MODULUL O SERVICII DE CURENIE Introducere in epidemiologia bolilor transmisibile

Epidemiologia este tiina care studiaz cauzele apariiei, extinderii si dispariiei bolilor transmisibile si elaboreaz cele mai eficiente metode de profilaxie si de combatere a bolilor transmisibile. Boala infectioasa este reprezentata de orice boala determinata de un agent patogen. Agentul patogen este reprezentat de microorganismul (bacterie, virus, protozoar) care poate determina in anumite condiii o boala infectioasa. Boala transmisibila este orice boala infectioasa caracterizata prin posibilitatea de a se transmite de la variate surse de infectie(om sau orice alta vietate) la o persoana receptiva. Transmiterea unei boli este condiionata de prezente a 3 factori, numii factori epidemiologici principali: izvorul (sursa) de infecie calea de transmitere - organismul receptiv(populatia receptiva) Izvorul de infecie este reprezentat de orice macroorganism (om, animal) bolnav cu o forma tipica,atipica, frusta, inaparenta de boala, sau purttor de germeni.. Purttorii de germeni sunt persoane sntoase, sau aparent sntoase care au in organismul lor si elimina in mod continuu sau intermitent germeni patogeni .Eliminarea germenilor patogeni in mediul extern se face prin: secreii nazo- faringiene, saliva, secreii purulente ale tegumentelor si mucoaselor, sange,glandele mamare, urina, fecale. Calea de transmitere este calea pe care agentul patogen o parcurge de la izvorul de infecie pana la persoana receptiva. Transmiterea poate fi: a. directa, prin contactul direct intre persoana care se infecteaz si persoana infectata sau produs patologic provenit de la aceasta; b. indirecta, realizata prin intermediul unor elemente din mediul extern, ce reprezint factori de transmitere ai infeciei: apa, aer, sol, alimente, obiecte, mana murdara, vectori. Principalii agenii patogeni implicai in producerea bolilor Principalii ageni patogeni implicai in producerea bolilor sunt: > BACTERIILE > VIRUSURILE > MICETELE(ciupercile) > PARAZITE BACTERIILE sau microbii sunt organisme microscopice, invizibile cu ochiul liber, constituite dintr-o singura celula si care se nmulesc in organismul uman, dar si in produsele alimentare, reziduurile organice in descompunere. Cupa agresiunea lor fata de om se clasifica in: Patogene- produc mbolnviri daca ajung intr-un organism receptiv Condiionat patogene- in mod obinuit nu produc mbolnviri, dar in anumite condiii (scderea rezistentei generale a organismului- oboseala, suprasolicitare, alimentaie defectuoasa), creste agresivitatea bacteriilor devenind patogene. Saproflte, nepatogene Exista anumii factori care influeneaz nmulirea bacteriilor: - Apa- scderea cantitii de apa din alimente si suprafee duce la moartea bacteriilor Presiunea osmotca( tendina apei de a trece nuntrul sau in afara celulei)- soluii saline duc Ia moartea bacteriilor. Excepie race stafilococul auriu. Temperatura- exista o relaie stricta intre valoarea temperaturii si durata ei de aciune: temperatura ridicata in scurt timp are eficienta mai mare dect una sczuta ce acioneaz timp ndelungat; temperatura de refrigerare ncetinete multiplicarea bacteriilor; > temperatura de congelare distruge bacteriile prin formarea de cristale de apa in celula lor; > Timpul - nmulirea bacteriilor este foarte rapida daca se ndeplinesc condiii prielnice de temperatura, umiditate, hrana, timp. VIRUSURILE sunt vieuitoare microscopice, invizibile cu ochiul liber care atunci cand ptrund in organism produc boli numite viroze. Sunt mai mici dect bacteriile , nu au structura celulara, nu pot trai dect in interiorul unei celule gazda pe care o distruge. Se gsesc in spatiile nchise si in zone aglomerate. MICETELE (CIUPERCILE) sunt organisme unicei ulare, microscopice care se dezvolta pe seama materiilor organice, avnd un mod de viata parazitar sau saprofit. Se nmulesc rapid (24-48 ore) , la temperatura camerei (20 grade) - cele ale fanerelor, si la 3037 grade C cele care paraziteaz mucoasele si organele interne. PARAZIII sunt vieuitoare care caut hrana si adpost in organismul uman. Oule de parazii sau alte forme de viata ale lor, eliminate prin materiile fecale ale gazdei(om sau animal) , contamineaz apa, solul, legumele, fructele, minile etc. De pe acestea vor ajunge in organismul uman. Aciunile lor duntoare constau in consumarea substanelor nutritive, aciuni mecanice iritative si eliberarea de toxine in corpul gazdei cu efecte alegizante si inflamatorii. Mecanismele de transmitere a bolilor Exista 4 cai principale de transmitere a bolilor: 1. CONTACTUL DIRECT 2. CALEA AERIANA 1

