile de dezvoltare a creierului;
b) strangularea gatului cu cordonul ombilical;
c) atrezia totala a intestinului;
d) lipsa capului;
e) cordul bicameral.

154. Ce date pot indica despre abandonarea pruncului si deces prin hipotermie?
a) lipsa hainelor;
b) bosa sero-sanguina;
c) cefalohematomul;
d) petele Visnevski;
e) nucleele de osificare.

155. Ce parametru antropometric sta la baza formulelor de calcul al duratei vietii intrauterine
a pruncului (Haase si Balthazard-Darvieux)?
a) lungimea corpului;
b) masa corporala;
c) gradul de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer;
d) dimensiunile nucleelor de osificare;
e) dimensiunile placentei.
156. La ce termen de la deflorare marginile rupturilor himenale pot fi edematiate, singerinde,
echimotice?
a) 1-2 zile;
b) 10 zile;
c) 2 saptamini;
d) 1 saptamina;
e) 5-6 zile.

157. Ce semn tardiv al raportului sexual poate fi constatat la femeile care traiesc viata sexuala?
a) prezenta spermei in caile genitale;
b) prezenta rupturilor himenale vechi;
c) sarcina;
d) prezenta singelui banuitului;
e) prezenta firelor de par ale banuitului.
22
158. Ruptura veche o diferentiem de crestatura naturala prin urmatorul semn:
a) ruptura himenului ajunge pana la baza de insertie;
b) marginile rupturii sunt ingrosate, sidefii;
c) ruptura himenului nu corespunde localizarii pliurilor longitudinale vaginale;
d) forma de unghi a rupturii;
e) localizarea rupturii in portiunile postero-inferioare ale himenului.

159. Unul dintre semnele recente ale raportului sexual la banuit este:
a) prezenta maladiilor venerice;
b) prezenta cicatricei in locul rupturii frenului preputial;
c) ruptura singerinda a frenului preputial;
d) prezenta leziunilor pe corpul victimei;
e) leziuni ale hainelor banuitului.

160. In care caz este necesara stabilirea sexului persoanei?

a) viol;
b) actiuni de desfrinare;
c) hermafroditism;
d) pederastie;
e) stabilire a maturitatii sexuale.

161. Prin ce se manifesta hermafroditismul adevarat?

a) prezenta ovarelor si caracterelor sexuale secundare masculine;
b) prezenta ovarelor si caracterelor sexuale secundare feminine;
c) prezenta testiculelor si caracterelor sexuale secundare masculine;
d) prezenta testiculelor si caracterelor sexuale secundare feminine;
e) prezenta concomitenta a ovarelor si testiculelor cu manifestarea caracterelor
sexuale secundare feminine si masculine.

162. Care sunt semnele veridice ale raportului sexual la persoanele de sex feminin?
a) sperma in caile genitale;
b) sarcina;
c) rupturile himenului;
d) maladiile venerice;
e) sperma pe hainele banuitului.

163. Ce trebuie sa se descrie in procesul examinarii himenului?

a) forma;
b) dimensiunile vestibulului vaginal;
c) caracterul marginii libere;
d) crestaturile naturale;
e) leziunile.

164. Care sunt semnele recente ale raportului sexual la persoane de sex masculin?
a) ruperea frenului preputial;
b) prezenta epiteliului vaginal pe glandul penisului;
c) prezenta parului victimei pe organele genitale ale banuitului;
d) echimoze si excoriatii pe fata banuitului;
e) prezenta leziunilor pe corpul victimei.

23
165. Ce trebuie sa stabileasca medicul legist in caz de viol?
a) semnele raportului sexual;
b) locul comiterii infractiunii;
c) consecintele medicale ale raportului sexual (sarcina, maladii venerice etc.);
d) urmele agresiunilor fizice;
e) banuitul in comiterea infractiunii.

166. Care sunt semnele morfologice ale rupturii recente de himen?

a) rupturi cu margini sidefii;
b) rupturi cu margini singerinde;
c) prezenta edemului marginilor rupturii;
d) margini echimotice;
e) prezenta spermatozoizilor.

167. Care sunt semnele recente ale unui raport sexual la victime de sex feminin?
a) ruptura recenta a himenului;
b) sarcina;
c) prezenta singelui, parului banuitului in regiunea organelor genitale feminine;
d) prezenta spermei in caile genitale feminine;
e) maladii venerice.

168. Care dintre starile enumerate pot fi consecinte ale avortului ilegal?
a) hemoragia;
b) embolia gazoasa;
c) septicemia;
d) perforarea intestinului;
e) chistul ovarian.

169. Prin ce se manifesta maturitatea sexuala la femei?

a) capacitatea de coabitare;
b) capacitatea de purtare a sarcinii;
c) capacitatea de nastere pe caile naturale;
d) prezenta caracterelor sexuale secundare;
e) capacitatea de a alapta.

170. Prin ce se manifesta maturitatea sexuala la barbati?

a) prezenta libidoului;
b) capacitatea de coabitare;
c) capacitatea de procreare;
d) prezenta caracterelor sexuale secundare;
e) starea de maturitate psihica.

171. Indicati directia deplasarii prin inertie a corpului soferului in salonul automobilului la
coliziune frontala:
a) posterioara;
b) anterioara;
c) spre dreapta;
d) spre stinga;
e) nu se deplaseaza.

172. La traumatismul auto se atribuie leziunile corporale produse in urma:

a) exploziei motorului automobilului;
24
 b) exploziei rezervorului automobilului;
c) intoxicatiei cu СО in automobil;
d) actiunii automobilului aflat in miscare;
e) mortii subite in automobil.

173. Fractura-bara (bumper) se produce in urmatorul tip de traumatism auto:

a) trauma in salonul automobilului;
b) traversarea corpului cu rotile automobilului;
c) ciocnirea automobilului cu pietonul;
d) cadere din automobilul in miscare;
e) compresiunea corpului de carosabil.

174. In ce tip de traumatism auto se formeaza amprenta benzii de rulare a pneului pe haine si
corp?
a) ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) traumatismul in salonul automobilului;
c) traversarea corpului cu rotile;
d) caderea din automobilul aflat in miscare;
e) compresiunea pietonului prin caroseria camionului de copac.

175. Identificati leziunea specifica pentru traumatismul auto?

a) dezmembrarea corpului;
b) fractura cominutiva a oaselor craniene;
c) amprenta captuselii radiatorului pe corp;
d) fracturi multiple ale oaselor bazinului;
e) fractura-bara (bumper).

176. Ciocnirea primara a autoturismului cu pietonul se realizeaza la nivelul:

a) capului;
b) gatului;
c) toracelui;
d) membrelor superioare;
e) gambelor.

177. Ce forma are eschilul osos in fractura-bara (bumper)?

a) rotunda;
b) triunghiulara;
c) ovala;
d) pentagonala;
e) patrata.

178. In cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul, punctul de contact se va afla mai frecvent:
a) mai sus de centrul de greutate;
b) mai jos de centrul de greutate;
c) la nivelul centrului de greutate;
d) la nivelul capului;
e) la nivelul centurii scapulare.

179. In ce cazuri poate fi depistata amprenta benzii de rulare a pneurilor automobilului pe

hainele victimei?
a) traversarea corpului cu rotile automobilului;
b) ciocnirea automobilului aflat in miscare cu pietonul;
25
 c) contactul hainelor cu urmele benzii de rulare de pe carosabil;
d) alunecarea corpului pe carosabil;
e) trauma in salonul automobilului.

180. Specificati tipurile de cadere:

a) cadere de la inaltime (precipitare);
b) cadere pasiva;
c) cadere personala;
d) cadere simpla de pe acelasi plan;
e) cadere individuala.

181. Concretizati fazele in care se produc leziunile corporale in precipitare?

a) caderea propriu-zisa;
b) desprinderea corpului de pe suprafata de suport;
c) aterizarea;
d) planificarea actiunii;
e) analiza consecintelor.

