Detectarea precoce a maladiilor

ocupaționale cauzate de agenți biologici

A realizat: Batrîncea Cristina, gr. M1514
Cuprins
• Actualitate
• Definiție
• Clasificare
• Mecanisme și căi de transmitere
• Efecte asupra sănătății
• Sectoarele industriale implicate
• Evaluarea, prevenirea și controlul riscurilor
 Actualitate
• Agenții biologici sunt omniprezenti în mediu și se gă sesc
în multe sectoare. Deoarece sunt rareori vizibili, riscurile
pe care le prezintă nu sunt întotdeauna apreciate, dar
expunerea poate duce la apariția bolilor acute și cronice,
uneori care pun viața în pericol, cu consecințe socio-
economice grave . 
• Efectele asupra să nă tă ții includ infecții, boli zoonotice ,
simptome ale tractului respirator superior și inferior,
astm profesional, sensibilizare, reacții alergice, efecte
sistemice (multi-organe), otrăvire și cancere.
• Evaluarea riscurilor și gestionarea agenților biologici la
locul de muncă este o cerință legală , dar procesul poate fi
complicat din cauza diversită ții acestor agenți, deoarece
aceștia au proprietă ți unice care îi diferențiază de
alte substanțe periculoase. 
• Acestea includ infecțiozitatea, efectele întârziate prin
incubație și abilitatea de auto-multiplicare. Există o
lipsă a metodelor de mă surare standardizate și, în
general, nu există  limite de expunere
ocupaționale stabilite pentru agenții biologici.
 Definiția
Agenții biologici sunt definiți ca
microorganisme, inclusiv cele care au fost modificate genetic, culturi de celule și
endoparaziți umani, care pot provoca orice infecție, alergie sau toxicitate .
În această definiție microorganism înseamnă o entitate microbiologică , celulară
sau necelulară , capabilă să se replice sau să transfere material genetic;
cultură celulară înseamnă creșterea in vitro a celulelor derivate din organisme
multicelulare.

Microorganismele constau din viruși, paraziți, bacterii și ciuperci; unele state

membre în definirea agenților biologici includ: produsele secundare, inclusiv
toxinele, constituenții pereților celulari (de exemplu, endotoxinele și glucanii); și
pă rți ale organismelor vii
Agenţii biologici sunt clasificaţi în patru grupe distincte
în funcţie de nivelul de risc pe care-l prezintă .

• grupa 1 –agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală omului.

• grupa 2 –agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un
pericol pentru angajaţi, propagarea în colectivitate e imposibilă ; există , în
general profilaxie şi un tratament eficient.
• grupa 3 –agenţi biologici ce pot provoca îmbolnăviri grave omului să nă tos şi
constituie un pericol pentru angajaţi; ei pot să prezinte un risc ridicat de
propagare în colectivitate dar există în general o profilaxie şi un tratament
eficace.
• grupa 4 –agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un
pericol serios pentru angajaţi, ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în
colectivitate şi nu există în general o profilaxie.
O clasificare alternativă grupează agenții în funcție de impactul
lor:

• Agenți de natură alergenică și toxică care formează bioaerosoli și sunt nocivi

pentru că ile respiratorii, ochii și / sau pielea oamenilor. Agenții importanți din
acest grup includ viruși, bacterii și ciuperci și endotoxinele componentelor lor
integrale, β-glucani, chitină , precum și particule de plante, polen și
sensibilizatori proteici.
• Agenți care cauzează boli infecțioase și parazitare prin una sau mai multe
că i de transmitere, inclusiv vectori de boli, cum ar fi insectele și plantele,
contactul fizic direct sau indirect (adică expunerea cutanată ), inhalarea aerului
și / sau ingestia. Exemple de agenți care aparțin acestui grup includ agenții
patogeni zoonotici Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), Coxiella
burnetti (agent cauzator al febrei Q) și Bacillus anthracis (antrax) și bacteria
non-zoonotică  Legionella sp
Clasificarea mecanismelor de transmitere
• Muncitorii din diferite profesii in activitatea lor vin in contact cu plantele,
micro- şi macroorganismele. De exemplu, angajaţii din sectorul zootehnic
contactează cu animalele, cu microorganismele, cu nutreţul.

