ORDIN nr.

185 din 6 martie 2003pentru aprobarea Normelor tehnice

privind asigurarea curăţeniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii şi păstrarea
sterilitatii obiectelor şi materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private
EMITENT  MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI
MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 26 martie 2003

Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică,în
temeiul Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare,vazand Referatul
Direcţiei generale de sănătate publică nr. DB 2.284/2003,ministrul sănătăţii şi
familiei emite următorul ordin:Articolul 1Se aprobă Normele tehnice privind asigurarea
curăţeniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii obiectelor şi materialelor sanitare în
unităţile sanitare de stat şi private, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul
ordin.Articolul 2Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează conform Legii nr.
98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi sănătate publică,
cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 3Direcţia generală de sănătate publică, Direcţia
generală a bugetului, Inspecţia Sanitară de Stat, ministerele cu reţea sanitară proprie şi toate unităţile
care desfăşoară activităţi medicale, indiferent de forma de organizare, vor duce la îndeplinire dispoziţiile
prezentului ordin.Articolul 4La data publicării prezentului ordin orice alte dispoziţii contrare îşi
încetează aplicabilitatea.Articolul 5Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I.Ministrul sănătăţii şi familiei,Daniela BartosBucureşti, 6 martie 2003.Nr. 185.Anexa 1NORMA
TEHNICA privind curăţenia şi dezinfectia în unităţile sanitare de stat şi private1. CURĂŢENIA1.1.
DEFINITIECURĂŢENIA este metoda de decontaminare care asigura îndepărtarea microorganismelor
de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor
organice.Aplicarea corecta a metodelor de curăţenie a suprafeţelor, obiectelor şi echipamentelor poate
realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie. Prin activitatea de
curăţenie se acţionează asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuieşte dezinfectia.1.2. METODE
GENERALE DE EFECTUARE A CURĂŢENIEI.Spalarea, ştergerea, aspirarea, perierea.1.2.1. Prin
spalare sunt indepartate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile şi substantele
organice. Puterea de spalare depinde de capacitatea de udare. Spalarea se realizează prin folosirea de apa
calda şi substanţe tensioactive. Apa calda, la 35-45°C, are o putere de spalare, superioară apei reci,
deoarece are o putere mai mare de emulsionare şi dizolvare. Inmuierea cu apa fierbinte (peste 55°C) are
dezavantajul coagularii proteinelor, pe care le face aderente de suportul tratat. În funcţie de suportul de
tratat, la apa calda se adauga 1-2% carbonat de sodiu, sapun sau detergenti anionici sau produse
etichetate şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca detergent dezinfectant sau produs
pentru curatare şi decontaminare.Condiţii de eficacitate:- utilizarea apei calde cu calităţi chimice
corespunzătoare (apa cu duritate mica are efect de spalare optim) şi cu putere de udare mare, prin
adaosul unor cantităţi optime de agenţi tensioactivi;- asocierea spalarii cu metode mecanice: agitare,
periere, frecare;- respectarea timpilor de inmuiere şi de spalare (în funcţie de puterea de spalare a apei,
de mijloacele mecanice utilizate şi de obiectul supus spalarii); spalarea trebuie urmată de clatire
abundenta.Spalarea poate fi simpla (ex.: în igiena individuală, spalarea mainilor, curăţenia pavimentelor
şi a mobilierului) sau asociata cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umeda (ex.: utilizând maşini de
spălat pentru lenjerie, vesela, sau cu program inclus de spalare şi dezinfecţie, etc.) şi se completează cu
o dezinfecţie chimica cu produse etichetate şi avizate/autorizate ca dezinfectant pentru suprafeţe în ariile
cu potenţial de risc infectios (ex.: suprafeţe în blocuri operatorii, blocuri de naştere, pregătirea
tratamentelor, suprafeţe de lucru în laboratoare, etc.).1.2.2. Prin ştergerea umeda a suprafeţelor (ex.:
lambriuri, mobilier) se realizează îndepărtarea microorganismelor. Se practica pentru întreţinerea
curăţeniei în intervalele dintre spalari.Condiţii de eficacitate: utilizarea de lavete (stergatoare) curate;
umezirea lor cu soluţii proaspete de produse etichetate şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi
Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea frecventa a lavetelor şi a apei de ştergere. La
sfârşitul operaţiunii se efectuează decontaminarea lavetelor utilizate.1.2.3. Aspirarea. Curăţenia prin
aspirare este recomandabila numai cu aspiratoare cu proces umed, a căror construcţie permite curatarea
şi dezinfectia lor şi menţinerea uscata după utilizare.1.2.4. Metode combinate. Pentru curăţenia
pavimentelor şi a mochetelor (este recomandată limitarea utilizării lor în spaţiile unităţilor sanitare) pot
fi utilizate aparate care realizează spalarea şi aspirarea umeda.1.2.5. Alte metode de curăţenie, în
anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed, metode care au eficacitate redusă. Nu se
recomanda maturatul uscat, sau scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate.1.2.6. Curăţenia
şi dezinfectia în încăperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea.Curăţenia se practica în mod obişnuit
ca metoda de decontaminare profilactica; în bolile infectioase cu transmitere aeriană (ex.: rubeola,
rujeola, varicela etc.) aerisirea este singura metoda de decontaminare necesară în focar.1.3. PRODUSE
UTILIZATE ÎN PROCESUL DE EFECTUARE A CURĂŢENIEICurăţenia se realizează cu produse
etichetate de producător ca fiind:- produse destinate curăţeniei sau- produse detergent -
dezinfectante1.3.1. SAPUNURISapun tare: întreţinerea suprafeţelor cu ceramica, ulei, oţel
inoxidabil.Sapun moale (sapun negru): curatare grosiera (ex.: paviment mozaicat, gresie).1.3.2.
DETERGENTIDetergenti neutri sau detergenti lichizi universali pentru: mobilier, paviment, vesela şi
spalarea manuală a textilelor.Detergenti alcalini sau "decapanti". În funcţie de dilutie: spalarea zilnica a
pavimentelor sau/şi decaparea pavimentului placat (întreţinere de fond), înainte de aplicarea unui nou
tratament.Detergenti acizi sau "detartranti": curatarea materialelor cu depuneri de piatra: ceramica,
pavimente placate cu materiale care suporta acizi, sticlarie de laborator, bazine, bazinete, urinare.Dacă
produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spala vesela şi ustensile de bucatarie.Detartranti
"tamponati" utilizaţi pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.Detergenti-dezinfectanti
sau detergentii cationici sunt produse a căror proprietate principala este cea de curatare şi secundar
dezinfectanta.1.3.3. ABRAZIVECuratarea punctuala a suprafeţelor dure, obiectelor sanitare,
pavimentelor, cu precautie pentru suprafeţele emailate.1.3.4. PRODUSE PENTRU
LUSTRUITDetergenti lustruitori sau "de ceruire": spalarea pavimentelor1.4. REGULI
FUNDAMENTALE ÎN UTILIZAREA PRODUSELOR FOLOSITE ÎN ACTIVITATEA DE
CURĂŢENIE1.4.1. Reguli:Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul
Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru utilizare în sectorul sanitar.Respectarea tuturor
recomandărilor producătorului.Respectarea regulilor de protecţie a muncii (purtarea manusilor,
ochelarilor de protecţie, echipamentelor impermeabile, etc.).Etichetarea şi închiderea ermetica a
recipientelor. Eticheta trebuie să conţină: numele produsului, familia căreia îi aparţine, termenul de
valabilitate, dilutia de lucru, data la care s-a făcut dilutia, perioada de utilizare a produsului diluat
menţinut în condiţii adecvate (cu specificare pentru ceea ce înseamnă "condiţii adecvate").NU este
permis amestecul produselor! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le
manipuleaza, precum şi riscul de inactivare şi incompatibilitate.NU este permisă utilizarea ambalajelor
alimentare pentru produsele de întreţinere a curăţeniei!Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe
secţii/compartimente) în ambalajul original.Asigurarea rotatiei stocurilor, pentru înscrierea în temenele
de valabilitate.NU este permisă aruncarea ambalajelor goale, decât după ce au fost curatate sau/şi
neutralizate.1.4.2. Responsabili:- Medicul şef de secţie/cabinet, asistenţa sefa/asistenţa de cabinet, care:-
stabilesc, împreună cu specialişti în igiena spitaliceasca, medici epidemiologi, asistenţi de igiena
(SPCIN), măsurile pentru realizarea exigenţelor de igiena recomandate pentru spaţii.- realizează
protocolul de igiena al secţiei/compartimentului/cabinetului şi protocolul de utilizare a produselor de
întreţinere folosite.- formează şi instruiesc personalul de execuţie cu privire la aceste exigente şi
protocoale.- Personalul efector, după instruire prealabilă, consemnată în documente.1.5. REGULI
PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR ŞI A USTENSILELOR FOLOSITE LA EFECTUAREA
CURĂŢENIEI1.5.1. a) În unitatea sanitară, la nivel central, trebuie să existe spaţii special destinate
depozitarii produselor şi ustensilelor folosite în procesul de efectuare a curăţeniei, aflate în stoc. Spaţiile
trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor, până la utilizare.b) Condiţii pe care trebuie să
le îndeplinească spaţiile de depozitare:- pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de
curatat;- zona de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţenie şi accesul
uşor la acestea;- aerisirea: naturala;- iluminatul corespunzător (natural + artificial);- gradul de umiditate
optim păstrării calităţilor1.5.2. a) În fiecare secţie/compartiment, trebuie să existe încăperi special
destinate depozitarii produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţeniei, aflate în rulaj şi
pregătirii activităţii propriu-zise.b) Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească încăperile de depozitare
de pe secţii - compartimente:- pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curatat;-
aerisirea naturala;- iluminatul corespunzător (natural + artificial);- gradul de umiditate optim păstrării
calităţilor;- locul de organizare a activităţii, sursa de apa şi suprafaţa zonei de depozitare trebuie să
permită aranjarea în ordine a materialelor de întreţinere şi accesul uşor la acestea; chiuveta cu apa
potabilă rece şi calda, sapun, prosop, etc., pentru igiena personalului care efectuează curăţenia;- chiuveta
(bazin) cu apa potabilă, pentru dezinfectia şi spalarea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei
(lavete, torsoane, mopuri, perii, s.a.). Dezinfectia, spalarea şi uscarea materialului moale folosit la
curăţenie se pot face utilizând maşini de spălat şi uscatoare;- suport uscator pentru manusile de menaj,
mopuri, perii, s.a.;- pubela şi saci colectori (de unica folosinţă) pentru deşeuri.1.6. REGULI DE
ÎNTREŢINERE A USTENSILELOR FOLOSITE PENTRU EFECTUAREA CURĂŢENIEI1.6.1.
Zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru, ustensilele utilizate se spala, se
curata (decontamineaza), dezinfecteaza şi usucă.Curatarea şi dezinfectia ustensilelor complexe (perii
detasabile, manerul periilor, aspirator, s.a) se efectuează în funcţie de recomandările
producătorului.1.6.2. Personalul care executa operaţiunile de curatare şi dezinfecţie a materialului de
curăţenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.1.6.3. Dezinfectia materialului de
curăţenie utilizat în:- spaţiile fără risc se face cel puţin o dată pe săptămâna,- secţiile/compartimentele cu
risc crescut se face de rutina, la sfârşitul activităţii (după fiecare utilizare).2. DEZINFECTIA2.1
DEFINITIEDezinfectia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele
patogene (în proporţie de 99,99%) cu excepţia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul
inert.Dezinfectia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimina riscurile de răspândire a infectiei, iar
sterilizarea nu este necesară.În orice activitate de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de protecţie a
muncii pentru a preveni accidentele şi intoxicatiile.2.2. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE
FIZICE2.2.1. Dezinfectia prin căldură- Căldură uscata: flambarea şi incinerarea.2.2.1.1. Flambarea este
utilizata în laborator; flambarea instrumentelor medico-chirurgicale în recipiente cu alcool este interzisă
- fiind ineficace!2.2.1.2. Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare şi pentru
deşeuri cu potenţial contaminant, septice, de la sali de operaţie şi sali de tratamente, pentru piese
anatomice rezultate din intervenţii chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.- Căldură
umeda: pasteurizare şi fierbere2.2.1.3. Pasteurizarea: este o metoda de dezinfecţie a lichidelor, la
temperaturi cuprinse între 55-95°C. După expunere, de durata variabila în funcţie de rezistenta
germenilor, sunt distruse 90-95% din microorganismele patogene.2.2.1.4. Dezinfectia prin spalare la
temperatura de 60-95°C (dezinfecţie termica) este un proces complex la care, pe lângă acţiunea caldurii
umede, se adauga şi acţiunea detergentilor sau a altor substanţe, cat şi acţiunea mecanică de spalare.
Acest procedeu se foloseşte la spalarea şi dezinfectia lenjeriei, veselei, sticlariei de laborator,
instrumentarului.2.2.1.5. Fierberea în apa la temperatura de 100°C sau utilizarea aburului de 100°C
realizează distrugerea în decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor patogene,
precum şi a unor forme sporulate mai puţin rezistente la temperat uri ridicate.Fierberea alimentelor este
una din metodele curente de prevenire a bolilor transmisibile cu poarta de intrare digestiva. În anumite
cazuri, pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita şi aerata.În absenta maşinilor
de spălat cu ciclu de dezinfecţie prin căldură, fierberea este indicată pentru dezinfectia lenjeriei,
tacamurilor şi veselei care suporta temperatura de fierbere.Fierberea la temperaturi între 100-110°C se
poate obţine prin adaosul unor substanţe care ridica punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de
sodiu, pentru fierberea lenjeriei).Dezinfectia prin căldură umeda, cu fierul de călcat, completează
decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5-10 secunde şi a sporilor, în
50 secunde.Metoda este aplicabilă pentru tesaturile care suporta acest tratament şi este eficace dacă
tesatura tratata este umezita uniform.2.2.2. Dezinfectia cu raze ultravioleteIndicaţii: dezinfectia
suprafeţelor netede şi aerului în boxe de laborator, sali de operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea
măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie chimica.Condiţii de eficacitate:2.2.2.1. Condiţii generale: utilizarea
doar a lampilor destinate dezinfectiei; lampile destinate dezinfectiei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de
UV între 15 şi 30 W, prevăzute sa funcţioneze în absenta omului (cu radiaţie directa) sau în prezenta
omului (cu radiaţie indirecta, ecranata şi fără emisie de ozon).Tuburile de raze ultraviolete trebuie să fie
permeabile selectiv pentru radiatia cu putere bactericida maxima (radiatia de 2537 Angstromi), să aibă o
durată de funcţionare de minimum 7500 ore şi o putere bactericida corespunzătoare (între 8 şi 13,5 W
pentru tubul de 30 W). Tubul de ultraviolete trebuie să fie perfect curat înainte de utilizare.Alte condiţii
generale: spaţiul în care se efectuează dezinfectia cu radiatii ultraviolete trebuie supus în prealabil unei
curatenii minutioase: a tuturor suprafeţelor, iar temperatura mediului trebuie să fie între 15 şi 30°C şi
umiditatea de maximum 60%.2.2.2.2. Condiţii speciale, pentru dezinfectia suprafeţelor:- se utilizează
aparate cu radiaţie directa;- dezinfectia se efectuează în absenta omului;- durata de expunere se
calculează ţinând seama de gradientul energetic al radiatiei bactericide dat de distanta dintre sursa şi
suprafaţa tratata şi de cantitatea de energie necesară pentru distrugerea în proporţie de 99,90-99,99% a
germenului test tratat. Se defineste ca doza letala, cantitatea de energie necesară (uW/cmý) pentru
distrugerea unui microorganism test în proporţie de 90%. Pentru a considera eficace dezinfectia, se
administrează 3-4 doze letale pe suprafaţa tratata.2.2.2.3. Condiţii pentru dezinfectia aerului cu R.U.V.
Se utilizează numai tipuri de aparate autorizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi
Familiei.Numărul lampilor necesare pentru dezinfectia aerului într-un spaţiu închis se calculează în
funcţie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat, volumul incaperii şi viteza de schimb a aerului din
încăpere.Nu este admisă expunerea directa a persoanelor la radiatia lampilor de dezinfecţie cu raze UV;
în cazul în care operatorul aparatului este în situaţia de a fi expus la radiatia directa, el va purta
echipament de protecţie (ochelari de sticlă, masca ce acoperă complet capul - cu fanta pentru vedere - şi
manusi de cauciuc).Utilizarea aparaturii bazată pe radiatii ultraviolete comporta folosirea de lampi
speciale, care au aceasta destinaţie şi necesita efectuarea calculelor privind numărul aparatelor, stabilirea
condiţiilor de realizare şi a duratei de expunere. Ignorare a condiţiilor necesare creează riscul
nerealizarii dezinfectiei şi poate induce producerea de accidente.Achiziţionarea aparatelor de dezinfecţie
cu raze ultraviolete trebuie să fie însoţită de documentaţia tehnica referitoare la toate datele privind
caracteristicile şi modul de utilizare a aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi lipsită de
nocivitate.2.3. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICEÎn unităţile medicale dezinfectia se
realizează, în principal, prin utilizarea unor substanţe dezinfectante chimice.Etichetarea acestor produse
trebuie să fie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi sa conţină în mod obligatoriu concentratiile de
utilizare şi timpii de acţiune aferenţi pentru obţinerea fiecărei "acţiuni cide" în parte.Un produs etichetat
ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat ca dezinfectant. Detergentii-
dezinfectanti, în concentratiile de utilizare recomandate de producător, sunt produse a căror principala
acţiune este cea de curatare. Dezinfectia se realizează cu produse etichetate ca dezinfectand.Pentru un
dezinfectant este importanţa şi cunoaşterea acţiunii virulicide - împotriva virusurilor transmise prin
sânge şi produse de sânge.2.3.1. Clasificarea dezinfectiei (adaptată după CDC).Aceasta clasificare se
bazează pe tipul de microorganisme patogene distruse şi are în vedere timpul de contact necesar
substanţelor dezinfectante pentru a distruge microorganismele.După aceste criterii, dezinfectiei se
clasifica pe patru nivele:- Sterilizare chimica- Dezinfecţie de nivel înalt- Dezinfecţie de nivel
intermediar- Dezinfecţie de nivel scăzut2.3.1.1. STERILIZARE CHIMICARealizează distrugerea
tuturor microorganismelor şi a unui număr mare de spori bacterieni.Timpul de contact necesar al
substanţei chimice cu substratul tratat este de câteva ore.Este obligatorie respectarea recomandărilor
producătorului referitoare la timpul de contact şi condiţiile de realizare.Substantele chimice care
realizează sterilizarea chimica sunt:- Glutaraldehida (2%)- Peroxid de hidrogen stabilizat (6%)- Acidul
peracetic (diferite concentratii)2.3.1.2. DEZINFECTIA DE NIVEL ÎNALTRealizează distrugerea
tuturor microorganismelor, cu excepţia unui număr mare de spori bacterieni.Timpul de contact necesar
al substanţei chimice cu substratul tratat trebuie să fie de cel puţin 20 minute.Este obligatorie
respectarea recomandărilor producătorului.Substantele chimice şi mijloacele prin care se poate realiza
dezinfectia de nivel înalt sunt:- Glutaraldehida (2%)- Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)- Acidul
peracetic (diferite concentratii)- Hipocloritul de sodiu (5,25%)Se poate realiza cu produse etichetate de
producător şi avizate/autorizate ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau
combinatii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care sunt distruse toate microorganismele cu
excepţia unui număr mare de spori bacterieni.2.3.1.3. DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR
(MEDIU)Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor în forma vegetativa, a celor
mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi a sporilor bacterieni.Timpul de contact necesar al substanţei
chimice cu substratul tratat este de 10 minute.Substantele chimice care realizează dezinfectia de nivel
intermediar sunt:- Fenoli- Iodofori- Alcooli- Compuşi pe bază de clorSe poate efectua cu produse
etichetate de producător şi avizate ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau
combinatii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care se realizează distrugerea Mycobacterium
tuberculosis, bacteriilor în forma vegetativa, celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu distrugerea
sporilor bacterieni.2.3.1.4. DEZINFECTIA DE NIVEL SCĂZUTPoate distruge cele mai multe bacterii
în forma vegetativa, unele virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt
Mycobacterium tuberculosis, sau sporii bacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu
substratul tratat este de sub 10 minute. Substantele chimice care realizează dezinfectia de nivel scăzut
sunt:- Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu şi agenţi de spumare;-
Alcooli (70°C, 90°C);- Hipoclorit de sodiu (5,25%)Se poate efectua cu produse etichetate de producător
şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de
substanţe chimice sau combinatii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care se realizează
distrugerea celor mai multe bacterii în forma vegetativa, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU
distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.Se
poate efectua cu produse etichetate de producător şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei
ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau combinatii ale acestora) la
concentraţia de utilizare la care se realizează distrugerea celor mai multe bacterii în forma vegetativa, a
unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium
tuberculosis sau sporii bacterieni.2.3.2. CLASE CHIMICE DE SUBSTANŢE DEZINFECTANTE ŞI
DEZINFECTIA CHIMICA2.3.2.1. FENOLIIFenolii şi metil - fenolii se găsesc în cantitate mare în
gudroanele carbunilor de pământ, din care se separa prin distilare, sau se pot obţine prin sinteza.