182. Clasificati leziunile produse in traumatismul auto:

a) leziuni vechi ale aparatului locomotor;
b) caracteristice;
c) necaracteristice;
d) specifice;
e) leziuni ale organelor vizual si auditiv.

183. Fractura-bara in traumatismele rutiere se poate forma pe:

a) oasele craniene;
b) vertebrele cervicale;
c) oasele femurale;
d) oasele tibiene;
e) oasele bazinului.

184. In traumatismul auto combinat pot fi depistate urmatoarele leziuni:

a) patologie a organului auditiv;
b) amprenta benzii de rulare a pneului pe tegumentele toracelui;
c) maladii ale organului vazului;
d) anchiloza articulatiilor genunchiului;
e) fractura-bara a femurului.

185. Ce leziuni se produc prin traversarea corpului cu rotile automobilului?

a) fracturi cominutive ale oaselor craniene cu rupturi ale meningelui dur;
b) fracturi bilaterale ale coastelor;
c) fractura femurului prin bara de protectie;
d) leziuni-amprenta ale benzilor de rulare a pneului pe tegumente;
e) echimoze circulare – amprente ale farului.

186. Ce factori influenteaza asupra volumului lezional in cazul traversarii corpului cu roata?
a) inaltimea barei de protectie;
b) directia traversarii;
c) masa automobilului;
d) latimea rotilor;
e) caracterul desenului benzii de rulare a pneului.
26
187. In cazul depistarii leziunilor corporale imense, produse in circumstante necunoscute, in
favoarea traumatismului auto vor pleda:
a) fractura-bara a tibiei;
b) rupturi ale cordului si pulmonilor;
c) amprentele benzii de rulare a pneului pe tegumentele toracelui;
d) hematomul subdural;
e) plagile contuze ale capului.

188. Pentru caderile simple sunt caracteristice:

a) prezenta leziunilor de contralovitura ale creierului si meningelor;
b) fracturile bilaterale ale oaselor bazinului;
c) fracturile inelare ale bazei craniului;
d) lipsa leziunilor produse prin comotia generala a intregului corp;
e) fracturile in „bici” („whiplash”) ale vertebrelor cervicale.

189. Precizati tipurile traumatismului auto:

a) ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) aruncarea corpului si caderea pe carosabil;
c) trauma in salonul automobilului;
d) traversarea corpului cu rotile;
e) alunecarea corpului pe carosabil.

190. Peste cit timp dupa moarte temperatura cadavrului se egaleaza cu cea a mediului ambiant
(temperatura aerului fiind de +18ºC)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) spre sfirsitul primei zile;
d) spre sfirsitul zilei a doua;
e) peste 5 zile.

191. Care este mecanismul formarii lividitatilor cadaverice?

a) scaderea tonusului muscular;
b) schimbarea proprietatilor fizico-chimice ale singelui;
c) deplasarea postmortem a singelui prin vase in partile declive ale corpului;
d) scaderea densitatii singelui in vase;
e) cresterea permeabilitatii vaselor sanguine.

192. Peste cat timp dupa instalarea mortii, de regula, incepe rezolutia rigiditatii cadaverice?
a) peste 12 h;
b) peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.

193. Cind apar petele L′Arche?

a) in pozitia cadavrului cu fata in jos;
b) in cazul congestiei conjunctivei palpebrale;
c) in cazul desecarii sclerei ochilor deschisi;
d) in cazul desecarii sclerei ochilor inchisi;
e) in cazul fetei acoperite cu pamint.

27
194. Unde vor fi localizate lividitatile cadaverice pe corpul unui spinzurat in pozitie verticala?
a) pe spate, fese, suprafata posterioara;
b) pe suprafata anterioara a trunchiului, gatului si fetei;
c) pe membrele inferioare, portiunea inferioara a trunchiului, pe miini si plante;
d) pe suprafata laterala a trunchiului;
e) pe toata suprafata corpului.

195. Peste cit timp dupa moarte lividitatile cadaverice pot sa se deplaseze complet, la
schimbarea pozitiei cadavrului?
a) peste 4-5 h;
b) peste 48 h;
c) peste 12-15 h;
d) peste 24 h;
e) peste 36 h.

196. Cit timp a trecut de la moarte daca la digitopresiune lividitatile cadaverice dispar
complet?
a) pana la 12-15 h;
b) de la 15 pana la 36 h;
c) pana la 48 h;
d) de la 48 pana la 72 h;
e) peste 72 h.

197. Decizia despre intreruperea masurilor de reanimare poate fi luata de catre:

a) medicul legist;
b) medicul reanimatolog;
c) medicul stomatolog;
d) comisia medicilor specialisti;
e) medicul farmacist.

198. Peste cit timp de la moarte poate fi determinata rigiditatea cadaverica?

a) peste 5 - 10 minute;
b) peste 0,5 - 1 h;
c) peste 2 - 4 h;
d) peste 12 h;
e) la 26 ore.

199. In ce regiuni ale corpului apar primele semne de putrefactie?

a) pe fata si git;
b) pe coapse si gambe;
c) in regiunile declive ale corpului;
d) pe torace si membrele superioare;
e) in fosele iliace.

200. Peste cit timp de la deces rigiditatea cadaverica dispare complet?

a) 2-4 ore;
b) 12 ore;
c) 24 ore;
d) 3 zile;
e) citeva minute de la deces.

28
201. Petele L′Arche sunt o manifestare a:
a) lividitatilor cadaverice;
b) rigiditatii cadaverice;
c) deshidratarii cadavrului;
d) autolizei;
e) putrefactiei.

202. Care modificare cadaverica permite stabilirea schimbarii pozitiei cadavrului?

a) deshidratarea cadaverica;
b) lividitatile cadaverice;
c) autoliza;
d) saponificarea;
e) congelarea cadavrului.

203. Proba Magnus se bazeaza pe:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiratiei;
c) comprimarea unui deget la baza printr-o ligatura;
d) comprimarea bilaterala a globului ocular;
e) reactia idiomusculara a bicepsului.

204. Proba Beloglazov se bazeaza pe:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiratiei;
c) comprimarea unui deget la baza printr-o ligatura;
d) comprimarea bilaterala a globului ocular si schimbarea formei pupilei;
e) reactia idiomusculara a bicepsului.

205. Care este vechimea mortii, daca la digitopresiune lividitatile cadaverice dispar si se
restabilesc peste 5 secunde?
a) 15-29 ore;
b) 6-8 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.

206. Care este vechimea mortii, daca la digitopresiune lividitatile cadaverice nu-si modifica
culoarea?
a) 4-5 ore;
b) 12 ore;
c) 48 ore;
d) 16 ore;
e) 20 ore.

207. Care este vechimea mortii, daca la digitopresiune lividitatile cadaverice palesc si se
restabilesc peste 3-5 minute?
a) 4-5 ore;
b) 10 ore;
c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
e) 16-18 ore.

29
208. Ce factori influenteaza viteza de racire a cadavrului?
a) temperatura mediului ambiant;
b) sexul decedatului;
c) umiditatea aerului;
d) virsta;
e) obiectul vulnerant.

209. Motivele examinarii medico-legale a cadavrului sunt:

a) moartea violenta;
b) moartea subita;
c) decedati in stationar cu diagnosticul clinic stabilit;
d) cadavrele pruncilor nascuti la domiciliu;
e) cadavrele persoanelor decedate in drum spre spital.

210. Identificati modificarile cadaverice precoce?

a) saponificarea;
b) racirea cadaverica;
c) lividitatile cadaverice;
d) rigiditatea cadaverica;
e) lignificarea.

211. Specificati semnele pozitive ale mortii:

a) lipsa respiratiei;
b) lipsa pulsului;
c) lividitatile cadaverice;
d) petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;
e) paloarea tegumentelor.