Transmitere directă - Contact direct

Transmitere indirectă
Transmitere prin vectori
Ră spâ ndire prin aer
- Pică turi mari
- Ră spâ ndire prin vehicul, apă , lapte,
hrană , alte produse biologice
- Mecanici
- Biologici (agentul își desfă șoară o
parte a ciclului biologic în
organismul vectorului)
- Particule de aerosoli mici
- Praf
 Surse de
infecție:
• materiale naturale sau
organice precum solul, argila,
materialele vegetale (fâ n,
paie, bumbac etc.);
• animale și substanțe de
origine animală (de exemplu,
lâ nă , pă r etc.);
• alimente (de exemplu
produse, mucegaiuri și
drojdii);
• praf organic (de exemplu
fă ină , praf de hâ rtie, par de
animale, polen);
• reziduuri, ape uzate ;
• sâ nge și alte fluide corporale.
Efecte asupra să nă tă ții
• infecții cauzate de paraziți, viruși, ciuperci sau bacterii;
• alergii și simptome respiratorii acute, precum și cronice, declanșate de
expunerea la mucegai și la prafuri organice precum praful de fă ină ,
parul de animale, enzimele și acarienii;
• otrăvire sau alte efecte toxice (de exemplu prin endotoxine).
• Unii agenți biologici, inclusiv viruși (de exemplu, hepatita C, virusul
imunodeficienței umane-1), paraziți (de exemplu, Schistosoma
haematobium) și anumite prafuri contaminate cu bio-aerosoli (de
exemplu, prafuri de lemn) sunt clasificate ca fiind cancerigene pentru
oameni (grupa 1).
 Lista sectoarelor industriale și exemple de agenți
biologici relevanți la care poate apărea expunerea
Sectorul industrial
Agricultură primară  ,
producție de hrană pentru
animale, servicii
veterinare
Asistență medicală , spitale
Laboratoare
Principalii agenți biologici
Alergeni (de exemplu polen, material vegetal și proteine ​animale din
urină , pă r și piele), acarieni, ciuperci (de exemplu Aspergillus spp,
Penicillium spp, dermatofiți ) și bacterii (de exemplu Actinomycetes,
Brucella spp, Bacillus anthracis, Coxiella burnetii, Salmonella spp, MRSA ,
E.coli ) și constituenții acestora din peretele celular (adică endotoxine și
glucani), viruși zoonotici (de exemplu , rabie, gripă ), paraziți și că pușe.
Agenți infecțioși, inclusiv viruși (de exemplu, hepatită , HIV, rubeolă,
rabie, gripă , coronavirus asociat sindromului respirator acut sever
(virusul SARS)), bacterii (de exemplu, Staphylococcus aureus,
Streptococcus pyogenes, Mycobacterium
tuberculosis, Legionella , Clostridium ) (ex. Tinea spp, Aspergillus
spp), paraziți (ex. Giardia lamblia ) și prioni. 
Agenți infecțioși, inclusiv agenți zoononotici (de exemplu, Trichophyron
spp, Toxoplasma gondii, Rabia), paraziți (de exemplu, Leismania spp ) și
prioni 
Alergeni (de exemplu, de la acarieni, material vegetal și proteine ​animale
din urină , pă r și piele).
Producția de alimente și Ciuperci (mucegaiuri și drojdii), bacterii și acarieni
bă uturi, brută rii Micotoxine, endotoxine, glucani, alergeni, inclusiv proteine ​vegetale și
animale, enzime (de exemplu, α- amilază , celulaze)

Silvicultură Bacterii (de exemplu, Anaplasma phagocytophilum , Borrelia burgdorferi,

Coxiella burnetii ), viruși (de exemplu, hantavirus, virusul encefalitei
transmise prin că pușe), paraziți (de exemplu, Toxoplasma gondii ).

Prelucrarea metalelor Bacterii ( Pseudomonas spp, Mycobacterium immunogenum ), mucegai /

(unde se aplică  fluide de drojdii (de exemplu Fusarium spp ), endotoxine
prelucrare a metalelor)

Prelucrarea lemnului Bacterii (în principal gram-negative, dar și Actinomicete ), ciuperci (de
exemplu, Aspergillus spp, Alrernaria spp și drojdii), endotoxine

Colectarea, tratarea și Ciuperci (de exemplu, Aspergillus fumigatus și drojdii), bacterii

sortarea deșeurilor infecțioase (de exemplu, Salmonella) și bacterii neinfecțioase (de
exemplu, E. Coli, actinomicete).
Endotoxine, glucani și viruși (de exemplu, Hepatita A, Hepatita B)
Locuri de muncă cu aer
condiționat și umiditate
ridicată (de exemplu,
industria textilă , industria
tipografică și producția de
hâ rtie)
Arhive, muzee, biblioteci
Industria construcțiilor
(prelucrarea materialelor,
renovarea clă dirilor)
Ciuperci (mucegaiuri și drojdii), bacterii (de ex. Legionella spp,
Pseudomonas spp ).
Endotoxine și alergeni
Ciuperci (Aspergillus și drojdii), bacterii.
Endotoxine
Mucegaiuri, bacterii.
Endotoxine
 Evaluarea, prevenirea și controlul riscurilor
În principiu, angajatorii sunt obligați să :
• evalueaze riscurile prezentate de agenții biologici; și
• reducă riscul pentru lucră tori prin;
• eliminare sau substituire;
• prevenirea și controlul expunerii ;

• informarea și instruirea lucră torilor; 

