TESTE

pentru examen final la Medicina legală și Drept medical

1. După cercetarea cadavrului la faţa locului medicul poate răspunde ofiţerului de urmărire
penală la toate întrebările enumerate mai jos, cu excepţia:
a) care este vechimea aproximativă a decesului?
b) care este cauza probabilă a decesului?
c) sunt la faţa locului urme asemănătoare cu sângele sau alte lichide biologice?
d) care este grupa sanguină a persoanei decedate?
e) ce leziuni corporale sunt pe cadavru?

2. La cadavrul cercetat la faţa locului s-au depistat lividităţi cadaverice roşii-aprinse, care la
digitopresiune dispar şi reapar imediat. Care este cauza probabilă a morţii şi stadiul de
evoluţie al lividităţilor cadaverice?
a) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de stază;
b) intoxicaţie cu CO, stadiul de stază;
c) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de imbibiţie;
d) intoxicaţie cu CO, stadiul de imbibiţie;
e) intoxicaţie cu CO, stadiul de hipostază.

3. Lividităţile cadaverice au o nuanţă gri-cafenie în moartea prin:

a) intoxicaţie cu etanol;
b) înec;
c) intoxicaţie cu CO;
d) spânzurare;
e) intoxicaţie cu nitriţi.

4. Generalizarea definitivă a rigidităţii cadaverice survine la:

a) 12 ore;
b) 24 ore;
c) 36 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.

5. În procesul cercetării cadavrului la faţa locului, profunzimea canalului de rănire se

concretizează în?
a) faza statică;
b) faza dinamică;
c) experimentul de anchetă;
d) toate cele enumerate;
e) nici una dintre ele.

6. În procesul cercetării cadavrului la faţa locului, probele (urmele) biologice se prelevează?

a) în faza statică;
b) în faza dinamică;
c) la cercetarea suplimentară (la faţa locului);
d) în toate cele enumerate;
e) în nici una dintre ele.

7. Cine întocmește procesul-verbal de cercetare la faţa locului?

a) expertul medico-legal;
b) ofiţerul de urmărire penală;
 c) expertul criminalist;
d) judecătorul;
e) inspectorul poliţiei criminale.

8. În timpul cercetării cadavrului la faţa locului se efectuează toate acţiunile, cu excepţia:

a) constatării decesului;
b) descrierii hainelor şi stării lor;
c) descrierii modificărilor cadaverice şi gradului lor de evoluţie;
d) concretizării profunzimii canalului de rănire;
e) cercetarea particularităţilor şi leziunilor părţilor anatomice ale corpului.

9. Ce preparat medical se introduce în camera anterioară a ochilor cadavrului în procesul

cercetării la faţa locului pentru estimarea vechimii morţii?
a) pilocarpină;
b) adrenalină;
c) cofeină;
d) lobelină;
e) camfor.

10. În procesul de cercetare a cadavrului la faţa locului pot fi implicaţi toţi specialiştii, cu
excepţia:
a) pediatrul;
b) chirurgul;
c) ginecologul;
d) igienistul;
e) farmacistul.

11. Reacţia idiomusculară se produce în muşchii scheletali ai cadavrului, în condiţiile

temperaturii camerei:
a) în limitele a 6-9 ore de la deces;
b) peste 24 ore;
c) peste a 2-a zi;
d) la a 3-a zi;
e) peste o săptămână de la deces.

12. Determinarea temperaturii corpului cadavrului în fosa axilară:

a) are importanţă pentru estimarea probabilă a vechimii morţii;
b) ajută la constatarea cauzei morţii;
c) nu are importanţă practică;
d) stabileşte condiţiile de aflare a cadavrului;
e) are importanţă pentru stabilirea schimbării poziţiei corpului.

13. Subdezvoltarea ţesutului celulo-adipos subcutanat constatată la cadavre:

a) grăbește răcirea cadaverică;
b) nu are influenţă asupra răcirii cadavrului;
c) reţine răcirea cadaverică;
d) accelerează instalarea rigidităţii cadaverice;
e) încetineşte evoluţia lividităţilor cadaverice.

14. Cercetarea locului faptei şi a cadavrului la faţa locului constituie:

a) o expertiză primară;
b) o cercetare de anchetă primară;
2
 c) o reconstituire a faptei;
d) un experiment de anchetă;
e) expertiza suplimentară.

15. Perioada clinică a morţii poate dura:

a) 30 minute;
b) 5-7 minute;
c) pană la o oră;
d) pană la 2 ore;
e) 3 ore
 .

27. Care sunt măsurile efectuate de medicul legist la faţa locului în faza statică?
a) cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) descrierea poziţiei şi atitudinii cadavrului;
c) întocmirea procesului-verbal de examinare a locului faptei;
d) cercetarea leziunilor corporale;
e) prelevarea corpurilor delicte.

29. Ce documente se întocmesc la examinarea cadavrului la faţa locului?

a) procesul-verbal de cercetare la faţa locului;
b) raportul de expertiză a cadavrului;
c) ordonanţa privind expertiza medico-legală a
cadavrului; d) certificatul medical de deces;
e) concluzia consultativă pentru medicul de familie.

40. Urma de sânge produsă prin căderea picăturii pe o suprafaţă orizontală este:
a) prelingere;
b) frotiu;
c) pată;
d) ştersătură;
e) amprentă.

41. Depistarea elementelor figurate ale sângelui se stabileşte în baza:

a) metodei morfologice;
b) investigaţiei histo-chimice;
c) analizei spectrale;
d) reacţiei de precipitare;
e) metodei de absorbţie-eluţie.

42. Sângele de pe zăpadă se prelevează:

a) în eprubetă;
b) pe tifon;
c) pe cutia Petri;
d) pe vată;
e) pe hârtie.

43. Sângele de pe perete se recoltează:

a) pe tifon;
b) în eprubetă;
c) pe vată;
d) se rade pe hârtie curată;
6
 e) pe cutia Petri.

44. Ce urme se produc la căderea sângelui în cantităţi mari pe o suprafaţă neabsorbantă?

a) pete;
b) împroșcături;
c) ştersături;
d) prelingeri;
e) băltoace.

45. Care obiect se referă la corp delict de origine biologică?

a) medicamentele;
b) toxicele;
c) sperma;
d) glontele;
e) banii.

46. Fiecare medic trebuie să poată face la faţa locului totul, cu excepţia:
a) a ajuta anchetatorul în depistarea, recoltarea şi ambalarea corpurilor delicte;
b) a descrie la faţa locului urmele de sânge, spermă, păr etc.;
c) a efectua cercetarea de laborator a corpurilor delicte;
d) a ajuta ofiţerul de urmărire penală la formularea întrebărilor necesare pentru
soluţionare în cadrul examinării corpurilor delicte;
e) a efectua la faţa locului diagnosticul probabil al urmelor de sânge.

47. Picătura căzută pe un plan oblic-vertical va forma:

a) pată;
b) împroșcătură;
c) ştersătură;
d) prelingere;
e) băltoacă.

48. Sângele de la cadavru se prelevează pentru expertiza biologică:

a) în flacon;
b) pe cutia Petri;
c) pe lama de sticlă;
d) pe tampon de vată;
e) prin toate metodele sus-indicate.

49. Metoda de diagnosticare probabilă a urmelor de sânge este:

a) metoda morfologică;
b) examenul spectral;
c) proba cu apă oxigenată;
d) metoda de adsorbţie-eluţie;
e) reacţia de precipitare.
59. Particularităţile cercetării locului faptei în electrocutări sunt:
a) înlăturarea eventualei surse de curent;
b) necesitatea stabilirii locului de contact cu sursa;
c) examinarea microscopică a mărcii electrice;
d) cercetarea obiectelor metalice de pe cadavru;
e) descrierea tuturor obiectelor din încăpere.
60. În ce condiții acționează presiunea înaltă asupra organismului uman?
a) altitudine înaltă;
b) zbor la înălțimi mari;
 c) submersii la adâncimi mari;
d) spaţiu închis;
e) schimbare bruscă a poziţiei corpului.

61. În ce condiții acționează presiunea joasă a asupra organismului uman?

a) altitudine înaltă;
b) lucrări subacvatice la adâncimi mari;
c) spaţiu închis;
d) fântâni adânci;
e) schimbarea bruscă a poziţiei corpului.