212. In baza caror fenomene poate fi stabilita mai exact vechimea mortii in primele 12 ore?
a) lividitatile cadaverice;
b) rigiditatea cadaverica;
c) excitatia electrica a muschilor;
d) reactia pupilei la agenti chimici;
e) reactia idiomusculara a bicepsului.

213. Ce probleme pot fi solutionate in baza lividitatilor cadaverice?

a) timpul survenirii decesului;
b) durata aflarii cadavrului intr-o pozitie anumita;
c) gradul de gravitate al leziunilor;
d) maladiile preexistente;
e) cauza decesului.

214. Identificati stadiile lividitatilor cadaverice:

a) autoliza;
b) hipostaza;
c) staza;
d) imbibitia;
e) prestaza.

215. In ce cazuri se poate instala rigiditatea cadaverica cataleptica?

a) leziune prin arma de foc a bulbului rahidian;
30
 b) hipotermie;
c) trauma prin explozie a capului cu dilacerarea creierului;
d) intoxicatie cu CO;
e) spinzurare.

216. Fenomenele cadaverice precoce au importanta pentru:

a) solutionarea problemelor maladiilor preexistente;
b) diagnosticul pozitiv al mortii;
c) presupunerea cauzei decesului;
d) stabilirea genului mortii violente;
e) diagnosticarea vechimii mortii.

217. Stadiile lividitatilor cadaverice se determina in baza:

a) modificarii culorii lividitatilor la digitopresiune;
b) duratei restabilirii complete a culorii initiale;
c) efectuarii probei Magnus;
d) efectuarii probei Beloglazov;
e) deplasarii lividitatilor la schimbarea pozitiei cadavrului.

218. Modificarile cadaverice tardive permit stabilirea:

a) conditiilor mediului de aflare a cadavrului;
b) cauzei mortii;
c) vechimii probabile a mortii;
d) caracterului maladiilor preexistente;
e) genului mortii violente.

219. Identificati modificarile cadaverice tardive sunt?

a) autoliza;
b) lignificarea;
c) saponificarea;
d) putrefactia;
e) deshidratarea.

220. Care factori influenteaza viteza racirii cadavrului?

a) temperatura aerului ambiant;
b) cauza decesului;
c) masa cadavrului;
d) caracterul hainelor;
e) obiectul vulnerant.

221. Genul mortii violente include:

a) moartea subita;
b) omorul;
c) eutanasia;
d) suicidul;
e) accidentul.

222. Prin ce se deosebeste examinarea medico-legala a cadavrului de cea morfopatologica?

a) cercetarea modificarilor morfologice;
b) studierea minutioasa a modificarilor cadaverice;
c) cercetarea hainelor si corpurilor delicte;
d) stabilirea cauzei mortii;
31
 e) metoda efectuarii probelor pentru pneumotorace si emboliei gazoase.

223. Care sunt etapele de baza ale examenului extern al cadavrului?

a) examenul general al cadavrului;
b) cercetarea sinusurilor paranazale;
c) descrierea hainelor;
d) descrierea leziunilor corporale externe;
e) cercetarea modificarilor cadaverice.

224. In ce cazuri cadavrele persoanelor decedate in stationare se supun examinarii medico-

legale?
a) cadavrele persoanelor necunoscute;
b) persoanele decedate in rezultatul actiunilor suicidale;
c) maladii oncologice;
d) prezenta plingerilor privind calitatea serviciilor medicale;
e) cadavrele persoanelor cu tratament stationar indelungat si cu diagnostic clinic
stabilit.

225. Putrefactia cadavrului se manifesta extern prin:

a) petele L′Arche;
b) autoliza;
c) reteaua venoasa de putrefactie;
d) emfizemul cadaveric;
e) vezicule de putrefactie.

226. Ce maladii ale sistemului cardio-vascular pot fi cauze ale mortii subite?
a) ruptura anevrismului aortei;
b) tuberculoza pulmonara;
c) tumore cerebrala;
d) infarctul miocardic acut;
e) bronhopneumonia.

227. Cauze ale mortii subite in maladiile tractului gastro-intestinal pot fi:
a) hepatita cronica;
b) pancreonecroza hemoragica;
c) peritonita;
d) diverticulul esofagian;
e) hemoragia acuta.

228. La cercetarea cadavrului scheletat pot fi solutionate urmatoarele intrebari:

a) apartenenta oaselor omului sau animalului;
b) virsta decedatului;
c) sexul decedatului;
d) cauza mortii subite;
e) prezenta maladiilor tesutului osos.

229. Ce structuri anatomice se supun autolizei in primele 24 ore de la moarte?

a) pancreasul;
b) oasele;
c) tendoanele;
d) mucoasa gastrica;
e) tegumentele.
32
230. Pe ce structuri anatomice se depisteaza semnele deshidratarii cadavrului?
a) buze;
b) mucoasa gastrica;
c) sclerele ochilor;
d) mucoasa laringelui si traheii;
e) scrot.
231. Ce substante toxice genereaza necroza de tip colicvatic?
a) bazele;
b) acizii;
c) toxicele distructive;
d) toxicele functionale;
e) alcoolul etilic.

232. Ce substante toxice genereaza necroza de tip coagulant?

a) bazele;
b) acizii;
c) toxicele distructive;
d) toxicele functionale;
e) toxicele hematice.

233. Care este mecanismul de actiune al arsenicului in intoxicatii acute?

a) capilaro-toxic;
b) hemolitic;
c) paralizia centrului respiratiei;
d) inducerea stopului cardiac;
e) insuficienta hepatica acuta.

234. Care este mecanismul de actiune al monoxidului de carbon (CO)?

a) termic;
b) legarea hemoglobinei (formarea carboxihemoglobinei);
c) schimbarea valentei fierului;
d) paralizia centrului de respiratie;
e) caustic.

235. Care este mecanismul de actiune al toxicelor methemoglobinizante?

a) legarea hemoglobinei;
b) schimbarea valentei fierului;
c) dereglarea respiratiei celulare;
d) paralizia centrului respirator;
e) inducerea stopului cardiac.

236. Lividitatile cadaverice rosu-aprinse se determina in intoxicatia cu:

a) acid acetic;
b) fenol;
c) CO;
d) acid sulfuric;
e) baze.

237. Lividitatile cadaverice brune se determina in intoxicatia cu:

a) acid acetic;
b) CO;
33
 c) toxice methemoglobinizante;
d) acid fosforic;
e) baze.

238. Care este mecanismul principal de actiune a cianurilor?

a) paralizia centrului respirator;
b) blocarea citocromoxidazei celulare;
c) dereglarea echilibrului acido-bazic;
d) transformarea hemoglobinei in methemoglobina;
e) hemoliza eritrocitelor.

239. Starea de ebrietate usoara corespunde urmatoarei concentratii de alcool in singe:

a) pina la 0,3‰;
b) 0,5‰;
c) 2‰;
d) 2,5‰;
e) 5‰.

240. Starea de ebrietate medie corespunde urmatoarei concentratii de alcool in singe:

a) pina la 0,3‰;
b) 0,5‰;
c) 2‰;
d) 3‰;
e) 5‰.

241. Starea de ebrietate grava corespunde urmatoarei concentratii de alcool in singe:

a) pina la 0,3‰;
b) 1‰;
c) 2‰;
d) 2,7‰;
e) 4‰.

242. Ce toxic contine ciuperca „zbirciogul gras”?

a) amanitotoxina;
b) amanitohemolizina;
c) acid helvelic;
d) cicutotoxina;
e) muscaridina.

243. Care sunt caile de patrundere a toxicului in organism?

a) per os;
b) prin ficat;
c) intravenos;
d) prin tegumentele integre;
e) prin plamini.