Fenolilor li se pot adauga fracţiuni clorinate şi reziduuri de petrol, rezultând derivatii fenolici.Fenolul şi
derivatii fenolici (fenoli)Fenolul a fost prima substanţa întrebuinţată în dezinfecţie. Actualmente nu se
mai utilizează ca atare, ci sub forma de derivati fenolici, care au proprietăţi antibacteriene superioare
fenolului.În comparatie cu alte substanţe dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini şi stabili în soluţie.
Pentru a le creşte solubilitatea în apa se aditiveaza cu un detergent sau un sapun compatibil.Sunt
corozivi pentru materialele din aluminiu, cupru, zinc.Fenolii au acţiune bactericida, inclusiv pentru
Pseudomonas aeruginosa, fungicida şi tuberculicida; nu au acţiune sporicida. Prezenta materialului
organic nu influenţează activitatea biocida. Deoarece au activitate virulicida slabă sau nulă, ştiut fiind ca
pentru un dezinfectant este importanţa prezenta activităţii virulicide (îndeosebi împotriva virusurilor
transmise prin sânge: virusurile hepatitice B, C, virusul imuno-deficientei umane - HIV, etc.),
dezinfectantele pe bază de fenol au o utilizare din ce în ce mai limitată.Folosirea fenolilor este limitată
doar pentru dezinfectia mediului (suprafeţe, aer).NU este recomandată utilizarea lor pentru dezinfectia
instrumentarului, datorită corozivitatii şi nici utilizarea ca antiseptice, datorită toxicitatii. Se folosesc,
uneori, pentru dezinfectia instrumentarului utilizat în anatomia patologica şi a echipamentelor
contaminate cu bacilul tuberculozei, când nu se poate folosi decontaminarea prin căldură.NU este
recomandată utilizarea fenolilor în ariile de preparare a mancarii, în ariile de cazare a bolnavilor, pentru
dezinfectia echipamentelor care vin în contact cu mucoasele, precum şi în secţiile de pediatrie şi nou-
născuţi.Toxicitatea fenoluluiFenolul este un toxic protoplasmatic, care pătrunde în interiorul celulei,
prin solubilizarea lipidelor. Acţionează asupra sistemului nervos central producand hipotermie şi
paralizia centrului vasomotor.Contactul cu pielea:Este un iritant puternic pentru piele. Local, fenolul
exercita o acţiune caustica asupra pielii provocand leziuni grave, albicioase, dureroase. Gravitatea
leziunilor este în funcţie de concentraţia soluţiei, timpul de contact şi dimensiunea zonei de expunere.
Soluţiile diluate provoacă dermatite severe, mai ales la contact repetat.Contactul cu ochii:Este un iritant
puternic pentru ochi. Pătrunderea accidentala în ochi a fenolului, sau a soluţiilor concentrate, provoacă o
iritatie severă, care poate duce la distrugerea corneei.Inhalare:Inhalarea sub forma de vapori, în doze
cronice, duce la iritarea căilor respiratorii şi determina scleroza vaselor sanguine. Valoarea limita de
expunere în aerul ambiental este 5 ppm sau 19 mg/m.c.Ingestia:În caz de ingestie, produce efecte
caustice asupra tubului digestiv, tulburări neurologice, cardiovasculare, hepatice, renale.Doza letala
pentru om este de 10 g fenol.Fenolul are simbolul de toxicitate "T" - toxic, otravitor.Prezintă
următoarele fraze de periculozitate:R24/25 - toxic la contactul cu pielea şi prin ingestie;R34 - provoacă
arsuri.Prezintă următoarele fraze de securitate:S2 - a nu se lasă la indemana copiilor;S28 - la contactul
cu pielea se spala cu apa din abundenta;S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu portul
echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor respiratorii;S44 - în
caz de indispozitie, este necesar sfatul medicului (a se arata eticheta, dacă este posibil).Toxicitatea
fenolilor (derivatilor fenolici)Efectele toxice ale derivatilor fenolici sunt similare cu ale fenolului,
actionand asupra sistemului nervos central. Pot fi absorbiti de piele, mucoasele căilor respiratorii şi
tubului digestiv, dar rata de penetrare este în funcţie de suprafaţa expusă şi de concentraţie. Soluţiile
concentrate sunt local corozive pentru piele şi mucoase, iar soluţiile diluate provoacă roseata şi ulceratii
ale pielii. Sensibilitatea pielii poate surveni la om la concentratii mai mici de 0,1%.Fenolii au simbolul
de toxicitate "Xn" - moderat toxic, nociv.Prezintă următoarele fraze de periculozitate:R20/21/22 -
vatamator pentru sănătate prin inspirare, inghitire şi contact cu pielea.Prezintă următoarele fraze de
securitate:S28 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;S36/37/39 - în timpul lucrului este
obligatoriu portul echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor
respiratorii;2.3.2.2. HALOGENII: COMPUŞI CARE ELIBEREAZĂ CLOR, BROM SAU IOD2.3.2.2.1
Substanţe chimice care eliberează clor:Se utilizează pe scara larga, ca agenţi eliberatori de clor, în
special: dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) şi hipocloritii, fiind de preferat altor compuşi eliberatori
de clor, cum ar fi: cloraminele B şi T şi varul cloros.Aceste dezinfectante, care acţionează prin
eliberarea clorului, sunt ieftine şi eficiente, nu sunt toxice la concentratii mici şi au un spectru larg de
utilizare, atât în mediul spitalicesc, cat şi pentru uz gospodăresc. Sunt folosite pentru:- tratarea apei,-
curatarea biberoanelor,- dezinfectia zonelor de preparare a mancarii.Agenţii care eliberează clor nu sunt
compatibili cu unii detergenti; din aceasta cauza trebuie să se aibă în vedere compatibilitatea
detergentului utilizat la curăţenie, înainte de aplicarea soluţiilor clorigene, suprafeţele trebuie clatite
pentru a se îndepărta urmele de detergent.Nu trebuie amestecati cu acizi - inclusiv fluide acide ale
organismului, (ex.: urina), deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales în spaţiu închis. Soluţiile
pot fi stabilizate cu substanţe alcaline sau clorura de sodiu.2.3.2.2.1.1. Dicloroizocianuratul de
sodiuDezinfectantele pe bază de NaDCC sub forma de tablete, pulbere, granule; prezintă siguranţa şi
usurinta în preparare, chiar şi pentru persoanele neexperimentate. Sunt stabile pe perioada stocării şi
sunt mai eficiente şi mai puţin corozive decât soluţiile de hipoclorit. Prezintă avantajul ca se pot folosi
pentru dezinfectia instrumentarului din metal inoxidabil.Soluţiile sunt instabile, de aceea, în practica se
recomanda utilizarea soluţiilor imediat după preparare.Costul pentru soluţiile în concentraţie mica este
comparabil cu cel pentru soluţiile de hipoclorit, dar folosirea tabletelor de NaDCC pentru prepararea de
soluţii în concentratii mari este costisitoare.Dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de pulbere sau
granule poate fi aplicat direct pe sangele vărsat/împrăştiat în cantităţi mici pe suprafeţe, fiind o
alternativa convenabila şi eficienta faţă de soluţii. Nu se recomanda utilizarea NaDCC în situaţiile în
care se vărsa accidental o cantitate mai mare de sânge (>30 ml), deoarece se poate produce o clorinare
excesiva, cu degajarea ionilor de clor, toxici pentru căile respiratorii.Dezinfectantele pe bază de NaDCC
au activitate: bactericida, fungicida, viralicida şi tuberculicida şi sunt recomandate în special în cazurile
în care exista riscul unor contaminari virale.Sunt rapid inactivate de către materia organică (ex. puroi,
murdarie, sânge, etc.), de aceea concentratiile de utilizare şi timpii de acţiune recomandaţi sunt în
funcţie de gradul de încărcare cu substanţa organică şi de gradul de contaminare a suportului tratat. Se
recomanda folosirea lor în special după o curăţire prealabilă.
Tabel 1. Concentratiile în clor activ ale NaDCC recomandate pentru
mediul sanitar, în funcţie de gradul de încărcare
cu materie organică
Domeniul de utilizare Timp CLORUL ACTIV
acţiune
% mg/1 (ppm)
Dezinfectia generală a suprafeţelor 5-10' 0,10 1000
0,40-
Dezinfectia suprafeţelor murdare 10-15' 1,2 4000-12000
Instrumentar şi ustensile din oţel inoxidabil 10' 0,05 500
Instrumentar şi ustensile din oţel inoxidabil murdare 30-60' 0,9-3,8 9000-38000
Pipete, ustensile de laborator şi recipiente de laborator 10' 0,25 2500
Dezinfecţie (HIV, virusurile hepatitice) 20' 1,0 10000
Dezinfecţie ce se adresează contaminarilor virale, pe suporturi cu incarcatura 25000-
organică masiva 30-60' 2,5-3,8 38000
Biberoane şi tetine; Zone de preparare a mancarii 10' 0,0125 125
NOTĂ:Se vor respecta recomandările producătorului privind concentraţia de utilizare şi timpul de
acţiune, modul de preparare al soluţiilor de lucru, pentru a atinge o anumită concentraţie în clor activ
eficienta (ppm).Pentru profilaxia infectiilor nosocomiale, în secţii cu risc crescut de infectie, în
epidemii, se recomanda utilizarea soluţiilor la concentratii mai mari de clor activ; în aceste situaţii, se ia
în considerare cantitatea de NaDCC continuta şi clorul activ în grame eliberat/tableta, efectuandu-se
calculele necesare.Toxicitatea NaDCCDicloroizocianuratul de sodiu este un oxidant puternic, nu este
combustibil, dar măreşte combustia altor substanţe, reactionand violent cu acestea şi favorizand
producerea focului şi a exploziei. Substanţa se descompune la căldură, iar în contact cu apa, provoacă
vapori toxici de monoxid de carbon şi emisie de clor.Contactul cu pieleaEste iritant pentru piele.
Provoacă roseata, durere, arsuri severe. La contact prelungit apar dermatite.Contactul cu ochii:Este
iritant pentru ochi. Provoacă roscata, durere, arsuri severe.Inhalare:Este iritant pentru tractul respirator.
Inhalarea pulberii provoacă: tuse, moleseala, dureri de cap, greata, voma.Consecinţele impactului cu
aceasta substanţa nu apar imediat, ci în timp şi sunt agravate de efortul fizic.NaDCC are simbolul de
toxicitate "Xn" - toxiciate moderata, nociv şi "O" - oxidant.Prezintă următoarele fraze de
periculozitate:R36/37 - irita ochii şi căile respiratorii;R22 - este coroziv, în caz de ingestie.Prezintă
următoarele fraze de securitate:S20/21 - în timpul manipulării produsului sunt interzise: consumul de
alimente şi băuturi, precum şi fumatul;S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;S28
- după contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;S36/37/39 - în timpul lucrului este obligatoriu
portul echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor
respiratorii.2.3.2.2.1.2. HipocloritiiHipocloritii sunt cei mai vechi dintre compusii cu conţinut de clor
activ utilizaţi în domeniul dezinfectiei chimice. Au proprietăţi dezodorizante, nu sunt substanţe
otravitoare pentru om, chiar în concentratii ridicate, sunt colorati, dar nu pateaza şi sunt uşor de
manipulat.Se comercializează sub forma de soluţii, dintre care, cel mai mult se utilizează hipocloritul de
sodiu, sub denumirea de Extract de Javel şi Apa de Javel.Diferenţa între Extractul de Javel şi Apa de
Javel consta în cantitatea de clor activ eliberata; astfel, Extractul de Javel este soluţia de hipoclorit care
se comercializează nediluata şi conţine aproximativ 12% clor activ, iar din aceasta se prepara Apa de
Javel, care poate conţine clor activ în concentratii diverse, în funcţie de utilizareExtractul şi Apa de
Javel se descompun lent la temperatura ambianta, descompunerea fiind accelerata de lumina, căldură şi
de prezenta metalelor, cum ar fi: cuprul, nichelul şi aliajele lor. În ceea ce priveşte stocarea lor, trebuie
să se ţină cont de incompatibilitatea hipocloritului cu aceste metale, soluţiile concentrate fiind
corozive.Apa de Javel în dilutii diferite este mult mai stabilă decât Extractul de Javel.Hipocloritii au un
spectru larg de acţiune biocida, prezentând activitate bactericida, fungicida, virulicida şi tuberculicida.
Acţiunea biocida a hipocloritilor este influentata de pH-ul soluţiilor, aceasta fiind optima la valori acide
(pH acid); prezintă dezavantajul ca soluţiile sunt instabile la acest pH. Prezenta materialului organic
diminuează activitatea biocida a hipocloritilor.Hipocloritul de sodiu: conţine 12,5% clor activ (150 g
Cl/l)- soluţia 4% conţine 0,5% clor activ- soluţia 10% conţine 1,25% clor activConcentratii
recomandate:- Suprafeţe (pereţi, pavimente): soluţie 4%- Lenjerie, echipament de protecţie: soluţie 2%-
Vesela: soluţie 0,5%-1%- Sticlarie de laborator folosită: soluţie 10%Toxicitatea hipocloritului de
sodiuHipocloritii nu sunt produse periculoase în condiţiile manipulării corecte. Studiile experimentale
au demonstrat ca soluţiile au o causticitate descrescanda, în funcţie de concentraţie. Pot provoca leziuni
superficiale ale pielii, până la arsuri, în funcţie de concentraţie. Nu provoacă reactii alergice de contact.
Tot în funcţie de concentraţia soluţiilor pot produce conjunctivite sau leziuni cu risc de opacifiere.
Ingestia accidentala este grava în cazul soluţiilor concentrate, datorită acţiunii caustice asupra
mucoaselor.Hipocloritii au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant, la concentratii de 5% şi simbolul "C" -
coroziv, la concentratii de 10%.Prezintă următoarele fraze de periculozitate:R31 - la contactul cu bazele
degaja gaze otravitoare;R34 - provoacă arsuri.Prezintă următoarele fraze de securitate:S28.1 - la
contactul cu pielea, se spala cu apa din abundenta.2.3.2.2.1.3. CloramineleCele mai cunoscute cloramine
folosite în dezinfecţie sunt cloraminele organice, cum ar fi: cloramina B şi cloramina T. Se prezintă sub
forma de pulberi albe cristaline, sau sub forma de comprimate.Comparativ cu hipocloritii, acestea sunt
substanţe mai stabile la căldură şi lumina (se descompun lent), dau soluţii mai puţin alcaline, sunt mai
puţin corozive şi nu reactioneaza rapid cu materia organică.Acţiunea germicida este influentata de pH-
ul, concentraţia şi temperatura soluţiilor. În soluţii neutre sau acide cloraminele au acţiune puternic
germicida, iar în soluţii alcaline puterea bactericida este redusă.Cloraminele prezintă activitate
bactericida (cu spectru larg de acţiune faţă de flora Gram negativa şi Gram pozitiva, iar în concentratii
crescute distrug Mycobacterium tuberculosis), fungicida, virulicida. Efectul biocid se instaleaza incet,
dar este de durata, deoarece eliberarea clorului se produce lent. Efectul biocid se produce la concentratii
foarte mici, dar în practica se utilizează soluţii concentrate, deoarece prezenta materiei organice le
reduce activitatea biocida.Utilizarea lor în practica este limitată în prezent.Cloramina B: conţine 25-29%
clor activ- soluţia 0,5 g% conţine 0,125 g% clor activ- soluţia 1 g% conţine 0,25 g% clor activ- soluţia 2
g% conţine 0,5 g% clor activConcentratii recomandate:- Suprafeţe (pereţi, pavimente): soluţie 2 g%-
Lenjerie, echipamente de protecţie: soluţie 1-1,5 g%- Obiecte (sticlă, portelan, plastic, jucarii,
termometre): sol. 1%- Vesela: soluţie 0,5 g% - 1 g%- Sticlarie de laborator folosită: soluţie 2
g%Toxicitatea CloraminelorCloraminele se prezintă sub forma de pulberi, de culoare alba, cu miros de
clor şi gust amar. Se descompun lent la aer şi lumina. Prin combustie formează gaze toxice şi iritante.
Pot fi absorbite de organism prin inhalare sau ingestie.Contactul cu pielea:Efectele expunerii pe termen
lung: la contact prelungit pot cauza sensibilizarea pielii.Contactul cu ochii:Efectele expunerii pe termen
scurt: irita ochii.Inhalare:Efectul expunerii pe termen scurt: irita tractul respirator. Inhalarea vaporilor
poate cauza reactii de tip astmatiform. Atenţie! Persoanele cu afecţiuni astmatice nu trebuie să vina în
contact cu cloraminele.Cloraminele au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant.Prezintă următoarele fraze
de periculozitate:R36/37/38 - irita ochii, căile respiratorii şi pielea;Prezintă următoarele fraze de
securitate:S7 - substanţa trebuie ţinuta la intuneric şi închisă ermetic;S15 - substanţa trebuie protejata de
căldură;S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din abundenta;S36/37/39 - în timpul lucrului este
obligatoriu portul echipamentului de protecţie: manusi, ochelari şi masca de protecţie a fetei şi a căilor
respiratorii.2.3.2.2.2. Iodul şi iodoforii.2.3.2.2.2.1. IodulDintre numeroasele substanţe antiseptice şi
dezinfectante, iodul a fost şi continua să fie utilizat datorită eficacitatii, economicitatii şi toxicitatii
relativ reduse.Acţiunea germicida se explica prin puterea oxidanta şi de combinare a iodului liber,
urmată de distrugerea proteinelor celulare enzimatice şi structurale. Este caracteristic pentru iod spectrul
larg de acţiune bactericida şi virulicida. Activitatea nu este selectiva, efectul se instaleaza rapid.Iodul se
utilizează sub forma de soluţii apoase, hidroalcoolice sau iodofori. Dintre acestea menţionăm: Lugolul -
soluţie apoasa de iod, tinctura de iod - soluţie hidroalcoolica de iod. Sub aceste forme, iodul este folosit
ca antiseptic al pielii şi ca dezinfectant al unor instrumente medicale, mai ales din sticlă (termometre
orale şi rectale), iar în cazuri de urgenta, chiar al instrumentelor din metal. Utilizarea soluţiei
hidroalcoolice (tinctura) ca antiseptic al plagilor prezintă unele dezavantaje: evaporarea rapida a
solventului lasă un reziduu de iod şi iodura de potasiu, care sunt caustice pentru piele şi nu permite
realizarea timpului de contact necesar. Deoarece alcoolul etilic denatureaza proteinele, se foloseşte ca
solvent propilenglicolul, care este superior alcoolului etilic.Soluţiile apoase sau hidroalcoolice de iod nu
permit valorificarea maxima a deosebitei sale acţiuni germicide. Patarea, mirosul, corozivitatea
determinata de activitatea chimica a moleculei de iod, sunt principalele dezavantaje care au împiedicat
utilizarea acestor soluţii în dezinfecţie şi au limitat domeniul de aplicaţie numai la antisepsia pielii.
Pentru dezinfecţie s-a pus problema solubilizarii iodului în apa, printr-un procedeu care să anuleze
efectele amintite, păstrând întreaga sa putere germicida.2.3.2.2.2.2. IodoforiiPornindu-se de la
observatia generală ca modificatorii de tensiune superficiala au proprietatea de a mari solubilitatea în
apa a unor substanţe insolubile, prin studii comparative s-a ajuns la constatarea ca cei mai buni
solubilizanti ai iodului sunt tensioactivii neionici din clasa polietilenglicolilor. Aceste substanţe pot
solubiliza iodul până la 27%.Soluţiile de iod tensioactiv neionic au fost denumite "iodofori", definind
prin aceasta rolul de purtător al iodului (phoros) pe care îl îndeplineşte substanţa tensioactiva. Iodoforii
nu au miros şi nu pateaza. Sunt practic fără toxicitate şi neiritanti. Activitatea germicida este mai
ridicată decât a soluţiilor apoase sau alcoolice de iod - ioduri. Aceasta se explica prin faptul ca puterea
de patrundere a iodului sub forma de iodofor este mult mai mare, datorită substanţei modificatoare de
tensiune superficiala.Iodoforii au activitate bactericida, virulicida şi micobactericida; activitatea
sporicida este slabă, iar activitatea fungicida este variabila.Iodoforii reunesc în aceeaşi forma doua
proprietăţi esenţiale în dezinfecţie: activitatea detergenta (datorită substanţei tensioactive) şi puterea
germicida (datorită iodului).Iodoforii sunt utilizaţi în principal pentru dezinfectia mainilor: exemplu
povidone-iodine (PVP-1), preparati ca detergenti sau "perii chirurgicale". Aceştia conţin 7,5% PVP-1
(echivalent cu 0,7% iod activ) şi sunt eficienti pentru acest scop. Preparatele alcoolice care conţin 10%
PVP-1 (1% iod activ) se folosesc pentru pregătirea pre-operatorie a pielii, la locul inciziei.Unii iodofori
se pot folosi pentru dezinfectia mediului, dar sunt scumpi nefiind recomandaţi pentru dezinfectia
generală din spital.Toxicitatea PVPContactul cu pielea:Poate determina iritatii locale. După expunere, se
spala cu apa. Trebuie evitat contactul prelungit cu pielea.Contactul cu ochii:Poate determina iritatii
moderate, dar nu vătămări serioase.Inhalare:Nu necesita protecţie specială.Ingestie:Ingestia unei
cantităţi mari de povidone-iodine poate produce disconfort la nivelul gurii, gatului, tractului
respirator.Precautii:Contraindicat pentru persoanele care prezintă hipersensibilitate sau alergie la iod.