1) CONTACTUL DIRECT: -boli infectioase(infectii streptococice si stafilococice, hepatitele AJ3.C, infecia HIV- SIDA) - boli venerice(transmise prin contact sexual) 2) CALEA AERIANA: - prin ea se transmit majoritatea irifectiilor care afecteaz caile respiratorii(gripa, guturaiul, virozele eruptive), unele infecii bacteriene si virale ce afecteaz sistemul nervos(meningita, encefalita) Germenii ajung in organismul receptiv prin: - picaturi de saliva infectata care se rspndesc in jurul bolnavului la 2-3 m in timpul tusitului si strnutului; nucle de substana organica infectat rezultai din uscarea picaturilor; - praful cu bacterii; 3) CALEA DIGESTIVA: - se transmit bolile numite bolile minilor murdare (toxiinfectiile alimentare, febra tifoida, hepatita virala tip A, dizenteria) - agenii de transport ai germenilor sunt minile, hainele ustensilele murdare,etc. 4) AGENII VECTORI- insecte > roztoare > animale domestice/slbatice - pe aceasta cale se transmit tifosul, ciuma, boala somnului, febra recurenta -i Modaliti de prevenire a bolilor transmisibile Prevenirea bolilor transmise prin contact direct: > supravegherea epidemiologica a populaiei prin investigaii epidemiologice, clinice si de laborator efectuate in cadrul examinrilor medicale > controlul medical periodic al persoanelor care constituie poteniale surse de boli venerice - instruirea si educaia antiveneriana Prevenirea infeciilor transmise pe cale aeriana: > depistarea izolare i tratarea bolnavilor i purttorilor > reducerea numrului de microbi din aerul ncperilor prin: aerisire; splarea pardoselilor, pereilor si mobilierului cu apa si detergent si apoi dezinfectarea lor - maturarea umeda; folosirea aspiratoarelor; evacuarea rufariei si paturilor fara a fi scuturate in incapere; impregnarea rufariei si a paturilor cu substane chimice de care adera microbii; sterilizarea ncperilor si obiectelor din ele cu ajutorul razelor UV; masuri de igiena personala: folosirea batistei la tuit si strnutat; splarea si dezinfectarea corecta a lenjeriei si batistelor dupa utilizare; igiena nasului si a gurii; Prevenirea infeciilor transmise pe cale digestiva; examenul coprobacteriologic si coproparazitologic pentru depistarea purttorilor de ageni patogeni; > respectarea regulilor de igiena la producerea, depozitarea, transportul si prelucrarea alimentelor; > igiena personala a lucratorilor efectuata corect si folosirea echipamentului de protecie curat si complet; folosirea numai a apei potabile; . - evacuarea reziduurilor lichide si solide rapid si corect; - prevenirea bolilor transmise prin vectori precum si distrugerea vectorilor si bararea cailor de acces Norme tehnice privind curenia si dezinfectia in unitile sanitare- conform ORD. M.S.F. NR 185/2003 1. Curenia- este metoda de decontaminare care asigura ndeprtarea microorganismelor de pe suprafee, obiecte, tegumente, odat cu ndeprtarea prafului si substanelor organice. O curenie eficienta poate realiza reducerea numrului de microorganisme pana la 95-98% . Metodele de efectuare a cureniei sunt: splarea, tergerea umeda, aspirare, metode combinate, alte metode, toate metodele se asociaz cu aerisirea. Splarea - este precedat de evacuarea reziduurilor solide in condiii de sigurana: sortarea (deeuri infectioase, deeuri neptoare tietoare, gunoi); colectarea in recipiente cu pedala si sac de material plastic; depozitarea primara in unitate . Spaiul de depozitare trebuie sa fe cu perei impermeabili, paviment lavabil, protejat de accesul mutelor si roztoarelor, cu suficiente pubele etane; in el se race periodic deznfecte(la 3 luni) si deratizare (la 6 luni), - substane folosite: > apa potabila calda (35-45 grade) pentru splare si (60-65 grade)pentru clatire, suficienta cantitativ si cu duritate sczuta; > substanele chimice(folosite la splare): sa nu fie toxice, corozive, sa fie uor de ndeprtat prin clatire, sa nu aiba miros puternic si persistent; > folosirea doar a produselor avizate si autorizate de MS. Pentru secorul sanitar/ alimentar > respectarea recomandrilor productorului; > respectarea regulilor de protecie a muncii;

