Sunteți pe pagina 1din 5

“A P R O B”

Prodecanul
facultăţii Medicină nr. 1,
specialitatea Medicină Preventivă
a USMF “Nicolae Testemiţanu”
dr. şt. med., conferenţiar universitar
____________ Angela Cazacu-Stratu

Lista întrebările pentru examenul de promovare la igiena muncii pentru studenții anului V, a
facultății Medicină nr. 1, specialitatea Medicină Preventivă

1. Igiena muncii – obiectul de studiu şi conţinutul, sarcinile, metodele solicitate.


2. Etapele istorice de dezvoltare a igienei muncii. Aportul savanţilor autohtoni în rezolvarea
problemelor igienei muncii.
3. Principiile de organizare a sistemului de protecţie a muncii şi bunăstării muncitorilor. Legislaţia de
bază în vigoare.
4. Definiţia noțiunii “noxă profesională”, clasificarea.
5. Morbiditatea profesională, clasificarea.
6. Maladiile legate de profesie. Caracteristica.
7. Fiziologia şi psihofiziologia muncii ca parte integră a igienei muncii. Conţinutul, sarcinile şi
metodele solicitate. Aportul savanţilor fiziologi în dezvoltarea fiziologiei muncii.
8. Formele moderne de muncă, principiile de organizare, particularităţile fiziologice şi psihologice.
9. Rolul SNC în procesul de reglare a activităţii de muncă.
10. Chimismul şi energetica procesului de contracţie musculară. Consumul de energie la diferite forme
de activitate.
11. Modificările sistemului respirator în procesul de muncă. Dinamica consumului de oxigen pentru
munca statică şi dinamică.
12. Modificările morfologice, fizice şi biochimice a sângelui pe parcursul muncii.
13. Modificările funcţionale a sistemului cardiovascular în procesul de muncă.
14. Modificările funcţionale a SNC în timpul exercitării diferitor profesiuni (în timpul lucrului şi în
perioada de restituţie).
15. Dinamica capacităţii de muncă în decursul zilei de muncă. Caracteristica perioadelor capacității de
muncă.
16. Clasificarea activităţii musculare. Caracteristica.
17. Stresul la locul de muncă.
18. Starea de oboseală şi surmenajul. Caracteristica fiziologo-igienică a acestor stări eventuale a
organismului în procesul de muncă. unele aspecte a stării de oboseală pentru diferite procese de
muncă.
19. Aspectele actuale a mecanismului apariţiei stării de oboseală. Esenţa concepţiilor humoro-
localistice.
20. Măsurile de prevenire a stării de oboseală şi sporire a capacităţii de muncă.
21. Particularităţile fiziologice a muncii cu efort intelectual preponderent şi principiile igienice de
organizare a procesului de muncă.
22. Principiile ergonomice de organizare a locului şi poziţiei de muncă, a utilajului tehnologic.
23. Criteriile psihofiziologice de apreciere a gradului de solicitare fizică și neuropsihică.
24. Particularităţile microclimatului industrial, caracteristica parametrilor constitutivi.
25. Mecanismul fiziologic al termoreglării. Rolul scoarţei cerebrale. Termoreglarea organismului în
diferite condiţii şi medii de muncă.
26. Radiaţiile infraroşii. Modificările stării funcţionale a organismului, afecţiunile posibile, profilaxia.
27. Modificările stării funcţionale a organismului în condiţiile variaţiei de temperatură. Aspectele
fiziologice şi igienice ale procesului de adaptare la condiţiile de mediu. Specificul morbidităţii
muncitorilor secţiilor fierbinţi.
28. Indicatorii fiziologici de apreciere a acţiunii microclimatului cald. Caracteristica lor.
29. Suprarăcirea. Modificările fiziologice, tabloul acţiunii generale şi locale. Măsurile de profilaxie.
30. Normele igienice a microclimatului industrial. Principiile de normare.
31. Acţiunea calorică asupra organismului. Măsurile de prevenire a acțiunii nocive în timpul muncii.
32. Măsurile de ameliorare a microclimatului la întreprinderi.
33. Undele electromagnetice de radiofrecvenţă. Acţiunea asupra organismului. Aprecierea igienică a
condiţiilor de muncă.
34. Clasificarea undelor electromagnetice de radiofrecvenţă şi importanţa ei igienică.
35. Acţiunea undelor electromagnetice asupra organismului.
36. Măsurile de profilaxie a acţiunii nocive a câmpurilor electromagnetice de înaltă frecvenţă.
