Aspecte

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu"
FACULTATEA DE MEDICINĂ NR. 1

Catedra de management și psihologie
Teza de licență
ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE GRAVIDELOR CU

HEMORAGII POST-PARTUM
PAVALACHE, Corina
Anul VI, Grupa M1461
Conducătorul științific:
FERDOHLEB Alina
Dr. șt. medicale,
conf. univ.
Chișinău, 2020
DECLARAȚIE
Prin prezenta, subsemnata Corina Pavalache, declar pe propria răspundere, că teza de licență cu
tema „Aspecte medico-sociale ale gravidelor cu hemoragii post-partum” este elaborată de către
mine personal, materialele prezentate sunt rezultatele propriilor cercetări, nu sunt plagiate din alte
lucrări științifice și nu a mai fost prezentată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior
din țară sau străinătate.
De asemenea declar, că toate sursele utilizate, inclusiv din Internet, sunt indicate în teza de licență,
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise cu referința asupra sursei originale;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori deține referința asupra sursei origi-
nale;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința exactă la textul original;
 metodele și tehnicile de lucru preluate din alte surse dețin referințe exacte la sursele origi-
nale.
Data ____________________________
Absolvent PAVALACHE Corina

(Prenume Nume ) (Semnătura)
Conducătorul științific, ______________________________________________________
(titlul științific și științifico-didactic)
_____________________________ ___________________
(Prenume Nume ) (Semnătura)
2
CUPRINS
LISTA ABREVIERELOR 4
INTRODUCERE 5
1. GENERALITĂŢI ALE HEMORAGIILOR POSTPARTUM 7
1.1. Definiția cu privire la hemoragiile post-partum 8
1.1.1. Etiologia hemoragiilor postpartum 9
1.1.2.Factorii de risc pentru hemoragia postpartum 9
1.2. Cauzele mortalității materne pe plan mondial 10
1.3. Mecanismul de producere a hemoragiei postpartum 13
1.3.1 Profilaxia hemoragiei post-partum 12
1.4. Managementul în organizarea şi stabilirea diagnosticului 14
1.5. Decesele materne cauzate de hemoragii obstetricale în Republica 16
Moldova
2. MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE 18
2.1. Caracteristica clinic-staturală ale loturilor de studiu 18
2.2. Metode de evaluare statistic a rezultatelor obținute 19
3. REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII 20
3.1 Aspecte sociale 21
3.2 Aspecte medicale 29
CONCLUZII 34
RECOMANDĂRI PRACTICE 36
BIBLIOGRAFIE 38
ANEXE 45
3
LISTA ABREVIERILOR
CE Concentrat Eritrocitar
CID Coagulare intravasculară diseminată
HB Hemoglobina
HPP Hemoragie post-partum
HTA Hipertensiune Arterială
IMSP IMși C Instituția Mediacală Spitalicească Publică Institutul Mamei și

Copilului
MS Ministerul Sănătății
MSMPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale
OC Operație Cezariană
RM Republica Moldova
RU Ruptura uterină
USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae

Testimiţeanu”
4
INTRODUCERE
Actualitatea temei
Hemoragiile post-partum constituie una din marile urgențe amenințătoare de viață. În era ob-
stetricii moderne, hemoragiile post-partum încă și-au păstrat un loc important în ierarhia magnitu-
dinii severității și fatalității din domeniu.
Trecutul și prezentul în acest domeniu nu mai sunt o necunoscută, viitorul obstetricii se în-
dreaptă către un trend al terapiei conservatoare și minim invazive. Cunoscut fiind faptul că, vârsta
medie de concepție în zilele noastre a crescut, rata nașterilor prin operație cezariană a crescut și re-
spectiv a crescut și riscul complicațiilor obstetricale [10].
Fără îndoială, moartea unei mame, femei, surori cu speranțe și vise reprezintă o tragedie, iar
fericirea care urma să se întâmple se resfrănge nu doar asupra rudelor, dar și asupra tuturor cadrelor
medicale cu care a interactionat, aceștia rămânând marcați pe viață, atât din punct de vedere moral,
cât și profesional.
Hemoragiile post-partum reprezintă o cauză majoră a mortalității materne și a morbidității la
nivel mondial [37]. O mare majoritate a femeilor încep perioada de gestație cu diverse probleme so-
ciale, medicale, mentale, care inevitabil conduc la sarcini dificile. În urma diverselor rapoarte efec-
tuate, s-a constatat că multe dintre femei care au avut hemoragii după naștere au decedat din preex-
istența afecțiunilor care au afectat sarcina. Drept urmare, îngrijirea lor a fost mai puțin optimă,
deoarece nici ele, nici cadrele medicale nu au luat în calcul graviditatea situației, ignorând con-
silierea și probabilitatea existenței unor riscuri majore [44].
În plus, cu excepția cazului în care femeile primesc consiliere specifică cu privire la boala lor de
bază, și anume informarea pacientelor în privința administrării medicamentelor în sarcină ca fiind
sigură, fără a perturba evoluția sarcinii. Cu părere de rău, o mare majoritate a pacientelor refuză
tratamentul patologiei de bază din cauza absenței informațiilor esențiale legate de preocupările cu
privire la riscul acestor substanțe asupra fătului. De accea, este foarte important și necesar ca
fiecare gravidă să dispună de o bună consiliere, supraveghere și îngrijire pentru a reduce consider-
abil riscurile și decesele după naștere [29].
Pe parcursul ultimelor decenii, datorită modificărilor socio-demografIce şi a progresului tehnico-
ştiinţific medical, inclusiv în domeniul obstetricii, se atestă schimbări importante ce vizează proce-
sul de naştere per total şi gestionarea corectă complicaţiilor survenite, în mod particular [40].
5
HPP rămân a fi responsabile în lume pentru aproximativ 30% din decesele materne, echivalente
cu 86 000 de decese pe an sau zece decese la fiecare oră [44]. Chiar și cu un management adecvat
3–4% din nașterile vaginale se complică cu HPP cu potențial letal [12].
În Republica Moldova, HPP sunt pe primul loc în rata decesului matern și reprezintă una din cele
mai severe complicații întîlnite în perioada de lăuzie precoce și tardivă cu dezvoltarea de sechele
asupra sănătații somatice și reproductive feminine [12, 13].
În perioada anilor 2006-2016, frecvenţa HPP în Republica Moldova a variat de la 1,1 în 2007
până 14 la 2,7 în 2009, cu o stabilizare a acestui indicator pe parcursul ultimilor ani la nivelul de
2,1 – 2,4 la o sută de naşteri. În acelaşi timp, ponderea HPP masive (mai mult de 1000 ml) variază
între 0,6-0,7 % din numărul total de naşteri [13].
Severitatea hemoragiilor în obstetrică este dependentă de promptitudinea acțiunilor corecte apli-
cate la momentul depistării lor [21]. Aprecierea la timp a factorilor de risc pentru dezvoltarea HPP
sporește atenția asupra parturientelor predispuse la HPP și dă posibilitatea pregătirii din timp a
necesarului pentru acordarea ajutorului oportun și în timp util, în cazul apariției complicațiilor
hemoragice postpartum [36, 45].
Se consideră că HPP va continua să rămână o problemă actuală cu repercusiuni asupra vieţii pa-
cientei şi membrilor familiei acesteia, ceea ce îi conferă, pe lângă importanţa medicală, şi o cono-
taţie socială [35].
Datele recente din literatură relatează faptul că decesele materne prin HPP se datorează, în 33,6%
cazuri ignoranţei şi iresponsabilităţii comunităţii; în 30,1% cazuri – erorilor de asistenţă medicală şi
în 13,3% - problemelor sistemului de organizare a sănătăţii mamei şi copilului [37].
În acelaşi timp, survenirea şi menţinerea HPP, conform datelor unor autori, sunt datorate lipsei
de cooperare dintre specialiştii din diverse domenii, astfel, este pierdut timpul preţios pentru con-
duita corectă a cazului clinic [43].
Constituind o cauză majoră a mortalităţii materne, de-a lungul timpului, managementul HPP a so-
licitat elaborarea, evaluarea şi revizuirea diferitelor metode de diagnostic, profilaxie şi tratament,
precum şi o conduită interdisciplinară complexă. [24].
Trebuie de menționat faptul că, severitatea hemoragiilor în obstetrică este dependentă de acți-
unele corecte la momentul apariției lor deoarece deseori hemoragia este combinată cu sindrom algic
pronunţat, care chiar în hemoragii neînsemnate provoacă consumul rapid al mecanismelor de com-
pensare şi protecţie; în hemoragie, de regulă suferă şi fătul, astfel apare necesitatea naşterii de ur-
genţă [39].
6
Hemoragia în timpul naşterii deseori apare pe fundalul evoluţiei agravate a actului naşterii, ex-
tenuării parturientei, când rezistenţa la hemoragie este considerabil diminuată [37]. De aceea,
aprecierea la timp a cauzelor probabile ce pot provoca hemoragii ne face să fim mai vigilenți cu așa
parturiente și medicul trebuie să dispună de o bună pregătire profesională pentru acordarea ajutoru-
lui oportun în caz de apariția hemoragiilor după naștere [22].
Cu siguranță, problematica temei abordate dispune de un mare interes din partea medicilor, a
publicului și a viitorilor părinți. Este, şi întotdeauna va fi o problemă de actualitate a căror reper-
cusini se întind pe parcursul vieţii pacientei și a membrilor familiei.
Lucrarea de fața dorește să actualizeze cunoștințele cu privire la hemoragiile post-partum, să ev-
idenţieze aspectele medicale şi sociale care oglindesc problema dată.
Scopul studiului este:
Analiza aspectelor medicale și psiho-sociale ale pacientelor după hemorgii postpartum și
elaborarea recomandărilor pentru micșorarea consecințelor acestui fenomen.
Obiective
1. Studierea literaturii cu referire la hemoragiile postpartum şi a consecințelor acestui fenomen
2. Studierea aspectelor: psiho-medico-sociale şi managementul acestei patologii obstetricale
severe în Republica Moldova.
3. Determinarea factorilor de risc psiho-medico-sociale, care au indus cazuri de hemoragii
post-partum in instituția şi la nivel național.
4. Elaborarea recomandărilor în aplicare metodelor de depistarea precoce și prevenire a
hemoragiilor post-partum.
Importanţa practică a lucrării

Valoarea aplicativă a lucrării constă în analiza aspectelor socio-medicale oferind sursă necesară
pentru elaborarea concluziilor şi recomandărilor ce vor permite optimizarea măsurilor profilactice a
hemoragiei postpartum în Republica Moldova în același ritm cu politica de către Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecție Sociale, acestea putând fi implementate în procesul de control a
cazurilor de hemoragii postpartum, precum şi în activitatea practică a instituțiilor medicale.
Rezultatele studiului dat pot fi utile şi informative pentru diverse categorii din cadrul sistemului
medical, în special: studenţi, rezidenţi,medici de familie, moaşe, ginecologi, obstetricieni, etc.
7
1. GENERALITĂŢI ALE HEMORAGIILOR POSTPARTUM
1.1. Definiția cu privire la hemoragiile post-partum

Hemoragia post-partum este definită ca o pierdere de sânge, a cărei origine este la nivelul tractu-
lui genital, în primele 24 de ore de la naștere cu un volum care depășește 500 ml pentru naștere
vaginală și 1000 ml pentru operația prin cezariană [1].
Unii autori propun să o definească ca o scădere cu 10% a hematocritului între momentul in-
ternării și perioada postpartum, cu necesitatea transfuziilor de componente sanguine [35].
HPP se clasifică în primară şi secundară.
Hemoragia post-partum primară (HPP) este cea mai frecventă formă de hemoragie obstetricală
majoră. Ea poate fi:
 minoră (500-1000 ml)
 majoră (mai mult de 1000 ml).
HPP majoră poate fi împărțită în continuare în :
- moderată (1001-2000 ml)
- severă (mai mult de 2000 ml).
Hemoragia post-partum secundară este definită ca sângerare anormală sau excesivă din canalul
de naștere între 24 de ore și 12 săptămâni după naştere [5].
1.1.1. Etiologia hemoragiilor post-partum