Poate afecta funcţia tiroidiana, după aplicare prelungită şi în exces.Prezintă următoarele fraze de
periculozitate:R36 - irita ochii;Prezintă următoarele fraze de securitate:S26 - la contactul cu ochii, se
spala cu apa din abundenta;2.3.2.3. COMPUŞI CUATERNARI DE AMONIU: CLORURA DE
BENZALKONIUM, CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU, CETRIMIDESarurile cuaternare
de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici şi prezintă următoarele proprietăţi: sunt detergenti şi
emulsionanţi, netoxici la concentratiile de utilizare, solubili în apa şi alcool, prezintă stabilitate, nu au
miros şi nu pateaza.Caracteristica pentru sarurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule după
aplicarea pe un substrat, pelicula ce formează un film de substanţa, care conserva activitatea
antibacteriana.Sarurile cuaternare de amoniu se folosesc în dezinfecţie sau antisepsie.Sarurile cuaternare
de amoniu se pot prezenta sub forma de soluţii apoase, soluţii alcoolice şi alte diferite asocieri.
Asocierile care exista la ora actuala sunt multiple şi pot fi realizate cu: clorhexidina, dezinfectanti din
alte clase şi amestecuri de SCA. Ele au rol în potentarea activităţii SCA şi realizarea unui sinergism de
acţiune.Sarurile cuaternare de amoniu prezintă activitate bactericida, selectiv fungicida şi virulicida pe
virusurile lipofilice. În general, nu prezintă activitate tuberculocida sau sporicida şi prezintă o activitate
slabă asupra virusurilor hidrofilice.Acţiunea virulicida este realizată de concentratii mai mari de
1%.Activitatea bactericida este mai mare faţă de germenii Gram-pozitivi, decât faţă de cei Gram-
negativi. Aceasta activitate creşte odată cu ridicarea temperaturii şi este mai pronunţată în mediu alcalin.
Substantele organice reduc activitatea bactericid a a SCA. Sunt inactivate de: compuşi anionici
(sapunuri, detergenti) şi compuşi tensioactivi nonionici.Toxicitatea sarurilor cuaternare de
amoniuSarurile cuaternare de amoniu sunt iritante pentru piele, ochi şi mucoase. Acţiunea iritanta este
condiţionată de concentraţie. În soluţii diluate, în urma studiilor efectuate s-a demonstrat ca sunt practic
lipsite de toxicitate.Sarurile cuaternare de amoniu au simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat
toxic.Prezintă următoarele fraze de periculozitate:R36 - irita ochii;Prezintă următoarele fraze de
securitate:S24/25 - evitarea contactului cu ochii şi pielea;S36/37/39 - în timpul lucrului este necesar
portul echipamentului de protecţie adecvat, manusi şi ochelari de protecţie;S26 - după contactul cu
ochii, se spala cu apa din abundenta.2.3.2.4. CLORHEXIDINAClorhexidina face parte din clasa
biguanidelor şi se prezintă sub forma de saruri. Cele mai folosite saruri de clorhexidina sunt acetatul de
clorhexidina sau gluconatul de clorhexidina.Este recomandată în antisepsie şi în dezinfecţie, dar este
folosită în special pentru dezinfectia igienica şi chirurgicala a mainilor, deoarece prezintă o activitate
reziduala după aplicare. Se foloseşte şi pentru dezinfectia preoperatorie a pielii.Dezinfectantele pe bază
de clorhexidina prezintă activitate: bactericida, fungicida şi virulicida asupra virusurilor lipofilice.
Clorhexidina nu are activitate tuberculocida şi sporicida. Activitatea bactericida este mai mare asupra
germenilor Gram-pozitivi, decât asupra celor Gram-negativi.Clorhexidina este mai activa la un pH
neutru sau slab alcalin, cu activitate bactericida optima la pH = - 8. Activitatea sa este redusă de
prezenta materiilor organice. Este incompatibilă cu compusii anionici: organici (sapunuri şi detergenti
sintetici tensioactivi) şi anorganici (clorura, sulfat, carbonat, nitrat, etc.).Sarurile de clorhexidina sunt
moderat solubile şi se recomanda a fi folosite sub forma de soluţii apoase sau alcoolice (70% etanol sau
isopropanol), sau în combinaţie cu cetrimide.Deoarece soluţiile preparate cu apa de robinet prezintă
riscul unei contaminari, în special cu Ps. aeruginosa şi riscul formării unor saruri insolubile inactive, se
prefera soluţiile apoase preparate cu apa distilata sterila, sau soluţiile alcoolice.Gluconatul de
clorhexidina în concentraţie de 0,5% în soluţie alcoolică (70%) se foloseşte pentru dezinfectia
preoperatorie a pielii, iar în concentraţie de 0,05% în soluţie apoasa se foloseşte pentru dezinfectia
rănilor.Toxicitatea ClorhexidineiContactul cu pielea:Nu este iritanta la contactul cu pielea, dar
ocazional, poate provoca sensibilizarea pielii.Contactul cu ochii:Poate cauza iritatii ale conjunctivei, la
concentratii > 0,1%.Inhalare:Nu necesita protecţie specială.Ingestie:Ingestia unei cantităţi de
clorhexidina poate cauza disconfort sau iritatii la nivelul tractului gastro-intestinal.Prezintă următoarele
fraze de securitate:S25 - a se evita contactul cu ochii;2.3.2.5. HEXACHLOROPHENEAcest compus
este foarte activ împotriva microorganismelor Gram-pozitive şi mai puţin eficient împotriva celor Gram-
negative. Este relativ insolubil în apa şi poate fi incorporat în sapun sau în soluţii de detergent, fără a-şi
pierde activitatea. Are un bun efect rezidual pe piele. Soluţiile sunt predispuse la contaminare cu bacterii
Gram-negative, dacă nu se includ în formula substanţe conservante. Emulsiile, sau alte preparate cu
clorhexidina, când sunt folosite repetat şi pe porţiuni mari pe supra faţa corpului la copii, pot determina
producerea de concentratii sanguine neurotoxice.Deşi foarte eficient, acest produs este folosit rareori în
spital, pentru dezinfectia pielii şi nu trebuie utilizat decât cu aviz medical. Poate fi folosit pentru
spalarea mainilor în cursul epidemiilor cu stafilococ, sau pentru dezinfectia chirurgicala a mainilor.Când
se foloseşte pudra de hexachlorophene pentru plaga bontului ombilical la nou născuţi, nu se ating nivele
toxice. Aceasta metoda, care s-a demonstrat a fi foarte eficienta în controlul infectiei stafilococice, mai
poate fi considerată a avea un rol practic în spital.2.3.2.6. TRICLOSANTriclosanul se prezintă sub
forma de pudra cu miros uşor aromat. Este solubil în numerosi solventi organici şi agenţi de suprafaţa,
puţin solubil în apa.Aceasta substanţa este folosită în special la fabricarea sapunurilor dezodorizante,
deodorantilor corporali şi produselor pentru îngrijirea mainilor.Este un agent antimicrobian eficace, cu
un spectru de acţiune larg asupra bacteriilor Gram-pozitive şi Gram-negative, ciupercilor şi levurilor.
Efectul antimicrobian poate fi mărit sau diminuat prin încorporarea unor adjuvanti, de aceea, fiecare
produs trebuie testat individual în ceea ce priveşte spectrul de acţiune biocida.Concentratiile în uz sunt
cuprinse între 0,3-2,0%.Toxicitatea TriclosanuluiTriclosanul este practic netoxic, prezentând o buna
toleranta cutanata, dacă se utilizează în concentratiile recomandate.Triclosanul are simbolul de
toxicitate: "Xi" - iritant.Prezintă următoarele fraze de periculozitate:R36/38 - irita pielea şi
ochii.Prezintă următoarele fraze de securitate:S26 - după contactul cu ochii, se spala cu apa din
abundenta şi se consulta medicul.2.3.2.7. ALCOOLIICei mai uzuali alcooli utilizaţi în dezinfecţie şi
antisepsie sunt: alcoolul etilic şi alcoolul izopropilic. Aceştia nu trebuie utilizaţi în stare pura, ci în
soluţie apoasa, deoarece: apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit de suprafaţa celulei
microbiene, iar alcoolul pur sau concentratiile foarte înalte determina fenomene de coagulare la nivelul
celulei, formând astfel o bariera de protecţie.Concentratiile optime cu efect biocid sunt de 30-50%
pentru alcoolul izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic. Alcoolul izopropilic se poate folosi şi în
concentratii mai mari, fiind uşor mai activ decât alcoolul etilic şi mai puţin coroziv pentru obiectele
metalice.Alcoolii prezintă activitate: bactericida, tuberculocida, fungicida, virulicida.Activitatea
antivirala este variabila, iar la virusurile fără invelis (ex. virusul polio) apare o tendinta de rezistenta,
mai ales la izopropanol. Nu au activitate sporicida.Alcoolii se folosesc în dezinfecţie şi antisepsie. Ca
dezinfectant, se utilizează pentru dezinfectia suprafeţelor, instrumentelor, cum ar fi: termometre orale şi
rectale, stetoscoape, laringoscoape, iar în combinaţie cu alte substanţe active, se pot folosi pentru
decontaminarea instrumentarului chirurgical. Dacă obiectele sunt contaminate cu sânge sau secretii, se
recomanda o curatare prealabilă.Se pot utiliza ca antiseptice pentru piele (mâini), înainte de efectuarea
injectiilor (alcool etilic 70%, alcool izopropilic 60%), iar în combinaţie cu clorhexidina, povidone-
iodine, triclosan se utilizează pentru dezinfectia mainilor, având o acţiune reziduala pe piele.Au o putere
de curatare crescută, sunt buni solventi şi se evapora rapid lăsând echipamentul uscat. Dezavantaje
utilizării lor pentru dezinfectia materialului spitalicesc se pot enumera: puterea scăzută de penetrare,
lipsa activităţii sporicide, inflamabilitatea, incompatibilitatea cu anumite lentile ale endoscoapelor,
tendinta de a distruge şi a decolora cauciucul şi anumite materiale plastice, mai ales după folosire
prelungită şi repetată.Toxicitatea alcoolilorAlcoolii nu sunt consideraţi ca având un risc toxic
important.În concentratii mari, sau la un timp mare de expunere, alcoolii prezintă efect narcotic asupra
sistemului nervos. Expunerea la concentratii cuprinse între 5000 ppm - 10000 ppm produce iritatii ale
ochilor şi mucoasei tractului respirator superior. Concentratii mai mici de 1000 ppm nu determina
apariţia intoxicatiei. Expunerea la o concentraţie mai mare de 1000 ppm poate determina apariţia
cefaleei şi iritatii ale ochilor.Alcoolii au simbolul de toxicitate: "F" - inflamabil.Prezintă următoarele
fraze de periculozitate:R11 - uşor inflamabil;Prezintă următoarele fraze de securitate:S7 - recipientul
trebuie închis ermetic;S16 - să fie ţinut departe de sursele de aprindere, nu se fumeaza.2.3.2.8.
ALDEHIDE: FORMALDEHIDA, GLUTARALDEHIDA, SUCCINDIALDEHIDAAldehidele sunt
utilizate în mediul spitalicesc pentru dezinfectia de nivel înalt şi ca sterilizante.2.3.2.8.1. Formaldehida
se utilizează ca dezinfectant şi sterilizant, în ambele forme: lichidă şi gazoasa. Preparatele clasice de
soluţii de formaldehida sunt: formaldehida apoasa (37% formaldehida), formaldehida alcoolică (4,5%
formaldehida) şi formaldehida în combinaţie cu detergenti anionici, cationici şi nonionici (4,2%
formaldehida).Deşi formaldehida alcoolică este sterilizant chimic, iar formaldehida apoasa este un
dezinfectant de nivel înalt, folosirea lor în spitale este limitată, datorită vaporilor iritanti şi mirosului
degajat care apare chiar la concentratii scăzute în mediu (<1 ppm).La ora actuala dezinfectantele
moderne pe bază de formaldehida au în compoziţie şi alte substanţe active (glutaraldehida,
succindialdehida, saruri cuaternare, fenoli) cu scopul reducerii proportiei de formaldehida sub limita de
sensibilizare, imbunatatind eficacitatea şi caracteristicile produsului.Formaldehida este agentul
antimicrobian cu cel mai larg spectru de acţiune biocida: bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid şi
sporicid. Prezenta materialului organic nu influenţează activitatea biocida.Formaldehida se poate folosi
în spitale pentru dezinfectia suprafeţelor, instrumentarului chirurgical, lenjeriei, excretiilor şi la
formolizarea încăperilor. Pentru folosirea ca sterilizant sunt necesare concentratii şi timpi de expunere
mai mari. Tot odată este folosită la prepararea vaccinurilor virale, ca agent de imbalsamare şi conservare
în anatomia patologica. Soluţiile de formaldehida sunt corozive pentru majoritatea metalelor, cu
excepţia otelului inoxidabil şi aluminiului.Formaldehida este un agent toxic şi, în consecinţa, este
controlată prin reglementări internaţionale, existând limite ale nivelelor de vapori admisibili în aer.
Totodată este considerată ca un potenţial agent mutagen, carcinogen, teratogen. Datorită acestor motive,
utilizarea formaldehidei TREBUIE limitată în mediul spitalicesc, numai în zonele cu risc înalt de
contaminare (spaţii de spitalizare pentru eliminatori de BK, laboratoare pentru diagnosticul
microbiologic al tuberculozei, etc). Nu se recomanda utilizarea dezinfectantelor pe bază de
formaldehida în prezenta bolnavilor în ariile de cazare (în secţiile de pediatrie, nou-născuţi), şi zonele de
preparare a mancarii, personalul sanitar fiind protejat împotriva expunerii la vaporii de
formaldehida.Toxicitatea FormaldehideiAcţiunea toxica sistemica a formaldehidei se exercită în special
asupra sistemului nervos, pe care îl deprima.Contactul cu pielea:Proiectia cutanata a unei soluţii în
concentraţie 1% provoacă iritarea pielii. Soluţiile concentrate sunt caustice.Contactul cu ochii:Proiectia
oculara a unei soluţii diluate 0,2% produce o senzatie de usturime, efect lacrimogen şi hiperemie
conjunctivala.Inhalare:Perceptia olfactiva variaza de la un individ la altul. Mirosul este perceput la
concentratii între 0,1 - 1 ppm. Este suspecta de a produce cancer nazal.Limita minima de expunere,
TLV-STEL pentru 15 minute este de 0,3 ppm.Ingestie:Ingestia soluţiilor diluate provoacă iritatia
mucoasei buco-faringo-esofagiene.Doza letala este la ingestia 10-20 ml formol.Formaldehida are
potenţial mutagen, cancerigen, teratogen.Formaldehida are simbolul de toxicitate: "T" - toxic, otravitor.
Soluţiile de formaldehida cu concentratii cuprinse între <1% şi <25% au simbolul de toxicitate: "Xn" -
nociv, moderat toxic.Prezintă următoarele fraze de periculozitate:R 23/24/25: otravitor prin inhalare,
inghitire şi contact cu pielea;R 34: provoacă arsuri;R 40: leziuni ireversibile posibile;R 43: sensibilizare
posibila prin contact cu pielea.Prezintă următoarele fraze de securitate:S 26 - în caz de contact cu ochii,
spalati cu apa din abundenta şi consultaţi medicul;S 36/37 - a se purta echipament de protecţie, manusi
de protecţie.2.3.2.8.2. Glutaraldehida este utilizata pe scara larga în unităţile sanitare, ca dezinfectant de
nivel înalt şi ca sterilizant chimic, sub forma de soluţii apoase.Din punct de vedere chimic este o
dialdehida saturata, reactiva, care polimerizeaza în prezenta apei. Soluţiile apoase de glutaraldehida sunt
acide. Soluţiile acide sunt mai stabile şi nu necesita activare, dar sunt corozive. Deoarece au, în general,
un efect sporicid scăzut, utilizarea acestor soluţii trebuie limitată. Activitatea poate fi îmbunătăţită prin
asigurarea unei temperaturi de 50-60°C, dar, în acest caz, exista riscul creşterii emisiei de vapori
toxici.Soluţiile acide de glutaraldehida pot fi activate la forma alcalina, la pH 7,5-8,5, deoarece aceasta
forma este mai activa, dar este mai puţin stabilă. Odată activate, aceste soluţii sunt stabile numai 14-28
zile, datorită polimerizarii moleculelor de glutaraldehida.Glutaraldehida prezintă un spectru larg de
acţiune biocida: bactericid, fungicid, tuberculocid, virulicid şi lent sporicid. Deoarece activitatea
sporicida se instaleaza lent, este necesar un timp de contact de cel puţin 3 ore. Activitatea biocida nu
este influentata de prezenta materialului organic.Dezinfectantele comercializate pot fi numai pe bază de
glutaraldehida, sau combinatii de glutaraldehida cu alte substanţe active, care se folosesc ca
dezinfectante de nivel înalt, sau ca sterilizanti chimici, în funcţie de concentraţie şi timpul de
acţiune.Glutaraldehida în concentraţie de 2% este folosită pentru sterilizarea chimica a articolelor,
obiectelor şi echipamentelor medicale care sunt sensibile la căldură şi nu pot fi sterilizate prin
autoclavare.Ca dezinfectant de nivel înalt se foloseşte pentru echipamentul medical termosensibil, cum
ar fi: endoscoape flexibile, echipament de terapie respiratorie, dializoare, echipament de
anestezie.Utilizarea soluţiilor pe bază de glutaraldehida în acest scop este preferabila altor dezinfectante,
datorită avantajelor sale, care includ: proprietăţi biocide excelente, activitate păstrată în prezenta
materiilor organice, acţiune necoroziva asupra echipamentului endoscopic, sticlei, echipamentului din
cauciuc sau plastic.Glutaraldehida nu trebuie să se folosească pentru dezinfectia suprafeţelor non-critice,
deoarece este toxica şi neeficienta din punct de vedere al costului.Este necesară monitorizarea
concentratiilor de glutaraldehida în camerele unde se efectuează dezinfectia/sterilizarea, pentru a se
evita expunerea profesională a lucrătorilor peste nivelele limite admise în aer. Procesarea
echipamentului se face în camere bine ventilate, în cuve acoperite etans, evitandu-se stropirea.
Glutaraldehida este clasificata ca fiind o substanţa toxica, teratogena şi mutagena, care poate afecta
ADN-ul celular. Este suspectata ca fiind cancerigena, este iritanta şi sensibilizanta.Toxicitatea
glutaraldehideiContactul cu pielea:Contactul de scurta durata poate determina apariţia pruritului, cu
inrosire locală, de la forme uşoare, la moderate. Contactul prelungit poate duce la apariţia dermatitelor.