244. Clasificarea patofiziologica a toxicilor include substantele:

a) corosive;
b) distructive;
c) hematice;
d) functionale;
e) dinamice.
34
245. Care dintre substantele enumerate fac parte din toxicele corosive?
a) acizii;
b) CO;
c) bazele;
d) mercurul metalic;
e) fenolul.

246. Care sunt formele clinice ale intoxicatiilor cu compusii arsenicului?

a) gastro-intestinala;
b) pulmonara;
c) renala;
d) neuroparalitica;
e) hemoragica.

247. Semnele intoxicatiei cu toxice hemolitice (cu supravietuire 2-3 zile) sunt:
a) icter al tegumentelor;
b) lividitati cadaverice difuze;
c) nefrozo-nefrita pigmentara;
d) colita ulceroasa;
e) hemosideroza ficatului, splinei.

248. Semnele intoxicatiei cu substante methemoglobinizante sunt:

a) singe fluid de culoare bruna;
b) lividitati cadaverice brune;
c) hemoliza singelui;
d) tegumentele cenusii;
e) colita ulceroasa.

249. Care sunt semnele intoxicatiei letale cu cianuri?

a) lividitati cadaverice violacei, difuze;
b) miros de migdale amare de la viscerele cadavrului;
c) lividitati roz-rosietice;
d) edem pulmonar;
e) supraumplerea vezicii urinare.

250. Ce faze are toxicodinamica alcoolului?

a) de resorbtie;
b) de eliminare;
c) de oxidare;
d) de cumulare in tesuturi;
e) de ebrietate.

251. Ce modificari morfologice se constata in intoxicatia letala cu compusii arsenicului?

a) singe de culoare bruna;
b) continut de tipul „fierturii de orez” in intestin;
c) tegumente palide, uscate;
d) nefrozo-nefrita pigmentara;
e) inflamatii catarale ale mucoasei tractului digestiv.

252. Ce semne caracterizeaza intoxicatia cu acid acetic?

a) arsurile chimice rosu-negre ale mucoasei esofagului si stomacului;
35
 b) singele de „lac”;
c) hemosideroza organelor parenchimatoase;
d) edemul pulmonar pronuntat;
e) anemia organelor interne.

253. Ce modificari morfologice se depisteaza in intoxicatiile cu compusii mercurului?

a) lividitati cadaverice brune;
b) gingivita si stomatita;
c) colita ulceroasa;
d) nefrozo-nefrita necrotica;
e) singe hemolizat.

254. Ce complicatii pot surveni in cazul intoxicatiilor nemortale cu toxice corosive?

a) peritonita;
b) mediastinita;
c) hemoragie gastro-intestinala masiva;
d) pneumonie hipostatica;
e) encefalita.

255. Care sunt mecanismele de actiune a arsenicului in intoxicatii cronice?

a) formarea arsenitilor toxici;
b) dereglarea metabolismului;
c) actiunea distructiva;
d) actiunea hematotropa;
e) actiunea hemolitica.

256. In ce produse se contin glicozide cianogene in cantitati insemnate?

a) migdale;
b) alune;
c) simburi de caise;
d) legume;
e) suc de caise.

257. Arsura chimica cu necroza coagulativ-deshidratanta este:

a) relativ dura si uscata;
b) superficiala;
c) profunda;
d) inconjurata de reactii inflamatorii locale;
e) fara zona de demarcare.

258. Arsura chimica cu necroza colicvatica este:

a) profunda;
b) superficiala;
c) fara zona de demarcare;
d) inconjurata de reactii inflamatorii locale;
e) umeda, tumefiata.

259. Ce factori determina caracterul si gravitatea intoxicatiei?

a) substanta;
b) organismul uman;
c) calea de administrare;
d) calea de eliminare;
36
 e) conditiile mediului ambiant.

260. Ce factori determina manifestarea tardiva a echimozei pe tegumente?

a) profunzimea localizarii;
b) dimensiunile hemoragiei;
c) sexul patimitului;
d) forma suprafetei obiectului vulnerant;
e) particularitatile tesuturilor lezate.

261. Prin ce se caracterizeaza o excoriatie cu o vechime de 2-3 zile?

a) lipsa crustei;
b) are aspectul unui sector depigmentat, fara crusta;
c) acoperita cu crusta, situata deasupra nivelului tegumentelor adiacente;
d) acoperita cu crusta, situata la nivelul tegumentelor;
e) acoperita cu crusta, situata deasupra nivelului tegumentelor, cu decolare marginala.

262. Mecanismul de baza in producerea a plagii intepate este:

a) sectionarea tesuturilor;
b) ruperea tesuturilor;
c) indepartarea tesuturilor de la centru spre periferie;
d) compresia tesuturilor;
e) extensia tesuturilor.

263. Drept semn de diferentiere a plagii intepat-taiate de cea taiata este:

a) un capat ascutit, altul rotunjit;
b) ambele capete sunt ascutite;
c) margini neregulate;
d) ambele capete rotunjite;
e) margini excoriate.

264. Ce culoare nu poate avea o echimoza recenta?

a) rosie;
b) rosie-albastrie;
c) violacee;
d) violacee-inchisa;
e) violacee cu nuanta verzuie.

265. Plaga plesnita este o varietate a plagii:

a) contuze;
b) despicate;
c) taiate;
d) intepate;
e) intepat-taiate.

266. Indicati semnul morfologic de baza prin care plaga taiata se deosebeste de cea contuza:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) adincimea;
d) volumul hemoragiei;
e) lipsa puntilor de tesut conjunctiv.

37
267. Precizati semnul morfologic de baza al plagii despicate:
a) capete rotunjite;
b) margini neexcoriate;
c) hemoragie abundenta;
d) lezarea tesutului osos subiacent;
e) margini regulate.

268. Care este criteriul de apreciere a gravitatii vatamarii corporale a leziunilor abdomenului,
penetrante in cavitatea peritoneala?
a) volumul incapacitatii generale de munca;
b) pericolul pentru viata;
c) durata dereglarii sanatatii;
d) nici unul dintre cele indicate;
e) toate cele indicate.

269. Excoriatia reprezinta o dereglare a integritatii:

a) epidermei;
b) vaselor sanguine ale tegumentelor;
c) epidermei si dermului;
d) epidermei, dermului si tesuturilor subiacente;
e) tegumentelor pina la nivelul stratului bazal.

270. Care este mecanismul de baza de producere al excoriatiilor?

a) lovirea;
b) compresiunea;
c) extensiunea;
d) frictiunea;
e) comotia.

271. Care este cauza modificarii culorii echimozei?

a) formarea carboxihemoglobinei;
b) cresterea permeabilitatii vaselor;
c) formarea verdhemocromogenului si biliverdinei;
d) hemoliza eritrocitelor cu eliberarea hemoglobinei in patul vascular;
e) procesul inflamator local.

272. Plaga plesnita poate fi produsa prin lovire cu un obiect contondent la nivelul:
a) coapsei;
b) feselor;
c) abdomenului;
d) capului;
e) tuturor regiunilor anatomice indicate.

273. La intepatoare se atribuie obiectele cu:

a) lama cu o margine ascutita;
b) lama cu 2 margini ascutite;
c) lama cu margine si virf ascutit;
d) suprafata de interactiune plata;
e) virf ascutit si forma alungita.

274. Cum sunt marginile plagilor taiate si intepat-taiate?

a) neregulate;
38
 b) microzimtate;
c) echimotice;
d) regulate;
e) excoriate.

275. In ce portiune plaga taiata este mai profunda?

a) la inceput;
b) la mijloc;
c) la sfirsit;
d) are adincime uniforma;
e) la inceput si sfirsit.

276. Ce reprezinta echimoza?

a) o hemoragie cavitara;
b) o hemoragie in tesutul muscular;
c) o hemoragie cutanata si subcutanata;
d) o hemoragie per diapedesum;
e) dilatare functionala a vaselor pieii.