Este util să ne gândim la cauzele HPP în termeni de cei patru T:
Ton - atonie uterină;
Ţesut - placenta reţinută sau cheaguri;
Traumatism - leziuni uterine, cervicale sau vaginale;
Trombină - coagulopatie preexistentă sau dobândită [11].
Există mai multe cauze posibile ce însoțesc hemoragia post-partum. Cea mai frecventă o consti-
tuie atonia uterină- 70% ea se poate datora uterului excesiv destins. O altă cauză, o reprezintă trau-
matismele - 20%, precum diverse leziuni uterine, cervicale sau vaginale. De asemenea, poate rezulta
o anomalie a inserției placentare 9%, această etiologie este neobișnuită (0,5% pentru placenta previa
și între 0,04 până la 0,9% pentru placenta accreta), dar poate provoca și complicații
8
hemoragice foarte grave. Această anomalie fiind mai des întâlnită la femeile cu uter cicatricial. Pre-
existența unei coagulopatii preexistente sau dobândite, cu frecvența de 1%, va crește riscul ca pa-
cienta să prezinte hemoragie obstetricală după naștere [26].
1.1.2 Factorii de risc pentru hemoragia post-partum

Cauzele hemoragiei postpartum şi factorii de risc sunt aceieași, atât după nașterile „per vias natu-
ralis”, cât şi după operația cezariană [6]. Astfel, printre condiţiile care pot creşte riscul de hemor-
agie postpartum se enumeră următorii factori:
Factori de risc prezenți înainte de sarcină:
- Vârsta de peste 35 de ani - Boala de coagulare (boala Willebrand,
- origine africană tratament anticoagulant)
- Obezitatea - Malformație uterină sau fibrom uterin
- Antecedente de HPP
Factori de risc prezenți în timpul sarcinii:

- Gestitatea - Hydramnios
- Paritatea - Placenta previa
- Sarcină multiplă - Placenta accreta sau percreta
- Făt macrosom - Pre-eclampsie
Factori de risc prezenți în timpul travaliului:

- Termenul sarcinii depășit - Tulburare de coagulare în urma a FIU,
- Declanșarea travaliului RP, embolie amniotică
- Corioamnionită
Factori de risc asociați nașterii:

- Cezariană de urgență - Medicament utero-relaxant (sulfat de-
- Hematom retro-placentar magneziu, anestezice halogenate)
- Rană genitală (episiotomie sau rupere)
Factori de risc după naștere
1. retenție placentară [11].
9
1.2 Cauzele mortalităţii materne pe plan mondial
Atonia uterine reprezintă o cauză a mortalității materne și este produsă de supradistensia uterină,
provocată de hidramnios, sarcina multiplă, macrosomie şi epuizarea mecanismelor de retracţie uter-
ină, multiparitate, travalii lungi cu perfuzii ocitocice, travalii foarte rapide, anestezie profundă.
Decesele pot fi cauzate şi de ruptura uterină (RU) începută la nivelul colului, pe uter indemn prin
disproporţie fetopelvină sau naştere forţată medicamentos, gravitatea acesteia fiind mult prea evi-
dentă. Circulaţia uterină are spre finele sarcinii un debit de 500 ml/min şi acest parametru are sufi-
cientă pondere, fără să mai luăm în consideraţie posibilele leziuni asociate.
Decesul matern poate surveni şi în afara mediului spitalicesc. De subliniat faptul că, pe parcursul
anilor au fost constatate 3 (5,4%) decese la domiciliu (cauzate de nesolicitarea asistenţei medicale,
lipsa transportului şi a legăturii telefonice). În ultimii ani, decese la domiciliu nu s-au înregistrat.
Coagulopatiile – patologie insuficient cunoscută, care poate fi de origine congenitală sau dobân-
dită - sunt o cauză frecventă a deceselor materne. Survin deseori pe un fundal necunoscut, dar, de
obicei, sunt rezultate ale emboliei cu lichid amniotic, făt mort în cavitatea uterină, cauze medicale
hematologice. În scopul profilaxiei hemoragiilor masive coagulopatice, practica ne impune să mod-
ificăm Protocolul de Conduită antenatală cu efectuarea examenelor suplimentare în trimestrele I, II
şi în prima perioadă a travaliului [12].
Succesul atitudinii în hemoragiile post-partum depinde de următoarele: • adresarea la timp după
asistenţă medicală; • echipă antrenată pentru urgenţe; • importanţa estimării pierderii de sânge şi a
recunoaşterii apariţiei tulburărilor de coagulare pentru a fi tratate; • măsuri de terapie intensivă par-
alel cu desfăşurarea evenimentelor sau doar profilactic în cazurile cu risc cunoscut antenatal; •
tratament chirurgical performant, corect, adaptat cazului [13].
Atitudinea preventivă şi activă este unica atitudine valabilă şi salvatoare pentru femeie. În struc-
tura mortalităţii materne o bună parte aparţine deceselor cauzate de avort. Rezolvarea problemelor
medico-sociale în ultimii ani a condiţionat micşorarea deceselor cauzate de avort. Implementarea
noilor forme de efectuare a avortului (vacuum aspiraţie manuală, avort medicamentos) are o impor-
tanţă majoră socială pentru sănătatea adolescentelor, deoarece ele reprezintă rezerva reproductivă,
intelectuală, economică, socială şi culturală a societăţii [2].
1.3. Mecanismul de producere al hemoragiei postpartum

Mecanismul de producere al hemoragiilor postpartum este diferit în funcție de cauza producerii
acestui fenomen. Astfel, în cazul atoniei uterine ( cea mai frecventă cauză de sângerare ), lipsa de
contracție a mușchiului uterin reprezintă factorul declanșator al hemoragiei. Ea necesită energie
10
care este stocată în moleculele de ATP. Regenerarea energiei se face pe seama unor substanțe cu
potențial energetic mare, în principal glucoza. Sursa principală de glucoză este fluxul sanguin gen-
eral și într-un procent mai mic, glicogenoliza. Oxigenul ajută glicoliza aerobă pentru a suplimenta
cantitatea de energie necesară în timpul contracției miometriale. În condițiile scăderii oxigenului la
nivel tisular prin hipoperfuzie, regenerarea moleculelor de oxigen poate fi făcută doar pe seama gli-
colizei anaerobe care nu poate asigura o cantitate suficientă de oxigen. Prin acest proces, glucoza
este transformată inițial în acid piruvic, apoi în acid lactic. Acesta, se acumulează la nivel local,
unde nu poate fi metabolizat și va trece în sânge până la nivelul ficatului, unde va fi transportat în
glucoză printr-un proces numit gluconeogeneză [7].
Acidul lactic produce vasodilatație și în cantități mari, peste un anumit nivel, acidoză lactică,
care reprezintă primul pas al tulburărilor metabolice acompaniate de hipotensiune și colaps vascu-
lar, condiții ce potențează hipoperfuzia și hipoxia locală. Odată cu prăbușirea nivelurilor de glico-
gen postpartum și hipoxie locală, regenerarea miocitelor scade și în același timp producerea de acid
lactic evident va crește, având drept consecință, slăbirea capacității contractile a mușchiului uterin,
expunând lăuza la atonie uterină cu consecințe severe de apariție a hemoragiei cu șanse mari de de-
ces [7].
1.3.1 Profilaxia hemoragiei post-partum