Nivelurile admisibile a intensităţii de iradiere – principiile de normare.
37. Radiaţia “LASER”. Acţiunea asupra organismului. Măsurile colective şi individuale de protecţie.
38. Presiunea atmosferică înaltă – caracteristica igienică a condiţiilor de muncă, specificul organizării
şi petrecerii procesului de muncă, măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
39. Presiunea atmosferică joasă – caracteristica igienică a condiţiilor de muncă, specificul organizării
şi petrecerii procesului de muncă, măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
40. Vibraţiile ca noxă profesională. Parametrii fizici, rolul lor în caracteristica igienică a vibraţiei.
41. Clasificarea igienică a vibraţiei. Sursele de vibraţie.
42. Acţiunea vibraţiilor asupra organismului. Boala de vibraţie (la acţiunea vibraţiei locale şi generale).
Măsurile de profilaxie.
43. Specificul acţiunii vibraţiei asupra organismului feminin.
44. Acţiunea vibraţiei asupra organismului asociată cu alţi factori.
45. Profilaxia acţiunii nocive a vibraţiilor asupra organismului.
46. Principiile de normare igienică a vibraţiilor.
47. Măsurile curativ-profilactice la contactul profesional cu vibraţiile.
48. Zgomotul – caracteristica în aspect fizico-igienic. Unităţile de măsură.
49. Clasificarea igienică a zgomotului.
50. Principiile de normare a zgomotului.
51. Acţiunea generală și cea specifică a zgomotului industrial.
52. Profilaxia acţiunii nocive a zgomotului industrial asupra organismului muncitorilor.
53. Infrasunetul – răspândirea, sursele, caracteristica igienică. Acţiunea biologică asupra organismului.
Măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
54. Ultrasunetul – răspândirea, sursele, caracteristica igienică. Acţiunea biologică asupra organismului.
Măsurile de profilaxie a acţiunii nocive.
55. Pulberile industriale. Sursele, clasificarea. Principiile de normare igienică.
56. Proprietăţile fizico-chimice a prafului industrial, însemnătatea igienică a acestora.
57. Pătrunderea, distribuirea, transformarea şi eliminarea prafului industrial din organism. Bolile
profesionale cauzate de acţiunea pulberilor. Etiologia şi patogenia pneumoconiozelor.
58. Afecţiunile nespecifice a plămânilor şi altor organe şi sisteme induse e acțiunea pulberilor
industriale.
59. Metodele şi mijloacele de combatere a acţiunii nocive a pulberilor industriale.
60. Toxicologia industrială – noţiuni generale. Clasificarea toxicilor industriale.
61. Căile de pătrundere în organism a toxicilor industriale. Distribuirea, transformarea şi eliminarea
toxicelor din organism.
62. Factorii si condiţiile care determină caracterul acţiunii toxicelor industriale.
63. Acţiunea combinată a toxicelor industriale. Particularităţile acţiunii toxicelor în dependenţă de
starea mediului de muncă (acţiunea combinată a toxicelor şi a factorilor fizici, biologici etc.).
64. Acţiunea noxelor chimice asupra organismului, dependenţa doză-efect, concentraţie-efect.
65. Parametrii toxicometrici de bază, importanţa lor.
66. Principiile şi metodele de stabilire a nivelului preliminar a acțiunii inofensive (NPAI) și
concentrațiilor maximal admisibile (CMA).
67. Consecinţele tardive (îndepărtate) de acţiune a toxicilor (mutagene, teratogene, blastomogene etc.).
68. Proprietăţile cumulative a toxicelor. Metodele de evaluare.
69. Intoxicaţiile profesionale – definiţia, clasificarea. Cauzele răspândirii, acțiunea locală și generală a
toxicelor.
70. Direcţiile principale de prevenire şi combatere a intoxicaţiilor profesionale.
71. Solvenţii organici. Caracterul acţiunii generale asupra organismului. Caracteristica toxico-igienică
a benzenului, toluenului şi xilenului. Profilaxia intoxicaţiilor.
72. Acţiunea acută şi cronică a benzenului.
73. Benzina, caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiei, măsurile de profilaxie.
74. Hidrocarburile clorate (alifatice şi aromatice) ca toxice industriale. Măsurile de profilaxie a
intoxicațiilor.
75. Eterii compuşi şi cetonele – caracteristica toxico-igienică. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor.