Singurul efect semnalat în caz de expunere repetată este apariţia eczemelor alergice. Determina
sensibilizarea pielii, provocand dermatita alergica de contact.Contactul cu ochii:În caz de contact
accidental cu ochii, substanţa poate produce conjunctivita. Vaporii pot determina senzatii de usturime şi
inrosirea conjunctivei.InhalarePoate duce la apariţia sensibilizarii. Vaporii sunt iritanti pentru tractul
respirator, cauzand senzatii de usturime ale nasului şi gatului, posibil epistaxis, tuse, dificultate în
respiratie şi cefalee. Prin inhalarea vaporilor pot să apară simptome de astm şi se pot agrava astmul şi
bolile cronice pulmonare.Valoarea limita de expunere (TLV) permisă în aer în locurile de muncă
corespunde unei concentratii de 0,2 ppm sau 0,8 mg./m.c. Studiile recente arata ca valoarea limita de
expunere la o scurta perioada de timp TLV-STEL pentru 15 minute este 0,05 ppm, iar pentru 8 ore de
lucru TLV-TWA este de 0,02 ppm.IngestiePoate produce iritatii, uşoare până la moderate, sau arsuri
chimice ale cavitatii bucale, gatului şi stomacului.Glutaraldehida are potenţial mutagen, cancerigen,
teratogen.Glutaraldehida are simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic (nociv).Prezintă următoarele
fraze de periculozitate:R 20/22: vatamator sănătăţii prin inhalare şi inghitire;R 36/37/38: irita ochii, căile
respiratorii şi pielea;R 42/43: sensibilizare posibila prin contact cu pielea şi inhalare.Prezintă
următoarele fraze de securitate:S 26: după contactul cu ochii, spalare abundenta cu apa şi consultarea
medicului;S 27: hainele murdarite sau udate se dezbraca imediat;S 36/37/39: în timpul lucrului este
necesar portul echipamentului de protecţie manusi, ochelari şi masca de protecţie.2.3.2.9. PEROXIDUL
DE HIDROGEN ŞI COMPUSII INRUDITIPeroxidul de hidrogen se poate folosi în unităţile sanitare ca
dezinfectant şi antiseptic, în diferite concentratii, în concentraţie de 3%, se foloseşte ca antiseptic şi
pentru dezinfectia de rutina.Peroxidul de hidrogen stabilizat, în concentraţie de 6%, este considerat ca
dezinfectant de nivel înalt. Se poate utiliza pentru dezinfectia aparatelor pentru măsurarea tensiunii,
lentilelor de contact, ventilatoarelor şi endoscoapelor. Totuşi, datorită proprietăţilor sale oxidante, poate
coroda anumite componente ale endoscoapelor şi aparatelor pentru măsurarea tensiunii. S-a demonstrat
ca peroxidul de hidrogen este un iritant chimic şi a fost implicat în apariţia colitelor şi enteritelor, în
urma u tilizarii endoscoapelor dezinfectate cu peroxid de hidrogen 3%. De aceea, utilizarea lui este
limitată.Peroxidul de hidrogen prezintă un larg spectru de acţiune biocida: bactericida, tuberculocida,
fungicida, virulicida, sporicida.Toxicitatea peroxidului de hidrogenContactul cu pielea:Contactul de
scurta durata poate produce prurit, cu inrosire locală, de la uşoară la severă, în funcţie de concentraţia
substanţei. Soluţiile concentrate pot produce flictene ale pielii.Contactul cu ochii:În caz de contact
accidental cu ochii, substanţa produce iritatii. Vaporii pot cauza senzatii de usturime şi inrosirea
conjunctivei.Inhalare:Inhalarea vaporilor de peroxid de hidrogen provoacă iritatia căilor
aeriene.Ingestie:Ingestia soluţiei provoacă stomatita, esofagita, faringita şi gastrita acuta
coroziva.Peroxidul de hidrogen are simbolul de toxicitate: "C" - coroziv.Prezintă următoarele fraze de
periculozitate:R 34: provoacă arsuri.Prezintă următoarele fraze de securitate:S 28.1: la contactul cu
pielea, spalare abundenta cu apa;S 39: în timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protecţie:
ochelari şi masca de protecţie;2.3.2.10. CHLOROXYLENOLAceste substanţe sunt neiritante, dar sunt
repede inactivate de substanţe organice şi de apa tare şi necesita o concentraţie de utilizare crescută (2,5-
5%). Cloroxylenolii sunt eficienti împotriva bacteriilor Gram-pozitive, dar au o activitate slabă asupra
celor Gram-negative. Adaosul unui agent chelator (EDTA) creşte activitatea cloroxylenolilor împotriva
bacililor Gram-negativi.2.3.2.11. ALŢI COMPUŞI ANTIMICROBIENIGama celorlati produşi
antimicrobieni este mare. Printre aceştia se numara colorantii: acridinul şi trifenil-metanul (cristal violet
şi verde briliant), care au fost folosiţi intensiv ca antiseptice şi dezinfectante pentru plagi.Azotatul de
argint şi alţi compuşi de argint (ex. sulfadiazine de argint) ocupa un loc valoros ca antiseptic în
profilaxia infectiilor sau toaleta arsurilor.8-hidroxi-chinolina este eficienta ca fungicid.Compusii de
mercur au efect slab bactericid, dar sunt puternic bacteriostatici.Nitratul mercuric de fenil - conservant
eficient pentru soluţiile oftalmice.2.3.3. ANTISEPTICE2.3.3.1. Antisepticele sunt preparate ce deţin
proprietăţi antimicrobiene limitate, sau care distrug microorganismele, sau inactiveaza virusurile de pe
tesuturile vii (piele sanatoasa, mucoase, plagi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de
pe piele şi mucoase numărul de microorganisme. Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin:-
concentraţia de utilizare a substanţei chimice- timpul de contact.Utilizarea antisepticelor pentru a
elimina, distruge sau inactiva microorganismele prezente pe piele sau mucoase permite:- realizarea
ingrijirilor aseptice,- reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul
mainilor,- tratarea infectiilor locale cutanate şi mucoase.2.3.3.2 Reguli de utilizare- Respectarea duratei
de utilizare a produsului după deschiderea lui, 8-10 zile, dacă flaconul a fost bine închis.- Respectarea
indicaţiilor de utilizare şi a prescripţiilor producătorului (concentratii).- A se evita amestecul şi/sau,
utilizarea succesiva a antisepticelor din clase chimice diferite/incompatibile (risc de inactivare sau
toxic).- Respectarea termenului de valabilitate.- Limitarea cantităţii de antiseptic stocata pe secţii sau în
cabinete.- Folosirea, de preferinta, a antisepticelor condiţionate/ambalate în cantităţi mici.- Stocarea
antisepticelor la adapost de lumina/căldură/sursa de foc, mai ales în cazul produselor inflamabile.-
Notarea pe flacon a datei când acesta a fost deschis.- Închiderea flaconului după fiecare manipulare.-
Manipularea cu precauţie a flaconului cu antiseptic pentru a evita contaminarea conţinutului.- Pregătirea
soluţiilor de antiseptice în condiţii riguroase de antisepsie, cu utilizare extemporanee.- În cazul
neutilizarii antisepticului în flaconul original, repartiţia lui se face în flacoane curate şi dezinfectate, prin
tehnici aseptice. Se consemnează operaţiunea într-un caiet de evidenta: denumirea şi seria/lotul
produsului repartizat, data când a fost repartizat, număr de flacoane, cine a executat. Se eticheteaza
flacoanele: denumirea produsului, concentraţia, data când a fost repartizat, termen de valabilitate,
instrucţiuni de utilizare.- Nu se completează flaconul parţial gol aflat în uz cu cantitate noua de produs.-
NU este permisă utilizarea de recipiente goale de la produse alimentare sau de la produse dezinfectante
pentru produsele antiseptice!- Pentru produsele la care producătorul recomanda realizarea dilutiilor în
apa, se va utiliza exclusiv apa sterila. Nu este permisă utilizarea apei de la robinet. Dilutiile de antiseptic
se realizează doar imediat înainte de utilizarea lor şi nu se păstrează mai mult de 24 de ore.- Se
recomanda utilizarea produselor condiţionate/ambalate unitar, sterile şi gata de utilizat, mai ales pentru
soluţii apoase.- Aplicarea antisepticului se face numai după spalarea, clatirea şi uscarea zonei
respective.2.3.3.3. Concentratii de utilizare. Exemple.

●Alcooli: - alcool etilic (50-70%);

- alcool izopropilic (30-50%)

● Clorura de benzalkonium:
- piele intactă: soluţie alcoolică 0,1-0,2%
- pe răni: soluţie apoasă 0,1-0,2%
- în obstetrică: 0,05-0,10%
- soluţii oftalmice: 0,01%
- instilaţii vezică urinară şi uretră: 0,005%
● Clorhexidina:
 - dezinfecţia pielii: 0,05% + cetrimide 0,5%
- dezinfecţia preoperatorie a pielii: 0,5% în alcool 70%
- dezinfecţia rănilor: soluţie apoasă 0,05%
- dezinfecţia uretrei şi lubrefiant: 0,05% în glicerol
- spălaturi vezicale: 0,02%
- obstetrică: 1% sub formă de cremă
● Iod: soluţie 1% în etanol 70%
● Povidone-iodine: 7,5-10%
● Tinctura de iod 5%
● Apă oxigenată: 3%
2.3.4. SPALAREA MAINILOR ŞI DEZINFECTIA PIELIISPALAREA MAINILOR ESTE CEA MAI
IMPORTANŢA PROCEDURA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE2.3.4.1.
Spalarea simpla a mainilor este definită ca fiind frecarea viguroasa a mainilor, una de ala, pe toate
suprafeţele, după prealabilă umezire şi sapunire.- se efectuează cu apa şi sapun simplu- se pot utiliza şi
sapunul antiseptic cu activitate bactericida, detergenti sau alte produse de spalare ce conţin substanţe
antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.- scopul: reducerea florei tranzitorii de pe
piele2.3.4.2. Dezinfectia mainilor2.3.4.2.1. Dezinfectia igienica a mainilor- se face după spalare şi
uscare prealabilă, cu cantitatea de antiseptic necesară, recomandată de producător- timpul de contact: 30
secunde - 1 minut.- numai în caz de contaminare masiva cu germeni patogeni se recomanda timpi de
contact mai mari cu substanţa antiseptica- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe
piele2.3.4.2.2. Dezinfectia chirurgicala a mainilor- se face după spalare conform procedurii de spalare
chirurgicala şi uscare, după care:- se aplică substanţa antiseptica astfel încât, pe toată durata de aplicare,
mâinile să fie în permanenta umezite- timpul total de contact: 3 minute - 5 minute.- scopul: distrugerea
microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cat mai mare din flora
rezidenţă.2.3.4.3. Dezinfectia pieliiSe aplica antisepticul astfel:● pentru suprafeţele cutanate sarace în
glande sebacee:- înainte de efectuarea injectiilor şi punctiilor venoase: timp de acţiune - 15 secunde.-
înainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului şi organelor cavitare, cat şi a micilor
intervenţii chirurgicale: timp de acţiune minim - 1 minut.● pentru suprafeţele cutanate bogate în glande
sebacee:- înaintea tuturor interventiilor chirurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care urmează a fi
incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia: timp de acţiune - minim 10 minute.Scopul: distrugerea
microorganismelor tranzitorii existente pe piele şi a unui procent cat mai mare din flora rezidenţă.2.3.5.
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ DEZINFECTIACa dezinfectante sunt recomandate numeroase
substanţe; este însă de reţinut ca acestea aparţin unui număr redus de clase chimice.Lista
dezinfectantelor utilizate într-o unitate sanitară nu trebuie să fie exhaustiva.Pentru realizarea unei
dezinfectii eficiente trebuie să se ia în considerare o serie de factori care influenţează dezinfectia:●
Spectrul de activitate şi puterea germicida (tipul de microorganism, rezistenta microorganismelor)●
Numărul microorganismelor pe suportul tratat● Cantitatea de material organic de pe
echipamentul/suportul de tratat● Natura suportului de tratat● Concentraţia substanţei dezinfectante●
Timpul de contact şi temperatura● Susceptibilitatea dezinfectantilor chimici de a fi inactivati: ex.: prin
substanţe organice, plastic, cauciuc, celuloza, apa dura şi detergenti. De exemplu, dezinfectantele pe
bază de compuşi cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu detergentii anionici.● Tipul de activitate
antimicrobiana: bactericida sau bacteriostatica. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuşi
cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentratii mici, în timp ce la concentratii înalte
devin bactericide.● Efectul pH-ului:- Activitate optima la pH acid: fenolii, halogenii- Activitate optima
la pH alcalin: glutaraldehida, compusii cuaternari de amoniu- Activitate optima la pH neutru:
clorhexidina● Stabilitatea produsului ca atare sau a soluţiilor de lucru: în timp ce soluţia concentrata de
hipoclorit de sodiu este instabila, dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de tablete sau granule este
foarte stabil, dacă este depozitat în loc uscat.● Corozivitatea: hipocloritii corodeaza unele metale.●
Toxicitatea: formaldehida şi glutaraldehida sunt dăunătoare pentru sănătate.● Costul produsului2.3.6.
CRITERII DE ALEGERE A DEZINFECTANTELOR● Eficacitatea● Usurinta în prepararea şi
aplicarea soluţiilor şi în stocarea substanţelor şi produselor● Economicitatea● Lipsa corozivitatii şi a
efectelor distructive● Cunoaşterea toxicitatii dezinfectantelor în condiţiile de utilizare şi a măsurilor de
protecţie recomandate2.3.7. REGULI GENERALE DE PRACTICA A DEZINFECTIEIDezinfectia
profilactica completează curăţenia, dar nu o suplineste şi nu poate înlocui sterilizarea.Eficienta
dezinfectiei profilactice este condiţionată de o riguroasă curăţenie prealabilă.Pentru dezinfectia în focar
se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra agentului patogen incriminat, sau presupus. Dezinfectia se
practica înainte de instituirea măsurilor de curăţenie.Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de
Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei.În dezinfectia chimica trebuie utilizate dezinfectante
cu spectru de acţiune bactericida (şi/sau tuberculocida), virulicida, fungicida şi/sau sporicida.În funcţie
de riscul de aparitie a infectiilor, trebuie alese dezinfectantele care acţionează specific asupra agenţilor
patogeni incriminati.Se recomanda periodic alternanta produselor dezinfectante, pentru a se evita
apariţia rezistentei microorganismelor.Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile de utilizare şi
timpii de acţiune recomandaţi de producător.Se recomanda utilizarea de cuve cu capac şi gratar pentru
dezinfectia instrumentarului.La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:-
cunoaşterea exactă a concentratiei substanţei active în produse, prin determinări periodice de laborator
(acolo unde este posibil)- folosirea de recipiente curate,- utilizarea soluţiilor de lucru în ziua preparării,
pentru a se evita contaminarea şi degradarea - inactivarea lor- utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul
perioadei de stabilitate indicate de producător- controlul chimic şi bacteriologic, prin sondaj al soluţiilor
dezinfectante în curs de utilizare.Utilizarea dezinfectantelor se face respectând normele de protecţie a
muncii, care să prevină accidentele şi intoxicatiile.Instruirea personalului cu privire la utilizarea
dezinfectantelor. Personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la
noile proceduri, sau noile produse. Personalul cu experienta din cadrul SPCIN trebuie să ofere
informaţii cu caracter practic în ceea ce priveşte utilizarea dezinfectantelor chimice.2.3.8.
CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR MEDICALEProcesarea corecta a instrumentarului şi
echipamentelor medicale înainte/după utilizare, are o deosebită importanţa în prevenirea infectiilor
nosocomiale. Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare trebuie să ţină cont de categoria de
instrumentar şi de modul în care acesta este folosit în asistenţa acordată pacientilor.Pentru ratiuni
practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au fost clasificate în trei categorii,
după riscul de transmitere a infectiilor pe care îl presupune utilizarea acestora (după Spaulding).

Cele trei categorii sunt: - instrumente critice

- instrumente semi-critice
- instrumente non-critice.
Clasificarea instrumentelor şi dispozitivelor/echipamentelor medicale în cele trei categorii a fost corelata
cu clasificarea procedurilor de procesare, adaptată după APIC.2.3.8.1. Instrumente critice:Instrumentele
care vin în contact cu tesuturile sterile sau sistemul vascular;Sunt instrumente care penetreaza pielea sau
mucoasele

Exemple: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi,

- alt instrumentar chirurgical invaziv
- Necesita STERILIZARE între utilizări.Procesul de sterilizare utilizat trebuie să respecte strict
recomandările producătorului aparaturii de sterilizare, atunci când se folosesc aparatele de sterilizare,
sau timpul de contact recomandat de producător, atunci când se utilizează sterilizanti chimici (ex.:
glutaraldehida 2%, peroxid de hidrogen stabilizat 6%, acid peracetic în diferite concentratii), înainte de
sterilizare acestea trebuie dezinfectate.2.3.8.2. Instrumente semi-critice:Sunt instrumente care vin în
contact cu mucoasele, cu excepţia mucoasei periodontale, sau cu soluţii de continuitate ale
pielii.Exemple:a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie şi
respiratie asistată.- Necesita STERILIZARE, sau cel puţin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT, între
utilizărib) termometre orale sau rectale şic) suprafeţe netede, dure (cazi de hidroterapie).- Necesita
DEZINFECŢIE DE NIVEL INTERMEDIAR între utilizări2.3.8.3. Instrumente non-critice:Sunt
instrumente care vin în contact doar cu pielea intactă.Exemple:- stetoscoape, suprafaţa meselor,
pavimente, plosti, mobilier, etc.- Necesita DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR până la
SCĂZUT, între utilizări.2.3.9. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU PACIENTI/PERSONAL,
DATORATE ECHIPAMENTULUI ŞI MEDIULUI.Echipamentele, obiectele, pot fi implicate în
transmiterea agenţilor patogeni din mediul de spital la pacienti, putând favoriza apariţia infectiilor
nosocomiale. Echipamentele şi obiectele din mediul de spital sunt clasificate pe patru nivele de risc, în
funcţie de tipul de contact cu pacientul (în unele cazuri cu personalul); acest mod de abordare facilitează
alegerea tipului adecvat de procesare, în funcţie de diversele aplicaţii ale echipamentelor.2.3.9.1. Risc
minim- Obiecte la distanta de persoane (pacient, personal): pereţi, pardoseli, tavane, chiuvete, canale de
scurgere.- Obiecte în imediata apropiere a pacientului: armatura paturilor, dulapioare, etc.Nivel necesar
de decontaminare: curatare, uscare.2.3.9.2. Risc scăzut- Obiecte în contact cu suprafaţa pielii intacte:
stetoscop, manseta tensiometrului, tacamuri, vesela, telefoane mobile, ligheane şi alte obiecte
sanitare.Nivel de decontaminare: curatare, uscare.2.3.9.3. Risc mediu- Obiecte în contact cu mucoasele:
termometre, echipament de asistare respiratorie, gastroscoape, bronhoscoape;- Obiecte contaminate cu
microorganisme virulente: plosti, bazinete, etc.;- Obiecte folosite la pacienti cu grad înalt de
receptivitate.Nivel de decontaminare: dezinfecţie de nivel înalt, sterilizare chimica2.3.9.4. Risc înalt-
Obiecte în contact cu soluţii de continuitate ale pielii sau cu mucoasele: pansamenteObiecte care se
introduc în locuri normal sterile ale organismului: ace, instrumente chirurgicale, implante, catetere
urinare.Nivel de decontaminare: sterilizare2.3.10. REGULI GENERALE ÎN ALEGEREA
PROCEDURILOR DE DEZINFECŢIE ŞI STERILIZAREÎn general, instrumentele care penetreaza
tesuturile normal sterile, inclusiv sistemul vascular (instrumente critice), precum şi instrumentele prin
care curge sânge, trebuie sterilizate înainte de utilizare.Instrumentele reutilizabile, sau alte obiecte care
vin în contact cu mucoasele intacte trebuie să fie sterilizate sau dezinfectate prin dezinfecţie de "nivel
înalt" înainte de reutilizare.Instrumentele medicale care necesita sterilizare sau dezinfecţie trebuie să fie
curatate (pre-dezinfecţie) cu atenţie, pentru a reduce gradul de incarcatura cu materie organică, înainte
de a fi supuse dezinfectiei cu substanţe germicide. Trebuie respectate atât instrucţiunile producătorilor
de substanţe germicide, cat şi ale celor care produc instrumentele medicale.Este importanţa starea de
curăţenie a pereţilor, pardoselilor sau altor suprafeţe din mediu. Curăţenia şi îndepărtarea murdariei
trebuie să fie o activitate de rutina. O atenţie deosebită trebuie să se acorde suprafeţelor de lucru:
suprafeţele pe care se pregătesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor
biologice prelevate pentru laborator, trebuie să fie curate şi dezinfectate, pentru evitarea transmiterii
germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sangele (virusurile hepatitice B şi C, HIV,
etc.).Dezinfectantele care sunt aprobate ca "dezinfectante de spital" şi care sunt tuberculicide sau
virulicide, folosite în concentraţia de utilizare şi timpul de contact recomandat, sunt recomandate pentru
decontaminarea petelor conţinând sânge sau alte fluide ale organismului care conţin sau nu sânge, după
cum urmează:- în zonele în care pacientii primesc îngrijiri medicale, pe suprafeţele vizibil contaminate
cu sânge şi/sau alte fluide biologice, se toarna dezinfectantul adecvat pentru a inmuia şi distruge
eventualii agenţi patogeni, se lasă un timp de contact, apoi se curata şi se dezinfecteza chimic;-
suprafeţele din laborator, contaminate cu culturi microbiene sau cu alte substanţe care pot conţine
concentratii ridicate de agenţi infectiosi, trebuie inactivate cu substanţe germicide lichide
(decontaminate), înainte de curatare; după îndepărtarea materialului organic, dezinfectia se face cu
soluţii proaspete de germicide chimice.În toate situaţiile în care se realizează procedurile de curăţenie şi
de decontaminare este obligatoriu portul manusilor.Pentru dezinfectia obiectelor sau instrumentelor
critice, care penetreaza tesuturile sau sistemul vascular, sau semi-critice, care vin în contact cu
mucoasele, sau cu soluţii de continuitate ale pielii, nu se utilizează substanţe germicide pe bază de saruri
cuaternare de amoniu, sau alte dezinfectante "de nivel scăzut".Pentru curatarea suprafeţelor din mediu,
sau a obiectelor şi instrumentelor non-critice, nu se utilizează glutaraldehida sau alte dezinfectante "de
nivel înalt".Este necesar să se folosească întotdeauna concentratiile corecte de utilizare ale
dezinfectantului şi să se respecte timpul de contact recomandat. Uneori, dezinfectantele în concentratii
mari nu inactiveaza microorganismele şi pot fi toxice pentru cel care le utilizează, sau pot deteriora
obiectul care trebuie dezinfectat.Endoscoapele şi alte instrumente semi-critice trebuie curatate,
dezinfectate, sterilizate ca şi când pacientii pentru care au fost folosite ar fi infectati cu M. tuberculosis,
HIV sau virusuri heparitice. (PRECAUŢIUNILE UNIVERSALE)Nu se utilizează dezinfectantii fenolici
pentru igienizarea incubatoarelor în secţiile de nou-născuţi în prezenta acestora; când sunt utilizaţi la
curăţenia şi dezinfectia terminala în secţiile de nou-născuţi este necesar ca toate suprafeţele să fie bine
clatite cu apa şi apoi uscate.Este obligatorie utilizarea echipamentului de protecţie şi respectarea
recomandărilor privind siguranţa manipulării.