277. Puntile tisulare localizate la fundul plagii sunt caracteristice pentru:

a) plagile taiate;
b) plagile intepate;
c) plagile intepat-taiate;
d) plagile contuze;
e) plagile despicate.

278. Cum se numeste plaga produsa prin actiunea obiectului contondent?

a) balistica;
b) despicata;
c) taiata;
d) contuza;
e) intepata.

279. In care cazuri este posibila stabilirea mai exacta a lungimii lamei in baza lungimii
canalului de ranire a plagilor intepate si intepat-taiate?
a) plaga penetranta in cavitatea abdominala;
b) plaga in regiunea feselor;
c) plaga transfixianta a cutiei toracice;
d) plaga penetranta in cavitatea toracica;
e) plaga a suprafetei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale.

280. In baza carui semn se stabileste vechimea echimozei?

a) culoare;
b) forma;
c) dimensiuni;
d) circumstantele faptei;
e) localizare.

281. Plaga taiata nu poate fi:

a) liniara;
b) arcuita;
c) in zig-zag;
39
 d) in lambou;
e) in pana.

282. In baza carui criteriu se stabileste gradul de gravitate al unei plagi taiate a bratului cu
lezarea arterei brahiale?
a) pericol pentru viata;
b) dereglarea sanatatii;
c) pierderea organului si/sau a functiei lui;
d) volumul incapacitatii generale de munca;
e) volumul hemoragiei.

283. Care este gradul de gravitate al unei plagi intepate, penetrante in cavitatea abdominala
fara lezarea organelor interne?
a) vatamare corporala grava;
b) vatamare corporala usoara;
c) vatamare corporala medie;
d) vatamare corporala neinsemnata;
e) gradul de gravitate depinde de starea generala a sanatatii victimei.

284. Ce elemente cuprinde schema descrierii leziunilor corporale?

a) localizarea;
b) vechimea;
c) forma;
d) dimensiunile;
e) tipul obiectului vulnerant.

285. Care sunt semnele morfologice de baza ale plagii taiate?

a) prezenta puntilor tisulare;
b) ambele capete ascutite;
c) forma liniara a plagii;
d) adincimea neuniforma;
e) lezarea tesutului osos.

286. Specificati semnele morfologice de baza ale plagii contuze:

a) prezenta „coditei de soricel” (excoriatia superficiala la unul din capete);
b) lezarea tesutului osos subiacent;
c) margini neregulate, excoriate;
d) punti tisulare la fundul plagii;
e) capete rotunjite.

287. Indicati semnele morfologice de baza ale plagii despicate:

a) prezenta puntilor tisulare;
b) adincime si dehiscenta considerabila;
c) un capat rotunjit si altul ascutit;
d) forma in fanta;
e) lezarea tesutului osos subiacent.

288. Plaga intepat-taiata se caracterizeaza prin:

a) adincime neuniforma;
b) margini regulate;
c) un capat rotunjit si altul ascutit;
d) lezarea tesutului osos subiacent;
40
 e) prezenta puntilor tisulare la fundul plagii.

289. Ce semne specifice ale plagii taiate indica mecanismul actiunii obiectului taietor?
a) directia si lungimea plagii;
b) adincimea neuniforma;
c) localizarea anatomica;
d) excoriatie superficiala la unul din capete;
e) lezarea tesutului muscular.

290. Identificati leziunile corporale primare:

a) plaga;
b) bataia;
c) fractura;
d) tortura;
e) excoriatia.

291. Indicati mecanismele de actiune a obiectelor contondente:

a) lovirea;
b) caderea;
c) compresiunea;
d) extensiunea;
e) coliziunea.

292. Clasificati echimozele dupa mecanismul de formare:

a) traumatice;
b) patologice;
c) tertiare;
d) secundare;
e) primare.

293. Vechimea leziunilor se stabileste in baza:

a) evolutiei crustei;
b) gradului reactiei de inflamatie;
c) numarului leziunilor;
d) dezvoltarii calosului osos;
e) modificarii culorii echimozei.

294. In baza caror criterii are loc determinarea tipului obiectului vulnerant?
a) starea marginilor plagii;
b) forma capetelor plagii;
c) dimensiunile plagii;
d) depunerile eterogene;
e) forma plagii.

295. Plagile intepate sunt periculoase prin:

a) lezarea tesutului osos;
b) hemoragie interna;
c) lezarea organelor interne;
d) lezarea muschilor;
e) hemoragie externa.

41
296. Identificarea obiectului vulnerant se bazeaza pe studierea:
a) depunerilor din regiunea leziunii;
b) semnelor morfologice ale leziunilor;
c) duratei de regenerare a leziunilor;
d) gradului hemoragiei;
e) depunerilor de pe obiectul vulnerant.

297. Indicati factorii ce influenteaza asupra gradului de destructie a tesuturilor:

a) energia cinetica a obiectului;
b) caracterul tesutului lezat;
c) particularitatile individuale ale organismului;
d) caracterul obiectului vulnerant;
e) suprafata de lezare a corpului.

298. Ce factori determina schimbarea culorii echimozei?

a) profunzimea echimozei;
b) temperatura mediului inconjurator;
c) dezintegrarea hemoglobinei si eritrocitelor;
d) dimensiunile obiectului vulnerant;
e) dezintegrarea hematinei.

299. Identificati varietatile plagii contuze:

a) turtita;
b) strivita;
c) muscata;
d) ferestruita;
e) plesnita.

300. Ce plagi pot fi produse prin actiunea unui obiect contondent cu suprafata de actiune
preponderent plana?
a) contuza;
b) despicata;
c) strivita;
d) plesnita;
e) comprimata.

301. Ce actiuni traumatice conduc la formarea fracturilor coloanei vertebrale?

a) lovirea;
b) comotia;
c) frictiunea;
d) alunecarea;
e) compresiunea.

302. Precizati leziunile tesuturilor moi:

a) excoriatia;
b) echimoza;
c) tortura;
d) plaga;
e) contuzia.

42
303. In functie de obiectul vulnerant mecanic plagile pot fi:
a) contuze;
b) taiate;
c) impuscate;
d) chimice;
e) prin explozie.

304. Cum se clasifica gradele de vatamare corporala din punct de vedere juridic?
a) grave;
b) foarte grave;
c) medii;
d) usoare;
e) neinsemnate.

305. Precizati criteriile medico-legale de apreciere a gravitatii vatamarii corporale:

a) pericolul pentru viata;
b) durata dereglarii sanatatii;
c) consecintele traumei neprimejdioase pentru viata;
d) volumul incapacitatii profesionale de munca;
e) incapacitatea stabila generala de munca.

306. Specificati tipurile hemoragiilor intracraniene:

a) epidurale;
b) subdurale;
c) cefalohematomul;
d) bosa sero-sanguina;
e) subarahnoidiene.

307. Cauzele compresiei creierului in traumele cranio-cerebrale sunt:

a) hematomul epidural;
b) hematomul intracerebral;
c) tumoarea intracerebrala;
d) hemoragiile subarahnoidiene;
e) contuzia cerebrala cu edem pronuntat.

308. Obiectele ascutite se clasifica in:

a) intepatoare;
b) taietoare;
c) despicatoare;
d) intepator-taietoare;
e) albe.

309. Precizati cauzele mortii in leziunile taiate ale gitului:

a) hemoragia acuta;
b) embolia gazoasa;
c) embolia grasoasa;
d) hemoragia interna masiva;
e) socul traumatic.

310. Caracterul penetrant al plagii localizate pe torace este confirmat de:

a) hemotorax;
b) pneumotorax;
43
 c) emfizemul subcutanat;
d) colabarea pulmonului;
e) deformarea cutiei toracice.