62. Boala chesonierilor apare în caz de:

a) trecere bruscă de la presiune joasă la cea normală;
b) trecere bruscă de la presiune înaltă la cea normală;
c) schimbarea bruscă a poziţiei corpului;
d) altitudine înaltă;
e) aflare în spaţii închise.

64. Prin ce se manifestă acţiunea locală a temperaturilor joase?

a) degerături;
b) petele Vişnevski;
c) petele Fabrikantov;
d) poziţia "boxerului în gardă";
e) congelarea cadavrului.

65. Prin ce se manifestă acţiunea locală a temperaturilor înalte?

a) arsuri;
b) osteomielită;
c) escare;
d) marcă electrică;
e) pseudo-inelul de excoriaţie.

9
66. Unde sunt localizate petele Vişnevski?
a) pe mucoasa esofagului;
b) pe mucoasa gastrică;
c) sub pleură;
d) sub endocard;
e) pe mucoasa bazinetelor renale.

67. Unde se localizează petele Fabrikantov?

a) pe mucoasa gastrică;
b) pe mucoasa esofagului;
c) pe mucoasa intestinului subţire;
d) pe mucoasa calicelor şi bazinetelor;
e) sub pleură.

68. În ce condiții se produc petele Vişnevski?

a) arsuri;
b) hipotermie
(refrigerare); c) acţiunea
presiunii înalte; d) boala
chesonierilor;
e) electrocuţie.

69. În ce condiții se produc petele Fabrikantov?

a) arsuri masive;
b) boala chesonierilor;
c) hipotermie
(refrigerare); d) acţiunea
presiunii înalte; e)
electrocuţie.

70. La ce grad de gravitate se atribuie arsurile termice de gr. III-IV ale corpului, cu
suprafaţa mai mare de 15%?
a) vătămare uşoară;
b) vătămare medie, cu dereglarea sănătăţii de lungă durată;
c) vătămare gravă, periculoasă pentru viaţă;
d) vătămare medie, cu o incapacitate stabilă de muncă mai puţin de
1/3; e) vătămare neînsemnată.

71. După ce criteriu morfologic se califică arsurile termice?

a) profunzimea lor;
b) suprafaţa combustiei;
c) profunzimea lezării tegumentelor şi suprafaţa combustiei;
d) categoria agentului vulnerant;
e) durata tratamentului.

72. Care dintre semne se atribuie la acțiunea vitală a flacării?

a) petele Vişnevski;
b) arsurile hainelor;
c) sângele fluid;
d) congestia venoasă a organelor interne;
e) arsurile mucoasei cavităţii bucale, laringelui şi traheii.

89. Ce semn specific se observă în moartea prin

fulgeraţie? a) marca electrică;
 b) figura de trăsnet;
c) excoriaţie;
d) plagă;
e) fractură.

90. Ce semn specific se observă în moartea prin

electrocuţie? a) marca electrică;
b) figura de trăsnet;
c) excoriaţie;
d) plagă;
e) fractură.

91. Ce factor determină primordial acţiunea curentului

electric? a) sexul victimei;
b) particularităţile individuale ale organismului;
c) intensitatea curentului;
d) prezenţa maladiilor preexistente;
e) surmenajul persoanei.

98. Prin ce se manifestă efectul Joule al curentului electric asupra ţesuturilor?

a) distrofie;
b) necroză de coagulare;
c) marca electrică;
d) plăgi la locul ieşirii curentului electric;
e) sânge fluid.

100. Poziţia „boxerului în gardă” este caracteristică pentru:

a) electrotraumă;
b) aflarea cadavrului în focarul de incendiu;
c) retenţia îndelungată în apă;
d) hipotermie;
e) boala chesonierilor

102. Efectuarea expertizei medico-legale fără prezentarea ordonanţei anchetatorului:

a) este posibilă în majoritatea expertizelor;
b) nu este posibilă;
c) este posibilă doar ca excepţie;
d) ordonanţa va fi prezentată după efectuarea expertizei;
14
e) este posibilă cu acordul directorului Centrului de Medicină Legală.

103. Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de urmărire penală
expertul poartă răspundere:
a) materială;
b) disciplinară;
c) contravenţională;
d) penală;
e) civilă.

104. Medicul legist prezintă concluziile din numele:

a) său;
b) Centrului de Medicină Legală;
c) secţiei tanatologie;
d) laboratorului;
e) Ministerului Sănătăţii.

105. Pentru concluziile prezentate medicul legist poartă răspundere:

a) colectivă;
b) personală;
c) nu poartă răspundere;
d) materială;
e) socială.
110. Partea descriptivă a raportului de expertiză este semnată
de: a) procurorul care a dispus efectuarea expertizei;
b) expertul judiciar medico-legal;
c) martori asistenți;
d) martorii oculari;
e) autopsierul-infirmier.

119. Rezultatele cercetărilor medico-legale se expun în:

a) „Certificat de vizită“;
b) „Extras-trimitere“;
c) „Raport de expertiză medico-legală“;
d) „Raport de studiere medico-legală“;
e) „Raport de descriere medico-legală“.

120. Care este actul de dispunere a expertizei medico-legale?

a) cererea dispusă de către părți din inițiativa proprie;
b) încheierea instanței de judecată;
c) extras-trimitere;
d) îndreptarea de la medicul curant;
e) ordonanța organului de urmărire penală.
125. În cadrul expertizei medico-legale a leziunilor prin armă de foc medicul legist
trebuie să soluţioneze toate întrebările, cu excepţia:
a) stabilirea originii balistice a leziunii;
b) stabilirea distanţei tragerii;
c) stabilirea direcţiei canalului de rănire;
d) stabilirea genului morţii violente;
e) stabilirea tipului armei de foc.

126. Care este cauza principală de producere a defectului de ţesut din regiunea orificiului
de intrare ?
a) mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul axului său longitudinal;
b) masa considerabilă a proiectilului;
c) energia cinetică considerabilă a glonţului;
d) masa nesemnificativă a proiectilului;
e) deformarea glonţului în timpul penetrării ţesuturilor umane.

127. În care condiţii devine mai posibilă depistarea factorilor suplimentari ai tragerii în
jurul orificiului de intrare pe corpul victimei?
a) tragere de la distanţă apropiată prin obstacol;
b) tragere cu ţeava lipită neermetic;
c) tragere de la distanţă îndepărtată;
d) tragere de la distanţă apropiată din armă pneumatică;
e) tragere cu ţeava lipită ermetic.

128. Ce criterii permit stabilirea direcţiei tragerii din armă de foc?

a) microscopia canalului de rănire;
b) caracterul lezării oaselor plate;
c) caracterul leziunii transfixiante a vezicii urinare supraumplute;
d) caracterul lezării diafizelor oaselor tubulare mari;
e) toate semnele menţionate.

129. Care dintre armele enumerate nu se atribuie la cele de foc?

a) revolverul;
b) pistolul-automat;
 c) puşcă de vânătoare;
d) arma pneumatică;
e) carabina.

130. Care este factorul traumatic de bază al împuşcăturii?

a) flacăra;
b) funinginea;
c) particulele de pulbere;
d) uleiul armei;
e) proiectilul.

131. Ce element nu face parte din componența cartuşului armei de vânătoare cu alice?
a) alicele;
b) capsa;
18
 c) trăgaciul;
d) pulberea;
e) bura.

132. La factorii suplimentari ai tragerii se atribuie:

a) alicele;
b) mitraliile;
c) pulberea arsă incomplet;
d) gloanţele incendiare;
e) gloanţele trasoare.

133. La proiectile secundare se atribuie:

a) alicele;
b) pulberea arsă incomplet;
c) flacăra;
d) fragmentele din obstacolul penetrat;
e) glonţul.

134. În care consecutivitate urmează conţinutul cartuşului de vânătoare cu alice?

a) bura-pulberea-alicele-bura;
b) pulberea-bura-alicele-bura;
c) alicele-bura-pulberea-bura;
d) bura-pulberea-bura-alicele;
e) nu este o consecutivitate strictă.