2.3.11. Metode de aplicare a dezinfectantelor chimice
 în funcţie de suportul tratat
Vezi "Ghidul privind curăţenia, dezinfectia şi sterilizarea
în unităţile de asistenţa medicală", elaborat de
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti
┌───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Suportul de tratat │Tipul de dezinfectant│ Observaţii ││ │şi Metoda de aplicare│
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│ 1 │ 2 │ 3
│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┤│SUPRAFEŢE ││Folosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea concentratiilor
de││utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│Pavimente (mozaic, ciment, │Ştergere │ ││linoleum, lemn, etc.) │ │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Pereţi (faianta, tapet │Ştergere │Se va insista asupra ││lavabil, uleiati, etc.), │Pulverizare*) │curăţeniei şi
dezinfectiei ││uşi, ferestre (tocarie) │ │părţilor superioare ale ││ │ │pervazurilor şi a altor
││ │ │suprafeţe orizontale, precum││ │ │şi ale colturilor.
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Mobilier, inclusiv paturi │Ştergere │Curăţenie riguroasă şi ││şi noptiere (din lemn, │Stropire │dezinfectia
suprafeţelor ││metal, plastic) │Pulverizare*) │orizontale (partea ││ │ │superioară a
dulapurilor, a ││ │ │rafturilor, etc.)
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Mese de operaţie, mese │Ştergere │Curăţenie riguroasă şi ││instrumentar, suprafeţe │Stropire │dezinfectia
suprafeţelor ││pentru pregătirea │Pulverizare*) │orizontale. Decontaminare ││tratamentului, suprafeţe │
│înainte de curatare, acolo ││pentru depozitarea │ │unde este cazul. ││temporară a produselor │
│ ││patologice recoltate, lampi│ │ ││scialitice, mese de infasat│ │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Mese de lucru în laborator │ │Decontaminare, curăţenie ││ │ │riguroasă, dezinfecţie
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Musamale din cauciuc sau │Ştergere │ ││plastic, colac din cauciuc,│Imersie │
││etc. │ │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Carucioare, targi │Ştergere │ ││ │Stropire │
│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┤│OBIECTE SANITARE, RECIPIENTE DE COLECTARE, MATERIALE DE CURĂŢENIE ││Folosirea dezinfectantelor pentru
suprafeţe, cu respectarea concentratiilor de││utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│Băi, baite pentru copii, │ Ştergere │ ││chiuvete, bazine de spalare│ │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Plosti, olite, urinare, │Imersie, după golire │După dezinfecţie se ││recipiente pentru │şi spalare │păstrează uscate în
camere ││colectarea de produse │prealabilă, folosind │speciale, pe rastele. ││patologice │1 vol. soluţie pentru│Maşini
automate, special ││ │1 vol. recipient │dedicate pentru curatare şi ││ │ │dezinfecţie
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Grupuri sanitare (WC, │Ştergere │ ││bazine, scaune WC, │ │
││vidoare), gratare din lemn │ │ ││sau plastic pentru băi şi │ │ ││duşuri
│ │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Sifoane de pardoseala, │Aplicarea unei │ ││sifoane de scurgere │cantităţi de │ ││
│dezinfectant │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Galeti pentru curăţenie, │Spalare, dezinfecţie │Se păstrează uscate ││ustensile pentru curăţenie │ │
││(perii, mop, Teu, lavete, │ │ ││carpe, etc) │ │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Recipiente pentru │Spalare, dezinfecţie │Se păstrează uscate ││colectarea deşeurilor, │ │
││pubele │ │
│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┤│LENJERIE ŞI ECHIPAMENT DE PROTECŢIE ││Folosirea dezinfectantelor pentru lenjerie, cu respectarea
concentratiilor de ││utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│Lenjerie contaminata │Inmuiere │Se pot folosi maşini de ││(murdarita cu excrete, │4 litri soluţie la │spălat automate
cu program ││produse patologice şi │1 Kg lenjerie │de dezinfecţie inclus ││lenjerie care provine de │ │
││la bolnavi contagiosi) │ │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Alte categorii │- │Spalare la maşini automate ││ │ │cu ciclu termic de ││
│ │dezinfecţie sau fierbere
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Echipament de protecţie şi │Inmuiere │Se dezinfecteaza numai cel ││de lucru │ │contaminat
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Sorturi impermeabile din │Ştergere │ ││cauciuc şi plastic │ │
│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┤│ZONE DE PREPARARE ŞI DISTRIBUIRE ALIMENTE ││Folosirea dezinfectantelor recomandate pentru uz în
bucatarii, oficii ││alimentare, dezinfectia veselei recipientelor, tacamurilor, ustensilelor, cu ││respectarea concentratiilor de utilizare
şi timpului de contact, conform ││recomandărilor producătorului
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│Vesela din sticlă, │Imersie │Clatire insistenta după ││portelan, tacamuri │ │dezinfecţie
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Suprafeţe │Ştergere │ ││ │Pulverizare*) │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Ustensile şi vase de │Spalare cu soluţii de│În epidemii, utilizarea de ││bucatarie │detergent │dezinfectante
││ │dezinfectant, produse│ ││ │chimice de curatare/ │ ││
│decontaminare │
│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┤│INSTRUMENTE, ECHIPAMENTE ││Folosirea dezinfectantelor pentru instrumentar, cu respectarea
concentratiilor││de utilizare şi timpului de contact, conform recomandărilor producătorului
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│Termometre (orale, rectale)│Submersie după │Soluţii dezinfectante ││ │spalare şi │proaspete.
││ │dezinfecţie │A nu se amesteca în timpul ││ │ │procesarii termometrele ││
│ │orale cu cele rectale
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Incubatoare, izolete, masti│Ştergere │Nu se recomanda ││de oxigen │ │dezinfectantii fenolici
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Instrumente, echipamente │Imersie │Predezinfectie, curatare, ││ │ │dezinfecţie, clatire,
uscare│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────
────┤│CAZARMAMENT ││Folosirea dezinfectantelor pe bază de aldehida formica sau alte
dezinfectante ││special destinate ││DOAR PENTRU OBIECTELE CARE PROVIN DE LA
BOLNAVII CONTAGIOSI (BK), ÎN SPAŢII ││SPECIAL AMENAJATE ŞI ÎN ABSENTA ALTOR MIJLOACE
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│ │Pulverizare*) │În spaţii etanseizate. ││ │aldehida formica 3-5%│Temperatura 22-30°C.
││ │ │Umiditate relativă 80%. ││ │ │Expunere minimum 6 ore. ││Saltele,
huse pentru ├─────────────────────┼────────────────────────────┤│saltele, perne, paturi,
│Vaporizare aldehida │Camera specială de ││halate din molton, │formica 10-15g%/mc │formolizare (descamera)
││îmbrăcăminte │ │Expunere 12-24 ore ││
├─────────────────────┼────────────────────────────┤│ │Vaporizare aldehida │În
saloane şi alte spaţii de││ │formica 5g%/mc │cazare expunere 12-24 ore. ││ │
│Temperatura 22-30°C. ││ │ │Umiditate relativă 80%. ││ │ │DOAR ÎN
CAZURI SPECIALE ││ │ │(ELIMINATORI DE BK)
│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┤│SPAŢII ÎNCHISE ││Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei suprafeţelor şi
││aerului (conform recomandărilor producătorului)
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│ │Pulverizare*) │Etanseizare ││ │aldehida formica │Temperatura 22-30°C.
││Sali de operaţie, sali de │3-5%, │Umiditate relativă 80%. SE ││naştere, saloane, cabinete │ │UTILIZEAZĂ
DOAR ÎN SPAŢIILE ││ │ │CU ELIMINATORI DE BK ││
├─────────────────────┼────────────────────────────┤│ │Vaporizare
│Aparatura electronică şi de ││ │aldehida formica │respiratie este protejata ││ │5g%/mc
│sau scoasa din spaţiul în ││ │ │care se face formolizarea. ││ │ │SE
UTILIZEAZĂ DOAR ÎN ││ │ │SPAŢIILE CU ELIMINATORI DE ││ │
│BK
│├───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┤│DIVERSE ││Folosirea dezinfectantelor pentru suprafeţe, cu respectarea concentratiilor
de││utilizare şi timpului de contact conform recomandărilor producătorului
│├───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────
┤│Jucarii din plastic, │Spalare cu soluţii de│ATENŢIE CLATIRE ││cauciuc sau lemn │detergent │
││ │dezinfectant, produse│ ││ │chimice de curatare │ ││
│decontaminare, apoi │ ││ │dezinfecţie │ ││Jucarii din material
textil│Pulverizare*) cu │ ││ │soluţii dezinfectante│
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Vase de flori │Spalare cu soluţii de│ ││ │detergent │ ││
│dezinfectant, produse│ ││ │chimice de curatare │ ││
│decontaminare, apoi │ ││ │dezinfecţie │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Telefoane │Ştergere │
│├───────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────
┤│Ambulante, mijloace auto │Pulverizare* │
│└───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────
┘-----------Notă *) În cazul în care dezinfectantul se aplică prin pulverizare se va utiliza cantitatea
certificată de către producător de a fi utilizata pentru un metru patrat la timpii recomandaţi2.3.12.
SITUAŢII CARE NECESITA DEZINFECŢIE COMPLEMENTARA ŞI/SAU TERMINALA●
Dezinfectia terminala este obligatoriu de efectuat în:- secţii de spitalizare a cazurilor de boli contagioase
cu declarare nominală,- situaţia evoluţiei unor focare de infectii nosocomiale,- situaţii de risc
epidemiologic (evidentierea cu ajutorul laboratorului a circulaţiei microorganismelor multirezistente,
"germeni de spital", prezenţi la personalul medico-sanitar/asistaţi/mediu)- secţii cu risc înalt: secţii unde
sunt asistaţi pacienti imunodeprimati, arsi, neonatologie, prematuri, secţii unde se practica grefe (de
maduva, cardiace, renale), secţii de oncologie şi onco-hematologie- bloc operator, bloc de naşteri- secţii
de reanimare, terapie intensiva- alte: servicii de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria- orice
alta situaţie de risc epidemiologic identificata● Microorganisme care pot genera un risc de
infectie:Aspergillus spp. - în secţiile cu pacienti cu risc înalt (aplazie medulara, imuno-depresie,
etc.)Candida spp.Salmonella (typhi, paratyphi)Streptococcus grup AInfectii cu germeni multirezistenti:
Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas cepaciaKlebsiella sau alte enterobacteriaceae secretoare de
(beta)-lactamazaStaphylococcus aureus (rezistent la meticilina)Staphylococcus epidermidis● În
dezinfectia terminala (eliminatori de BK) pot fi utilizate dezinfectante pe bază de aldehida formica; este
de preferat utilizarea altor produse dezinfectante pe care le recomanda ca atare producătorul.● Metode
folosite în dezinfectia cu aldehida formica, atunci când aceasta se impune stringenta) pulverizareb)
vaporizarea) Dezinfectia prin pulverizare este o metoda comoda şi uşor de aplicat, dar mai puţin
eficienta. Pentru a realiza o pulverizare corespunzătoare, cu acoperirea completa şi uniforma a
suprafeţelor, trebuie respectate următoarele:- etanseizarea încăperilor;- încălzirea încăperilor la
temperatura de 22-30°C;- umiditate relativă 80% - 90%;- utilizarea aparaturii de pulverizare conform
recomandărilor producătorului, cu respectarea parametrilor: presiune, deschiderea duzelor, distanta faţă
de suprafaţa de dezinfectat;- concentraţia de lucru: soluţie 2 - 5%; soluţia 2% se obţine din aldehida
formica 40% = 50 ml aldehida formica + 950 ml apa, sau din 29% aldehida formica = 69 ml aldehida
formica + 951 ml apa. Soluţia 5% se obţine din aldehida formica 40% = 125 ml aldehida formica + 875
ml apa, sau din 29% aldehida formica = 172 ml aldehida formica + 828 ml apa.- cantitatea de soluţie se
calculează în funcţie de suprafaţa, apreciind ca necesari 40 - 60 ml/mý.- timpul de contact 6-24 ore.b)
Dezinfectia prin vaporizarePentru vaporizarea aldehidei formice se folosesc aparate speciale, cu
respectarea stricta a instrucţiunilor de utilizare. Pentru evitarea riscurilor este interzisă folosirea
aparaturii defecte sau improvizate.Efectuarea vaporizarilor implica următoarele:- stabilirea cubajului
incaperii de dezinfectat- etanseizarea uşilor şi ferestrelor- acoperirea prizelor, protejarea sau
îndepărtarea aparaturii electronice- aşezarea saltelelor şi pernelor suspendat sau oblic, evitarea
supraincarcarii cu materiale- pregătirea aparaturii pentru vaporizare conform recomandărilor
producătorului. Aparatul este amplasat în exterior, teava de ieşire a vaporilor se introduce prin orificiul
cheii. Aparatul se menţine în funcţiune până când se evapora cantitatea de aldehida formica
corespunzătoare. Se retrage teava, se astupa orificiul şi încăperea rămâne incuiata şi supravegheată timp
de 6 - 24 ore.- Se instituie toate măsurile de precautie pentru evitarea riscului de incendiu şi a
intoxicatiilor- Încăperile trebuie să fie incalzite (în perioadele reci), temperatura indicată 20-30°C- După
trecerea timpului necesar de acţiune se deschid ferestrele şi uşile şi se lasă să se aeriseasca 2-4 ore, după
neutralizarea vaporilor restanti.Pentru neutralizarea vaporilor restanti de aldehida formica se utilizează o
cantitate de amoniac egala cu jumătate din cantitatea de aldehida formica utilizata şi un timp de
expunere de 3 ore.- Operaţiunile de dezinfecţie se efectuează numai de personal instruit, supravegheat.-
Concentraţia de aldehida formica: 3-10 g/mc, umiditate relativă 80%.Cantitatea de aldehida formica
necesară se calculează astfel:X = a x 100/b, unde a = concentraţia în grame aldehida formica/mc aerb =
concentraţia în grame aldehida formica în formolulcomercialX = cantitatea de aldehida formica în
ml.Exemplu: pentru a realiza o concentraţie de 5 g/mc, din aldehida formica 37%,formula este:X = 5 x
100/37 = 13,51 ml formol/mcPentru a calcula cantitatea necesară pentru dezinfectia unei încăperi,
valoarea X se înmulţeşte cu numărul de ma corespunzatori incaperii. Aprecierea necesarului de
concentraţie în aldehida formica se face în funcţie de numărul şi volumul obiectelor care absorb vapori
de formol din încăpere.Cantitatea de aldehida formica se amesteca cu apa în proporţie de 1:4, după care
se introduce în aparatul de formolizare, procedând în continuare conform indicaţiilor de utilizare ale
producătorului.Dezinfectia prin vaporizare se efectuează, pentru cazarmament, efecte, în camere
speciale de formolizare (descamere).În aceste camere se efectuează dezinfectia saltelelor (cu excepţia
celor din latex expandat), pernelor, pledurilor, halatelor din molton, etc. cu o concentraţie de 8 - 15 g/mc
aldehida formica.
 2.3.13 Dezinfectante - Exemple
Clasa chimica Utilizare Activitate Avantaje Dezavantaje
Dezinfectia Bactericid
suprafeţelor după Virulicid
Compuşi care eliberează curatare Vesela, (HIV, HBV, Inactivate de materia
clor: Dicloroizocianuratul biberoane Obiecte HCV) organică Soluţii
de sodiu (NaDCC) sanitare Apa de la Fungicid Spectru larg instabile Corozive
Hipocloritii Cloramine flori Sporicid Ieftine Iritante
În asociere pt.
Compuşi cuaternari de dezinfectia Spectru variabil de
amoniu: clorura de suprafeţelor şi la un produs la altul
benzalkonium Clorura de obiectelor Slab Inhibate de materia
didecildimetilamoniu, (sinergie cu alte clase Bactericid iritante organică Se
cetrimide chimice) Fungicid Ieftine contamineaza uşor
Dezinfecţie Precipita proteinele
suprafeţe obiecte, Inhibate de materia
instrumente Bactericid organică Miros
Dezinfectia pe cale Fungicid specific Toxica
A l d Aldehida aeriană Sterilizare Virulicid Alergizanta mutagen,
e h i d e formica în autoclave speciale Sporicid Spectru larg carcinogen, teratogen
Dezinfectia Fixează proteinele
instrumentelor Bactericid Miros specific
Dezinfecţie de nivel Fungicid Spectru larg Nu Toxica Alergizanta
înalt ptr. echipamente Virulicid este Agresiva pentru
Glutaraldehida termosensibile Sporicid coroziva mucoase
Alcoolii: Alcoml În asociere cu alte Bactericid Toxicitate
izopropilic, clase chimice Fungicid scăzută Precipita proteinele
Parţial
etilic 70-90% virulicid Nu e coroziv Cost ridicat
Nu e coroziv
Mai puţin
inactivati de
materia
Dezinfectia Bactericid organică Miros caracteristic
suprafeţelor, Virulicid decât alte Toxici Caustici
Fenolii: instrumentelor Fungicid clase Alergizanti
Anexa 2NORMA TEHNICA privind efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii dispozitivelor
materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi privateArticolul 1INTRODUCERESterilizarea este
operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele aflate în stare
vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate
(conform EN 556 = starea unui produs liber de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretică a
existenţei microorganismelor ≤ 10^(-6)Conform normelor EN ISO 9001 şi 9002, precum şi a normelor
EN 46001 şi 46002, "sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu
pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, efectuat a posteriori, trebuind să fie supusă
validării, supravegherii bunei funcţionari, precum şi asigurării unei pastrari corespunzătoare a
materialelor sterilizate. Sunt necesare atât controlul permanent al operaţiunilor, cat şi respectarea
permanenta a procedurilor stabilite, pentru asigurarea conformarii la exigenţele specificate".Obţinerea
stării de "sterilitate", precum şi menţinerea ei (până în momentul utilizării), reprezintă o obligaţie de
rezultat, unităţile sanitare fiind obligate sa creeze sistemele de calitate bazate pe normele care se referă
la cerinţele sistemelor de calitate.Unităţile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de securitate a
pacientilor atât în cazul utilizării de dispozitive medicale achiziţionate de pe piaţa, sau sterilizate în
unitatea sanitară.Dispozitivele şi materialele de unica folosinţă nu vor fi niciodată reprocesate în
vederea reutilizarii.Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin natura materialului
din care sunt construite, nu suporta nici un tip de sterilizare, trebuie să fie supuse unei dezinfectii
adecvate, al carei efect să fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid şi sporicid.Termenii
"produs sterilizant" sau "sterilizare chimica" sunt utilizaţi pentru o gama restrânsă de compuşi chimici
(formaldehida, glutaraldehida) care, în condiţii controlate, pot distruge sporii bacterieni.Toate
dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curatate prin metode fizice şi
dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.Toate instrumentele
chirurgicale, materialele textile şi alte obiecte sau soluţii care patrund în tesuturile sterile sau sistemul
vascular, inclusiv instrumentele stomatologice, trebuie să fie sterile (instrumente/obiecte
critice).Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi activităţile conexe (spalarea,
decontaminarea şi impachetarea, stocarea şi livrarea) va tine cont de necesitatea respectării circuitelor,
a evitării golurilor de control pe parcursul realizării lor şi a utilizării altor spaţii decât cele anume
desemnate, serviciul central de sterilizare trebuind să aibă un caracter unitar geografic pentru toate
etapele menţionate.La organizarea activităţii serviciului central de sterilizare vor fi avute în vedere:-
circuitul de colectare, recipientele şi mijloacele de transport a dispozitivelor murdare, nesterile-
diminuarea încărcăturii microbiene şi eliminarea încărcăturii organice şi a biofilmului*1) de pe
dispozitivele medicale────────────────*1) Biofilm = ansamblul de produse organice având
incluse microorganisme (bacterii Gram negative) capabile sa secrete produse macromoleculare, pe
suprafaţa unor materiale. Acesta se constituie în decurs de 3 ore de la utilizarea dispozitivului, într-un
mediu contaminat. Neindepartat, constituie o protecţie pentru bacteriile remanente, permitandu-le sa
elibereze toxine, responsabile de producerea socului septic. Biofilmul permite bacteriilor sa reziste la
tratamentele de sterilizare şi dezinfecţie. Majoritatea procedurilor obişnuite de pretratare nu elimina
incarcatura de endotoxine, fiind necesare un pretratament şi o curatare riguroase, utilizându-se
detergenti enzimatici, înaintea oricărui alt tratament.- controlul condiţiilor de mediu, verificarea stării
de funcţionare a aparaturii- spaţiul curat pentru inventarierea şi impachetarea dispozitivelor medicale-
sterilizarea propriu-zisa şi sistemul de control al procesului- procedurile de control şi marcare a
produselor finite- tratarea neconformitatilor- înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul
procesului, în vederea asigurării trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate şi
este parte componenta a materiovigilentei*2)___________*2) Obligaţia de a declara incidentele sau
riscurile de producere a unor incidente legate de utilizarea dispozitivelor medicale; incidentele pot fi
legate de sterilizarea acestora.- circuitul de stocare, distribuţie, transport la utilizatori- instruirea
personalului- echipamentul de protecţie a personalului, diferenţiat pe etape de procesPentru fiecare
etapa SPCIN va elabora protocoale de procedura, conţinând instrucţiuni clare şi bine definite, iar
personalul serviciului central de sterilizare va fi certificat.Circuitele vor fi stabilite în asa fel încât să
asigure securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale.Controlul mediului
este important, întrucât permite să se:- evalueze problemele existente- remedieze defecţiunile-
supravegheze şi corecteze condiţiile de desfăşurare a procesului de sterilizare şi a activităţilor
conexe.Pentru aceasta vor fi ţinute sub observatie şi verificate:- calitatea aerului, apei şi a fluidelor
utilizate- starea de igiena a suprafeţelor- modul de funcţionare a echipamentelor de sterilizare- modul
de funcţionare a echipamentelor de control, măsura şi testare- ţinuta şi formarea profesională a
personaluluiÎn unităţile de asistenţa medicală sterilizarea se poate realiza prin: metode fizice - abur sub
presiune (sau abur la temperatura şi presiune ridicată/scăzută), căldură uscata, metode chimice - oxid
de etilenă, "sterilizanti" chimici: formaldehida şi abur la temperaturi joase şi presiune
subatmosferica.În stadiul actual al datelor ştiinţifice, sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune
trebuie să fie metoda de electie, dacă dispozitivul medical suporta aceasta procedura.Articolul
2CURATAREA (DECONTAMINAREA/PREDEZINFECŢIA), DEZINFECTIA ŞI PREGĂTIREA
MATERIALULUI MEDICO-CHIRURGICAL (instrumente, echipamente)2.1. Decontaminarea/pre-
dezinfectia/curatarea este primul tratament care se aplică dispozitivelor medicale având scopurile
următoare:- diminuează populaţia de microorganisme- previne uscarea produselor biologice- usureaza
procesele ulterioare- contribuie la protecţia personalului care-l manipuleaza, dezasambleaza, etc.-
contribuie la protecţia mediului împotriva contaminarii● Se desfăşoară în doua etape:- faza de
pretratament, realizată prin imersia dispozitivelor utilizate, în soluţie de detergent - dezinfectant (cu
acţiune de detaşare a murdariei grosiere de pe substrat şi acţiune bactericida)- faza de curatare
completează procesul din faza de pretratament de îndepărtare a substanţelor proteice, având rolul de
a:* elimina murdaria, îndeosebi materiile organice* preveni formarea unui biofilm* reduce incarcatura
microbiana iniţialăMecanismele de acţiune în aceasta faza de pretratament - curatare sunt:- fizico-
chimica, prin detergentul care poate fi:● neutru● alcalin● enzimatic- mecanică (jet de apa, periaj, etc)-
termica (temperatura apei)Nu se utilizează produse pe bază de aldehide, deoarece acestea au
capacitatea de a fixa proteinele de suport.Aceasta faza realizează îndepărtarea germenilor patogeni
prezenţi în proporţie de până la 95-98% şi evitarea transmiterii lor altor bolnavi, personalului medico-
sanitar, sau mediului de spital. Doar un obiect bine curatat va putea fi sterilizat, în termen
absolut.Dezinfectia dispozitivelor medicale completează curatarea (decontaminarea) şi realizează
distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99% existenţi pe instrumentar,
echipamente.──────────Notă *) Materialul nu se referă la practica farmaceutica2.2. Curatarea
(decontaminarea) instrumentarului, echipamentelor trebuie realizată imediat după utilizarea acestora,
cat mai aproape de locul utilizării.2.3. Pentru anumite obiecte: termometre, tavite renale, garou, cuve,
etc. curatarea urmată de dezinfectia chimica poate fi suficienta.Pentru alte obiecte acest tratament va fi
completat prin sterilizare fizica (instrumente) sau sterilizare chimica (echipament termosensibil:
endoscoape).2.4. Pregătirea în vederea sterilizarii a materialului medico-chirurgical utilizat cuprinde 7
etape distincte:- curatare/decontaminare (predezinfectie), cu cele 2 subetape- clatire- dezinfecţie-
clatire- uscare- lubrefiere- verificare a integrităţii instrumentelor şi impachetare în vederea sterilizarii
dacă este necesar2.4.1. Curatarea/decontaminarea instrumentarului chirurgical/Pre-dezinfecţie (în
blocul operator, în secţii de spital, cabinete medicale, sali de tratament)Se poate realiza manual sau
automat cu ajutorul unor echipamente automate de curatare.Metoda: curatare manualăImediat, la
sfârşitul intervenţiei chirurgicale sau efectuării pansamentului, instrumentarul folosit se imerseaza într-
un produs etichetat şi avizat ca detergent, detergent enzimatic sau detergent-dezinfectant sau produs de
curatare-decontaminare pentru instrumentar, în concentraţia recomandată de producător (gama pe care
producătorul instrumentului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate).