76. Aspectele igienice a problemei producerii şi utilizării pesticidelor în agricultură. Clasificarea
igienică a pesticidelor.
77. Insecticidele hidrocarburilor clorurate. Caracterul acţiunii asupra organismului. Profilaxia
intoxicaţiilor.
78. Insecticidele organofosforice. Caracterul acţiunii asupra organismului, tabloul intoxicaţiei acute,
profilaxia.
79. Pesticidele – compuşi ai mercurului. Caracteristica intoxicaţiei acute şi cronice, specificul acţiunii
asupra organismului. Măsurile de profilaxie.
80. Măsurile cu caracter general de profilaxie a intoxicaţiilor cu pesticide.
81. Plumbul şi compuşii săi – caracteristica toxico-igienică. Tetraetilul de plumb. Tabloul
intoxicaţiilor, profilaxia.
82. Mercurul şi compuşii săi ca toxice industriale. Problema microhidrargismului. Profilaxia
intoxicaţiilor.
83. Manganul, zincul – caracteristica toxico-igienică, profilaxia intoxicaţiilor.
84. Cromul şi nichelul – caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiilor, profilaxia.
85. Oxidul de carbon - caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiilor, profilaxia.
86. Hidrogenul sulfurat, anhidrida sulfurică, anhidrida sulfuroasă - caracteristica toxico-igienică.
Tabloul intoxicaţiilor, profilaxia.
87. Arsenul şi compuşii. Caracteristica toxico-igienică. Hidrogenul arsenat în mediul de muncă.
Tabloul intoxicaţiei, profilaxia.
88. Oxidul de azot. Profilaxia intoxicaţiei.
89. Amoniacul, anilina - caracteristica toxico-igienică. Tabloul intoxicaţiilor, profilaxia.
90. Locul şi rolul ventilaţiei în complexul de măsuri de asanare a condiţiilor de muncă. Principiile de
organizare a ventilaţiei la locurile de muncă, clasificarea şi cerinţele igienice.
91. Ventilaţia naturală, modurile de organizare, forţele care generează aeraţia. Caracteristica sistemului
de aeraţie pentru diferite perioade a anului. Repartizarea utilajului tehnologic în condiţiile aeraţiei.
92. Ventilaţia mecanică de laminare totală. Caracteristica igienică, cerinţele faţă de componentele
constructive a sistemei de ventilaţie mecanică.
93. Ventilaţia mecanică locală: de refulare şi aspiraţie, condiţiile de aplicare.
94. Metodele de curăţire a aerului aspirat. Dispozitivele de desprăfuire, caracteristica igienică.
95. Activitatea medicului de igiena muncii la etapa de proiectare, construcţie, dare în exploatare a
sistemelor de ventilaţie.
96. Iluminatul industrial. Noţiuni, valori şi unităţi fotometrice. Influenţa iluminatului asupra funcţiilor
optice principale.
97. Cerinţe igienice faţă de iluminatul industrial. Sursele de iluminat artificial, aprecierea igienică.
98. Clasificarea sistemelor de iluminat industrial, caracteristica igienică a fiecăruia. Recomandaţiile
privind sistemul de iluminat pentru diverse procese şi medii de muncă.
99. Principiile igienice de reglementare a iluminatului artificial. Cerinţele faţă de menţinerea sanitară a
dispozitivelor de iluminat.
100. Iluminatul natural. Principiile de normare igienică.
101. Cerinţele igienice faţă de clădirile industriale şi a componentelor constructive.
102. Mijloacele de protecţie individuală. Clasificarea. Cerinţele faţă de EPI. Metodele de
determinare şi apreciere a eficienţei şi termenelor de exploatare a EPI.
103. Conţinutul, formele şi metodele de lucru a medicului de igiena muncii.
104. Etapele principale de activitate a medicului igienist la efectuarea supravegherii sanitare
preventive.
105. Conţinutul şi sarcinile activităţii serviciului de stat de sănătate publică la efectuarea
supravegherii sanitare preventive.
106. Organizarea şi efectuarea controlului sanitar preventiv a activităţii de proiectare.
107. Cerinţele igienice înaintate către procesul tehnologic şi utilajul de producere.
108. Supravegherea sanitară la etapa de construcţie şi avizării întreprinderilor noi.
109. Asigurarea social-sanitară a muncitorilor în dependență de caracteristica igienică a procesului
de producere.
110. Încăperile “social-sanitare principale” şi “social-sanitare auxiliare”. Condiţiile de proiectare a
lor.
111. Scopul şi rolul controlului sanitar curent. Conţinutul avizării de control curent.