135. La ce distanță de tragere se produce ștanţ-marca?

a) îndepărtată;
b) foarte îndepărtată;
c) apropiată;
d) cu ţeava lipită ermetic;
e) de la orice distanţă.

136. Inelele de excoriaţie şi ştergere din jurul plăgii balistice sunt caracteristice:
a) orificiului de ieşire;
b) orificiului de intrare;
c) orificiilor de intrare şi de ieşire;
d) aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni balistice;
e) soluţionarea acestei întrebări nu reprezintă competenţa medicului legist.

137. Ce factor traumatic a împușcăturii generează rupturi suplimentare ale marginilor

orificiului de intrare la tragere cu ţeava lipită ermetic?
a) glonţul;
b) gura ţevii;
c) gazele;
d) efectul hidrodinamic;
e) gazele şi efectul hidrodinamic.

138. Mişcarea de rotaţie a glonţului în jurul axei sale longitudinale este condiţionată de:
a) construcţia glonţului;
b) acţiunea gazelor;
c) ghinturile ţevii;
d) energia cinetică;
 e) toţi factorii menţionaţi.

139. Ce efecte produce scurtarea ţevii armei de foc?

a) mărirea distanţei de zbor a funinginii şi
pulberii; b) schimbarea traiectoriei de zbor a
glonţului;
c) deformarea şi fragmentarea
glonţului; d) polimorfismul leziunilor
balistice;
e) toate acţiunile menţionate.
156. În plăgile produse la tragere din arma de vânătoare în afara acțiunii compacte a
alicelor se depistează:
a) o plagă masivă oarbă;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) pârlirea firelor de păr;
e) multiple plăgi oarbe de dimensiuni mici.
171. În ce împrejurare din cele indicate se poate forma ștanţ-
marca? a) explozia armei de foc;
b) tragere de la distanţă
îndepărtată; c) tragere de la
distanţă apropiată; d) tragere cu
ţeava lipită;
e) leziuni prin grenade.

172. Defectul de ţesut la nivelul orificiului de intrare este caracteristic pentru

plaga: a) tăiată;
b)
înţepată; c)
despicată;
d) prin armă de
foc; e) înțepat
tăiată.

175. Factorii traumatici ai exploziei sunt:

a) unda de detonaţie şi particulele substanţelor explozibile;
b) unda de şoc a mediului ambiant;
c) schijele şi elementele dispozitivului exploziv;
d) proiectilele secundare;
e) toţi factorii menţionaţi.

178. Ce criteriu stă la baza stabilirii distanței de tragere prin armele de foc cu alice?
a) numărul alicelor;
b) forma alicelor;
c) gradul de dispersie a alicelor;
d) numărul țevilor;
e) calibrul armei de foc.

179. Ce acțiune posedă schijele dispozitivului exploziv?

a) mecanică;
b) biologică;
c) fizică;
d) termică;
e) chimică.
181. Şanţul de spânzurare nu poate fi:
a) continuu;
b) discontinuu;
c) orizontal;
25
 d) cu adâncime uniformă;
e) cu amprenta nodului.

182. În care asfixie mecanică se determină mărirea în volum a pulmonilor cu prezenţa

petelor hemoragice subpleurale pal-roşietice?
a) compresiune toraco-abdominală;
b) strangulare;
c) aspiraţie de mase vomitive;
d) spânzurare;
e) înec.

183. În care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are loc compensarea insuficienţei de
oxigen?
a) preasfictic;
b) dispnee inspiratorie;
c) dispnee expiratorie;
d) respiraţie terminală;
e) agonal.

184. Din semnele general asfixice externe fac parte toate, cu excepţia:
a) cianoza feţei;
b) lividităţi cadaverice precoce, difuze;
c) rigiditatea cataleptică;
d) hemoragii punctiforme pe conjunctivă;
e) semne de defecaţie şi ejaculare.

185. La semnele general asfixice interne se atribuie următoarele, cu excepţia:

a) supraumplerea cu sânge a compartimentelor drepte ale inimii;
b) hemoragii punctiforme subpleurale;
c) venecongestia organelor interne;
d) hemoragii în mucoasa gastrică;
e) sângele fluid.

186. Care este semnul specific extern în spânzurare?

a) şanţul de spânzurare;
b) hemoragii în mușchiul sterno-cleido-mastoidian;
c) rupturi transversale ale intimei arterelor carotide;
d) hemoragii punctiforme subpleurale;
e) masca echimotică.

187. În ce formă de asfixie mecanică fractura osului hioid şi a cartilajelor laringiene se

produce mai frecvent?
a) spânzurare;
b) strangulare;
c) sugrumare;
d) obturarea căilor respiratorii cu corpuri străine;
e) înec.

188. În ce scop se efectuează proba Bokarius?

a) stabilirea vitalităţii şanţului de spânzurare;
b) stabilirea localizării şanţului;
c) diferenţierea şanţului de spânzurare de cel de strangulare;
26
 d) stabilirea tipului laţului;
e) stabilirea lăţimii şanţului.

189. Suicidul este imposibil prin:

a) spânzurare;
b) strangulare cu laţul;
c) sufocare;
d) obturare a căilor respiratorii cu corpuri străine;
e) sugrumare.

190. Ce leziuni corporale sunt caracteristice pentru sugrumare?

a) echimoze ovale şi excoriaţii semilunare pe coapse;
b) echimoze ovale şi excoriaţii semilunare pe gât;
c) semne de luptă şi autoapărare;
d) mască echimotică;
e) şanţ de strangulare.

191. Ce modificări morfologice sunt specifice asfixiei mecanice prin compresie toraco-
abdominală?
a) masca echimotică;
b) emfizemul pulmonar pronunţat;
c) amprentele costale pe suprafeţele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) edemul pulmonar carminat;
e) fracturile osului hioid.

192. În înec se determină următoarele semne, cu excepţia:

a) petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf;
b) semnul Kruşevski;
c) amprentele costale pe suprafeţele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) edemul pulmonar carminat;
e) semnul Sveşnikov.

193. Care dintre fenomenele indicate nu este semn de retenţie a cadavrului în apă?
a) culoarea roză a tegumentelor;
b) căderea părului;
c) macerarea tegumentelor;
d) poziţia „boxerului în gardă”;
e) leziuni produse de raci, peşti, etc.

194. La ce grad de vătămare corporală se referă compresia organelor gatului, asociată

cu fenomene periculoase pentru viaţă?
a) uşoară;
b) gravă, periculoasă pentru viaţă;
c) medie, cu dereglarea sănătăţii de lungă durată;
d) medie, cu o incapacitate stabilă de muncă mai puţin de 1/3;
e) neînsemnată.

195. Ce probă se efectuează în cazul decesului prin spânzurare?

a) docimazia hidrostatică pulmonară;
b) Hoppe-Seyler;
c) Bokarius;
d) docimazia hidrostatică gastro-intestinală;
27
 e) la pneumotorace.

196. În ce formă de asfixie mecanică se efectuează proba Bokarius?

a) înec;
b) sugrumare;
c) spânzurare;
d) compresie toraco-abdominală;
e) obturare a căilor respiratorii cu corpuri străine.

197. La efectuarea probei Bokarius se utilizează:

a) microscopul;
b) lamele de sticlă;
c) cutia Petri;
d) coloranţi specifici;
e) aparatul roentgenologic.

198. Care dintre petele indicate reprezintă semn al morții rapide?

a) Liarche;
b) Tardieu;
c) Fabrikantov;
d) Minakov;
e) Vişnevski.

199. În ce formă de asfixie mecanică se formează rupturi transversale ale intimii

arterelor carotide?
a) înec;
b) spânzurare;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominală.

200. În ce formă de asfixie mecanică apare lichid în sinusul osului sfenoidal?

a) spânzurare;
b) înec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominală.

201. În ce formă de asfixie mecanică se constată spuma densă la nivelul orificiilor

nazale și bucal?
a) spânzurare;
b) înec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominală.

202. Hemoragiile difuze în picioruşele muşchilor sterno-cleido-mastoidieni în locul

inserţiei pe claviculă şi stern se formează în:
a) înec;
b) spânzurare;
c) strangulare;
d) compresie toraco-abdominală;
28
 e) sugrumare.