3. CALEA DIGESTIVA 4. AGENII VECTORI

 etichetarea(numele produsului, termen de valabilitate, dilutia de lucru, data la care s-a praparat soluia) - nu se vor amesteca produsele de dezinfectie cu cele de splare; produsul se va pstra in ambalajul original; produsul nu se va utiliza dupa expirare - ambalajele golite vor fi cltite si apoi evacuate ca reziduri solide Substanele chimice folosite la splare sunt : carbonatul de sodiu (soda de rufe), spun, detergeni anionici concentraie 2%, alte produse etichetate si avizate / autorizate de Ministerul Sanatatii ca detergent dezinfectant. Tehnica splrii pavimentului si a altor suprafee consta in: *. - utilizarea a 2 galei (prima cu soluie de splare si a doua cu 1/2 volum de apa potabila calda); > umezirea suprafeei cu mopul cu soluie de splare; > agitare, frecare,periere; > culegerea apei dupa splare si descrcarea in a doua gleata; > umezirea suprafeei urmtoare, urmnd aceeai tehnica pana la epuizarea coninutului galeii cu soluie de sptare; - clatirea suprafeei totale, splate ca mai sus. Splarea poate fi simpla sau urmata de dezinfectie. Condiii de eficacitate a splrii si tergerii umede: utilizarea de mopuri si lvete curate utilizarea de substane de splare in soluii proaspete, cu produse avizate de MS.; - schimbarea frecventa a Iavetelor si a vaselor cu soluie. Se interzice scuturatul si maturatul uscat in ncperi. Reguli pentru depozitarea produsilor si ustensilelor folosite Ia efectuarea cureniei;. ^ % - spatii speciale destinate pentru depozitarea produselor si ustensilelor aflate in stoc(raagazia spitalului, colectivitile de copii) spatii special destinate in secii pentru depozitarea produselor si ustensilelor pentru curenie si pregtirea activitii; * Cerinele spaiului: paviment si perei impermeabili si uor de curat; aerisire naturala; iluminat corespunzator(natural si artificial); condiii necesare pstrrii caUtatilor(temperatura/umiditate); accesul uor la materiale; chiuveta/ bazin cu apa potabila rece si calda precum si racord la canalizare suport uscator pentru manusi, mopuri ,lavete; pubeift si saci colectori pentru deeuri in numr suficient Reguli de ntreinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea cureniei: Zilnic: la sfritul fiecrei activiti, ustensilele utilizate se spal, se curata, dezinfecteaz si se usuc. Dezinfectia materialului de curenie se face odat pe sptmna pentru seciile rara risc si dupa fiecare utilizare in seciile cu risc. Alte reguli ^efectuarea cureniei: - incepe din locurile curate (Sli operaii, oficii alimentare) catre locurile insalubre(grupurile sanitare) > personalul care efectueaz curenia sa fie calificat, sa poarte echipament de protecie, sa aiba efectuat controlul medical periodic, sa nu fie folosit in alte locuri de munca, sa respecte regulile de igiena personala, sa anune medicul Ia primele semne de mbolnvire. Ritmicitatea cureniei: > curenia geaerajaiurmata sau nu de dezinfectie ciclica profilactica)cu program pe grafic , avizat de medicul epidemiolog de spital; cuprinde podeaua ,peretii, uile, ferestrele, paturile, saltelele, utilaje, obiecte sanitare; > curenia curenta (zilnica ) consta in aerisire , ndeprtarea rezidurilor solide^chimbarea lenjeriei, aezarea paturilor, tergere umeda, splare paviment; > curenia permanenta se efectueaz la orice eveniment si consta in curarea pavimentului, suprafeelor, aparaturii si utilajelor Controlul efecturii curenieiorganoleptic; - examene chimice(de pot abilitate a apei si respectarea concentraiilor soluiilor de splare si dezinfectie); - probe de salubritate efectuate prin serviciul de specialitate al spitalului 2. Dezinfectia este un complex de masuri ce se aplica pentru scderea numrului de microbi producnd decontaminarea microbiana in proporie de 99%- 99,9%(sunt distruse toate microorganismele cu excepia sporilor microbieni). > completeaz curenia si se aplica dupa aceasta; > nu nlocuiete curenia; > se aplica pentru obiecte, suprafee, aer. Metode de dezinfectie: > masuri fizice(arderea, cldura uscata, fierberea, cldura umeda, RUV) > masuri chimice cu ageni sau substane dezinfectante Substanele dezinfectante se folosesc numai cu avizul Ministerului Sanatatu pentru sectorul sanitar si alimentar; se vor respecta instruciunile productorului de pe eticheta flaconului original(modul de depozitare, locul de utilizare, concentraiile de lucru, timpul de contact, intervalul devalabilitate). Clasificarea dezinfectiei pe 4 nivele dupa tipul de microorganisme distruse si timpul de contact necesar: sterilizare chimica (la rece ) pentru endoscoape si laparoscoape; dezinfectie de nivel inalt pentru instrumentar; dezinfectie de nivel mediu; dezinfectie de nivel sczut; Aceste tipuri de dezinfectie se aplica dupa 3