311. Excoriatia permite a se stabili:

a) faptul traumatizarii;
b) numarul actiunilor traumatice;
c) vechimea traumei;
d) locul aplicarii fortei;
e) timpul survenirii mortii.

312. Echimoza permite a se stabili:

a) faptul traumatizarii;
b) obiectul vulnerant concret;
c) vechimea leziunii;
d) cauza decesului;
e) timpul survenirii decesului.

313. Ce elemente include schema descrierii plagii contuze?

a) forma plagii;
b) dimensiunile plagii;
c) localizarea;
d) gravitatea;
e) starea fundului plagii.

314. Ce elemente include schema descrierii echimozei?

a) forma;
b) gravitatea;
c) dimensiunile;
d) localizarea;
e) adincimea.

315. Ce elemente include schema descrierii excoriatiei?

a) localizarea;
b) forma;
c) dimensiunile;
d) culoarea suprafetei;
e) volumul hemoragiei.

316. Ce include schema generala de descriere a leziunilor corporale?

a) tipul leziunii;
b) localizarea anatomica;
c) criteriul de apreciere a gravitatii vatamarii corporale;
d) dimensiunile;
e) maladiile preexistente.

317. In ce caz se depisteaza petele Minakov?

a) hemoragii abundente;
b) hemoragii acute;
c) intoxicatii cu ciuperci;
d) spinzurare;
e) electrocutie.
44
318. Precizati elementele plagii intepate:
a) „codita de soricel”;
b) orificiul de intrare;
c) canalul plagii;
d) puntile tisulare;
e) orificiul de iesire.

319. Identificati mecanismele de formare a echimozei:

a) lovirea;
b) compresiunea;
c) frictiunea;
d) extensiunea;
e) comotia.

320. Semnele morfologice ale plagii taiate ce reflecta directia actiunii instrumentului taietor
sunt:
a) dimensiunile plagii;
b) caracterul marginilor;
c) adincimea neuniforma;
d) excoriatia superficiala la unul dintre capete;
e) volumul hemoragiei.

321. Din ce categorie de factori traumatici fac parte obiectele contondente?

a) mecanici
b) fizici
c) chimici
d) biologici
e) psihici

45
 Drept medical
1. Acordarea asistentei medicale incepe cu:
a) aflarea acuzelor;
b) culegerea anamnezei;
c) examenul fizic al pacientului;
d) cercetarile paraclinice;
e) obtinerea consimtamintului pacientului.

2. Consimtamintul pacientului:
a) nu este necesar in procesul acordarii asistentei medicale;
b) este necesar doar pentru anumite categorii de pacienti;
c) este necesar pentru orice prestatie medicala propusa;
d) este necesar doar pentru interventiile cu caracter invaziv;
e) este inutil deoarece medicul decide singur ce este mai bine pentru pacient.

3. In caz de pericol de moarte iminenta sau de amenintare grava a sanatatii pacientului, in lipsa
reprezentantului legal sau a rudei apropiate, medicul trebuie sa:
a) astepte rudele sau reprezentantul legal al pacientului;
b) solicite acordul conducatorului institutiei pentru interventie medicala;
c) solicite acordul consiliului pentru interventie medicala;
d) intervina in scopul salvarii vietii pacientului;
e) solicite acordul juristului institutiei pentru interventie medicala.

4. Pentru pacientii cu virsta sub 16 ani consimtamintul este oferit de catre:

a) pedagog;
b) reprezentantul sau legal;
c) consiliul medicilor;
d) conducerea institutiei medico-sanitare;
e) asistentul social.

5. Sunt oare obligati lucratorii medicali si farmaceutici sa acorde ajutor medical de urgenta?
a) da, indiferent de circumstantele solicitarii;
b) doar in cadrul programului sau de activitate;
c) doar in cadrul institutiei medico-sanitare;
d) doar in functie de specialitatea profesata;
e) nu sunt obligati.

6. Trebuie oare pacientul informat despre starea sanatatii proprii?

a) informarea pacientului nu este obligatorie;
b) medicul decide volumul informatiei furnizate pacientului;
c) nu toti pacientii au dreptul la informatii despre starea sanatatii lor;
d) informarea pacientului este un drept al sau;
e) informarea pacientului este o pierdere de timp.

7. Rugamintea pacientului de a fi lipsit de viata prin mijloace medicale (eutanasia):

a) poate fi satisfacuta in orice cazuri;
b) poate fi satisfacuta pentru anumite categorii de pacienti;
c) poate fi satisfacuta pentru pacientii internati in stationare;
d) poate fi satisfacuta cu acordul rudelor;
e) nu poate fi satisfacuta.

46
8. Poate oare pacientul sa obtina copie de pe documentele sale medicale?
a) da;
b) nu;
c) doar de pe fisa medicala a bolnavului de ambulatoriu;
d) doar de pe fisa medicala a bolnavului de stationar;
e) cu acordul directorului institutiei medico-sanitare.

9. Pot fi oare divulgate datele cu caracter medical?

a) da;
b) nu;
c) doar dupa externarea pacientului din stationar;
d) doar dupa finisarea tratamentului;
e) doar dupa decesul pacientului.

10. Confidentialitatea informatiilor cu caracter medical este asigurata:

a) doar de medic;
b) doar de asistenta medicala;
c) doar de consiliul medicilor;
d) doar de infirmiera;
e) de toti lucratori mentionati mai sus.

11. Poate oare fi pacientul fotografiat sau filmat fara consimtamintul scris al acestuia?
a) doar in cazul participarii lui la invatamintul clinic;
b) doar in cazul consultatiilor realizate de academicieni;
c) doar la solicitarea motivata a jurnalistilor;
d) doar la solicitarea organelor de urmarire penala sau instantelor judecatoresti;
e) este interzis.

12. Lipsirea de viata la dorinta persoanei (eutanasia) antreneaza raspundere:

a) disciplinara;
b) contraventionala;
c) administrativa;
d) familiara;
e) penala.

13. Lipsirea de viata la dorinta persoanei (eutanasia) in Republica Moldova este:

a) permisa;
b) permisa doar in cazul bolnavilor incurabili;
c) permisa doar la pacientii de virsta a treia;
d) interzisa;
e) interzisa doar in cazul minorilor.

14. Efectuarea ilegala a sterilizarii chirurgicale antreneaza raspundere:

a) disciplinara;
b) penala;
c) contraventionala;
d) familiara;
e) administrativa.

15. Avortul ilegal antreneaza raspundere:

a) contraventionala;
b) disciplinara;
47
 c) penala;
d) administrativa;
e) familiara.

16. Efectuarea fecundarii artificiale sau a implantarii embrionului fara consimtamintul scris al
pacientei antreneaza raspundere:
a) disciplinara;
b) contraventionala;
c) administrativa;
d) penala;
e) familiara.

17. Neacordarea de ajutor unui bolnav, fara motive intemeiate, antreneaza raspundere:
a) penala;
b) administrativa;
c) disciplinara;
d) contraventionala;
e) familiara.

18. Internarea ilegala intr-o institutie psihiatrica a unei persoane vadit sanatoase din punct de
vedere psihic antreneaza raspundere:
a) administrativa;
b) disciplinara;
c) contraventionala;
d) penala;
e) familiara.

19. Contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii

necorespunzatoare de catre un lucrator medical a obligatiilor sale profesionale atrage
raspundere:
a) penala;
b) administrativa;
c) disciplinara;
d) contraventionala;
e) familiara.

20. Incalcarea din neglijenta a regulilor si metodelor de acordare a asistentei medicale antreneaza
raspundere:
a) contraventionala;
b) administrativa;
c) penala;
d) disciplinara;
e) familiara.

21. Practicarea ilegala a medicinii sau a activitatii farmaceutice antreneaza raspundere:

a) contraventionala;
b) administrativa;
c) familiara;
d) disciplinara;
e) penala.