203. Echimozele ovale şi excoriaţiile semilunare în sugrumare sunt:

a) semne de luptă şi autoapărare;
b) semne specifice;
c) leziuni accidentale;
d) modificări postmortale;
e) leziuni prin cădere.

204. În ce formă de asfixie mecanică se întâlnește edemul carminat al plămânilor?

a) înec;
b) spânzurare;
c) compresie toraco-abdominală;
d) aspiraţia maselor vomitive;
e) sugrumare.

205. Şanţul orizontal, continuu, cu adâncime uniformă este caracteristic pentru:

a) spânzurare;
b) strangulare;
c) asfixie prin compresie;
d) luptă şi autoapărare;
e) leziuni accidentale.

206. Obturarea căilor respiratorii cu corpuri străine reprezintă:

a) asfixie prin strangulare;
b) asfixie prin obturare; c)
asfixie prin compresie; d)
asfixie cu aer confinat; e)
anoxie de transport.

207. Care dintre semnele morţii prin compresie toraco-abdominală poate apărea
postmortem?
a) petele Tardieu;
b) masca echimotică;
c) edemul carminat al plămânilor;
d) petele Minakov;
e) edemul cerebral.

208. În cât timp survine decesul în asfixii mecanice?

a) 1-2 minute;
b) 5-6 minute;
c) 30 minute;
d) 10-15 minute;
e) 40-50 minute

258. În ce caz se depistează masca echimotică?

a) sindromului morţii subite la copil;
b) moarte rapidă;
c) compresiune toraco-abdominală;
d) traumă cranio-cerebrală deschisă;
e) moarte subită.

259. Planctonul poate fi depistat în sânge şi rinichi în caz de:

a) spânzurare;
 b) compresie toraco-abdominală;
c) retenţie a cadavrului în apă;
d) înec;
e) asfixie mecanică prin obturarea cailor respiratorii cu corp străin.

260. Pe ce suprafață a gâtului este situată amprenta nodului latului la spânzurare tipică?
a) anterioară;
b) posterioară;
c) lateral stânga;
d) lateral dreapta;
e) nu se determină.

261. Unice corpuri străine mici se determină în căile respiratorii în cazul morții prin:
a) spânzurare;
 b) strangulare cu latul;
c) sufocare;
d) înec;
e) sugrumare.

262. Care este mecanismul formării edemului carminat?

a) lipsa stării agonale;
b) suprasaturarea sângelui cu oxigen;
c) concentrația sporită a monoxidului de carbon în sânge;
d) dereglări ale circulației sanguine;
e) întreprinderea măsurilor de resuscitare.

263. În medicina legală, drept nou-născut este considerat pruncul care a trăit după
naştere:
a) mai mult de 24 ore;
b) pană la 24 ore;
c) 3 zile;
d) 1 săptămână;
e) 28 zile.

264. În cât timp de la naștere are loc dispariţia bosei sero-sanguine?

a) 10 ore;
b) 20 ore;
c) 2-3 zile;
d) 10 zile;
e) 1 lună.

265. Care este masa corpului unui nou-născut la termen?

a) 2 kg;
b) 3,5 kg;
c) 500 gr;
d) 1000 gr;
e) 1500 gr.

266. Fătul născut la termen se consideră în baza:

a) taliei de 35 cm;
b) termenului aflării în uterul matern de 10 luni obstetricale;
c) termenului aflării în uterul matern de 8 luni obstetricale;
d) masei corpului de 2 kg;
e) circumferinţei capului de 25cm.

267. Fătul născut matur se consideră în baza:

a) taliei de 40 cm;
b) termenului aflării în uterul matern de 8 luni obstetricale;
c) gradului dezvoltării fizice la momentul naşterii;
d) lungimii corpului 25cm;
e) circumferinţei capului 20cm.

268. Care este lungimea corpului nou-născutului la termen?

a) pană la 50cm;
b) 50-55cm;
c) 35-40cm;
37
 d) 70cm;
e) pană la 35cm.

269. Ce reprezintă viabilitatea nou-născutului?

a) gradul dezvoltării fizice a fătului la momentul naşterii;
b) posibilitatea continuării vieţii în afara organismului matern;
c) imposibilitatea continuării vieţii în afara organismului matern;
d) masa mai mică de 1000 gr;
e) lungimea corpului până la 35 cm.

270. Probele docimaziei hidrostatice pulmonare şi gastro-intestinale se efectuează pentru

estimarea:
a) vieţii extrauterine;
b) duratei vieţii intrauterine;
c) viabilităţii fătului;
d) pruncuciderii;
e) cauzei morţii.

271. Care este lungimea cordonului ombilical al fătului la termen de 10 luni

obstetricale? a) 35cm;
b) 40cm;
c) 50cm;
d) 20cm;
e) 15cm.

272. Pruncuciderea este o noţiune:

a) medicală;
b) juridică;
c) habituală;
d) biologică;
e) socială.

273. La ce termen de la naşterea pruncului în jurul cordonului ombilical se formează

inelul de demarcare?
a) peste 1-2 ore;
b) peste 24 ore;
c) peste 3 zile;
d) la a 7-a zi;
e) imediat după naştere.

274. Din punct de vedere medico-legal pruncuciderea reprezintă omorârea pruncului:

a) de propria lui mamă sau tată pană la naştere;
b) de propriul lui tată în timpul naşterii;
c) de propria lui mamă peste o săptămână de la naştere;
d) de propria lui mamă la naştere sau imediat după naștere;
e) de propriul lui tată peste o săptămână de la naştere;

275. Ce stare caracterizează nucleele Beclard cu cca.10 mm în diametru?

a) prunc neviabil;
b) prunc născut mort;
c) prunc născut viu;
d) prunc născut matur;
38
 e) nou-născut prematur

276. Cum se interpretează agenezia ambilor rinichi la un prunc?

a) prunc născut la termen;
b) nou-născut;
c) prunc născut mort;
d) pruncucidere;
e) prunc neviabil.

277. Despre ce indică pulmonii neexpansionaţi de consistenţă cărnoasă?

a) prunc neviabil;
b) prunc născut la termen;
c) nou-născut;
d) prunc născut mort;
e) prunc viabil.

278. Despre ce indică cordonul ombilical proaspăt, umed, fără inel de demarcare?
a) pruncucidere;
b) prunc neviabil;
c) prunc născut la termen;
d) nou-născut;
e) prunc viabil.

279. Ce criteriu stă la baza determinării duratei vieţii intrauterine a fătului?

a) lungimea fătului;
b) masa placentei;
c) gradul de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer;
d) dimensiunile placentei;
e) gradul de aerare a pulmonilor.

280. Nucleele de osificare Beclard se cercetează pentru stabilirea:

a) cauzei morţii;
b) vechimii morţii;
c) diagnosticului pozitiv de nou-născut;
d) maturităţii;
e) viabilităţii.

303. Bosa sero-sanguină se depistează la:

a) cadavrele nou-născuţilor;
b) trauma auto;
c) leziuni prin arme de foc;
d) pneumonie seroasă;
e) trauma cranio-cerebrală gravă.

304. În ce cazuri docimazia hidrostatică gastrointestinală este negativă?

a) ventilaţie pulmonară artificială;
b) prunc născut viu;
c) prunc născut mort;
42
 d) cadavru congelat;
e) stare de putrefacție.

305. Ce fel de noțiune este violul?

a) medicală;
b) juridică;
c) habituală;
d) biologică;
e) socială.

306. Cine califică acțiunile perverse drept infracțiune?

a) instanța de judecată;
b) martorii;
c) medicul legist;
d) obstetricianul-ginecolog;
e) comisia medicală.

307. Cine ridică de la victimă hainele pentru expertiza ulterioară?

a) medicul legist;
b) martorii asistenţi;
c) ofiţerul de urmărire penală;
d) judecătorul;
e) criminalistul.

308. Cine ridică de la victimă probele biologice în cazul agresiunii sexuale?

a) ofiţerul de urmărire penală;
b) martorii asistenţi;
c) medicul legist;
d) judecătorul;
e) asistenta medicală.

