1) Ce condiţii favorizează saponificarea cadavrelor?

9) Rigiditatea cadaverică poate lipse peste 6 ore de la deces

a) sol uscat, bine afânat; pe cadavrul:
b) mediu umed, neaerat; a) unui bărbat;
c) umiditate crescută, ventilaţie bună (bine aerat); b) unei femei;
d) terenuri mlăştinoase cu reacţie acidă puternică; c) in intoxicaţie cu CO;
e) mediu uscat cu temperatură crescută. d) in spânzurare;
e) unui nou-născut.
2) Decizia despre întreruperea măsurilor de reanimare poate
fi luată de către: 10) Rigiditatea cadaverică dispare complet peste:
a) medicul legist; a) 2-4 ore;
b) medicul reanimatolog; b) 12 ore;
c) medicul stomatolog; c) 24 ore;
d) comisia medicilor specialişti; d) 3 zile;
e) medicul farmacist. e) câteva minute de la deces.

3) In aceleaşi condiţii de păstrare care cadavru se va răci mai 11) Petele Liarche apar ca urmare a:
repede? a) lividităţilor cadaverice;
a) a unui adult; b) rigidităţii cadaverice;
b) a unui nou-născut; c) deshidratării cadavrului;
c) a unei persoane caşectizate; d) autolizei;
d) a unei persoane obeze; e) putrefacţiei.
e) a unui copil.
12) Care modificări cadaverice permit stabilirea schimbării
4) Ce culoare au lividităţile cadaverice in intoxicaţie cu poziţiei cadavrului:
substanţe methemoglobinizante? a) deshidratarea cadaverică;
a) roz-roşietică; b) lividităţile cadaverice;
b) albastru-violacee; c) autoliza;
c) roşie-violacee; d) saponificarea;
d) brună / cafenii; e) congelarea cadavrului.
e) roşu-aprins.
13) Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune
5) Peste cat timp după moarte poate fi observată rigiditatea lividităţilor cadaverice dispar şi se restabilesc peste 5
cadaverică? secunde?
a) peste 5 - 10 minute; a) 15-29 ore;
b) peste 0,5 - 1 h; b) 6-8 ore;
c) peste 2 - 4 h; c) 24 ore;
d) peste 12 h; d) 48 ore;
e) la 26 ore. e) 72 ore.

6) In ce regiuni ale corpului iniţial apar semnele de 14) Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune
putrefacţie? lividităţile cadaverice nu-şi modifică culoarea?
a) pe faţă şi gat; a) 4-5 ore;
b) pe coapse şi gambe; b) 12 ore;
c) in regiunile decline ale corpului; c) 48 ore;
d) pe torace şi membrele superioare; d) 16 ore;
e) în fosa inghinală dreaptă. e) 20 ore.

7) La modificările cadaverice precoce nu se atribuie: 15) Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune
a) mumificarea; lividităţile cadaverice pălesc şi se restabilesc peste 3-5
b) deshidratarea; minute?
c) răcirea; a) 4-5 ore;
d) rigiditatea cadaverică; b) 10 ore;
e) lividităţile cadaverice. c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
8) La modificările cadaverice tardive nu se atribuie: e) 16-18 ore.
a) rigiditatea cadaverică;
b) putrefacţia; 16) Interacţiunea hidrogenului sulfurat cu hemoglobina
c) mumificarea; determină următoarea culoare a lividităţilor cadaverice şi a
d) lignificarea; tegumentelor:
e) saponificarea. a) violacee-albăstrie;
b) verde;
c) cafenie;
d) roşie.
17) Timpul necesar pentru mumificarea cadavrului unui om 25) Perioada clinică a morţii poate dura:
adult este de: a) 30 minute;
a) câteva ore; b) 5-7 minute;
b) 2-3 zile; c) pană la o oră;
c) 1 săptămână; d) pană la 2 ore;
d) 2 săptămâni; e) 3 ore.
e) câteva luni.
26) In primele 24 ore după moarte autolizei se supun:
18) Care din pete se referă la modificările cadaverice a) rinichii;
precoce? b) oasele;
a) Tardieu; c) tendoanele;
b) Liarche; d) mucoasa gastrică;
c) cadaverice; e) tegumentele.
d) Minakov;
e) Vişnevski. 27) La cercetarea cadavrului mumificat pot fi soluţionate
intrebările:
19) Modificările cadaverice precoce sunt? a) sexul decedatului;
a) saponificarea; b) vechimea inhumării;
b) răcirea cadaverică; c) prezenţa unor semne individuale;
c) lividităţile cadaverice; d) scopul comiterii infracţiunii;
d) rigiditatea cadaverică; e) varsta decedatului.
e) lignificarea.
28) Metodele de cercetare utilizate pentru stabilirea vechimii
20) In baza lividităţilor cadaverice pot fi stabilite: morţii:
a) timpul survenirii decesului; a) traseologică;
b) durata aflării cadavrului intr-o poziţie anumită; b) biochimică;
c) gradul de gravitate al leziunilor; c) radiologică;
d) maladiile preexistente; d) histologică;
e) cauza decesului. e) balistică.

21) La stadiile lividităţilor cadaverice se referă: 29) Genul morţii violente include:
a) autoliza; a) moartea subită;
b) hipostaza; b) omorul;
c) difuzia; c) moartea patologică;
d) imbibiţia; d) suicidul;
e) emfizemul cadaveric. e) accidentul.

22) Fenomenele cadaverice precoce au importanţă pentru: 30) Care factori condiţionează viteza răcirii cadavrului?
a) soluţionarea problemelor maladiilor preexistente; a) temperatura aerului ambiant;
b) diagnosticul pozitiv al morţii; b) cauza decesului;
c) presupunerea cauzei decesului; c) masa cadavrului;
d) stabilirea categoriilor morţii; d) caracterul hainelor;
e) diagnosticarea vechimii morţii. e) obiectul vulnerant.

23) Stadiile lividităţilor cadaverice se determină in baza:
a) modificării culorii lividităţilor la digitopresiune;
b) duratei restabilirii complete a culorii iniţiale;
c) efectuării probei Magnus;
d) efectuării probei Beloglazov;
e) deplasării lividităţilor la schimbarea poziţiei cadavrului.
31) Semne negative de viață se consideră:
a) lipsa respiraţiei;
b) lipsa pulsului;
c) prezenţa lividităţilor cadaverice;
d) petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;

24) Modificările cadaverice tardive permit stabilirea:

a) condiţiilor mediului de aflare a cadavrului;
b) cauzei morţii;
c) vechimii probabile a morţii;
d) caracterului maladiilor preexistente;
e) genului morţii.