48
22. Raspindirea bolilor epidemice antreneaza raspundere:
a) contraventionala;
b) penala;
c) familiara;
d) disciplinara;
e) administrativa.

23. Prescrierea ilegala sau incalcarea regulilor de circulatie a substantelor narcotice sau
psihotrope antreneaza raspundere:
a) contraventionala;
b) disciplinara;
c) penala;
d) familiara;
e) administrativa.

24. Prin boli iatrogene se subintelege:

a) posibilitatea admisa si recunoscuta ca generatoare de interpretari gresite;
b) maladiile, procesele si starile patologice datorate activitatii profesionale ale
medicului;
c) solutie nefavorabila a interventiei medicale printr-un concurs incidental de
imprejurari pe care medicul nu le-a putut prevede si evita;
d) incalcare a indatoririlor profesionale;
e) situatia in care medicului nu i se poate reprosa conduita aleasa.

25. Confidentialitatea in practica medicala reprezinta:

a) dreptul de a furniza informatii secrete la solicitarea institutiilor mass-media;
b) obligatia de a pastra secrete informatiile despre persoane, obtinute in exercitarea
profesiei;
c) obligatia de a pastra secrete informatiile fata de pacient;
d) obligatia de a informa colectivul de munca in care activeaza pacientul;
e) dreptul de a nu informa pacientul despre rezultatele investigatiilor.

26. Este oare necesara obtinerea consimtamintului pentru absolut oricare act medical?
a) nu;
b) doar pentru interventii chirurgicale;
c) doar pentru copiii pina la 18 ani;
d) doar pentru cetatenii straini;
e) da.

27. Sterilizarea chirurgicala poate avea loc doar in baza:

a) acordului conducerii institutiei medico-sanitare;
b) acordului informat al pacientului;
c) deciziei instantei judecatoresti;
d) concluziei medico-legale;
e) indicatiilor Ministerului Sanatatii.

28. Provocarea avortului ilegal se sanctioneaza:

a) contraventional;
b) disciplinar;
c) moral;
d) penal;
e) administrativa.
49
29. Greseala medicala presupune:
a) posibilitatea admisa si recunoscuta ca generatoare de interpretari gresite;
b) solutie nefavorabila a interventiei medicale printr-un concurs incidental de
imprejurari pe care medicul nu le-a putut prevede si evita;
c) incalcare a normelor de conduita (indatoririlor) profesionale;
d) maladiile, procesele si starile patologice datorate activitatii profesionale ale
medicului;
e) situatia in care medicului nu i se poate reprosa conduita aleasa.

30. Eroarea medicala reprezinta:

a) maladiile, procesele si starile patologice datorate activitatii profesionale ale
medicului;
b) incalcare a indatoririlor profesionale;
c) situatia in care orice alt cadru medical ar fi reactionat identic in conditii similare;
d) solutie nefavorabila a interventiei medicale printr-un concurs incidental de
imprejurari pe care medicul nu le-a putut prevede si evita;
e) nerespectarea obligatiilor de serviciu ale personalului medical.

31. Modul paternalist de interactiune dintre medic si pacient se bazeaza pe:

a) superioritatea pacientului fata de medic;
b) superioritatea medicului fata de pacient;
c) pozitia de egalitate (colegiala) dintre medic si pacient;
d) superioritatea reprezentantului pacientului fata de medic;
e) superioritatea rudelor pacientului fata de asistenta medicala.

32. Modul antipaternalist de interactiune dintre medic si pacient presupune:

a) superioritatea medicului fata de pacient;
b) superioritatea pacientului fata de medic;
c) pozitia de egalitate (colegiala) dintre medic si pacient;
d) superioritatea reprezentantului pacientului fata de medic;
e) superioritatea rudelor pacientului fata de asistenta medicala.

33. Dreptul medical reglementeaza raporturile juridice profesionale intre:

a) personal medical;
b) angajator;
c) institutii medico-sanitare;
d) angajat;
e) pacienti.

34. Raporturile juridice profesionale stabilite intre furnizorii serviciilor de sanatate si pacienti
pot fi de natura:
a) sociala;
b) etica;
c) patrimoniala (materiala);
d) politica;
e) nepatrimoniala (morala).

35. In calitate de subiecti ai raportului de drept medical sunt:

a) medicii;
b) institutiile medico-sanitare;
c) statul;
50
 d) Compania Nationala de Asigurari in Medicina;
e) pacientul.

36. Caile de protectie juridica a drepturilor pacientului la nivel national sunt:

a) calea judiciara;
b) calea penala;
c) calea sociala;
d) calea parlamentara;
e) calea extrajudiciara.

37. Raportul de drept medical contine:

a) imputerniciri;
b) drepturi;
c) inlesniri;
d) facilitati;
e) obligatii.

38. Dreptul medical asigura realizarea urmatoarelor principii:

a) principiul neutralitatii personalului medical;
b) principiul legalitatii actului medical;
c) principiul tutelarii pacientului;
d) principiul dreptului la autodeterminare;
e) principiul garantarii dreptului la a doua opinie.

39. Activitatea profesionala a medicului este reglementata in Republica Moldova de:

a) Legea ocrotirii sanatatii;
b) Legea cu privire la sanatate mentala;
c) Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic;
d) Legea cu privire la petitionare;
e) Legea cu privire la drepturile si obligatiile pacientului.

40. Modul de exprimare a consimtamintului poate fi:

a) veridic;
b) fals;
c) implicit;
d) colectiv;
e) explicit.

41. Consimtamintul poate fi exprimat de pacient in forma:

a) traditional;
b) oral;
c) in scris;
d) fortat;
e) electronic.

42. Consimtamintul pacientului incapabil de discernamint este oferit de:

a) medic;
b) directorul institutiei;
c) reprezentantul legal;
d) presedintele Ligii medicilor;
e) ruda apropiata.

51
43. Consimtamintul pacientului se atesta prin semnatura de catre:
a) pacient;
b) juristul institutiei medico-sanitare;
c) consiliul medicilor;
d) medicul curant;
e) asistenta medicala.

44. Sterilizarea chirurgicala voluntara poate fi efectuata:

a) la dorinta persoanei;
b) cu consimtamintul scris al persoanei;
c) cu consimtamintul verbal al persoanei;
d) in institutii medico-sanitare abilitate cu dreptul de efectuare a unor asemenea
operatii;
e) in orice institutii medico-sanitare.

45. Avortul medical poate fi efectuat:

a) la dorinta persoanei;
b) cu consimtamintul scris al persoanei;
c) cu consimtamintul verbal al persoanei;
d) in institutii medico-sanitare abilitate cu dreptul de efectuare a unor asemenea
operatii;
e) pina la 12 saptamini de sarcina.

46. In calitate de reprezentant legal al pacientului poate fi:

a) instanta de judecata;
b) parintele;
c) vecinul;
d) tutorele;
e) pedagogul.

47. Drepturile pacientului se clasifica in:

a) economice;
b) individuale;
c) sociale;
d) politice;
e) culturale.

48. Pacientul are dreptul:

a) la informatii cu privire la starea sanatatii, metodele de diagnostic si tratament;
b) la opinie medicala alternativa;
c) la exprimare benevola a consimtamintului sau refuzului la interventie medicala;
d) sa nu comunice personalului medical despre bolile social-periculoase de care
sufera;
e) despagubire a daunelor aduse sanatatii.

49. Prezentarea informatiei confidentiale fara consimtamintul pacientului se admite:

a) pentru a implica in procesul curativ alti specialisti;
b) la solicitarea motivata a organului de urmarire penala sau a instantei judecatoresti;
c) la solicitarea motivata a jurnalistilor;
d) la existenta temeiului de a crede ca prejudiciul adus sanatatii persoanei este
52
 rezultatul unor actiuni ilegale;
e) in orice situatii si conditii.