> nchiderea ermetica a recipientilor;

efectuarea cureniei la obiecte, suprafee. Clase chimice de substane dezinfectante: clorul si compuii clorului (diclorizocianurat de sodiu - Javel, hipoclorit de sodiu cu 12,5% clor activ, cloraminele ) compuii cuaternari de amoniu ( clorura de benzoalconiu, clorura de didecldhnetilamoniu, cetrimide ) Prevenirea infeciilor nosocomiale conform Ord. M.S. 916/ 27.07.2006 Infeciile nosocomiale constituie principalul risc pentru sntate in unitile intraspitaiiceti si de asistenta sociala Infecia nosocomiala este infecia contractata in spital sau in alte uniti sanitare si se refera la orice boala datorata microorganismelor; ea poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic si afecteaz fie bolnavul datorita internrii lui in spital sau ngrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau aflat in tratament ambulatoriu , fie personalul sanitar datorita activitii sale, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana respectiva se afla in spital. Pentru prevenirea apariiei acestor tipuri de infecii atribuiile personalului din unitile sanitare sunt clare si trebuie respectate cu strictee. Atribuiile personalului (in activitatea de prevenire a infeciilor nosocomiale) : INFIRMIERA: efectueaz si se ngrijete de igiena individuala a bolnavilor nedeplasabiH; ntreine igiena paturilor si noptierelor din saloane; efectueaz dezinfectia mfariei bolnavilor cu potenial infectios; pregtete salonul pentru dezinfectia ciclica si ajuta echipa de dezinfectie Ia efectuarea acesteia; respecta regulile de igiena personala la ngrijirea bolnavilor (splatul minilor, portul echipamentului de protecie regulamentar); transporta plostile si urinarele, le golete, le spal si le dezinfecteaz; NGRIJITOAREA DE CURENIE: j ^ efectueaz curenia saloanelor, slilor de tratament, coridoarelor, grupurilor sanitare; efectueaz dezinfectia curenta a pardoseiilor,peretilor,grupurilor sanitare, plostilor si pstrarea lor corespunztoare; - transporta in cadrul circuitului stabilit, reziduurile solide, curata si dezinfecteaz recipientele; ntreine curenia, salubritatea, dezinfectia si dezinsectia; respecta regulile de igiena personala; poarta echipamentul de protecie stabilit; asigura splarea, dezinfectia si pstrarea igienica a veselei , tacmurilor , curenia oficiului si a slilor de mese; PRECAUTA IN PREVENIREA INFECIILOR CU CALE DE TRANSMITERE SANGVINA Reguli generale: toti pacienii sunt poteniali infectai fluidele biologice sunt potenial contaminate cu HIV obiectele folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare Prin precauii nelegem masurile prin care persoanele sensibile de a primi infecie vin in contact cu : sngele si alte fluide biologice (coninnd HTV sau alti germeni) toti pacienii potenial infectai cu HIV sau alti germeni Riscul de contaminare a tegumentelor si mucoaselor este dat de contactul cu snge, lichid sinovial, sperma, esuturi si alte produse patologice. Precauiile ce reduc riscul de contaminare se refera la: - folosirea echipamentului de protecie , care este bariera intre lucrator si sursa de infecie (mannsi de uz general pentru manipularea de materiale contaminate, curenie, ndeprtarea produselor contaminate, activiti de ntreinere; halate, sortri, bluze impermeabile, masca, ochelari de protecie, ecran de protecie bonete). - Splarea minilor: CAND ? - la intrarea in serviciu si la prsirea locului de munca; > nainte de abordarea fiecrui pacient; > nainte si dupa aplicarea fiecrui tratament; > dupa scoterea mnuilor de protecie si a mastii; -nainte de prepararea si distribuirea mancariisi medicamentelor; > dupa folosirea batistei, grupului sanitar, pieptanului, dupa activiti gospodreti; CUM? - dupa ndeprtarea bijuteriilor si a ceasului; > ngrijind unghiile (curate, tiate scurt); > folosind apa curata, potabila, periue si spun; - prin splare insistenta si dezinfectie dupa manipularea bolnavilor septici; si contagiosi ,dupa tratamente si investigaii parenterale, dupa toaleta bolnavilor la internare, manipularea cadavrelor, dupa recoltarea de produse patologice sau manevre de investigaii; - uscarea sau tergerea cu prosop de unica folosina. Tehnica splrii minilor: . ... umezire * * * ^"* t * clabucire frecare (articulaia pumnului, palma, dosul palmei, degetele mare si arttor si spatiile interdigitale cate 10 secunde fiecare, totul timp de 1 minut); - clatire energica la j et de apa pentru ndeprtarea reziduurilor de substana; uscare Ia jet de aer cald, prosop de hartiesau bumbac de unica folosina. EXPUNEREA PROFESIONALA