• asigurarea supravegherii să nă tă ții, după caz.
Evaluarea riscurilor profesionale se efectuează pe baza
tuturor informaţiilor existente, şi mai ales, pe baza:
• clasifică rii agenţilor biologici care constituie sau pot constitui un pericol pentru
să nă tate;
• recomandă rile emise de autorită ţile competente care vor indica, după caz, în
funcţie de agentul biologic prezent în mediul de lucru să se ia mă suri în scopul
de a se proteja să nă tatea angajaţilor care sunt expuşi sau pot fi expuşi în cursul
activită ţii lor acestui agent biologic;
• informaţiilor asupra bolilor care pot fi contactate datorită unei activită ţi
profesionale a angajaţilor;
• efectele alergizante şi toxigene ce pot să rezulte ca urmare a activită ţii
angajaţilor;
• faptului că un angajat suferă de o boală direct legată de munca sa.
Dacă rezultatul evaluă rii riscurilor profesionale relevă existenţa unui
risc pentru securitatea şi să nă tatea angajaţilor, angajatorul trebuie să
pună la dispoziţia autorită ţilor, la cererea acestora, informaţii privind:

• rezultatele evaluă rii riscurilor profesionale;

• activită ţile în cursul că rora angajaţii au fost sau pot fi expuşi la agenţi biologici;
• numă rul de angajaţi expuşi;
• numele şi competenţa persoanei responsabile cu securitatea şi să nă tatea la
locul de muncă ;
• mă surile de protecţie şi prevenire luate, inclusiv procedeele şi metodele de
lucru;
• un plan de urgenţă pentru protecţia angajaţilor împotriva expunerii la un agent
biologic din grupele 3 sau 4, în cazul unei defectă ri a izolă rii fizice.
• Angajatorul trebuie să informeze imediat autorită ţile
competente despre orice accident sau incident care ar
putea să provoace diseminarea unui agent biologic ce ar
putea provoca angajaţilor infecţie şi / sau boală gravă .
• Lista cu angajaţii expuşi la agenţi biologici, precum şi
dosarul medical al fiecă rui angajat vor fi puse la
dispoziţia autorită ţilor competente atunci câ nd unitatea
îşi încetează activitatea, în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare.
 Mă suri de profilaxie

Angajatorul este obligat să ia mă suri adecvate pentru protecția angajatului:

• să asigure condiţii adecvate pentru ca angajaţii să nu servească masa şi să nu bea în
zonele de lucru unde există riscul de contaminare cu agenţi biologici;
• să furnizeze angajaţilor echipamente individuale de protecţie adecvate sau alte
echipamente speciale adecvate;
• să asigure angajaţilor spaţii dotate cu instalaţii igienico-sanitare adecvate şi substanţe
antiseptice pentru ochi şi piele;
• să aibă în vedere ca echipamentul individual de protecţie să fie:
1. aşezat corect într-un loc stabilit separat de celelalte haine;
2. verificat şi cură ţat, dacă este posibil înainte şi, în orice caz, după fiecare utilizare;
3. reparat sau schimbat înaintea unei noi utiliză ri, în cazul în care prezintă defecţiuni;
• Amenajarea unei împrejmuiri corespunză toarea pentru zonele periculoase şi
menţinerea acestora în stare bună . Instalarea indicatoarelor de avertizare în
locuri adecvate
• Eliminarea surselor de agenţi biologici periculoşi.
• Menţinerea surselor la distanţă faţă de oameni.
• Să stabilească proceduri privind prelevarea, manipularea şi tratarea
eşantioanelor de origine umană şi animală .
• Educaţia sanitară în scopul respectă rii regulilor de igienă individuală , purtarea
corectă a echipamentului individual de protecţie, acordarea primului ajutor,
cunoaşterea şi recunoaşterea primelor simptome de imbolnavire, prezentarea la
examenele medicale.
• Vaccinarea lucră torilor.
• Supravegherea periodică a stă rii de să nă tate.
• Examenul medical la angajarea în muncã , controlul medical periodic şi examenul medical
la reluarea activitã ţii reprezintã supravegherea activã a sã nã tã ţii angajaţilor în relaţie cu
cerinţele locului de muncã şi, în mod particular, cu factorii nocivi profesionali.
• Controlul medical periodic constă în:
• Confirmarea sau infirmarea aptitudinii în muncă pentru profesiunea şi locul /postul de
muncă pentru care a fost angajat şi i s-a eliberat Fişa de aptitudine
• Depistarea apariţiei unor boli care constituie contraindicaţii pentru acele activită ţi şi
locuri de muncă cu expunere la factori nocivi profesionali
• Depistarea precoce a bolilor profesionale
• Depistarea bolilor legate de profesiune
• Depistarea bolilor care ar constitui risc pentru viaţa şi să nă tatea celorlalţi angajaţi la
acelaşi loc de muncă
• Depistarea bolilor care ar constitui risc pentru securitatea unită ţii sau calitatea produselor
sau pentru populaţia cu care angajatul vine în contact prin natura activită ţii.
• Controlul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor angajaţilor
indiferent de tipul contractului de muncă.
• Periodicitatea examinării periodice - stabilită în fişele anexe şi poate fi
modificată numai la propunerea medicului de medicina muncii cu
informarea angajatorului. În funcţie de natura noxelor, intensitatea şi
durata expunerii persoanelor angajate există reglementări şi în privinţa
periodicităţii examenelor medicale, de regulă cu intervale de timp între 6
luni şi 3 ani
Surse
• https://oshwiki.eu/wiki/Biological_agents#Classification
• Biological agents and prevention of work-related diseases: a review European
Risk Observatory Summary
• Manual Medicina Muncii