Concentraţia de lucru a produsului utilizat în aceasta etapa trebuie să acopere spectrul de acţiune
virulicid (inactivarea VHB şi HIV).Este de preferat ca în aceasta etapa să fie utilizaţi dezinfectanti
etichetati şi avizaţi ca "dezinfectant pentru instrumentar" cu proprietăţi de curatare şi avizaţi de către
Ministerul Sănătăţii şi Familiei conform legislaţiei în vigoare.Prin folosirea în aceasta etapa a unui
produs etichetat ca detergent, detergent enzimatic, sau detergent-dezinfectant, sau produs de curatare-
decontaminare pentru instrumentar, exista pericolul contaminarii personalului ce efectuează aceasta
operaţie, cu agenţi patogeni transmisibili. Utilizând în aceasta etapa un dezinfectant cu proprietăţi de
curatare, etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar, este eliminat acest risc.Atenţie la eticheta
produsului utilizat.Sunt produse chimice etichetate "Curatare şi decontaminare", "Detergent
dezinfectant" care conţin pe lângă agenţi de spumare cel puţin un principiu activ recunoscut cu
proprietăţi bactericide, fungicide folosite înainte de dezinfecţie.Pentru dezinfecţie se utilizează
dezinfectante anume destinate "Dezinfectiei instrumentarului", care sunt avizate de Ministerul
Sănătăţii şi Familiei şi care se folosesc în mod obligatoriu după decontaminare (curatare).Protocol de
lucru:- se perie cu grija, insistand asupra articulatiilor şi canelurilor utilizând o perie moale din nailon;-
instrumentarul se demonteaza complet- se curata canelurile cu o compresa- se curata bine toate părţile
scobite, jgheaburile, cavitatile, cu ajutorul unei seringi.Metoda: curatare automată în maşini de curatat
automată cu program de dezinfecţie/baie cu ultrasunete (EN 15883-1)Se pot folosi maşini de spălat
automate cu program de dezinfecţie inclus pentru instrumente, avizate de Ministerul
Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei.Dezinfectia în masina de curatat automată cu program de
dezinfecţie inclus se realizează la o temperatura şi un timp de expunere care variaza în funcţie de
fabricant: - 75°C, 20 minute sau 80°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor
inclusiv Mycobacteriile dar nu şi VHB);- 93°C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale
bacteriilor inclusiv Mycobacteriile);- 105°C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor
inclusiv Mycobacteriile) sau 105°C, 5 minute sau 105°C, 7 minute (sunt distruse formele vegetative
ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile precum şi sporii de Bacillus antracis).Utilizarea maşinilor
automate pentru dezinfectia instrumentelor au avantajul ca reduc expunerea personalului la substantele
chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.2.4.2. Clatire riguroasă sub
jet de apa potabilă2.4.3. DezinfecţieAtunci când operaţiunea de curatare-decontaminare se face manual
ea este urmată în mod obligatoriu de etapa de dezinfecţie.Se utilizează obligatoriu un dezinfectant
etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar şi avizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei în
concentraţia recomandată de producător (se va alege un dezinfectant anticoroziv).Concentraţia de
lucru a soluţiei de dezinfectant trebuie să acopere spectrul de acţiune: bactericid (inclusiv
Mycobacterium terrae - prin testul cantitativ al suspensiei), fungicid, virulicid (inactivarea VHB şi
HIV).Soluţia de dezinfectant se pune în cuve/recipiente cu capac.Instrumentarul este imersat în soluţia
de dezinfectant în concentraţia recomandată de producător, având grija ca soluţia dezinfectanta sa îl
acopere pe perioada de timp recomandată de producător.La sfârşitul timpului de dezinfecţie se extrag
instrumentele.2.4.4. Clatire. Se clatesc instrumentele cu apa din abundenta.2.4.5. Uscare cu un prosop
curat sau aer comprimat.2.4.6. Se lubrefiază instrumentarul care necesita acest tratament.2.4.7. Se
verifica integritatea instrumentului.2.4.8. Se impacheteaza instrumentarul în vederea sterilizarii, pe o
suprafaţa curata.2.14. Reguli generale:Curatarea/decontaminarea instrumentelor şi aparatelor medico-
chirurgicale este urmată în mod obligatoriu de dezinfectia acestora cu un dezinfectant etichetat şi
avizat ca dezinfectant pentru instrumentar, de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi pregătirea lui în
vederea sterilizarii. Este obligatoriu să se efectueze într-o încăpere/spaţiu special destinat cu dotările
corespunzătoare.Personalul care efectuează aceasta operaţiune va respecta precautiile
universale.Personalul care efectuează aceasta operaţiune trebuie să poarte echipament de protecţie:
halat, manusi, sort de cauciuc, ochelari de protecţie, etc.Protocolul privind curatarea (decontaminarea)
urmată în mod obligatoriu de dezinfectia şi pregătirea materialului medico-chirurgical în vederea
sterilizarii chimice sau fizice va fi afişat la loc vizibil.2.15. Responsabili:Asistenţa medicală
responsabilizata cu pregătirea, curatarea (decontaminarea) şi dezinfectia instrumentarului medico-
chirurgical.2.16. Evaluare:Medicul şef de secţie şi asistenţa sefa sau medicul de cabinet controlează
respectarea tehnicii de curatare/decontaminare (de preferat a fi utilizat un dezinfectant etichetat ca
dezinfectant pentru instrumentar şi avizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu proprietăţi bune de
curatare în cazul în care aceasta operaţiune se face manual) urmată de dezinfecţie şi pregătire a
instrumentarului, echipamentului.Eficacitatea procedurii de curatare/decontaminare urmată de
dezinfecţie se verifica prin prelevare de probe şi investigare bacteriologica.Articolul
3IMPACHETAREA MATERIALULUI DE STERILIZAT3.1. Va fi utilizat numai material pentru
impachetare avizat de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi ţinând cont de
recomandările producătorului.3.2. Materialele care se sterilizeaza pot fi impachetate în:- cutii metalice
(pentru sterilizarea cu aer cald).- cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur sub presiune).-
casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu abur sub presiune).- hârtie specială pentru
impachetarea instrumentarului sau materialului textil fabricata special pentru sterilizarea cu abur sub
presiune (EN 868-2).- pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer cald sau oxid
de etilenă cu indicatori fizico-chimici de temperatura.- pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru
sterilizarea cu abur sub presiune sau abur şi formaldehida la temperaturi joase presiune
subatmosferica, cu indicatori fizico-chimici de temperatura.3.3. Pungile/rolele hârtie plastic
achiziţionate trebuie să fie sudate cu trei randuri de benzi a câte 10 mm fiecare (conform standardelor
Europene).Pungile/rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fără pliu, după ce au fost
încărcate cu instrumentar (truse) sau material textil (pentru o procedură) şi indicator fizico-chimic
"integrator" trebuie sudate/lipite la capatul de acces.Sudarea se realizează cu ajutorul unui aparat
special dedicat acestei operaţii.Se pot folosi şi pungi care la capatul de acces au sistem autocolant
pentru lipirea pachetului.Pungile hârtie plastic cu instrumentar, material moale (truse) se aseaza în
coşuri/navete metalice în poziţie verticala, ordonate ca şi cărţile în biblioteca. Coşurile/navetele
metalice astfel încărcate se introduc în incinta sterilizatorului.3.4. Hârtia specială pentru impachetarea
instrumentarului, manusilor sau materialului textil.Ambalarea se realizează obligatoriu în doua straturi
de hârtie specială, astfel încât materialul de sterilizat să fie bine închis, fără soluţii de continuitate;
după plierea celui de al doilea strat acesta se închide cu banda adeziva cu indicator fizico-chimic de
virare a culorii.3.5. Materialul ambalat în hârtie specială sau pungi hârtie plastic se aseaza în
coşuri/navete metalice. În funcţie de mărimea pachetului, în coşuri/navete se aseaza un singur pachet
sau doua, dar nesuprapuse pentru a permite pătrunderea agentului de sterilizare în interiorul
pachetelor.3.6. După ambalarea materialului de sterilizat în hârtie specială sau pungi hârtie plastic şi
aşezare în coşuri/navete, manipularea pachetelor se face numai prin intermediul acestora.3.7. În cutiile
metalice perforate sau nu, casoletele perforate cu colier se introduce materialul de sterilizat (trusa) şi
 indicatori fizico-chimici "integratori" adecvati, pentru controlul eficacitatii sterilizarii sau alt indicator
fizico-chimic, se închide capacul. Se lipesc doua bucăţi de banda adeziva cu indicator chimic adecvat
în vederea fixării capacului.Pot fi folosite şi cutii metalice perforate prevăzute cu valve sau filtre;
utilizarea şi întreţinerea acestora se face conform instrucţiunilor producătorului.3.8. Casoletele
perforate cu colier se incarca cu o anumită cantitate de material textil, în funcţie de dimensiune (vezi
tabelul 1).Aprecierea încărcării casoletelor cu textile: se cantareste conţinutul casoletei, care trebuie să
corespundă următoarelor norme de greutate pe casoleta:Tabelul 1
DIMENSIUNILE CASOLETEI Greutatea normală a
încărcării de textile (g)
± (mm) Înălţimea (mm)
140 105 191
190 145 492
240 165 895
290 180 1426
340 250 2724
390 300 4301
Exista cutii metalice perforate echipate cu valve sau filtre; utilizarea acestora se face conform
instrucţiunilor producătorului.3.9. Utilizaţi numai cutiile metalice perforate sau casoletele perforate cu
colier în perfecta stare (nedeformate, capacul să se inchida etans, colierul să se muleze perfect pe corpul
casoletei)Nu utilizaţi cutii metalice neperforate pentru sterilizarea la autoclav.3.10. Hârtia specială şi
pungile hârtie plastic folosite la impachetare NU se reutilizeaza.3.11. Standardizarea încărcăturii
incinteiIndiferent de tipul de sterilizator utilizat încărcarea incintei trebuie să respecte anumite reguli
pentru a asigura uniformizarea procesului, astfel- materialele de sterilizat se aseaza astfel încât contactul
cu agentul sterilizant să fie cat mai uşor de realizat- materialele de sterilizat se impacheteaza lejer pentru a
permite pătrunderea agentului de sterilizare în pachete. Nu se admit pachete cu dimensiuni mai mari de
30/30/50 cm- greutatea unui pachet trebuie să fie mai mica de 5 KgRespectati recomandările
producătorului aparatului privind cantitatea de material de sterilizat cu care se poate incarca aparatul la un
ciclu de sterilizare, pentru a funcţiona la parametrii proiectati.Articolul 4STERILIZAREAVor fi folosite
numai aparate de sterilizare autorizate de autoritatea centrala în domeniul sănătăţii (Ministerul
Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei).Presiunile, temperatura şi timpul de sterilizare cuprinse în cele
ce urmează reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizarii în funcţie de aparat.La încărcarea
incintei de sterilizare lasati spaţii între pachete şi între pachete şi pereţi pentru a permite circularea şi
pătrunderea în şi printre pachete a agentului de sterilizare.Lasati în incinta de sterilizare rafturile cu care
este echipat aparatul.Nu supraincarcati inghesuind cutiile metalice, casoletele, coşurile/navetele în incinta
de sterilizare.Cititi cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi cartea tehnica a aparatului pentru a folosi
temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare recomandat de producător pentru tipurile de materiale de
sterilizat ambalate.Afisati la loc vizibil instrucţiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator.Este interzisă
utilizarea sterilizatoarelor cu bile de cuart pentru sterilizarea instrumentelor utilizate în cabinetele de
stomatologie.Articolul 4.1STERILIZAREA LA STERILIZATOR CU AER CALD (PUPINEL,
ETUVA)4.1.1. La sterilizatorul cu aer cald se sterilizeaza sticlaria şi instrumentarul care nu suporta
sterilizarea cu aburi sub presiune (oţel neinoxidabil: cromat).Sterilizatorul cu aer cald este total
contraindicat pentru materiale textile, lichide şi cauciuc.4.1.2. Sterilizarea4.1.2.1. Ciclul complet de
sterilizare la sterilizatorul cu aer cald cuprinde următoarele faze:- faza de încălzire a aparatului: intervalul
de timp între pornirea aparatului şi începerea creşterii temperaturii; durata - în funcţie de aparat.- faza de
latenta (omogenizare): intervalul de timp în care are loc propagarea şi creşterea temperaturii pentru
atingerea temperaturii de sterilizare în cutiile metalice/pachetele din coşuri; durata în funcţie de aparat, de
natura şi cantitatea materialului de sterilizat.- faza de sterilizare: durata depinde de temperatura- 180°C, 1
ora sau- 160°C, 2 ore- faza de răcire: durata în funcţie de aparat, de natura şi cantitatea, materialului de
sterilizat.Un ciclu complet de sterilizare durează între 4 - 5 ore.4.1.2.2. Cutiile metalice cu instrumentar se
introduc închise în incinta sterilizatorului cu aer cald.4.1.2.3. În funcţie de soluţiile tehnice ale
sterilizatorului cu aer cald (cu sau fără ventilator, cu termocuplu în incinta de sterilizare pentru
monitorizarea temperaturii, etc.) pot fi acceptate temperaturi şi timpi de sterilizare indicaţi de
producătorul aparatului.4.1.2.4. Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de
sterilizare în interiorul încărcăturii.Nu deschideti niciodată sterilizatorul cu aer cald în timpul perioadei de
sterilizare pentru a introduce noi pachete.4.1.3. Durata menţinerii sterilitatiiDurata menţinerii sterilitatii
materialelor ambalate în cutii metalice este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor
metalice închise.Durata menţinerii sterilitatii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2
luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării acestora numai prin intermediul
cosului.4.1.4. La încheierea ciclului complet de sterilizare4.1.4.1. La încheierea ciclului de sterilizare nu
deschideti niciodată sterilizatorul cu aer cald înainte ca temperatura să fie sub 50°C. La extragerea
pachetelor din sterilizatorul cu aer cald folosiţi manusi din bumbac.4.1.4.2. Verificaţi indicatorii de
eficienta ai sterilizarii:- virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic.- virarea culorii la
indicatorii fizico-chimici "integratori": se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi hârtie
plastic prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face de
către utilizatori, la deschiderea acestora. În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se considera
nesterilizat şi nu se utilizează.4.1.4.3. Lipiti o eticheta pe capac/banderola pentru a identifica dispozitivele
medicale şi materialele sterilizate. Se noteaza data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va efectua
sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.4.1.4.4. Notati în caietul de sterilizare: data, conţinutul
cutiilor (pachetelor), temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici,
semnatura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.4.1.5. Evaluarea eficacitatii sterilizarii la
sterilizatorul cu aer cald:4.1.5.1. Evaluarea pentru fiecare ciclu:Se citeşte temperatura termometrului
(dacă aparatul este echipat) sau temperatura afişată pe monitor. Temperatura se noteaza în caietul de
sterilizare.Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.Se citeşte virarea culorii
indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald, care controlează timpul şi temperatura. Ex.