> se refera la inoculri accidentale (nepare, taiere) sau prin contactul pielii si mucoaselor prezentnd soluii de continuitate > prevenirea accidentelor si a altor expuneri profesionale se face prin precauii privind : > obiectele ascntite(conf. Ord. MS. 219/2002, trebuie colectate imediat in containere rezistente la nepare sau taiere,
corespunztor, sa se foloseasc pentru colectare saci impermeabili marcai, sa fie respectate circuitele funcionale) > curenia si decontaminarea ( conf Ord. MS. 185/ 2003: trebuie sa se foloseasc manusi la ndeprtarea lichidelor contaminate sau obiectelor contaminate, sa se faca decontaminarea cu soluii dezinfectante, suprafeele prelucrate sa fie uscate, reziduurile contaminate sa fie neutralizate prin autoclavare si ardere; > igiena personala (sa se spele minile si prile corpului ce au venit n contact cu lichidele biologice suspecte, sa se evite activitile cu risc de expunere atunci cand subiecii prezint leziuni cutanate si deficit imunitar). Atitudini in cazul expunerii profesionale cu produse patologice In caz de nepare sau taiere accidentala cu obiecte potenial infectate: stimularea sangerarii locale splarea cu jet de apa curenta, 5 minute aplicarea de antiseptice locale, dezinfectate, splarea cu apa si spun clatirea cu apa curenta a cavitii bucale daca a fost afectata . clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta si ser fiziologic Evaluarea riscului de contaminare se face se face pe trei categorii de locuri de munca cu risc: 5. contact permanent, inevitabil, consistent 6. contact imprevizibil, inconstant 7. contact inexistent Pentru categoriile 1 si 2 se aplica Precauii universale", conform Ordinului Ministerului Sanatatii 916/ 2006. cu materilul moale, suprafee sau rezuduuri din activitile medicale; acestea fiind amplasate la ndemna si marcate corespunztor)

> lenjeria (conf. Ord. MS. 1025/2000, trebuie sa fie manipulata cat mai puin posibil, sa se sorteze si prelucreze