309. La ce termen de la deflorare marginile rupturilor himenale pot fi edemaţiate,

sângerânde, echimotice?
a) 1-2 zile;
b) 10 zile;
c) 2 săptămâni;
d) 1 săptămână;
e) 5-6 zile.

310. Ce semn tardiv al raportului sexual poate fi constatat la femeile care trăiesc viaţă
sexuală?
a) prezenţa spermei în căile genitale;
b) prezenţa rupturilor himenale vechi;
c) sarcina;
d) prezenţa sângelui bănuitului;
e) prezenţa firelor de păr ale bănuitului.

311. Ruptura veche o diferențiem de crestătură naturală prin următorul semn:

a) ruptura himenului ajunge pană la baza de inserţie;
b) marginile rupturii sunt îngroșate, sidefii;
c) ruptura himenului nu corespunde localizării pliurilor longitudinale vaginale;
d) forma de unghi a rupturii;
43
 e) localizarea rupturii în porţiunile postero-inferioare ale himenului.

312. Unul dintre semnele recente ale raportului sexual la bănuit

este: a) prezenţa maladiilor venerice;
b) prezenţa cicatricei în locul rupturii frenului
prepuţial; c) ruptura sângerândă a frenului prepuţial;
d) prezenţa leziunilor pe corpul
victimei; e) leziuni ale hainelor
bănuitului.

313. În care caz este necesară stabilirea sexului

persoanei? a) viol;
b) acţiuni de
desfrânare; c)
hermafroditism;
d) pederastie;
e) stabilire a maturităţii sexuale.

314. Prin ce se manifestă hermafroditismul adevărat?

a) prezenţa ovarelor şi caracterelor sexuale secundare
masculine; b) prezenţa ovarelor şi caracterelor sexuale
secundare feminine;
c) prezenţa testiculelor şi caracterelor sexuale secundare
masculine; d) prezenţa testiculelor şi caracterelor sexuale
secundare feminine;
e) prezenţa concomitentă a ovarelor şi testiculelor cu manifestarea caracterelor
sexuale secundare feminine şi masculine.

333. Ce subînțelege prin virginitate feminină?

a) himen intact;
b) nu a avut niciodată relații sexuale vaginale;
c) nu a avut niciodată relații anale;
46
 d) nu a avut niciodată relații orale;
e) nu a avut niciodată orice relații sexuale.

334. Ce fractură se produce prin traversarea capului cu roata automobilului în direcţie

transversală?
a) înfundată;
b) liniară;
c) cominutivă;
d) în terase;
e) orificială.

335. Indicaţi direcţia deplasării prin inerţie a corpului şoferului în salonul automobilului
la coliziune frontală:
a) posterioară;
b) anterioară;
c) spre dreapta;
d) spre stânga;
e) nu se deplasează.

336. La traumatismul auto se atribuie leziunile corporale produse în urma:

a) exploziei motorului automobilului;
b) exploziei rezervorului automobilului;
c) intoxicaţiei cu СО în automobil;
d) acţiunii automobilului aflat în mişcare;
e) morţii subite în automobil.

337. Precizați mecanismul de bază de formare a leziunilor corporale în traumatismul

auto?
a) lovirea cu părţile automobilului;
b) traversarea corpului cu roţile;
c) traumatismul în salonul automobilului;
d) explozia motorului automobilului;
e) acţiunea factorului termic.

338. Fractura-bară (bumper) se produce în următorul tip de traumatism auto:

a) traumă în salonul automobilului;
b) traversarea corpului cu roţile automobilului;
c) ciocnirea automobilului cu pietonul;
d) cădere din automobilul în mişcare;
e) compresiunea corpului de carosabil.

339. În traumatismul auto mortal, ce problemă nu ține de competența medicului legist?

a) cauza decesului;
b) leziunile corporale depistate pe cadavru;
c) timpul survenirii decesului;
d) culpabilitatea şoferului;
e) prezenţa stării de ebrietate.

340. În ce tip de traumatism auto se formează amprenta benzii de rulare a pneului pe

haine şi corp?
a) ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) traumatismul în salonul automobilului;
47
 c) traversarea corpului cu roţile;
d) căderea din automobilul aflat în mişcare;
e) compresiunea pietonului prin caroseria camionului de copac.

341. Identificați leziunea specifică pentru traumatismul

auto? a) dezmembrarea corpului;
b) fractura cominutivă a oaselor craniene;
c) amprenta căptuşelii radiatorului pe
corp; d) fracturi multiple ale oaselor
bazinului; e) fractura-bară (bumper).

342. Ciocnirea primară a autoturismului cu pietonul se realizează la

nivelul: a) capului;
b) gatului;
c)
toracelui;
d) membrelor
superioare; e)
gambelor.

343. Ce formă are eschilul osos în fractura-bară

(bumper)? a) rotundă;
b)
triunghiulară;
c) ovală;
d)
pentagonală;
e) pătrată.

344. În cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul, punctul de contact se va afla

mai frecvent:
a) mai sus de centrul de
greutate; b) mai jos de centrul
de greutate; c) la nivelul
centrului de greutate; d) la
nivelul capului;
e) la nivelul centurii scapulare.

368. Leziunile produse prin precipitare se clasifică în:

a) locale;
b) la distanță;
c) specifice;
d) caracteristice;
e) necaracteristice.

51
371. În funcție de accelerație, căderea simplă poate fi:
a) activă;
b) pasivă;
c) în trepte;
d) din automobilul aflat în mișcare;
e) liberă.
372. Schimbările ireversibile în S.N.C. se instalează imediat după:
a) pierderea cunoştinţei;
b) pauza terminală;
c) moartea clinică;
d) perioada agonală;
e) moartea biologică.

373. Peste cât timp după moarte temperatura cadavrului se egalează cu cea a mediului
ambiant (temperatura aerului fiind de +18ºC)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) spre sfârșitul primei zile;
d) spre sfârșitul zilei a doua;
e) peste 5 zile.

374. Care este mecanismul formării lividităţilor cadaverice?

a) scăderea tonusului muscular;
b) schimbarea proprietăţilor fizico-chimice ale sângelui;
c) deplasarea postmortem a sângelui prin vase în părţile declive ale corpului;
d) scăderea densităţii sângelui în vase;
e) creşterea permeabilităţii vaselor sanguine.

375. Ce culoare au lividităţile cadaverice în intoxicaţia cu CO?

a) brună;
b) albastru-violacee;
c) surie;
d) roz-roşietică;
e) surie-brună.

376. Lividităţile cadaverice vor fi mai pronunţate în moartea prin:

52
 a) hemoragie externă din vasele sanguine cervicale;
b) nefrită cronică cu uremie;
c) traumă cranio-cerebrală cu hemoragie;
d) asfixie mecanică;
e) fractură deschisă a femurului cu lezarea vaselor.

377. Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă, începe rezoluţia rigidităţii
cadaverice?
a) peste 12 h;
b) peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.

378. Când apar petele L′Arche?

a) în poziţia cadavrului cu faţa în jos;
b) în cazul congestiei conjunctivei palpebrale;
c) în cazul desecării sclerei ochilor deschişi;
d) în cazul desecării sclerei ochilor închiși;
e) în cazul feţei acoperite cu pământ.

379. Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe corpul unui spânzurat în poziţie
verticală?
a) pe spate, fese, suprafaţa posterioară;
b) pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şi feţei;
c) pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a trunchiului, pe mâini şi plante;
d) pe suprafaţa laterală a trunchiului;
e) pe toată suprafaţa corpului.

380. Peste cât timp după moarte lividităţile cadaverice pot să se deplaseze complet, la
schimbarea poziţiei cadavrului?
a) peste 4-5 h;
b) peste 48 h;
c) peste 12-15 h;
d) peste 24 h;
e) peste 36 h.

381. Cât timp a trecut de la moarte dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar
complet?
a) pană la 12-15 h;
b) de la 15 pană la 36 h;
c) pană la 48 h;
d) de la 48 pană la 72 h;
e) peste 72 h.

382. Dintre semnele certe ale morţii face parte:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa reflexelor;
c) electroencefalograma „mută”;
d) lipsa respiraţiei;
e) absenţa cunoştinţei.