Pentru a minimiza riscul de HPP, medicul trebuie să reducă pierderea de sânge în timpul nașterii.
Pentru a asigura pierderi minime de sânge în timpul nașterii se propun următoarele măsuri în proto-
coalele internaționale:
 Corecția anemiei.
 Screening pentru anemie la prima vizită prenatală ;

 Scopul îngrijirii prenatale este asigurarea unei hemoglobine la nivel 110 g / dl ;
 Pentru a preveni anemia trebuie să fie oferite suplimente de fier și folat pentru toate femeile
însărcinate [3] .
Cea mai frecventă cauză de anemie în sarcină este deficiență de fier. Fierul trebuie înlocuit oral
sau prin infuzie de fier. Fierul parenteral va fi administrat doar dacă fierul oral nu este tolerat sau nu
este absorbit, sau termenul se apropie și nu există timp pentru ca suplimentarea orală să fie eficientă
[36] .
Dacă nivelul hemoglobinei este mai mic de 8g / dl, trebuie făcute investigații suplimentare pentru
a diagnostica cauza anemie . Trebuie verificat nivelul hemoglobinei la toate femeile aflate la debu-
11
tul travaliului. Dacă mai puțin de 10g / dl, ar trebui să fie sesizată Secția de Hemotransfuzii pentru
transfuzii de CE [36].
 Identificarea pacienților care refuză transfuzia de sânge.
Unele gravide pot refuza transfuzia de sânge din cauza religiei sau din motivul infecției. Femeile
însărcinate care refuză transfuzia de sânge au un risc crescut de morbiditate severă, moarte maternă
și complicații perinatale [12]. La aceste paciente, toți pașii ar trebui să fie făcuți astfel în cât să fie
redus la minimum riscul de HPP, inclusive nașterea și îngrijirea antenatală într-un spital de nivelul
II sau III sub supravegherea specialiștilor în domeniul dat [13].
Utilizarea timpurie a agenților uterotonici, Oxitocină 5UI, i/v lent pentru profilaxia în contextul
unei operații de cezariană, iar pentru femeile care nasc pe cale vaginală, se administreaza Oxitocina
10 UI i/m [6, 40].
 Determinarea localizării placentei prin ecografie.
Recunoașterea, pregătirea și managementul femeilor cu placenta praevia scade riscul de HPP.

Gravidele cu o placentare suspectă de aderare morbidă trebuie detectate înainte de naștere pentru a
putea organiza nașterea într-o unitate de nivelul III și aplicarea timpurie a procedurilor chirurgicale
pentru oprirea unei eventuale hemoragii [43].
 Utilizarea oxitocinei și a prostoglandinelor.
Inducerea travaliului trebuie făcută cu precauție și cu indicații stricte, deoarece se folosește o

doză excesivă de prostaglandine și Oxitocină care pot duce la ruperea uterului.
 Managementul activ al celei de-a III-ea perioade a travaliului.
Administrarea unui uterotonic profilactic după nașterea unui bebeluș. Agentul de alegere pentru
profilaxie în a treia etapă a travaliului este Oxitocina10 UI i/m [30] .
 Epiziotomie de rutină.
Epiziotomia înseamnă incizia perineului pentru a mări orificiul vaginal în timpul celei de a II-a
etape a travaliului. Există epiziotomie de rutină pentru care se face fiecare naștere și epiziotomie re-
strictivă - numai în conformitate cu anumite indicații [32].
 Utilizarea partogramei în travaliu.
12
Partograful este o înregistrare grafică a evoluției travaliului și a detaliilor relevante despre mamă
și făt. Utilizarea partogramei ajută la asigurarea unei îngrijiri adecvate și monitorizarea femeilor în
timpul travaliului, fiind un sistem de avertizare timpurie pentru detecția forței de contracție uterină .
Partograful a fost dovedit a fi eficient în:
 Prevenirea travaliului prelungit asociat HPP din cauza atoniei uterine ;
 Prevenirea travaliului prelungit asociat HPP din cauza corioamniotisului ;
 Prevenirea travaliului obstruat prelungit – ruptură uterină și hemoragie masivă ;
 Prevenirea dehiscenței cicatriciale și rupturii uterine în caz de femei care au naștere natu-
rală după o cezariană [23].
 Monitorizarea atentă în primele 2 ore după naștere.
După naștere, toate femeile vor fi sub supravegherea personalului medical timp de 2 ore. Obser-
vația include starea ei fizică generală, culoarea tegumentelor, respirația , pierderea de sânge vagi-
nală, pulsul, tensiunea arterială. Detectarea precoce a HPP înainte de o sângerare severă, va avea ca
rezultat inițierea implementărilor tuturor măsurilor de resuscitare și tratament definitiv pentru a
stopa hemoragia, reducând astfel morbiditatea din HPP [26].
1.4. Managementul în organizarea şi stabilirea diagnosticului