NORME DE IGIENA A PERSONALULUI-Conf. Ord. MS. 933/2002 modificat si completat cu Legea 319/14.07.2006 Generaliti Examene medicale impuse angajailor: la angajare; - periodice; - de triaj epidemiologie. La angajare se va efectua examinare: - clinica - de laborator (serologia sifilisului, examen coprobacteriologic si coproparazitologic. radiografe pulmonara) Periodic se va efectua: examinare clinica > RPA la indicaia medicului > examen coprobacteriologic semetrele 2 si 3 In caz de mbolnvire, nainte de nceperea lucrului, fiecare salariat ce lucreaz in sectoare de risc trebuie sa solicite imediat medicului consultaie si tratament; la intorcerea in serviciu va prezenta avizul medicului personalului pentru a lucra in sector medical in secie cu risc. UNITILE DE CAZARE Prin uniti de cazare se neleg locurile de untilitate public, astfel amenajate nct s permit cazarea persoanelor i prestrarea de servicii specifice. n funcie de structur, dotare i calitatea serviciilor, se mpart n moteluri i hoteluri vile-bungalouri, cabane, campinguri i sate de vacan, fiecare din acestea clasificndu-se n cinci categorii (stele). n vederea asigurrii condiiilor de folosire cu caracter sanogen i pentru prevenirea mbolnvirilor i accidentelor este necesar respectarea unor norme de structur, dotri, uniti, etc. Condiii specifice de igien pentru hoteluri Spaiile de cazre propru-zise: au structura respectnd normele privitoare la: i. numrul de camere -1,2,3 sau 4 persoane (peste 4 persoane cazarea se consider colectiv); ii. dimensiunea camerelor - ca s se asigure 20-30 m2 / persoan, cu nlimea de 2,80m (5stele) i 2,50 pentru 3,2 stele; iii. grupuri sanitare: 8. suprafaa minim de 5mp Ia 5 i 4 stele, 4,5mp la 3 stele i 3mp la 2 stele; 9. WC-ul separat Ia camerele i hotelurilor-apartament de 5 stele; 10. WC-ul cu du cu cu suprafa de 3 mp; 4. czile de baie s fie prevzute cu perdele lavabile i dezinfectabile. > asigur ap rece i cald pentru igiena corporal n cantitate de 10-601 / persoan pe zi, n funcie de numrul de numrul de stele, din care circ 30% cald. > au izolaie fonic a pereilor, tavanelor, pardoselelor i ferestrelor, precum i a ascensoarelor, astfel nct s nu se 5

> asigur ilurninatul natural i artificial astfel nct:

depeasc 45 dB (A) ziua i 35dB (A) noaptea;

i. intensitatea luminoas s fie ntre 150-300 luxi la nivelul de folosin (20-40 w/mp); ii. ferestrele s nu se deschid ctre curi interioare sau terase tehnice; iii. S se prevad perdele i draperii pentru evitarea insolaiei excesive; > au microclmat ce ofer temeperatura aerului vara de 24-26^C i iarna 20-22 C, viteza curenilor de aer de 0,1-0,3 m/s i umiditate relativ ntre 35-65%; > au mobilier i tapiria ce pot fi desprafuite i curat i care nu favorizeaz producerea de accidente sau intoxicaii prin degajarea de substane toxice; > asigur lenjeria strict individual. Schimbarea lenjeriei se face dup fiecare persoan cazat. La aceiai persona, schimbarea lenjeriei de pat se face cu o frecven diferit, dup numrul de stele: zilnic la 5 stele, la 2 zile la 4 stele, la 3 zile 3 stele, 5 zile la 2 stele i la 7 zile la o stea. Prosoapele i hainele se schimb zilnic sau la maxim 2 zile. Ele sunt fcute din materiale n culori deschise. Spaiile utilitare sunt: oficiul cameristelor, care trebuie s fie dotat cu: i. trus pentru curat nclmintea; ii. pungi de plastic pentru preluarea i predarea lenjeriei; iii. dulapuri pentru pstrarea ustensilelor i a aparatelor pentru efectuarea cureniei; iv. materiale diversificate pentru curenie i dezinfecie; v. dulapuri pentru hainele de strad i de lucru; spaiile pentru depozitat bagajele vor fi: i. dimensiuni corespunztoare i rafturi pentru depozitate; ii. acces uor; iii. utilaje pentru transportul bagajelor. spaiile de alimentaie public, mic comer, recreere, odihn, ntreinere corporal, sport, recepii etc. vor respecta condiiile de igien specifice funciei.

Spaii anex: spaii verzi: i. spaiile verzi interioare, n diverse amplasamente, au rol estetic, de reducere a polurii cu praf, gaze i microorganisme; ii. spaii verzi exterioare au rol estetic, pentru sport recreere; > parcri > anexe gospodreti etc..