53
383. Din ce cauză pielea în caz de putrefacţie are culoarea verde-cenuşie?
a) din cauza formării methemoglobinei;
b) din cauza formării verdhemocromogenului.
c) din cauza imbibiţiei ţesuturilor subcutanate cu sânge hemolizat;
d) din cauza formării sulfhemoglobinei şi a sulfurii de fier;
e) din cauza formării carboxihemoglobinei;

384. Ce condiţii favorizează saponificarea cadavrelor?

a) sol uscat, bine afânat;
b) mediu umed, neaerat;
c) mediu umed, bine aerat;
d) teren mlăştinos cu reacţie acidă puternică;
e) mediu uscat cu temperatură crescută.

385. Decizia despre întreruperea măsurilor de reanimare poate fi luată de către:

a) medicul legist;
b) medicul reanimatolog;
c) medicul stomatolog;
d) comisia medicilor specialişti;
e) medicul farmacist.

386. În aceleaşi condiţii de păstrare care cadavru se va răci mai repede?

a) a unui adult;
b) a unui nou-născut;
c) a unei persoane caşectice;
d) a unei persoane obeze;
e) a unui copil.

387. Ce culoare au lividităţile cadaverice în intoxicaţie cu substanţe

methemoglobinizante?
a) roz-roşietică;
b) albastru-violacee;
c) roşie-violacee;
d) brună;
e) roşu-aprins.

389. În ce regiuni ale corpului apar primele semne de putrefacţie?

a) pe faţă şi gât;
b) pe coapse şi gambe;
c) în regiunile declive ale corpului;
d) pe torace şi membrele superioare;
e) în fosele iliace.

390. Care dintre modificările cadaverice indicate nu se atribuie la cele precoce?

a) mumificarea;
54
 b) deshidratarea;
c) răcirea;
d) rigiditatea cadaverică;
e) lividităţile cadaverice.

391. Care dintre modificările cadaverice indicate nu se atribuie la cele tardive?

a) rigiditatea cadaverică;
b) putrefacţia;
c) mumificarea;
d) lignificarea;
e) saponificarea.

392. Rigiditatea cadaverică poate lipsi peste 6 ore de la deces pe cadavrul:

a) unui bărbat;
b) unei femei;
c) în intoxicaţie cu CO;
d) în spânzurare;
e) unui nou-născut.

393. Peste cât timp de la deces rigiditatea cadaverică dispare complet?

a) 2-4 ore;
b) 12 ore;
c) 24 ore;
d) 3 zile;
e) câteva minute de la deces.

394. Petele L′Arche sunt o manifestare a:

a) lividităţilor cadaverice;
b) rigidităţii cadaverice;
c) deshidratării cadavrului;
d) autolizei;
e) putrefacţiei.

395. Examenul entomologic se bazează pe:

a) tabloul histopatologic al modificărilor în organe;
b) legitatea dezvoltării pe cadavru a diferitor insecte;
c) cercetarea spectrală a sângelui;
d) metodele botanice;
e) metodele imunologice.

396. Gradul de macerare a tegumentelor indică:

a) cauza morţii;
b) durata aflării cadavrului în apă;
c) durata stării agonale;
d) adâncimea bazinului cu apă;
e) categoria morţii.

397. Care modificare cadaverică permite stabilirea schimbării poziţiei cadavrului?

a) deshidratarea cadaverică;
b) lividităţile cadaverice;
c) autoliza;
d) saponificarea;
55
 e) congelarea cadavrului.

398. Proba Magnus se bazează pe:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiraţiei;
c) comprimarea unui deget la bază printr-o ligatură;
d) comprimarea bilaterală a globului ocular;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.

399. Proba Beloglazov se bazează pe:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiraţiei;
c) comprimarea unui deget la bază printr-o ligatură;
d) comprimarea bilaterală a globului ocular şi schimbarea formei pupilei;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.

400. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar şi se
restabilesc peste 5 secunde?
a) 15-29 ore;
b) 6-8 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.

401. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice nu-şi
modifică culoarea?
a) 4-5 ore;
b) 12 ore;
c) 48 ore;
d) 16 ore;
e) 20 ore.

402. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice pălesc şi se
restabilesc peste 3-5 minute?
a) 4-5 ore;
b) 10 ore;
c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
e) 16-18 ore.

403. Ce culoare a lividităţilor cadaverice şi a tegumentelor determină interacţiunea

hidrogenului sulfurat cu hemoglobina?
a) violacee-albăstrie;
b) violacee;
c) verde;
d) cafenie;
e) roşie.

404. Timpul necesar pentru mumificarea completă a cadavrului unui om adult este de:
a) câteva ore;
b) 2-3 zile;
c) 1 săptămână;
56
 d) 2 săptămâni; e)
câteva luni.

405. În structura cauzelor morţii subite predomină maladiile aparatului:

a) cardio-vascular;
b) SNC;
c) digestiv; d)
respirator; e)
endocrin.
433. Cine recoltează probele biologice pentru cercetări de laborator în cazurile autopsiei
medico-legale a cadavrelor?
a) medicul legist;
b) anchetator;
c) procuror;
d) medicul clinician;
e) judecător

450. În ce caz se efectuează proba la pneumotorace?

a) electrocuţie;
b) înec;
c) traumă a plămânilor;
d) spânzurare;
e) hemoragie acută.

451. Ce instrument se utilizează pentru cercetarea lividităţilor cadaverice în scopul

determinării vechimii morţii?
a) fotometru;
b) colorimetru;
c) dinamometru;
d) spectroscop;
e) cromatograf.

452. Care dintre cele indicate este o stare terminală ireversibilă?

a) agonia;
b) moartea clinică;
c) moartea biologică;
d) pauza terminală;
e) hipotonia accentuată.

454. Ce acțiune au toxicele corosive preponderent?

a) rezorbtivă;
b) locală;
c) cumulativă;
d) locală şi rezorbtivă concomitent;
e) hemolitică.

63
455. Ce substanțe toxice generează necroză de tip colicvatic?
a) bazele;
b) acizii;
c) toxicele distructive;
d) toxicele funcţionale;
e) alcoolul etilic.

456. Ce substanțe toxice generează necroză de tip coagulant?

a) bazele;
b) acizii;
c) toxicele distructive;
d) toxicele funcţionale;
e) toxicele hematice.

457. Care este mecanismul de acţiune al arsenicului în intoxicaţii acute?

a) capilaro-toxic;
b) hemolitic;
c) paralizia centrului respiraţiei;
d) inducerea stopului cardiac;
e) insuficienţa hepatică acută.

458. Care este mecanismul de acţiune al monoxidului de carbon (CO)?

a) termic;
b) legarea hemoglobinei (formarea carboxihemoglobinei);
c) schimbarea valenţei fierului;
d) paralizia centrului de respiraţie;
e) caustic.

459. Care este mecanismul de acţiune al toxicelor methemoglobinizante?

a) legarea hemoglobinei;
b) schimbarea valenţei fierului;
c) dereglarea respiraţiei celulare;
d) paralizia centrului respirator;
e) inducerea stopului cardiac.

460. Lividităţile cadaverice roşu-aprinse se determină in intoxicaţia cu:

a) acid acetic;
b) fenol;
c) CO;
d) acid sulfuric;
e) baze.

461. Lividităţile cadaverice brune se determină în intoxicaţia cu:

a) acid acetic;
b) CO;
c) toxice methemoglobinizante;
d) acid fosforic;
e) baze.

462. Care este conţinutul letal de carboxihemoglobină?

a) până la 5%;
b) 10%;
64
 c) 15%;
d) 30%;
e) mai mult de 80%.

463. Ce semn dintre cele indicate caracterizează moartea prin intoxicaţie cu toxice
methemoglobinizante?
a) sângele fluid;
b) congestia organelor interne;
c) lividităţile cadaverice albastru-întunecate;
d) culoarea brună a sângelui, muşchilor, organelor interne;
e) distrofia hepatică şi renală acută.

464. Care este mecanismul principal de acţiune a cianurilor?

a) paralizia centrului respirator;
b) blocarea citocromoxidazei celulare;
c) dereglarea echilibrului acido-bazic;
d) transformarea hemoglobinei în methemoglobină;
e) hemoliza eritrocitelor.