Diagnosticul de HPP este stabilit prin observarea cantității de sânge și starea clinică a pacientu-
lui. Creșterea fiziologică a volumului de sânge circulant în timpul sarcinii înseamnă că semnele de
șoc hipovolemic devin mai puțin evidente [9].
Tahicardie, tahipnee și o ușoară scădere înregistrată a tensiunii arteriale sistolice apare cu
pierderi de sânge de 1000-1500 ml. O tensiune arterială sistolică sub 80 mmHg, asociată cu tahi-
cardie agravată, tahipnee și stare mentală alterată, indică de obicei o HPP în exces de 1500 ml [9,
6].
1.7.1 Cuantificarea volumului hemoragiei
Evaluare cantității de sânge pierdut se efectuează conform următoarelor metode:
 cântărirea compreselor, meșelor, scutecelor
 dimensiunea cheagurilor
13
 cântărirea înainte şi după naştere a parturientei, astfel, se va considera volumul de sânge
circulant pierdut.
Aprecierea vizuală a volumului hemoragiei este inexactă, volumul hemoragiei fiind subestimat
cu 50%. În dependență de volumul hemoragiei , se stabilesc următoarele grade:
Grad I - pierdere sanguină de >500 ml naștere vaginală, > 1000 ml operația cezariană (10-15% din
volumul circulant) - hemodinamica stabilă, posibil palpitaţii, tahicardie ușoară, debit urinar >30
ml/oră;
Grad II - pierdere sanguină de ml de sânge (15-30% din volumul circulant) - instabilitate a sem-
nelor vitale, pacienta cu astenie, transpiraţii, tahicardie, debit urinar ml/oră;
Grad III - pierdere sanguină de ml (30-40% din volumul circulant) - scădere accentuată a TA, cu
maxima de mm Hg, tahicardie 120 bpm, pacienta este agitată, confuză, palidă, polipneică, oligurie
ml/oră;
Grad IV - pierdere sanguină de >2000 ml (>40% din volumul circulant) - scădere severă a TA, cu
maxima de mm Hg, tahicardie, tahipnee, pacienta este în colaps, dispneică, anurică (0-10 ml/oră)
[1, 27].
Managementul hemoragiei post-partum este același indiferent de cauza sângerării. Fiecare uni-
tate ar trebui să aibă un protocol aprobat în cazul unei hemoragii masive. Acest protocol instituit ar
trebui să fie prezent în sala de naștere . Toate pacientele trebuie să aibă un abord venos pregătit, în
cazul în care nivelul hemoglobinei scade considerabil sub 7g/dl se va recurge la transfuzii de sânge
sau la derivații lui pentru corectarea pierderilor sanguine [24].
Există trei tipuri de tratament:
 tratament obstetrical ;  tratament medical ;
 tratament chirurgical
Primele două tratamente sunt întotdeauna utilizate la toți pacienții. Tratamentul chirurgical este
rezervat pentru cazuri specifice și complicate [19].
Tratamentul obstetrical :
Se va efectua imediat. Scopul acestei acțiuni constă în asigurarea hemostazei și menținerea
hemodinamicii corecte pentru evitarea șocului și a coagulopatiilor. Obținerea goliciunii uterine ar
trebui să fie prima preocupare a obstetricianului. Obligator, va revizui uterul și va elimina posibili-
tatea unei rupturi uterine sau o inversare uterină încă nediagnosticată.
Tratamentul medical:
14
De la acest tip de tratament fac excepție :placenta accreta, ruptură uterină și inversare uterină.
Utilizarea utero-tonicelor este sistematică, imediat după practicarea gesturilor descrise anterior
chiar dacă atonia uterină nu este etiologia primară a hemoragiei [4].
Medicamente utilizate:
-Oxitocină:
Introducerea oxitocinei în tratamentul hemoragiei post-partum a început în anii 1930, astfel uti-
lizarea oxitocinei este considerată un progres remarcabil în medicină având în vedere importanța
morbidității și mortalitații materne existente înainte de utilizarea ei. Introducerea acestui preparat a
ajutat la scăderea ratei hemoragiei după naștere de la 12% la 3 până la 5% [42].
-Metilergometrina:
Acesta este uterotonic mai vechi, obținut din resturile naturale de ergot, alcaloizi modificați semis-
intetic. Aparține grupului de amide simple ale acidul lisergic.
-Prostaglandine:
Au apărut în anii '70 și constituie un progres clar în managementul hemoragiilor obstetrice severe.
Prostaglandinele sunt sintetizate în principal la nivelul rinichiului, membranelor uterului și mem-
branelor amniocorionului [4].
Tratament chirurgical:
Dacă hemoragia nu se opreşte în pofida efectuării corecte a tuturor intervenţiilor expuse anterior,
iar pacienta prezintă afectare hemodinamică, medicul trebuie să iniţieze alte metode chirurgicale de
hemostază, ținând cont că hemoragia din post-partum care nu răspunde la tratament medical
rămâne una din cauzele majore ale mortalităţii materne [20]. În prezenţa unei hemoragii severe din
post-partum, medicul trebuie să indice o atitudine şi o tehnică chirurgicală care depinde de:
- posibilităţile tehnice ale unităţii medicale;
- experienţa chirurgicală a obstetricianului;
- situaţia clinică particulară.
Medicul trebuie să efectueze intervenţiile chirurgicale de corectare a sângerării de cauză uterină
prin laparotomie [8]. În aceste situaţii, se recomandă medicului să efectueze, în funcţie de condiţiile
clinice şi în funcţie de experienţă, una sau mai multe din următoarele manopere chirurgicale de
hemostază:
− ligatura vaselor uterine și utero-ovariene; devascularizarea uterină permite oprirea HPP, 90% din
fluxul sanguin fiind asigurat de arterele uterine [19, 34];
− ligatura arterelor iliace interne ;
15
− histerectomia de hemostază;
− suturi hemostatice compresive uterine de tip turnichet, B-Linch.
1.5. Decesele materne cauzate de hemoragii obstetricale în Republica Moldova

În acest context, pentru a reduce mortalitatea maternă la nivel global, Organizația Națiunilor
Unite (ONU), a realizat unul din Obiectivele Dezvoltării Mileniului, care a avut scopul de a reduce
mortalitatea maternă globală cu 75% între 1990 – 2015.
Îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii materne - Obiectivul Dezvoltării Mileniului nr. 5 (Indicator de-
mografic care reprezintă numărul femeilor care au decedat în urma complicaţiilor din timpul
sarcinii sau naşterii în anul de referinţă, care revin la 100.000 de născuţi din acel an).
43.9 44.5
38.4
30.4 31.1
27.1 28
23.5
21.9
18.6 17.2 18.1
16 15.8 15.3 15.8
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Figura 1. Obiectivul Dezvoltării Mileniului nr. 5 în Republica Moldova
- Rata mortalităţii materne la 100 000 nascuti-vii, anii 2000-2015.
(Biroul national de Statistică - Informatia este prezentata fara datele raioanelor din partea stinga a
Nistrului si mun. Bender)
Actualmente Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) - 2030, altfel cunoscute ca Obiectivele

Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, pentru a proteja planeta și
pentru a asigura faptul că toți oamenii se bucură de pace și de prosperitate.
Aceste 17 obiective se bazează pe succesele Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, iar acum
acoperă și domenii noi, precum schimbările climatice, inegalitatea economică, inovațiile, consumul
durabil, pacea și justiția, printre alte priorități. Obiectivele sunt interconectate - de multe ori cheia
16
succesului într-un domeniu va implica abordarea unor aspecte mai frecvent asociate cu alt domeniu
[8].
În scopul monitorizării ODD a Agendei 2030 la nivel global a fost aprobat un set de indicatori în
număr de 241, conform cărora va fi evaluată fiecare țară la nivel regional și global. Setul de indica -
tori ODD a fost elaborat de către grupul de experți ODD (IAEG-SDGs) , creat de către Comitetul
pentru Statistică a ONU (sesiunea 46), și care include 50 reprezentanți ai țărilor membre a ONU,
precum și observatori din cadrul organizațiilor internaționale.
Lista indicatorilor globali ODD este formată din 241 indicatori. Indicatorii ODD sunt formulați
reieșind din obiectivele globale stabilite și au drept scop raportarea la nivel global a unor indicatori
comparabili în spațiu și timp. Pe de altă parte, indicatorii globali au menirea de a atenționa guver-
nele asupra celor mai stringente probleme și necesitatea de a prioritiza acțiunile la nivel național și
regional, inclusiv prin acordarea de asistență pentru dezvoltare.
În procesul de naționalizare a ODD-lor setul de indicatori globali urmează să fie complementat
cu indicatori adiționali, ce relevă contextul și prioritățile naționale. În procesul de identificare a in-
dicatorilor naționali este important să fie respectate criteriile de bază pentru un indicator statistic,
precum universal acceptabil şi măsurabil, corespunde anumitor cerinţe de calitate, este relevant în
contextul țintelor naţionalizate [8].
Situaţia socioeconomică precară, şomajul, migraţia forţată a populaţiei de vârstă reproductivă,
planificarea familială, avorturile, rata înaltă a complicaţiilor severe ale sarcinii şi naşterii ce duc la
invalidizarea femeilor, toate cele enumerate pot condiţiona un spor negativ al populaţiei, aceasta
manifestându-se, mai ales, pe parcursul ultimilor ani. Cu toate că în anul 20016 s-a înregistrat o
tendinţă de creştere a numărului naşterilor, astăzi pendulul oscilează din nou în direcţia opusă, în
ultimii doi ani având loc iarăşi o micşorare a natalităţii în Republica Moldova. Această tendinţă de
micşorare a indicilor demografici este caracteristică tuturor ţărilor dezvoltate, exceptând nivelul
scăzut al mortalităţii generale şi materne [12].
17
2. MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE
2.1. Caracteristica generală a cercetării

Pentru atingerea scopului și a obiectivelor studiului a fost utilizat modelul liniar de organizare și
realizare a cercetării, care s-a desfășurat în cinci etape consecutive.
I etapă. Elaborarea conceptului de cercetare și determinare a eșantionului. La această etapă au fost
stabilite scopul, obiectivele și volumul cercetărilor. S-a determinat planul de lucru și s-a selectat
eșantionul. Studiul „Aspecte medico-sociale ale gravidelor cu hemoragii postpartum” a fost proiectat
pentru a culege informaţii de la 103 parturiente internate la IMSP IM și Copilului. Din cele 103 pa-
ciente internate la IMSP IM și Copilului, au fost divizate în 2 loturi:
− lotul I, de cercetare (51 cazuri clinice, care au prezentat hemoragie postpartum ),
− lotul II, martor (52 cazuri clinice, care nu au prezentat hemoragie post-partum), inter-
vievate pe parcursul aflării în staţionar în secțiile de Obstetrică 1 și 2.
Scopul studiului cantitativ a fost de a identifica aspectele psiho-medico-sociale precum şi practicile
cu privire la hemoragia postpartum. Obiectivele principale ale studiului au fost:
 obţinerea datelor despre frecvenţa hemoragiilor postpartum , pe sexe, vârste, mediu de rezidență;
 stabilirea nivelului de informare şi cunoştinţe a pacientelor referitor la hemoragiile postpartum
 studierea literaturii cu referire la hemoragiile postpartum;
 studierea aspectelor : psiho-medico-sociale şi managementul acestei patologii obstetricale se-
vere în Republica Moldova;
 analiza desriptivă a cazurilor care au prezentat hemoragie post-partum în incinta IMSP IM și
Copilului;
 elaborarea recomandărilor privind micșorarea fenomenului dat.
II etapă. Acumularea materialului.

La această etapă au fost cercetate datele oferite de studiile naționale anterioare ce țin de hemoragiile
postpartum, a fost elaborat instrumentul de cercetare (Anexa 1) – Chestionarul. Datele culese prin in-
tervievarea pacientelor au fost înregistrate într-o fișă de lucru tabelară. Întrebările sunt de tip închis.
Chestionarul a fost ajustat, tipărit și multiplicat pentru colectarea datelor în cadrul IMSP IM şi Copilului.
A fost testat în cadrul a 5 interviuri pilot, apoi redactat și tradus în limbile română și rusă, interviul fiind
realizat în limba solicitată de respondenţi. Toate datele personale și informațiile obținute de la respondeți
sunt strict confidențiale. Interviurile s-au desfăşurat faţă-în-faţă şi au avut o durată medie de 20 minute.
18
III etapă. Verificarea și prelucrarea datelor.
După colectarea datelor din cadrul IMSP IM şi Copilului, toate chestionarele au fost introduse în
baza de date. După introducerea datelor, au fost verificate repetat, corectitudinea lor. Tabelele pentru
analiza datelor au fost elaborate, completate și datele au fost prelucrate.
IV etapă. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în procesul studiului.
Analiza datelor s-a realizat cu ajutorul programului IBM SPSS Statistics 20. Datele au fost
prelucrate în trei etape majore.În prima etapă s-au folosit tehnici simple de analiză descriptive. Aici s-
au analizat pe rând variabilele simple, pentru a crea o vedere de ansamblu asupra temei studiate
(analize descriptive). În a doua etapă s-au realizat o serie de analize unifactoriale. Aici s-au analizat pe
rând variabilele independente, pentru această analiză s-au efectuar teste t, teste de corelație.
V etapă. Elaborarea recomandărilor.
În baza rezultatelor obținute în timpul cercetărilor, au fost elaborate recomandări cu privire la
instituirea măsurilor necesare referitor la hemoragiile postpartum .
2.2. Metodologia aplicată