> > > > > > > > > > > > > > > > > >

Curenia n holuri, saloane, scri, coridoare, oficii se efectueaz zilnic i const n: splarea pardoselii i a scrilor, uscate i lustruirea cu materiale specifice fiecrui gen de pardoseal; tergerea prafului sau a urmelor de pe aceste pardoseli se cte ori este cazul; aspirarea prafului de pe covoare, mochete i mobilier tapiat; nlocuirea laiferelor de pnz de pe mochete sau scri zilnic sau de cte ori este necesar; tergerea cu crpe din molton a prafului de pe mobilier, a piselor i plantelor decorative; curirea vazelor de flori scrumierelor de mas i a celor cu picior; splarea scrumierelor cu jet de ap i dezinfectarea cu deterdent anionicl%; splarea i tergerea ferestrelor, a geamurilor de la ui, a elemnilor de calorifer sau sobe i a lambriurilor lavahile oride te ori acestea prezint urme de praf sau murdrie; tergera cu perii din pr a prafului de pe perei i tavane; splarea perdelelor transparente i curirea chimic a draperiilor sau perdelelor opturante, periodic, astfel nct s fie n permane curate; nlturarea zilnic a prafului de pe presurile si grtarele de la intrrile n unitate cu ajutorul periilor cu coad; curarea zilnic prin splare, maturare cu peria, tergere etc. a spatiilor pentru depozitare bagajelor a garderobei a camerelor de lenjerie curat i folosit, n birouri, recepie, scri de serviciu interioare si exteriare ect; curenia n spatiile comune se face n aa tel nct sa nu se tulbure linitea sau circulaia n unitate, n primele ore ale dimineii astefel nct pn la ieirea clienilor din camere curenia s fie terminat. curenia general a grupurilor sanitare comune din hol i etaje se efectueaz cel puin de 3 ori pe zi i const n curarea cu peria i praf de curat, a dezinfecta i a da cu detartrant, colacul de la WC se spal cu detergent anionic; se spal pereii lvabili i pavimentul, uile oginzil i chivetele; n fiecare cabin trebuie s existe hrtie igienic, tablete desodorizante, tablete desodorizant-dezinfectante n pisuarele din WCurile pentru brbai; la chiuvete trebuie s existe spun, prosoape de hrtie i co cu sac din matreial plastic pentru colectarea prosopelor de hrhie