112. Inspectarea profundă a condiţiilor de muncă.
113. Condiţiile de muncă şi morbiditatea generală. Metodele de studiere a morbidităţii.
114. Formele de evidenţă şi indicii de analiză a morbidităţii cu ITM.
115. Igiena muncii în secţiile fierbinţi, factorii nocivi, caracterul morbidităţii. Cerinţele igienice
privitor la amenajarea secţiilor susnumite. Măsurile profilactice.
116. Igiena muncii în secţiile de prelucrare la rece a metalului (secţiile mecanice, de asamblare).
Caracterul morbidităţii. Măsurile profilactice.
117. Igiena muncii în secţiile de galvanizare şi finisare (vopsire) a industriei constructoare de
maşini. Noxele profesionale, caracterul acţiunii asupra organismului. Măsurile de profilaxie.
118. Sudarea electrică, formele de utilizare, factorii nocivi, caracterul morbidităţii. Mijloacele de
protecţie individuală şi colectivă în timpul lucrărilor de sudare.
119. Condiţiile de muncă la panourile de comandă. Influenţa asupra organismului. Măsurile de
asanare.
120. Igiena muncii în industria chimică. Noxele profesionale. Direcţiile principale de asanare a
condiţiilor de muncă.
121. Igiena muncii în industria de producere a materialelor de construcţie (ciment, cărămidă etc.).
Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
122. Igiena muncii la dobândirea materialelor de construcţie. Noxele profesionale. Caracterul
morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
123. Igiena muncii în ramura de construcţie. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile
de asanare a condiţiilor de muncă.
124. Igiena muncii la uzinele de articole din beton armat şi carierile de extragere a blocurilor de
piatră. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
125. Igiena muncii în poligrafie. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de asanare a
condiţiilor de muncă.
126. Igiena muncii la întreprinderile industriei uşoare. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii.
Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
127. Igiena muncii în agricultură, specificul condiţiilor de muncă, factorii nocivi. Măsurile de
asanare a condiţiilor de muncă.
128. Igiena muncii în agricultură. Particularităţile condiţiilor de muncă a mecanizatorilor. Măsurile
de asanare a mediului de muncă.
129. Igiena muncii în domeniul utilizării pesticidelor (la etapa de depozitare, transportare, prestare şi
folosire). Măsurile de profilaxie.
130. Igiena muncii în domeniul utilizării îngrăşămintele minerale – problemele primordiale.
Măsurile de profilaxie.
131. Igiena muncii personalului instituţiilor medicale. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii.
Măsurile de asanare a condiţiilor de muncă.
132. Igiena muncii persoanelor cu handicap. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile
de asanare a condiţiilor de muncă.
133. Igiena muncii intelectuale. Caracteristica fiziologo-igienică. Caracterul morbidităţii. Măsurile
de profilaxie.
134. Igiena muncii în pomicultură. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de
asanare a condiţiilor de muncă.
135. Igiena muncii în viticultură. Noxele profesionale. Caracterul morbidităţii. Măsurile de asanare a
condiţiilor de muncă.
136. Igiena muncii în ramura creşterii animalelor. Particularităţile mediului de muncă, caracterul
morbidităţii. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă la fermele zootehnice.
137. Controlul sanitar preventiv la etapa de construcţie, reconstrucţie şi recepţie în exploatare a
obiectivelor industriale.
138. Metodica avizării sanitare a proiectelor construcţiilor în industrie. Legislaţia cu caracter general
şi normativă în vigoare.
139. Controlul sanitar preventiv privind introducerea în producţie a proceselor tehnologice noi şi a
utilajului nou.
140. Examenul medical profilactic a muncitorilor. Legislaţia de bază.

Lista a fost discutată şi aprobată la şedinţa disciplinei de igienă din 18 februarie 2022, proces-
verbal nr. 9.

Șef Disciplina de igienă


dr. hab. şt. med., profesor universitar I. Bahnarel

S-ar putea să vă placă și