465. În cazul depistării etanolului doar în urină poate fi soluţionată întrebarea referitor
la:
a) gradul de ebrietate alcoolică;
b) cantitatea de alcool îngerată;
c) consumarea alcoolului;
d) caracterul alimentelor ingerate;
e) tipul băuturilor alcoolice.

466. Starea de ebrietate uşoară corespunde următoarei concentraţii de alcool în sânge:

a) până la 0,3‰;
b) 0,5‰;
c) 2‰;
d) 2,5‰;
e) 5‰.

467. Starea de ebrietate medie corespunde următoarei concentraţii de alcool în sânge:

a) până la 0,3‰;
b) 0,5‰;
c) 2‰;
d) 3‰;
e) 5‰.

468. Starea de ebrietate gravă corespunde următoarei concentraţii de alcool în sânge:

a) până la 0,3‰;
b) 1‰;
c) 2‰;
d) 2,7‰;
e) 4‰.

469. Hemoliza recentă pe cadavru se manifestă prin:

a) lividităţi cadaverice roşu-aprinse;
b) lividităţi cadaverice brune;
c) imbibiţie precoce a intimei arterelor de calibru mare;
65
 d) colită ulceroasă;
e) necroză de tip colicvatic.

470. Ce toxic conține ciuperca „zbârciogul gras”?

a) amanitotoxină;
b) amanitohemolizină;
c) acid helvelic;
d) cicutotoxină;
e) muscaridină.

498. Care este surogatul alcoolului cu pericol iminent?

a) apa de colonie;
b) loţiunile cosmetice
c) tincturile pe bază de alcool;
d) spirtul;
e) etilenglicolul.

503. Ce reprezintă idiosincrazia?

a) un răspuns necaracteristic al unui subiect la o substanţă chimică;
b) o reacţie adversă;
c) o intoleranţă la administrarea substanţei;
d) o deprindere faţă de toxic;
e) o manifestare a toxicităţii substanţei.

511. Prin ce se caracterizează o excoriație cu o vechime de 2-3 zile?

a) lipsa crustei;
b) are aspectul unui sector depigmentat, fără crustă;
c) acoperită cu crustă, situată deasupra nivelului tegumentelor adiacente;
d) acoperită cu crustă, situată la nivelul tegumentelor;
e) acoperită cu crustă, situată deasupra nivelului tegumentelor, cu decolare
marginală.

512. Consecutivitatea producerii leziunilor corporale poate fi stabilită în baza:

a) modificării culorii echimozei;
b) gradului de exprimare a modificărilor de reactivitate;
c) volumului hemoragiei;
d) necorespunderii plăgii cutanate cu canalul plăgii înţepate-tăiate (înțepate, balistice)
penetrante în cavitatea toracică;
e) tuturor semnelor indicate.

513. Mecanismul de bază în producerea a plăgii înțepate este:

a) secţionarea ţesuturilor;
b) ruperea ţesuturilor;
c) îndepărtarea ţesuturilor de la centru spre periferie;
d) compresia ţesuturilor;
e) extensia ţesuturilor.
514. Drept semn de diferenţiere a plăgii înțepat-tăiate de cea tăiată este:
a) un capăt ascuţit, altul rotunjit;
b) ambele capete sunt ascuţite;
c) margini neregulate;
d) ambele capete rotunjite;
e) margini excoriate.

515. Expertiza gradului de gravitate a vătămării corporale poate fi efectuată în baza

oricărui din următoarele documente indicate mai jos, cu excepţia:
a) hotărârii instanței de judecată;
b) ordonanţei procurorului;
c) ordonanţei ofiţerului inspectoratului de poliţie;
d) indicaţiei în scris a primarului;
e) ordonanţei inspectorului poliţiei de patrulare.

516. Leziunea corporală poate fi calificată drept desfigurare a feţei de către:

a) medicul legist;
b) chirurgul maxilo-facial;
c) medicul cosmetolog;
d) comisia formată din medicii indicaţi;
e) instanţa de judecată.

517. Ce culoare nu poate avea o echimoză recentă?

a) roşie;
b) roşie-albăstrie;
c) violacee;
d) violacee-închisă;
e) violacee cu nuanţă verzuie.

518. Plaga plesnită este o varietate a plăgii:

a) contuze;
b) despicate;
c) tăiate;
d) înțepate;
e) înțepat-tăiate.

519. Indicați semnul morfologic de bază prin care plaga tăiată se deosebeşte de cea
contuză:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) adâncimea;
d) volumul hemoragiei;
e) lipsa punţilor de ţesut conjunctiv.

520. Precizați semnul morfologic de bază al plăgii despicate:

a) capete rotunjite;
b) margini neexcoriate;
c) hemoragie abundentă;
d) lezarea ţesutului osos subiacent;
e) margini regulate.
72
521. Care întrebare depășește competența medicului legist?
a) tipul leziunii;
b) vechimea leziunilor;
c) obiectul vulnerant şi mecanismul de producere a leziunii;
d) gradul de gravitate;
e) volumul incapacităţii profesionale de muncă.

522. Care este criteriul de apreciere a gravităţii vătămării corporale a leziunilor

abdomenului, penetrante în cavitatea peritoneală?
a) volumul incapacităţii generale de muncă;
b) pericolul pentru viaţă;
c) durata dereglării sănătăţii;
d) nici unul dintre cele indicate;
e) toate cele indicate.

523. Excoriaţia reprezintă o dereglare a integrităţii:

a) epidermei;
b) vaselor sanguine ale tegumentelor;
c) epidermei şi dermului;
d) epidermei, dermului şi ţesuturilor subiacente;
e) tegumentelor până la nivelul stratului bazal.

524. Care este mecanismul de bază de producere al excoriaţiilor?

a) lovirea;
b) compresiunea;
c) extensiunea;
d) fricţiunea;
e) comoţia.

525. Care este cauza modificării culorii echimozei?

a) formarea carboxihemoglobinei;
b) creşterea permeabilităţii vaselor;
c) formarea verdhemocromogenului şi biliverdinei;
d) hemoliza eritrocitelor cu eliberarea hemoglobinei în patul vascular;
e) procesul inflamator local.

526. Plaga plesnită poate fi produsă prin lovire cu un obiect contondent la nivelul:
a) coapsei;
b) feselor;
c) abdomenului;
d) capului;
e) tuturor regiunilor anatomice indicate.

527. La înțepătoare se atribuie obiectele cu:

a) lamă cu o margine ascuţită;
b) lamă cu 2 margini ascuţite;
c) lamă cu margine şi vârf ascuţit;
d) suprafaţă de interacţiune plată;
e) vârf ascuţit şi formă alungită.

528. Cum sunt marginile plăgilor tăiate şi înțepat-tăiate?

73
 a) neregulate;
b) microzimţate;
c) echimotice;
d) regulate;
e) excoriate.

529. În ce porțiune plaga tăiată este mai profundă?

a) la început;
b) la mijloc;
c) la sfârșit;
d) are adâncime uniformă;
e) la început și sfârșit.

530. Ce reprezintă echimoza?

a) o hemoragie cavitară;
b) o hemoragie în ţesutul muscular;
c) o hemoragie cutanată şi subcutanată;
d) o hemoragie per diapedesum;
e) dilatare funcţională a vaselor pieii.

531. Punţile tisulare localizate la fundul plăgii sunt caracteristice pentru:

a) plăgile tăiate;
b) plăgile înțepate;
c) plăgile înțepat-tăiate;
d) plăgile contuze;
e) plăgile despicate.

532. Cum se numește plaga produsă prin acţiunea obiectului contondent?

a) balistică;
b) despicată;
c) tăiată;
d) contuză;
e) înțepată.

533. În care cazuri este posibilă stabilirea mai exactă a lungimii lamei în baza
lungimii canalului de rănire a plăgilor înțepate şi înțepat-tăiate?
a) plagă penetrantă în cavitatea abdominală;
b) plagă în regiunea feselor;
c) plagă transfixiantă a cutiei toracice;
d) plagă penetrantă în cavitatea toracică;
e) plagă a suprafeţei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale.

534. În baza cărui semn se stabileşte vechimea echimozei?

a) culoare;
b) formă;
c) dimensiuni;
d) circumstanţele faptei;
e) localizare.