folosite; chiveta va avea suprafaa intact fr tuburi de cauciuc care s prelungeasc robinetel; chivetat se spal si se dezinfecteaz cu praf de curat, inclusiv interiorul robinetelor cu o perie subire; spunul solid se pstreaz ntr-o savonier care s permit scurgerea apei sau suspenda cu dispozitiv; este de preferat montarea dispozitivelor de perete pentru spun pulbere, lichid sau fulgi de spun; ele se cur i se cltesc cu ap ferbinte nainte de umplere; > cabinele WC pentru femei se doteaz cu cutii metalice sau din material plastec cu capac i pedale; dup golire se spal cu jet de ap, se dezinfecteaz cu solui de var cloros 2% i se cltesc; > recipienii pentru colectarea gunoiului i camerele de gunoi se mtur se spal i se dezinfecteaz de cel puin dou ori pe zi sau ori de cte ori este nevoie; dezinfecia se face cu var cloros 5%; > colectarea reziduurilor solide se face n recipieni cu pungi de plastic nchise etan; > platforma sau ncperea de depozitare a recipienilor va fi racordat la hidrant i la canalizare Modul de curenie n spatiile de cazare Curenia n camere, apartamente, garsonire i anexele respective se menine n permanen. Curenia general n unitile sezoniere se face bianual i se iau masuri pentru conservarea unitilor n perioada de nefuncionare. n unitile cu funcionare permanent curenia general se efectueaz lunar. Pturile se vor cura chimic annual. Husele pentru perne i saltele se spal bianual Zilnic se efectueaz urmtoarele operaiuni: > aerisirea prin deschiderea ferestrelor; > lenjeria de pat i cea de noapte a clientului se aeaz ct mai aproape de ferastr sau ua balconului; > lenjeria si prosopul folosit se strng n sacul cruciorului de lucru si depoziteaz n spaiul destinat, lenjerie murdare; > schimbarea lenjeriei de pat se tace ori de cte ori este necesar dar nu mai rar de 3 zile, n cazul n carea a fost folosit de aceiai persoan; > se schimb lenjeria de pat dup fiecare persoan care prsete unitatea; > debarasarea: se ndeprteaz vasele sau alte ambalaje n care sau servit micul dejun, scrumierele, florile vestejite, etc. > curenia grupui sanitar se face n urmtoarea ordine: o cada sau cuva duului, lavuarul, bideul, si feroneriile acestora, faiana sau pereii lavabili, oglinzile, etajerele, suporii pentru prosoape i hrtie igienic, pardoseala, WC-ul, cu anexele lui; o se folosesc pentru splare burei din material plastic i soluii de detergeni; o fiecare obiect dup splare se desinfecteaz cu soluie de detergeni anionici 2% sau ap fierbinte 77-82C timp de 1 minut, o dup efectuarea curenie grupului sanitar camerista se spal pe mini cu ap cald i spun. > Curenia propriuzis n camere: o tergem prafuluide pe perei i tavan cu perie din pr sau aspirator; o se aspir praful de pe covoare sau mochot apoi de pe mobilierul tapiat; o se mtur cu peria din pr sau se aspir praful de pe pardoseal, dup care se cur si se spal; o se mtur praful di lojele i balcoanele respective; o se aeaz aternutul depat, se acoper cu cuvertura; o se terge praful i eventualele pete de pe cristaluri, mobile, obiecte de invetar, ferstre, ui, din interiorul dulapurilor; o se aeaz obiectele la loc, se nchid ferestrele sau se las ntredeschise; o se las sa ptrund prin ferestre ct mai multlumin; ferestrele se acoper cu jaluzele, obloane sau perdele groase n scopul meninetii temperaturii sczute n timpul clduros pentru protejarea acestoran caz de intemperii; > Dup efectuarea cureniei n camer, se revine n baie pentru definitivarea operaiunilor de curenie i aranjar; se terg cu buretele umezit i apoi cu pnzp curat uscat suprafeele dezinfectate, se aplic banderola de hrtie cu meniunea "dezinfectat" pe cad, bideu, WC. Se nlocuiesc materialele consumate (hfte igienic, erveele pentru fard, spun etc.); nu se doteaz camerele de baie cu tablete desodorizante. Perdelele de la bi i duuri se spal o dat pe sptmn Dup terminarea cureniei din camere se trece la retuarea celei a coridoarelor i scrilor, dup care se face curenie n oficiile cameristelor. n timpul cureniei se urmrete prezena insectelor (pduchi, purici, nari, plonie, gndaci) sau a roztoarelor informnd eful de unitate pentru a lua masuri. Dezinisecia se face cel puin la 3 luni, deratizarea la interval de 6 luni, urmat de deratizare curent i dezinsecie curent. Transportul lenjerie murdare se face n saci special confecionai n acest scop. Transportul lenjeriei curate se face n couri cptuite cu pnz n material. Cameristele trebuie dotate cu perii din pr de cal, perii de parchet, frae, glei, burei din material plastic, desfundtoate de chiuvete, buci de pnz i molton. Echipamentele i matreialele de curenie: crpele, bureii, periile, tergtoarele se spal zilnic cu detergeni anionici i se cltec cu ap fierbinte, se usuc i se depoziteaz, uscate n rastelele din debaralele oficiilor pentru cameriste sau in dulapurile debaralelor grupurilor sanitare comune. Conducerea imitaii procur i distribuie cameristelor toate materialele necesare cureniei. La fiecare recepie trebuie s existe o trus de prim ajutor dotat conform normelor n viguare. Unitatea va ine n permanent stare de funcionare instalaiile de iluminat, nclzit i ventilat existente n dotarea unitii; se vor 7

> > > >

efectua revizia periodic i expuatarea parametri la care au fost proiectate i executat Filtrele instalaiilor de ventilaie i aer condiionat trebue pstrate curate i uscat; praful depus pe canalele de ventilai se ndeprteaz aspiratorul de praf. Se va asigura pentru personalul de ngrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferit fa de cel destinat altor activiti. Personalul va avea asupra sa dovada despre starea de sanatare la angajare i va efectua control medical periodici anume: examnen clinic general i dermatovenerian semestrial, radiografie pulmonar, examen serologic aniluetic annual. (RBW).