Această cercetare a fost realizată conform metodologiei studiilor KAP, în cadrul căreia sunt
analizate cunoștințe, atitudini și practici. Această abordare ne oferă un diagnostic al nivelului de
cunoștințe al populației – referitor la înțelegerea subiectului discutat (hemoragiile postpartum);
atitudinii – referitoare la modul în care populația își demonstrează atitudinile și cunoștințele prin
acțiunile întreprinse. Înțelegerea nivelului KAP permite inițierea procesului de conștientizare a
problemei într-un mod mai eficient, conform programului de ajustare la necesitățile comunității.
Această abordare și-a demonstrat eficiența teoretică și metodologică în studii similare.
Studiul s-a bazat pe date cantitative primare. Luând în considerare scopul și obiectivele acestui
studiu, metodologia aplicată în cadrul acestui proiect corespunde metodelor și tehnicilor utilizate în
lumea științifică.
Pentru realizarea scopului și a obiectivelor propuse în studiu, au fost aplicate următoarele metode de
cercetare:
 Istorică – cercetarea teoretică a surselor, abordărilor teoretice, conceptelor și sinteza teoretică.
 Matematică – prelucrarea numerică a datelor primare.
 Statistică – analiza cantitativă și calitativă a datelor colectate în cadrul studiului utilizând metode
statistice.
19
 Comparativă – compararea datelor obținute, această metodă a fost utilizată practic la toate etapele
și nivelele cercetării.
2.3. Prelucrarea matematico-statistică a materialului

Chestionarele au fost procesate prin introduce manuală a datelor în Excel, corectitudinea
introducerii datelor a fost verificată, astfel excluzându-se posibilele erori în crearea bazei de date.
Pentru prelucrarea statistică au fost aplicate seturi de operații prin procedee și valori medii. Procesul de
analiză a datelor s-a desfășurat în două etape: 1) examinarea frecvenței simple a fiecărei variabile
studiate; 2) analiza fenomenelor relevante pentru obiectivele studiului.
Interpretarea datelor a fost efectuată cu ajutorul programului specializat – IBM SPSS Statistics 22,
cu interpretare statistică descriptivă și multicriterială, cu ajutorul funcțiilor și modulelor acestor
programe. Prelucrarea statistică a permis calcularea ratelor, valorilor medii, indicatorilor de proporție.
20
3.REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII
3.1. Aspecte sociale

Rolul factorilor psihosociali în evoluţia sarcinii şi naşterii este determinat de influenţa lor atât
asupra sănătăţii femeii gravide, lăuzei şi a nou-născutului, cât şi a nivelului indicilor de activitate a
instituţiilor medicale de profil obstetrical-pediatric, precum şi asupra unor indicatori demografici.
În urma studiului efectuat am obţinut un volum important de date privind o serie de parametri
psiho-socio-medicali, precum şi informaţii despre aspectele cele mai importante referitor la hemora-
gia postpartum.
Din punct de vedere al vârstei, pacientele ce au prezentat hemoragii masive post-partum , au fost
repartizate în următoarele categorii de vârstă,astefel: în lotul I - în majoritatea cazurilor (24 cazuri –
37%), vârsta era cuprinsă între 20-31ani. În 13 cazuri (20%) pacientele aveau vârsta sub 20 ani, în
20 cazuri (37%) – 31-40 ani, iar în 8 cazuri (12%) mai mult de 40 ani. În lotul II , 30 cazuri (35%),
au fost de vârsta cuprinsă între 20-31ani. Cu o vârstă mai mică de 20, s-au înregistrat
18cazuri(21%), 31-40 ani au fost 24cazuri(32%), iar peste 40 ani- 10cazuri (12%), vezi figura 2.
LOT I LOT II
> 40 ani > 40 ani

12% 12% <20 ani
<20 ani
20% 22%
31-40 ani
29%
31-40 ani
31%
20-31 ani
20-31 ani 37%
37%
Figura 2. Repartizarea respondenţilor din ambele loturi conform vârstei.
21
Tabelul 1. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție de mediul de reședință(%)
Lotul Caz Lotul Control

Mediul de Nivelul
reşedinţă Abs. P1±ES1, % Abs. P2±ES2, % de semnificație
Urban 32 62,75±6,76 40 76,92±5,84 t=1,58 p>0,05

t=1,58 p>0,05
Rural 19 37,25±6,76 12 23,08±5,84
Ca urmare a repartizării pacientelor conform mediului de trai (Tabelul 1), s-a evidențiat că în am-
bele loturi predomină gravidele din sectorul urban. Aşadar, 32 (62,75%) cazuri dintre pacientele din
lotul de bază şi 40 (76,92%) cazuri dintre pacientele din lotul de control sunt din mediul urban.
Acest fapt este determinat de creşterea nivelului de urbanizare în Republica Moldova (conform
datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova) [8]. Un factor de influenţă este şi lo-
calizarea IMSP şi Copilului în municipiul Chişinău.
Gravidele aflate în mediul rural, permit evidențierea unor factori socio-economici nefavorabili,
care influențează evoluţia sarcinii în rândurile populației date. Un element de risc există în cazul
când femeia locuieşte într-o zonă rurală,greu accesibilă, unde transportul de urgenţă este limitat,
ceea ce poate duce la apariţia unor complicaţii grave în timpul naşterii. În lotul I, 19(37,25%) pa-
ciente, provin din mediul rural, ceea ce ne vorbeşte despre faptul că medicii specialişti în domeniu,
ar fi evidenţiat prezenţa unor factori de risc şi a unor posibile complicaţii. În acest sens, este nece-
sar ca gravida să nască într-o Instituţie specializată de nivelul III pentru managementul oportun. În
lotul II, au fost înregistrate 12(23,08%) gravide din mediul rural. . Diferențe esenţiale între aceste
două loturi nu au fost evidențiate.
Tabelul 2. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție de nivelul de studii (%)
Lotul Caz Lotul Control Nivelul

Studii
Abs. P1±ES1, % Abs. P2±ES2, % de semnificație
Gimnaziale 13 25,49±6,10 2 3,85±2,66 t=3,25 p < 0,01
Liceale 10 19,61±5,56 7 13,46±4,73 t=0,84 p>0,05