535. Plaga tăiată nu poate fi:

a) liniară;
b) arcuită;
74
 c) în zig-zag;
d) în lambou;
e) în pană.

536. În cazul pierderii unuia dintre ochii sănătoşi gradul de gravitate se stabileşte în baza
următorului criteriu:
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) desfigurarea feţei.

537. Tortura și tratamentele inumane reprezintă:

a) vătămări corporale grave;
b) vătămări corporale medii;
c) vătămări corporale uşoare;
d) vătămări corporale neînsemnate;
e) acţiuni cu producerea unor suferinţe deosebite.

538. În baza cărui criteriu se stabilește gradul de gravitate al unei plăgi tăiate a braţului
cu lezarea arterei brahiale?
a) pericol pentru viaţă;
b) dereglarea sănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţiei lui;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) volumul hemoragiei.

539. Drept criterii de apreciere a gradului de vătămare corporală sunt toate, cu excepţia:
a) pericolul pentru viaţă;
b) durata dereglării sănătăţii;
c) volumul incapacităţii profesionale de muncă;
d) volumul incapacităţii generale de muncă;
e) consecinţele traumei neprimejdioase pentru viață.

540. Care este gradul de gravitate al unei plăgi înțepate, penetrante în cavitatea
abdominală fără lezarea organelor interne?
a) vătămare corporală gravă;
b) vătămare corporală uşoară;
c) vătămare corporală medie;
d) vătămare corporală neînsemnată;
e) gradul de gravitate depinde de starea generală a sănătăţii victimei.

541. Dereglarea sănătăţii de lungă durată, cauzată de leziune, reprezintă termenul de:
a) 6 zile;
b) 10 zile;
c) mai mult de 21 zile;
d) 20 zile;
e) 14 zile.

542. Drept incapacitate generală stabilă însemnată de muncă, în cazul vătămărilor

corporale medii, se consideră următorul volum:
a) de la 10% la 33%;
75
 b) mai mult de 33%;
c) până la 10%;
d) până la 5%;
e) mai mult de 50%.

543. Drept incapacitate generală stabilă neînsemnată de muncă se consideră următorul

volum:
a) pană la 33%;
b) pană la 10%;
c) 15%;
d) 11%;
e) 25%.

544. Problema reparabilităţii leziunii feţei ţine de competenţa:

a) instanţei de judecată;
b) medicului cosmetolog;
c) chirurgului;
d) medicului legist;
e) directorului clinicii.

545. Cărui domeniu aparține noțiunea de tortură:

a) social;
b) medical; c)
juridic; d)
biologic; e)
habitual.

546. Pe ce criteriu se bazează aprecierea gradului de gravitate al rupturilor himenale?

a) incapacitate generală, stabilă a muncii;
b) pericol pentru viaţă;
c) durata dereglării sănătăţii;
d) perversiunea acţiunilor;
e) incapacitate profesională stabilă a muncii.

547. În ce document se expun rezultatele expertizei medico-legale de apreciere a

gradului de vătămare corporală?
a) raportul de expertiză medico-legală; b)
raportul de examinare medico-legală; c)
procesul-verbal de examinare;
d) raportul de constatare medico-legală;
e) certificatul medico-legal.

573. Ce document se întocmește în urma expertizei

persoanelor? a) certificat medico-legal;
b) buletin de concediu medical;
c) proces-verbal de audiere a persoanei;
d) proces-verbal de examinare a
persoanei; e) raport de expertiză medico-
legală.

593. Dereglarea sănătăţii de scurtă durată condiţionată de traumă constituie:

82
 a) mai mult de 21
zile; b) 10 zile;
c) 20
zile; d)
5 zile; e)
2 luni.

594. Desfigurarea ireparabilă a feţei este stabilită de

către: a) medicul legist;
b) medicul
cosmetolog; c)
instanţa de judecată;
d) anchetator;
e) comisia de experţi.

617. În ce caz se depistează petele Minakov?

a) hemoragii abundente;
b) hemoragii acute;
c) intoxicaţii cu ciuperci;
d) spânzurare;
e) electrocuţie.

621. Din ce categorie de factori traumatici fac parte obiectele contondente?

a) mecanici
b) fizici
c) chimici
d)biologici e)
psihici

623. Acordarea asistenței medicale începe cu:

a) aflarea acuzelor;
b) culegerea anamnezei;
c) examenul fizic al pacientului;
d) cercetările paraclinice;
e) obținerea consimțământului pacientului.
624. Consimțământul pacientului:
a) nu este necesar în procesul acordării asistenței medicale;
b) este necesar doar pentru anumite categorii de pacienți;
c) este necesar pentru orice prestaţie medicală propusă;
d) este necesar doar pentru intervențiile cu caracter invaziv;
e) este inutil deoarece medicul decide singur ce este mai bine pentru pacient.
625. În caz de pericol de moarte iminentă sau de ameninţare gravă a sănătăţii pacientului, în
lipsa
reprezentantului legal sau a rudei apropiate, medicul trebuie să:
a) aștepte rudele sau reprezentantul legal al pacientului;
b) solicite acordul conducătorului instituției pentru intervenție medicală;
c) solicite acordul consiliului pentru intervenție medicală;
d) intervină în scopul salvării vieții pacientului;
e) solicite acordul juristului instituției pentru intervenție medicală.
626. Pentru pacienții cu vârsta sub 16 ani consimțământul este oferit de către:
a) pedagog;
b) reprezentantul său legal;
c) consiliul medicilor;
d) conducerea instituției medico-sanitare;
e) asistentul social.
627. Sunt oare obligați lucrătorii medicali și farmaceutici să acorde ajutor medical de urgență?
a) da, indiferent de circumstanțele solicitării;
b) doar în cadrul programului său de activitate;
c) doar în cadrul instituției medico-sanitare;
d) doar în funcție de specialitatea profesată;
e) nu sunt obligați.
628. Trebuie oare pacientul informat despre starea sănătății proprii?
a) informarea pacientului nu este obligatorie;
b) medicul decide volumul informației furnizate pacientului;
c) nu toți pacienții au dreptul la informații despre starea sănătății lor;
d) informarea pacientului este un drept al său;
e) informarea pacientului este o pierdere de timp.
629. Rugămintea pacientului de a fi lipsit de viață prin mijloace medicale (eutanasia):

88

a) poate fi satisfăcută în orice cazuri;

b) poate fi satisfăcută pentru anumite categorii de pacienți;
c) poate fi satisfăcută pentru pacienții internați în staționare;
d) poate fi satisfăcută cu acordul rudelor;
e) nu poate fi satisfăcută.
630. Poate oare pacientul să obțină copie de pe documentele sale medicale?
a) da;
b) nu;
c) doar de pe fișa medicală a bolnavului de ambulatoriu;
d) doar de pe fișa medicală a bolnavului de staționar;
e) cu acordul directorului instituției medico-sanitare.
631. Pot fi oare divulgate datele cu caracter medical?
a) da;
b) nu;
c) doar după externarea pacientului din staționar;
d) doar după finisarea tratamentului;
e) doar după decesul pacientului.
632. Confidențialitatea informațiilor cu caracter medical este asigurată:
a) doar de medic;
b) doar de asistenta medicală;
c) doar de consiliul medicilor;
d) doar de infirmieră;
e) de toți lucrători menționați mai sus.
633. Poate oare fi pacientul fotografiat sau filmat fără consimțământul scris al acestuia?
a) doar în cazul participării lui la învățământul clinic;
b) doar în cazul consultațiilor realizate de academicieni;
c) doar la solicitarea motivată a jurnaliștilor;
d) doar la solicitarea organelor de urmărire penală sau instanțelor judecătorești;
e) este interzis.
634. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) antrenează răspundere:
a) disciplinară;
b) contravențională;
c) administrativă;
d) familiară;
e) penală.
635. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) în Republica Moldova este:
a) permisă;
b) permisă doar în cazul bolnavilor incurabili;
c) permisă doar la pacienții de vârsta a treia;
d) interzisă;
e) interzisă doar în cazul minorilor.
636. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale antrenează răspundere:
a) disciplinară;
b) penală;
c) contravențională;
d) familiară;
e) administrativă.

97