tuburi Browne. Indicatorul integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indica dacă au fost îndeplinite
condiţiile pentru o sterilizare eficienta - temperatura atinsa în interiorul pachetului şi timpul de
expunere.4.1.5.2. O dată pe lunaSe controlează fazele procesului de sterilizare realizand graficul
timp/temperatura al unui ciclu de sterilizare complet, cu aparatul încărcat cu cantitatea de material
recomandată de producător.Gradientul de temperatura în timpul perioadei de sterilizare (precizia de
termostatare): ±1°C. Se utilizează indicator biologic cu Bacillus subtillis pentru controlul eficacitatii
sterilizarii. Pot fi utilizaţi indicatori biologici cu Bacillus subtillis preparati industrial, comercializati, care
conţin 10^6 UFC sau preparati în laborator. Se utilizează pachete-test (cutii metalice sau cutii de seringa)
cu 2 flacoane/tuburi de indicatorul biologic şi se plaseaza cel puţin un pachet-test în mijlocul incintei
sterilizatorului cu aer cald, odată cu celelalte pachete pentru sterilizat. Se realizează ciclul complet de
sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorii biologici se extrag din cutie şi se incubeaza 48 ore la 56°C, la
laborator. Pentru indicatorii biologici comercializati, cititi cu atenţie şi respectati instrucţiunile
producătorului. Laboratorul va emite un buletin de analiza cu rezultatul constatat.4.1.5.3. La 6 luniSe
efectuează verificarea aparatului în prezenta tehnicianului de la o societate autorizata. Se controlează
termostatul şi dacă aparatul atinge temperatura corecta în cutii, utilizând un termometru
maximal.Articolul 4.2STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE - AUTOCLAVA4.2.1. Sterilizarea
la autoclava se realizează în statia centrala de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclava atasat
blocului operator şi accesibil pentru toate serviciile sau atasat laboratorului clinic.4.2.2. Principiul
sterilizarii cu abur sub presiune asa cum se realizează în autoclava este de a expune fiecare articol direct
la contactul cu aburul la temperatura şi presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare
este abur uscat saturat 100% (absenta condensului).4.2.3. Sunt admise a se utiliza 2 tipuri de
autoclave:4.2.3.1. Sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre şi post vacuumare.Sterilizarea la sterilizatorul
cu abur sub presiune cu pre şi post vacuumare este cea mai buna metoda de sterilizare a instrumentarului
chirurgical din oţel inoxidabil impachetat şi singura metoda posibila pentru sterilizarea materialului moale
(textile), cauciucului, sticlariei. Este folosit şi în decontaminarea deşeurilor din laborator (deşeuri
infectioase).4.2.3.2. Sterilizatorul cu abur sub presiune fără post vacuumare. Este folosit pentru
sterilizarea mediilor de laborator, lichidelor în flacoane, instrumentar neimpachetat. Timpul de patrundere
al aburului este prelungit datorită eliminării incomplete a aerului.4.2.4. Pot fi utilizate programe de
sterilizare pentru instrumentar neimpachetat folosind autoclave amplasate în imediata apropiere a salilor
de operaţie. Temperatura este 134°C.Sterilizarea instrumentarului neimpachetat se poate face numai în
caz de urgente medico-chirurgicale, când instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia
se face imediat (fără stocare).4.2.5. Sterilizarea4.2.5.1. Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu
abur sub presiune cuprinde următoarele faze:a) Faza de pretratament şi preincalzire
(prevacuumare):Pretratamentul consta din mai multe secvente de admisie de abur şi evacuare, realizat
printr-un număr de variatii de presiune - purjari - (+ 0,8 - + 1 atm./- 0,8 - - 1 atm.) şi are drept scop sa
îndepărteze aerul din materialul de sterilizat concomitent cu umezirea acestuia necesară înaintea fazei de
sterilizare.În situaţia autoclavarii soluţiilor apoase în recipiente deschise, îndepărtarea aerului se
realizează printr-un curent de abur.b) Faza de sterilizare:Timpul de sterilizare se măsoară din momentul
atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii. În funcţie de temperatura, presiunea aleasă,
timpul de sterilizare durează un număr de minute.Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă
(cu pre şi post vacuumare) cu programe prestabilite sau programate optional, faza de sterilizare se
declanseaza în momentul în care traductorul de temperatura din incinta de sterilizare semnalizeaza o
temperatura egala sau mai mare cu temperatura specificată a programului selectat. Variatia temperaturii
de sterilizare admisă este de ±1,5°C.Pentru procesarea lichidelor pot fi folosite sterilizatoare cu abur
saturat la presiune înaltă cu programe de sterilizare a lichidelor, la care temperatura de sterilizare este
masurata în incinta de sterilizare şi în recipient prin traductori (senzori de temperatura); condiţia de
începere a timpului de sterilizare este ca ambele traductoare, cel din incinta de sterilizare şi cel din
recipient, sa atinga temperatura de sterilizare programata.Tabelul 2 Parametrii procesului de sterilizare în
funcţie de tipul materialului de
sterilizat┌────────────────────────┬────────┬────────────────────────────────────┬──
─────┐│ │Presiune│ Durata fazei de sterilizare │Tempe- ││Materialul de sterilizat│(bari/
├─────────────────────────┬──────────┤ratura ││ │Kgf/cmp)│Autoclave cu abur saturat│Autoclave
│ ││ │ │ la presiune înaltă │tip ISM2 │
│├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│Sticlarie, cauciuc, │ 1,3 │ 15 min │ 30 min │125°C
│├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│plastic termostabil │ 1,01 │ 20 min │ │121°C ││ │ 1,2 │ │ 30 min │123°C
│├────────────────────────┼────────┼─────────────────────────┼──────────┼───────┤
│Instrumentar şi textile │ 2 │ 5-10 min │ 30 min │134°C
│└────────────────────────┴────────┴─────────────────────────┴──────────┴───────┘
c) Faza de post-tratament (postvacuumare):Este destinată normalizarii în ce priveşte temperatura şi
umiditatea materialului de sterilizat. Toate tipurile de material de sterilizat, cu excepţia lichidelor sunt
expuse unui vacuum mai scăzut de - 0,7 bari pentru o anumită perioada de timp.După faza de
postvacuumare textilele pot să aibă o creştere în greutate de aproximativ 1%, ceea ce reprezintă o
umiditate normală în timpul procesului de sterilizare la sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă,
cu pre şi postvacuumare. Pentru autoclavele româneşti tip ISM2, după faza de postvacuumare textilele pot
să aibă o creştere în greutate de sub 5%.Post-tratamentul la sterilizarea soluţiilor apoase în recipiente
deschise sau ventilate consta dintr-o perioadă de răcire naturala, timp în care presiunea şi temperatura
scad incet până când temperatura lichidului este sub punctul sau de fierbere; procesul este accelerat prin
aplicarea unui vacuum uşor în incinta, atunci când presiunea din incinta de sterilizare este apropiată de
presiunea atmosferica.Egalarea presiunii de la vacuum se produce prin admisia aerului atmosferic din
mediu, printr-un filtru ce împiedica pătrunderea bacteriilor în incinta de sterilizare.4.2.6. La încheierea
ciclului complet de sterilizare4.2.6.1. Nu deschideti niciodată sterilizatorul cu abur sub presiune înainte ca
temperatura să fie sub 100°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub presiune folosiţi
manusi din bumbac.4.2.6.2. Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se depozitează
temporar pe o suprafaţa special destinată materialului steril şi se aranjeaza în dulapuri special destinate
depozitarii materialului steril.4.2.6.3. La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub
presiune se efectuează următoarele verificări:a) Se verifica parametrii fizici:Pentru autoclavele care au
sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare (diagrama) se efectuează analiza acesteia:- prin
compararea cu diagrama tip furnizată de producător- prin analiza diagramei urmărind presiunea şi
temperatura atinsa înregistrată pentru fiecare faza a ciclului în funcţie de programul ales.Pentru
autoclavele care nu au sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului
complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comanda şi se noteaza temperatura şi presiunea atinsa
pentru fiecare faza a ciclului. În aceasta situaţie este obligatoriu să se folosească indicatori biologici
(bacteriologici).b) Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate în hârtie specială sau pungi hârtie
plastic. Se închide imediat colierul casoletelor.c) Se verifica indicatorii fizico-chimici de eficienta ai
sterilizarii:- virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipite pe cutii, casolete,
pachetele ambalate în hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie plastic.- virarea culorii la indicatorii
"integratori" plasati în interiorul fiecărui pachet sau într-un pachetel-test în fiecare cos verificandu-se
temperatura, timpul şi saturatia vaporilor:Se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi hârtie
plastic prin transparenta plasticului.Pentru materialele ambalate în cutii metalice verificarea se face prin
verificarea pachetului-test atasat la fiecare cos.În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se
considera nesterilizat şi nu se utilizează.d) Se efectuează controlul umiditatii textilelor.Atunci când la
autoclava se sterilizeaza textile, se utilizează o casoleta-test care se plaseaza între celelalte casolete în
mijlocul încărcăturii.Casoleta-test se pregăteşte astfel: în funcţie de dimensiunea acesteia se realizează o
incarcatura cu textile şi se plaseaza teste de tifon impaturit cu o greutate de cca. 20 g în casoleta în
poziţiile: sub capac, la mijloc şi la fund, pe axul casoletei. Testele se cantaresc la balanţa electronică
înainte de a fi puse în casolete şi după scoaterea de la sterilizare din autoclava.Diferenţa de greutate
exprimată în procent reprezintă creşterea umiditatii textilelor în cele trei puncte investigate.Pentru
aparatele la care uscarea se realizează în condiţii bune, testele, indiferent de poziţia lor în casoleta indica
valori sub 5% (pentru autoclavele româneşti) sau 1% (pentru noile tipuri de autoclave). În caz ca aceasta
norma de umiditate este depăşită este obligatorie verificarea funcţionarii autoclavei.e) Filtrul de la supapa
de admisie a aerului atmosferic se schimba după recomandările producătorului aparatului.Sunt de preferat
filtrele de unica utilizare. Eficienta filtrului poate fi de 99,998% pentru particule de ordinul de mărime
0,3æ (0,0003 mm).Nu se permite funcţionarea autoclavelor fără filtru sau cu filtru carbonizat.f) Cutiile,
casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se eticheteaza (banderoleaza) notandu-se data, ora,
sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.g)
Notati în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor
din sarja şi numărul lor, numărul sarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de
începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei
responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de
sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul testului Bowie amp; Dick,
observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.4.2.7. Verificarea calităţii
penetrarii aburuluiSe realizează zilnic, înainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie
amp; Dick pentru verificarea calităţii penetrarii aburului.Se confectioneaza un pachet-test compus din
prosoape de bumbac de 30/30 cm, care se pun unul peste altul realizand o înălţime de 27,5 cm; în mijlocul
acestora se plaseaza hârtia test Bowie amp; Dick de aceeaşi dimensiune cu prosopul (care are imprimat un
model geometric). Se ambaleaza etans într-un camp operator, se închide cu banda adeziva cu indicator
chimic de virare a culorii.Pachetul-test astfel confectionat se plaseaza singur în mijlocul incintei
autoclavei.Se realizează un ciclu de sterilizare complet (cu pre şi postvacuumare) la temperatura de
134°C, timp de 3,5 minute.La sfârşitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet testul şi se
interpretează rezultatul. Dacă ciclul a fost eficient (absenta aerului rezidual sau a pungilor de aer)
schimbarea culorii modelului geometric imprimat este uniforma. Dacă penetrarea aburului nu a fost
uniforma, au existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniforma (apar pete mai clare). În aceasta
situaţie sterilizarea nu a fost eficienta, sterilizatorul nu trebuie utilizat şi se apelează la tehnician pentru
verificare.Testul Bowie amp; Dick se comercializează sub forma foi imprimate sau de pachete test gata
confectionate de diferiţi producători.Testul Bowie amp; Dick trebuie utilizat:- zilnic, dacă la autoclava se
sterilizeaza textile- cel puţin o dată pe săptămâna la autoclavele care sterilizeaza instrumentar- după
fiecare reparatie a autoclavei.4.2.8. Indicatori biologici pentru controlul eficacitatii sterilizariiSunt admişi
indicatorii biologici cu forme diferite de condiţionare:4.2.8.1. Indicatori biologici cu Bacillus
stearothermophyllus impregnati pe suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata în concentratii
de 10^6 UFC.Aceştia se pun în interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce în autoclava odată cu
materialul de sterilizat şi se realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorul
biologic este trimis la laborator, unde este extras, insamantat şi incubat; citirea se face la 7 zile.4.2.8.2.
Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport şi condiţionat împreună cu
mediul de cultura infiolat. La sfârşitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior şi se
incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 ore.Se recomanda citirea cu atenţie a prospectului şi respectarea
recomandărilor producătorului.4.2.8.3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclav cu indicator tip
"Stearotest 120".Pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperatura de 120°C cu o durată de 30
minute, se pot utiliza produse tip "Stearotest 120".Acest produs este o suspensie de spori de Bacillus
stearothermophyllus în soluţie nutritiva, cu indicator de pH. Conţinutul fiolelor de "Stearotest 120" este
limpede de culoare violet.Mod de utilizare:a) fiolele de tip "Stearotest 120" se introduc în autoclava la
diferite niveluri printre dispozitivele medicale şi materialele supuse sterilizarii la 120°C. Se efectuează
sterilizarea la parametri indicaţi de către producător (de ex. 120°C, timp de 30 min);b) după sterilizare
fiolele sunt aşezate într-un incubator de 56°Cc) citirea rezultatelor:- menţinerea aspectului (culoare,
transparenta) nemodificat arata o sterilizare corecta;- virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară
opalescenta a conţinutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au rămas spori viabili s-
au cultivat şi au modificat aspectul produsului).Produsul tip "Stearotest 120" nu este indicat pentru
controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de 120°C.Modificarea culorii violet a produsului
la nuante de violet roscat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depăşirea
temperaturii de 120°C. Aceasta modificare de culoare se datorează degradării chimice a substratului din
cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar să fie incubate, deoarece sporii din fiola
au fost distrusi.4.2.9. Durata menţinerii sterilitatiiDurata menţinerii sterilitatii materialelor ambalate în
cutii metalice perforate sau casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii
cutiilor, casoletelor închise.Durata menţinerii sterilitatii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic
sudate este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului.Durata menţinerii
sterilitatii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în doua straturi de hârtie, fără soluţii de
continuitate) este de 1 luna de la sterilizare.4.2.10. Evaluarea eficacitatii sterilizarii:4.2.10.1. Pentru
fiecare ciclu:Pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comanda şi se
noteaza temperatura şi presiunea atinsa pentru fiecare faza a ciclului sau se analizează diagrama.Se citeşte
virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva (ex. 3M).Se citeşte virarea culorii
indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controlează timpul, temperatura
şi saturatia vaporilor.4.2.10.2. Zilnic:Se controlează calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului
Bowie amp; Dick.Controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din
staţiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de
înregistrare (diagrama).4.2.10.3. Săptămânal:Se controlează calitatea penetrarii aburului cu ajutorul
testului Bowie amp; Dick.4.2.11. Întreţinerea (mentenanta) autoclavelorCu periodicitatea recomandată de
producătorul aparatului se efectuează de către tehnician autorizat verificarea funcţionarii acestuia.Orice
defectiune aparuta la autoclava necesita intervenţia tehnicianului autorizat.După intervenţia pe aparat se
efectuează:- verificarea parametrilor aparatului urmărind înregistrările de temperatura şi presiune (pe
panoului frontal sau diagrama)- testul Bowie amp; Dick pentru verificarea calităţii penetrarii aburului-
controlul umiditatii textilelor.4.2.12. În toate staţiile centrale de sterilizare sau punctele de sterilizare
echipate cu sterilizatoare cu abur sub presiune:- Vor fi respectate Normele specifice de protecţie a muncii
în domeniul sănătăţii (Ord. MMPS nr. 411/1998).- La amplasarea, dotarea, exploatarea, întreţinerea,
verificarea şi repararea aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor de sterilizare se vor respecta şi prescripţiile
tehnice ISCIR C 1-85, instrucţiunile producătorului, măsurile de electro-securitate în vigoare, precum şi
prevederile de prevenire şi stingere a incendiilor.- Vor fi utilizate numai aparate autorizate de Ministerul
Sănătăţii şi Familiei.- La fiecare loc de muncă se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice specifice privind
exploatarea aparatelor, precum şi măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglari.-
Asistenţa medicală responsabilizata cu sterilizarea va fi instruita şi acreditata (autorizata) sa lucreze cu
vase sub presiune.Articolul 4.3METODE RECOMANDATE PENTRU INACTIVAREA AGENTULUI
ETIOLOGIC A BOLII CREUTZFELDT-JAKOBBoala Creutzfeld-Jakob este cauzată de prioni. Aceştia
sunt extrem de rezistenti la metodele uzuale de inactivare.Se recomanda următoarele tehnici de
sterilizare/dezinfecţie:Metoda de preferat pentru tratamentul materialului contaminat este sterilizarea la
abur pentru cel puţin 30 minute la 134°C când utilizam sterilizatorul cu abur sub presiune fără
postvacuumare.Când utilizam sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre şi postvacuumare este eficient
tratamentul de 18 minute la 134°C - 138°C.Temperatura de 121°C nu este eficienta.Alternativa: imersia
în hidroxid de sodiu 1N (soluţie caustica) pentru 1 ora la temperatura camerei, urmată de sterilizarea la
abur sub presiune cu pre şi postvacuumare la 121°C timp de 30 minute poate fi utilizata pentru
instrumente, echipamente critice şi semi-critice.Instrumentele, echipamentele non-critice (ex.: masa de
autopsie, paviment) pot fi dezinfectate cu orice dezinfectant nediluat sau hipocloritul de sodiu în dilutie
mai mare de 1:10 sau hidroxid de sodiu 1N la temperatura camerei, timp de 15 minute. Aceşti
dezinfectanti trebuie utilizaţi pentru ca echipamentele sau instrumentele non-critice sau suprafeţele sa nu
fie implicate în transmiterea bolii Creutzfeldt-Jakob.Articolul 4.4STERILIZAREA APEI PENTRU
SPALAREA CHIRURGICALASe efectuează în autoclava pentru sterilizarea apei, potrivit instrucţiunilor
de utilizare din cartea tehnica a acestora, la o presiune de sterilizare de 1,5 bari şi un timp de sterilizare de
30 minute.Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spalatoare trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:a) distanţa maximă de la autoclav la punctul de distribuţie nu va depăşi 20 mb) sunt
admise numai conducte fără mufec) eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei sterile prin
stagnarea în sistemul de distribuţie (cu interzicerea coturilor în "U" sub nivelul conductei)d) apa sterila
pentru spalarea chirurgicala se prepara în ziua utilizării ei.Articolul 4.5STERILIZAREA LA
STERILIZATOARE CU OXID DE ETILENĂ4.5.1. Sterilizarea cu oxid de etilenă se utilizează numai
atunci când nu exista alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte, echipamente termosensibile.Aceasta
tehnica de sterilizare este delicata şi erorile de procedura pot duce fie la accidente prin sterilizare
ineficienta, fie la accidente toxice la personal sau pacientii la care se utilizează materialul sterilizat cu
oxid de etilenă.4.5.2. Sterilizarea cu oxid de etilenă se va efectua numai în statia centrala de sterilizare,
special echipata şi deservita de personal calificat, instruit şi acreditat sa lucreze cu sterilizatoare cu oxid
de etilenă.4.5.3. Sterilizarea cu oxid de etilenă nu trebuie niciodată utilizata pentru sterilizarea
materialului medico-chirurgical în urgenta, deoarece acesta trebuie supus tratamentului de desorbtie.Nu
va fi sterilizat cu oxid de etilenă materialul medico-chirurgical a carei compoziţie nu este cunoscută.4.5.4.
Toxicitatea oxidului de etilenăOxidul de etilenă este un gaz inodor, a cărui prezenta nu este percepută în
aer.El este toxic:Prin inhalare: oxidul de etilenă poate provoca iritatia căilor respiratorii şi depresia
sistemului nervos central la personalul care efectuează sterilizarea.Prin contact: oxidul de etilenă poate
provoca reactii de iritatie şi apariţia de vezicule pe piele şi mucoase la personalul care efectuează
sterilizarea.Pe cale parenterala: materialul supus insuficient tratamentului de desorbtie utilizat la bolnavi
poate cauza fenomene hemolitice, stenoze traheale, colaps cardiovascular şi fenomene alergice.Prin
reactie cu diferiţi compuşi chimici:Echipamentul medical constituit din părţi de PVC (policlorura de vinil)
sterilizat iniţial cu radiatii ionizante sau raze gamma nu va fi resterilizat cu oxid de etilenă, deoarece PVC
eliberează compuşi toxici - etilen clorhidrina.Inflamabil, pericol de explozie:Oxidul de etilenă în amestec
cu aerul este exploziv pornind de la concentraţia de 3% (în volum).Este interzis a se fuma în încăperile
unde se utilizează oxidul de etilenă. Aceste încăperi trebuie ventilate în permanenta direct cu aer proaspăt
(din exterior).4.5.5. Materialul medico-chirurgical care se sterilizeaza cu oxid de etilenă:4.5.5.1. Obiecte
din material plastic care sunt termosensibile şi pentru care se cunoaşte perioada de timp necesară
desorbtiei; cu excepţia obiectelor din PVC sterilizate iniţial prin radiatii ionizante şi radiatii
gamma.4.5.5.2. Instrumente din materiale compozite, termosensibile (se deteriorează prin sterilizare la
abur sub presiune).4.5.5.3. Materiale fragile (efectele personale noi ale bolnavilor cu aplazie medulara,
etc.)4.5.6. Sterilizare4.5.6.1. Ciclul complet de sterilizare cuprinde următoarele faze: vacuumare iniţială,
preincalzire, îndepărtarea aerului cu umidificarea obiectelor, sterilizare (expunere la gaz), vacuumare
finala, purjare de aer şi ventilare, aerare (desorbtie).Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:a)
temperatura de 37°C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 180 minute. Durata procesului 4 - 8
ore.b) temperatura de 55°C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 60 minute. Durata procesului 2 -
5 ore.Se admit şi alţi parametrii ai programelor automate de sterilizare pe care îi recomanda producătorul
aparatului: ex. temperatura de 42°C, timp de sterilizare 150 minute, etc.Se recomanda a se citi cu atenţie
instrucţiunile de utilizare şi cartea tehnica a aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) şi timpul de
sterilizare recomandat de producător pentru materialele de sterilizat impachetate.4.5.6.2. Verificarea
eficientei sterilizarii:Vor fi citite şi interpretate diagramele înregistrate ale ciclului complet de sterilizare:
se citeşte temperatura, presiunea, presiunea negativa (vidul) şi durata.Indicatorii fizico-chimici, martori ai
trecerii prin procesul de sterilizare, special fabricati pentru sterilizarea cu oxid de etilenă.Pentru fiecare
ciclu se folosesc teste biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus subtillis.4.5.6.3. Notati în caietul de
sterilizare: numărul sarjei şi conţinutul pachetelor, data şi ora de debut şi sfârşit a ciclului, temperatura la
care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici, numele şi semnatura
persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea
aparatului. Data finala a desorbtiei va fi notată pe fiecare ambalaj.4.5.6.4. DesorbtieMaterialele sterilizate
cu oxidul de etilenă nu pot fi utilizate decât după ce conţinutul în gaz a scăzut sub 2 ppm (2 mg/Kg),
valoare fixată prin consens.Pentru a ajunge la aceste rezultate se utilizează un spaţiu ventilat, cu o
temperatura de cel puţin 20°C, care nu este utilizat în alte scopuri şi în care este interzisă staţionarea
personalului. Perioada de timp necesară desorbtiei este în funcţie de compozitia materialelor
sterilizate.Pentru sterilizatoarele cu oxidul de etilenă care nu au inclus în ciclul complet de sterilizare
desorbtia la sfârşitul programului, timpul de desorbtie necesar pentru echipamente după extragerea din
aparat este mare:- 16 săptămâni pentru materiale fabricate din poliamide,- 6 săptămâni pentru materiale
fabricate din polietilenă, teflon, latex, silicon, acetatul de etilenvinil, poliuretan, polipropilen, PVC
plastifiat.4.5.7. Spaţiile în care se efectuează sterilizarea cu oxid de etilenăSterilizarea cu oxid de etilenă
se va realiza în spaţii ventilate, destinate numai pentru aceasta activitate.Concentraţia în aer a oxidului de
etilenă trebuie controlată prin:- instalaţii fixe tip detector- periodic prin serviciul tehnic al spitalului cu
ajutorul unor aparate mobile de dozare a gazului (tip Draeger) echipate cu tuburi cu reactivi
specifici.4.5.8. Întreţinere (Mentenanta)Personal tehnic calificat va efectua periodic verificarea şi
întreţinerea aparatului.Sterilizatoarele necontrolate pot avea pierderi de gaz şi pot antrena riscuri toxice
pentru personal şi risc de explozie.Articolul 4.7STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU ABUR ŞI
FORMALDEHIDA LA TEMPERATURI JOASE ŞI PRESIUNE SUBATMOSFERICA4.7.1.