50. Acordul informat al pacientului trebuie sa contina obligatoriu urmatoarea informatie:

a) motivele adresarii dupa asistenta medicala;
b) scopul si efectul scontat al procedurii medicale;
c) metodele interventiei medicale;
d) riscul potential al interventiei medicale si posibilele consecinte;
e) variantele alternative de tratament si ingrijire medicala.

51. Refuzul categoric al pacientului pentru interventie medicala:

a) se expune de pacient doar verbal;
b) se inscrie obligatoriu in documentul medical;
c) se inscrie pe orice biletel de hirtie;
d) contine obligatoriu consecintele posibile ale refuzului;
e) se semneaza de catre medic si pacient.

52. Conditiile (temeiurile) aparitiei raspunderii juridice sunt:

a) fapta ilicita;
b) prejudiciul (rezultatul produs);
c) legatura cauzala dintre fapta ilicita si prejudiciu;
d) lipsa profesionalismului;
e) vinovatia subiectului faptei ilicite.

53. Infractiunea reprezinta o fapta ce poate fi savirsita prin:

a) umilire;
b) actiune;
c) inactiune;
d) satisfactie;
e) supunere.

54. Din infractiunile contra vietii si sanatatii persoanei, aplicabile activitatii medicale
profesionale fac parte:
a) lipsirea de viata la dorinta persoanei (eutanasia);
b) provocarea ilegala a avortului;
c) efectuarea ilegala a sterilizarii chirurgicale;
d) neacordarea de ajutor unui bolnav;
e) pruncuciderea.

55. Din infractiunile contra sanatatii publice si convietuirii sociale, aplicabile activitatii
medicale profesionale fac parte:
a) contaminarea cu maladia SIDA;
b) proxenetismul;
c) incalcarea din neglijenta a regulilor si metodelor de acordare a asistentei medicale;
d) practicarea ilegala a medicinii sau a activitatii farmaceutice;
e) prescrierea ilegala sau incalcarea regulilor de circulatie a substantelor narcotice.

56. Avortul medical poate fi efectuat de:

a) pediatru;
b) ginecolog;
c) moasa;
d) obstetrician;
53
 e) orice cadru medical.

57. Drept motive intemeiate, care impiedica acordarea ajutorului unui bolnav si inlatura
raspunderea juridica pot fi:
a) necesitatea de a acorda in acelasi timp ajutor unui bolnav aflat in stare mai grava;
b) aflarea medicului in concediu de odihna;
c) calamitatile naturale;
d) boala lucratorului medico-sanitar insusi;
e) aflarea medicului in afara programului de activitate.

58. Pentru contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii

necorespunzatoare a obligatiilor profesionale poate fi tras la raspundere:
a) medicul;
b) asistenta medicala;
c) felcerul;
d) contabilul;
e) moasa.

59. Pentru incalcarea din neglijenta a regulilor si metodelor de acordare a asistentei medicale
poate fi tras la raspundere:
a) medicul;
b) juristul;
c) asistenta medicala;
d) felcerul;
e) moasa.

60. Incalcarea regulilor sau metodelor de acordare a asistentei medicale poate lua urmatoarele
forme:
a) examinarea insuficienta a bolnavilor;
b) intirzierea la serviciu;
c) pregatire insuficienta si executarea necalitativa a operatiei chirurgicale;
d) spitalizarea intirziata sau nerealizata;
e) administrarea incorecta a preparatelor medicamentoase.

61. In procesul activitatii medicale pot fi comise urmatoarele deficiente:

a) organizatorice;
b) individuale;
c) diagnostice;
d) curative;
e) colective.

62. Cauzele generatoare de deficiente in activitatea medicala pot fi:

a) subiective;
b) specifice;
c) individuale;
d) obiective;
e) caracteristice.

63. Bolile iatrogene pot fi de natura:

a) economica;
b) politica;
c) psihica;
54
 d) somatica;
e) sociala.

64. Medicul este obligat sa pastreze confidentialitatea urmatoarelor informatii despre pacient:
a) trasaturile de caracter;
b) diagnosticul;
c) rezultatele unor teste;
d) preferintele muzicale;
e) rezultatele examenului clinic.

65. Modul antipaternalist de interactiune dintre medic si pacient poate fi realizat prin intermediul
mecanismelor de:
a) constringere a pacientului;
b) etica a monologului;
c) interpretare cu etica dialogului;
d) acord informat sau consimtamint al pacientului;
e) luare a deciziei de catre medic.

66. Modul paternalist de interactiune dintre medic si pacient se realizeaza prin:

a) constringere a medicului;
b) etica a monologului;
c) interpretare cu etica dialogului;
d) acord informat sau consimtamint al pacientului;
e) luare a deciziei de catre medic.

67. Avortul ilegal presupune intreruperea cursului sarcinii savirsita:

a) in afara institutiilor medicale autorizate in acest scop;
b) de catre o persoana care nu are studii medicale superioare speciale;
c) in cazul sarcinii ce depaseste douasprezece saptamini, in lipsa indicatiilor medicale
stabilite de Ministerul Sanatatii;
d) la solicitarea gravidei;
e) in conditii antisanitare.

68. Intreruperea cursului sarcinii dupa 12, dar pina la 21 saptamini, poate fi permisa:
a) la indicatii ale instantei de judecata;
b) la indicatii medicale;
c) la minore in toate cazurile;
d) la indicatii sociale;
e) la indicatiile Centrului pentru Drepturile Omului.

69. Drepturile pacientului cuprind urmatoarele dimensiuni:

a) drepturi familiale;
b) drepturi speciale;
c) drepturi individuale;
d) drepturi economice;
e) drepturi sociale.

70. In calitate de prestatori ai serviciilor de sanatate sunt:

a) institutiile medico-sanitare;
b) personalul medical;
c) asociatiile pentru protectia drepturilor pacientului;
d) institutiile farmaceutice;
55
 e) comitetele sindicale.

71. Personalul medical poate fi tras la raspundere juridica:

a) facultativa;
b) contraventionala;
c) civila;
d) personala;
e) penala.

72. In procesul activitatii medicale pacientului ii pot fi cauzate prejudicii:

a) familiale;
b) politice;
c) sociale;
d) materiale;
e) morale.

73. Dupa origine exista urmatoarele forme de iatrogenie somatica:

a) traumatica;
b) toxica;
c) psihica;
d) septica;
e) organizatorica.

74. Informatia ce constituie secret medical poate fi divulgata de personalul medical fara
acordul pacientului in caz de:
a) pericol al raspindirii maladiilor transmisibile;
b) la cererea motivata a organelor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti;
c) pentru a implica in procesul curativ alti specialisti in domeniu;
d) pentru informarea colectivului de munca;
e) pentru informarea parintilor persoanelor in virsta de pina la 18 ani in caz de
acordare acestora a asistentei medicale.

75. Confidentialitatea trebuie asigurata de:

a) medic;
b) pacient;
c) asistenta medicala;
d) felcer;
e) infirmiera.

76. Informatiile confidentiale despre pacient pot fi divulgate cu acordul:

a) pacientului;
b) sefului sectiei;
c) reprezentantului legal al pacientului;
d) medicului;
e) directorului institutiei medico-sanitare.

77. Modurile de abordare si de interactiune dintre medic si pacient sunt:

a) modul democrat;
b) modul paternalist;
c) modul liberal;
d) modul antipaternalist;
e) modul dictatorial.
56
78. Informatiile medicale trebuie prezentate pacientului intr-un limbaj:
a) indiferent;
b) clar;
c) terminologic;
d) accesibil;
e) confuz.

79. Dreptul la informatii despre starea sanatatii presupune dreptul pacientului de a fi informat
despre:
a) starea sanatatii;
b) procedurile medicale ce i se aplica;
c) gradul de calificare profesionala a medicului;
d) eficacitatea terapeutica a procedurilor medicale;
e) metodele de alternativa.

57