Sterilizatorul cu abur şi formaldehida la temperaturi joase şi presiune subatmosferica este utilizat în statia
centrala de sterilizare a unităţilor sanitare pentru sterilizarea obiectelor, echipamentelor sensibile la
căldură, care pot fi deteriorate la temperaturile realizate în sterilizatoare cu abur convenţional. Agentul de
sterilizare este formaldehida, utilizata în procesul care are loc la presiune subatmosferica.4.7.2.
Sterilizarea cu abur şi formaldehida la temperaturi joase şi presiune subatmosferica se va efectua numai în
statia centrala de sterilizare, special echipata şi deservita de personal calificat, instruit şi acreditat sa
lucreze cu astfel de aparate.4.7.3. Sterilizarea cu abur şi formaldehida la temperaturi joase şi presiune
subatmosferica nu trebuie niciodată utilizata pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical în
urgenta.4.7.4. Toxicitatea formaldehideiFormaldehida este un gaz incolor, cu miros caracteristic. Este
uşor solubila în apa până la aproximativ 38%, la temperatura camerei. Apa şi gazul pot fi separate prin
încălzirea soluţiei.Este toxica.Anumite persoane sunt predispuse la alergii cauzate de formaldehida, chiar
la concentratii foarte scăzute şi de aceea este necesară o grija deosebită la manipulare.Este toxica prin
inhalare, inghitire şi contact cu pielea. Doza letala este la ingestia a 10-20 ml formaldehida.Este
considerată ca un potenţial agent mutagen, cancerigen, teratogen. Este alergizanta. Limita de expunere
pentru o scurta perioada de timp TLV-STEL pentru 15 min. este de 0,3 ppm.Formaldehida gaz într-un
anumit amestec cu aerul este exploziva.4.7.5. Sterilizarea4.7.5.1. Ciclul complet de sterilizare cuprinde
următoarele faze: testul de vacuumare, îndepărtarea aerului cu umidificarea obiectelor, sterilizare
(expunere la formaldehida), purjarea aburului, purjarea aerului, aerare.Parametrii programelor automate
de sterilizare sunt:a) temperatura de 73°C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 10 minute. Durata
procesului 3-5 ore.b) temperatura de 80°C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 10 minute.c)
temperatura de 65°C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 30 minute.Se admit şi alţi parametrii ai
programelor automate de sterilizare pe care îi recomanda producătorul aparatului: ex. temperatura de
60°C, timp de sterilizare 60 minute, temperatura de 75°C, timp de sterilizare 10 minute etc.Se recomanda
a se citi cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi cartea tehnica a aparatului pentru a folosi temperatura
(presiunea) şi timpul de sterilizare recomandat de producător pentru materialele de sterilizat
impachetate.4.7.5.2. Formaldehida este stocata în stare lichidă în doze de sticlă dimensionate pentru un
singur ciclu de sterilizare. Din măsuri de securitate este importanţa achiziţionarea şi utilizarea de
formaldehida îmbuteliată direct de către producător.4.7.5.3. Verificarea eficientei sterilizarii:Vor fi citite
şi interpretate diagramele înregistrate ale ciclului complet de sterilizare: se citeşte temperatura, presiunea,
presiunea negativa (vidul) şi durata.Indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de
sterilizare, special fabricati pentru sterilizarea cu formaldehida.Pentru fiecare ciclu se folosesc teste
biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus stearothermophyllus.4.7.6. Notati în caietul de sterilizare:
numărul sarjei şi conţinutul pachetelor, data şi ora de debut şi sfârşit a ciclului, temperatura la care s-a
efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici, numele şi semnatura persoanei
responsabilizate cu sterilizarea, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea
aparatului.Data sterilizarii va fi notată pe fiecare ambalaj.4.7.7. Spaţiile în care se efectuează sterilizarea
cu formaldehidaSterilizarea cu formaldehida se va realiza în spaţii ventilate, destinate numai pentru
aceasta activitate.Concentraţia în aer a formaldehidei trebuie controlată periodic prin serviciul tehnic al
spitalului.4.7.8. Întreţinere (Mentenanta)Personal tehnic calificat va efectua periodic verificarea şi
întreţinerea aparatului.Sterilizatoarele necontrolate pot avea pierderi de gaz şi pot antrena riscuri toxice
pentru personal şi risc de explozie.Articolul 4.8CONDIŢII DE MENŢINERE A STERILITATII
MATERIALULUI STERILIZAT4.8.1. Instrumentar/material textil/obiecte din cauciuc (sonde,
etc.)/recipiente ambalate în pungi hârtie plastic sau hârtie specială.Coşurile/navetele metalice cu pungile
hârtie plastic sau pachetele ambalate în hârtie specială sterilizate se depozitează ca atare în dulapurile
pentru material steril.Nu se vor scoate pungile hârtie plastic sau pachetele ambalate în hârtie specială cu
material sterilizat din coşuri/navete decât în momentul utilizării lor.Orice manipulare în plus a pungilor
hârtie plastic sau pachetelor ambalate în hârtie specială cu material sterilizat creează condiţii de
contaminare chiar dacă punga/hârtia rămâne în aparenta intactă.Pungile hârtie plastic sau pachete
ambalate în hârtie specială cu material sterilizat care prezintă soluţii de continuitate (dezlipite, rupte,
intepate) sunt nesterile şi ca atare materialul va fi reambalat şi resterilizat.4.8.2. Material textil, obiecte
din cauciuc (manusi, sonde, etc.)/recipiente ambalate în cutii metalice perforate sau casolete cu
colier.Conţinutul cutiilor metalice perforate sau casoletelor cu colier poate suferi o contaminare din
momentul scoaterii lor din sterilizatorul cu abur sub presiune, pentru ca ele nu sunt perfect etanse.Orice
deformare a cutiei/casoletei creează condiţii de contaminare a conţinutului prin neetanseitate.Pentru
diminuarea riscului de contaminare a materialului steril, acesta va fi manipulat cat mai puţin şi stocat în
dulapuri special destinate depozitarii materialului steril, întreţinute în perfecta stare de curăţenie.4.8.3.
Responsabili:Asistenţa medicală responsabilă cu pregătirea instrumentarului, sticlariei, etc. în vederea
sterilizarii.Asistenţa medicală responsabilă cu sterilizarea, instruita şi acreditata pentru realizarea
sterilizarii la pupinel, sterilizatorul cu abur sub presiune, sterilizatorul cu oxid de etilenă, sterilizatorul cu
abur şi formaldehida la temperaturi joase şi presiune subatmosferica.Articolul 5ÎNTREŢINEREA
MATERIALULUI DE ENDOSCOPIE. STERILIZARE CU PRODUSE CHIMICE5.1. Sterilizare cu
produse chimice realizează distrugerea tuturor microorganismelor pentru a evita transmiterea unei infectii
la pacientii care beneficiază de endoscopie.5.2. Metode de sterilizare recomandate:Autoclavare (un timp
scurt, la temperaturi ridicate) pentru anumite endoscoape rigide pentru care producătorul recomanda
metoda.Sterilizarea cu oxid de etilen este aplicabilă teoretic, dar intervalul de timp necesar pentru
evaporarea urmelor, îl face inutilizabil în practica, acolo unde nu exista decât un endoscop.Sterilizarea cu
produse chimice este metoda utilizata frecvent în practica pentru sterilizarea endoscoapelor
(artroscoapelor, cistoscoapelor, bronhoscoapelor, gastroscoapelor, etc).5.3. Etape în întreţinerea
materialului de endoscopie şi sterilizare cu produse chimice5.3.1. Curatare (decontaminare/pre-
dezinfecţie)Imediat după folosire se şterge aparatul cu o compresa pentru îndepărtarea materiei organice
(fecale, resturi de mucozitati, sânge, tesut, alte fluide ale organismului). Se trece la curatarea meticuloasa
a endoscopului şi accesoriilor acestuia cu produse neabrazive etichetate ca "dezinfectant pentru
instrumentar" avizaţi de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei (este recomandabil de a nu se utiliza în
aceasta etapa un produs ce conţine aldehide), detergenti, detergenti enzimatici, detergenti-dezinfectanti
sau produse de curatare-decontaminare pentru instrumente (gama pe care producătorul endoscopului le
recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentraţia de lucru a produsului utilizat
în aceasta etapa trebuie să acopere spectrul de acţiune virulicid (inactivarea VHB şi HIV).Se introduc
părţile imersibile ale endoscopului în soluţia de curatare având grija ca soluţia sa umple toate cavitatile,
canalele aparatului.Toate canalele accesibile trebuie irigate prin pomparea secventionala a soluţiei şi
periate pentru îndepărtarea resturilor de materie organică.Insertia tubului trebuie spalata cu soluţia de
detergent şi clatita.Soluţia decontaminanta se arunca după utilizare (în cazul utilizării de detergenti,
detergenti enzimatici, detergenti-dezinfectanti sau produse de curatare-decontaminare pentru
instrumente). Periile folosite la curatarea canalelor endoscopului trebuie curatate şi sterilizate sau
dezinfectate la nivel înalt cel puţin zilnic. Pot fi folosite perii de unica utilizare.În timpul manipulării
trebuie observate eventualele defectiuni ale echipamentului şi efectuat testul de etanseitate.Părţile
neimersibile ale endoscopului (părţile exterioare, proximale şi distale, articulatiile, părţile optice, etc.) se
curata cu o soluţie de curatare prin ştergere umeda riguroasă, şi apoi se sterg cu alcool isopropilic sau
etilic 70%.Este de preferat să fie utilizaţi produse cu proprietăţi detergente etichetate ca dezinfectanti
pentru instrumentar şi avizaţi de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei.5.3.2. Clatire riguroasă cu apa
potabilă (exterior şi interior).Toate părţile imersibile ale endoscopului trebuie clatite cu apa.5.3.3.
DezinfecţieAtunci când operaţiunea din etapa de curatare/decontaminare (predezinfectie) se face manual
ea este urmată în mod obligatoriu de etapa de dezinfecţie.Se introduc părţile imersibile ale endoscopului
într-un dezinfectant autorizat de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei (gama de dezinfectante pe care
producătorul endoscopului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentraţia
soluţiei de lucru (determinata prin testul cantitativ al suspensiei) a dezinfectantului pentru instrumentar
trebuie să asigure distrugerea mycobacteriilor (obligatoriu tulpina de Mycobacterium Terrae - tulpina
standardizata la nivel european pentru evaluarea acţiunii tuberculocide). Se alege un dezinfectant capabil
sa distruga biofilmul care se constituie pe canale. Se curata părţile exterioare, proximale şi distale
(articulatiile, părţile optice, etc.). Se clatesc riguros canalele interne prin circularea de mai multe ori a
soluţiei de dezinfectant prin fiecare canal.5.3.4. Clatire. Toate părţile imersibile ale endoscopului trebuie
clatite cu apa.NOTĂ:─────a) Operaţiunea de curatare-(decontaminare), clatire, dezinfecţie, clatire
poate fi facuta manual cu seringa sau cu instalaţii speciale cu ajutorul cărora să se realizeze curatarea
tuturor canalelor şi cavitatilor, proces descris la punctele 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3 şi 5.3.4.b) În spitalele unde se
realizează un număr mare de investigaţii endoscopice, se pot folosi maşini automate cu program de
dezinfecţie pentru curatarea şi dezinfectia endoscoapelor flexibile avizate de Ministerul
Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei.Utilizarea maşinilor automate pentru curatarea şi dezinfectia
endoscoapelor flexibile au avantajul ca reduc riscul de expunere a personalului ce efectuează aceasta
operaţiune la contaminarea cu agenţi patogeni transmisibili şi substantele chimice toxice, iar timpul de
contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.5.3.5. Sterilizare cu un produs chimic.5.3.5.1.
Endoscoapele flexibile care vin în contact cu mucoasele sunt clasificate drept echipamente semicritice şi
necesita STERILIZARE sau cel puţin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT între utilizări. Se realizează,
după parcurgerea în mod obligatoriu a procedurilor de la pct. 2.4.1, 2.4.2, 2.4.3. Pentru a obţine o
dezinfecţie de nivel înalt toate suprafeţele interne, externe, cavitatile, canalele trebuie să vina în contact
cu dezinfectantul (care au în compoziţie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid
peracetic).Endoscoapele flexibile care patrund în cavitati sterile ale organismului sunt clasificate drept
echipamente critice şi necesita STERILIZARE între utilizări.5.3.5.2. Sterilizarea chimica se realizează
după un timp de contact al substanţei chimice cu substratul de tratat de câteva ore (în funcţie de
recomandarea producătorului).Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziţie glutaraldehida
2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.Soluţia de produs chimic sterilizant se pune
în cuve/recipiente cu capac.Se introduc părţile imersibile ale endoscopului într-o soluţie de produs chimic
sterilizant în concentraţia recomandată de producător, având grija ca soluţia sterilizanta sa acopere şi sa
umple toate cavitatile, canalele aparatului astfel încât să fie eliminate bulele de aer.Pentru sterilizare, se
lasă părţile imersibile ale endoscopului complet imersate pentru o perioadă de timp şi la temperatura
recomandată de producător.După scurgerea timpului de sterilizare manevrarea părţilor endoscopului (mai
ales pentru artroscop, cistoscop, celioscop, bronhoscop) se efectuează utilizând tehnici aseptice, care
comporta: apa sterila, manusi sterile, saci sterili, câmpuri sau comprese sterile pentru ştergere.5.3.6.
Clatire cu apa sterila (apa distilata sterila)Pentru a preveni efectele toxice generate de urmele de substanţe
chimice din soluţiile sterilizante, echipamentul trebuie clatit.În situaţia în care în spaţiile unde se
proceseaza endoscoapele nu exista posibilitatea aductiunii apei sterile prin conducte direct de la statia de
preparare a apei sterile, se pot folosi sticle cu apa sterila (apa distilata sterila) cuplate cu un tub. Atât sticlă
de apa cat şi tubulatura trebuie sterilizate zilnic. Se procedează la o clatire abundenta cu apa sterila (sub
jet de apa sau prin agitare) de trei ori la rând utilizând de fiecare data transe proaspete de apa sterila în
cantitate suficienta având grija sa asiguram imersia completa a dispozitivului.Apa sterila trebuie să circule
prin toate canalele.Fiecare clatire trebuie să dureze minimum 1 minut sau în funcţie de timpul recomandat
de producătorul endoscopului precum şi de producătorul dezinfectantului.După fiecare clatire apa se
arunca şi nu va mai fi refolosita sau utilizata în alte scopuri deoarece apa de clatire poate conţine urme din
substanţa activa a sterilizantului.5.3.7. Uscare Insertia tubului şi canalele trebuie bine uscate utilizând
trecerea unui jet de alcool etilic sau izopropilic 70% urmată de aer comprimat.5.3.8. Se verifica
etanseitatea endoscopului după fiecare ciclu de procesare.5.3.9. Manipularea după sterilizare şi
stocarea.Endoscoapele sterilizate pot fi folosite imediat sau vor fi stocate în locuri uscate, în cutii metalice
sterilizate sau dezinfectate nivel înalt, astfel încât sa nu permită recontaminarea sau deteriorarea lor.5.4.
Sterilizate prin autoclavareAnumite accesorii ale endoscopului (ace de scleroterapie, sondele pentru
electrocauterizare, perii pentru citologie, forceps pentru biopsie sau excizii) trebuie curatate
(decontaminate) în baia cu ultrasunete, dezinfectate şi sterilizate prin autoclavare, înainte de utilizare.
Curatarea lor trebuie să ducă la îndepărtarea resturilor organice; în caz contrar sterilizarea prin
autoclavare este ineficienta.5.5. Reguli generale:După sterilizarea chimica nu se admite clatirea cu apa
potabilă, deoarece aceasta poate conţine microorganisme, inclusiv Pseudomonas spp. şi Mycobacterium
spp. care se pot multiplica în canalele, cavitatile endoscopului.În serviciile/cabinetele de endoscopie
trebuie să existe un registru de evidenta a procedurilor în care se noteaza: numele pacientului, numărul
foii de observatie, procedura efectuată, numele persoanei care a efectuat endoscopia, numărul de
înregistrare a endoscopului sau seria.Nu vor fi utilizate endoscoapele cu defectiuni sau a căror construcţie
nu permite procesarea lor.Spaţiile unde se efectuează endoscopia şi procesarea endoscoapelor trebuie
amenajate în asa fel încât să se asigure protecţia mediului, personalului medical şi pacientilor.Personalul
trebuie să poarte echipament de protecţie (manusi, ochelari, masca de protecţie sau protectoare faciale)
pentru prevenirea expunerii la microorganismele patogene (HIV, HVB, VHC, M. tuberculosis, herpes
simplex, patogeni enterici) sau la produsele chimice toxice.Personalul care lucrează în serviciile de
endoscopie trebuie să cunoască şi să respecte precautiile universale.Personalul care lucrează în serviciile
de endoscopie va fi vaccinat antihepatita B. Personalul care lucrează în serviciile de bronhoscopie va fi
periodic testat PPD.5.6. Material:Criterii de alegere a dezinfectantelor şi produselor chimice sterilizantea)
Acţiune antimicrobiana: dezinfectantele trebuie să aibă o acţiune:- bactericida pe germeni Gram-pozitivi,
Gram-negativi- tuberculocida (testul cantitativ al suspensiei pe Mycobacterium terrae)- fungicida: levuri,
ciuperci filamentoase- virulicida: distrugerea sau inactivarea virusului hepatitei B şi C, HIV,
Enterovirusuri, Adenovirusuri- sporicida: Bacillus, ClostridiumSe aleg produse chimice sterilizante care
au în compoziţie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.b)
CompatibilitateÎn alegerea dezinfectantilor şi a produselor chimice cu acţiune sterilizanta trebuie să se
ţină seama de compatibilitatea acestora cu materialele din care sunt confectionate endoscoapele. Se
respecta recomandarea producătorului echipamentului.Responsabili: Asistenţa medicală responsabilă cu
endoscopia sub supravegherea medicului care efectuează endoscopia.5.7. Materiale şi produse:- manusi
de protecţie nesterile- manusi de protecţie sterile (manevre aseptice)- saci sterili, cutii metalice sterile-
câmpuri sau comprese sterile pentru ştergere- seringa sau pompa- cuve cu capac (3)- testator de
etanseitate- apa sterila- detergent, detergent enzimatic, detergent dezinfectant, produs pentru curatare şi
decontaminare, dezinfectant de uz spitalicesc cu proprietăţi de curatare- dezinfectant de uz spitalicesc-
produs chimic sterilizant5.8. Evaluare:În cazul apariţiei unei infectii la un bolnav, unde se suspecteaza la
origine examenul endoscopie este necesar a se anunta serviciul de endoscopie pentru demararea anchetei
clinico-epidemiologice.5.9. Parametrii care trebuie respectati pentru garantarea eficacitatii procedurii de
dezinfecţie şi sterilizare:- Curatare eficienta a echipamentului. - Respectarea timpilor de imersie în soluţia
de dezinfectant şi în produsul chimic sterilizant.- Respectarea concentratiilor recomandate de către
producător.- Efectuarea dezinfectiei şi sterilizarea în cuve cu capac.- Curatarea şi dezinfectia cuvelor la
fiecare reinnoire a soluţiilor.