Medii profe-
16 31,37±6,49 9 17,31±5,24 t=1,68 p>0,05
sionale
Superioare 11 21,57±5,75 32 61,54±6,74 t=4,51 p <0,001
Alte 1 1,96±1,94 2 3,85±2,66 t=0,57 p>0,05
22
3.851.96
Figura 3. Repartizarea respondenților
3.85 din loturile de cercetare în funcție de nivelul de studii (%)
Din respondeţii anchetaţi deţin studii superioare din I lot 21,57% comparativ cu al II-lea lot unde
13.46
se atestă: dintre respondenţi deţin
21.57 studii superioare 61,54% . Acest procent mai mic determinat în
25.49
lotul I indică faptul că,hemoragia postpartum (primară sau tardivă) pare a fi mai frecventă în
17.31
grupuri defavorizate şi cu un nivel de instruire mic. Explicația este că gravidele din I lot au avut un
nivel de informare
61.54 mult mai slab, au urmat mai puțin recomandările specialiştilor şi deci au fost mai
31.37 19.61
expuse la factori de risc comparativ cu lotul II, unde după nivelul de instruire, menţionăm că 61,54%
dintre respondeţii anchetaţi deţin studii superioare;17,34% au studii medii de specialitate;13,46% au
absolvit liceul, iar 3,85% –gimnaziul.
Gimnaziale Liceale Medii profesionale Superioare
Tabelul 3. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție de starea civilă (%)
Alte

Starea civilă
Celibatară 8 15,69±5,09 6 11,54±4,43 t=0,61 p>0,05

Căsătorită 29 56,86±6,94 27 51,92±6,93 t=0,50 p>0,05
Concubinaj 12 23,53±5,94 15 28,85±6,28 t=0,62 p>0,05
Văduvă 1 1,96±1,94 2 3,85±2,66 t=0,57 p>0,05
Refuz 1 1,96±1,94 2 3,85±2,66 t=0,57 p>0,05
Din totalul de 51 de respondenţi incluşi în cercetare în I lot, un procent de 15,69% sunt necăsă-
torite, urmate fiind de cei care trăiesc în uniune consensuală/ concubinaj , în procent de 23,53% și de
cei căsătoriți, în procent de 56,86%, văduve s-a atestat la o singură respondentă, ceea ce în procente
reprezintă 1,96%, vezi tabelul 3. În lotul II compus din 51 respondenţi, se înregistrează 6 cazuri
(11,54%) – celibatare, urmate de cele aflate în concubinaj 15 cazuri (28,85%) şi văduve 2 cazuri,
ceea ce în procent semnifică 3,85%. Nivelul de semnificaţie p>0,05, t=0,57.
Din numărul persoanelor necăsătorite sunt persoane minore care mai au copii acasă. Acestia trăi-
esc împreună cu persoanele cu care au copiii (taţii biologici), dar nu sunt căsătoriţi cu aceştea. În
general persoanele care locuiesc în uniune consensuală sunt cele care au un copil sau 2 în familie.
Persoanele căsătorite sunt în special cele care au o vârstă mai înaintată. Un procent foarte mic de
persoane, şi anume 1,96% din lotul I şi 3,85 % din lotul II, nu declară statutul civil. Tind să
menţionez că, numai starea civilă nu pare să explice cauzele hemoragie postpartum.
23
Tabelul 4. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare dacă în funcţie de încadrarea în câm-
pul muncii (%)

Nivelul de semnificație
Abs. P1±ES1, % Abs. P2±ES2, %
DA 38 74,51±6,10 41 78,85±5,66 t=0,52 p>0,05
NU 13 25,49±6,10 11 21,15±5,66 t=0,61 p>0,05
Din subiectele investigate sunt încadrate în câmpul muncii 74,51% în I lot şi 78,85% în II lot iar
dintre cele care nu sunt încadrate în câmpul muncii au fost în I lot 13 cazuri (25,49%), în cel de al II-
lea lot 11cazuri (21,15%)., vezi tabelul 4. Nivelul de semnificaţie p>0,05, t=0,61. Locul de muncă
oferă o situaţia financiară bună şi este un aspect destul de important în analiza realizată de către noi.
Deoarece, încadrarea în câmpul muncii şi venitul lunar este unul din principalii factorii care pot de-
termina atât în apariţia unei sarcini cât şi în intreruperea ei, toate cumulându-se la lipsa banilor.
24
Tabelul 5. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare
În funcție de planificarea familiei şi sănătatea de reproducere(%)
Lăuze, care deja
14 27,45±6,25 7 13,46±4,73 t=1,78 p>0,05
are copii
Sarcina actuală –
10 19,61±5,56 18 34,62±6,59 t=1,74 p>0,05
planificată
Sarcina actuală –
7 13,73±4,81 17 32,69±6,50 t=2,34 p <0,05
dorită
Lăuza cu probl.
11 21,57±5,76 6 11,54±4,43 t=1,38 p>0,05
de săn. reprod.
Lăuza cu probl.
de săn. reprod.
9 17,65±5,34 4 7,69±3,69 t=1,38 p>0,05
și s-a adresat la
medic de familie
După cum ilustrează datele din tabelul 5, în lotul I, 10 ceea ce în procente reprezintă 19,61% din
femei şi-au planificat ultima sarcină, comparativ cu II lot , unde se atestă 18 cazuri (34,62%);
sarcina dorită în I lot la 7 paciente (13,73%), comparativ cu II lot, unde gestantele şi-au dorit o
sarcină în număr de 17 (32,69%). Această prevalenţă a planificării şi dorinţei sarcinii prezente în
rândul pacientelor din al II-lea lot, indică faptul că nivelul de conştientizare, informare, pregătire
fizică şi morală a fost mai înalt. Ţin să menţionez, în ambele loturi respondentele au avut probleme
de sănătate reproductivă, I lot 11 (21,57%),dar nu s-au adresat la medic, iar 9 cazuri (17,65%) s-au
adresat la medicul de familie.În II lot 6 cazuri (11,54%) au fost probleme minore de sănătate iar 4
cazuri(7,69%) s-au adresat la medicul de familie. Printre aceste probleme se enumeră infecţii
genitale, endometrioze, mioame, precum şi încercări eşuate de concepere.
În funcție de la consultația medicală profilactică pentru supravegherea sarcinii (%)
O data la 2 săp-
7 13,73±4,82 12 23,08±5,84 t=1,23 p>0,05
tămâni
O dată pe luna
29 56,86±6,94 34 65,38±6,59 t=0,89 p>0,05
O data la 3 luni
6 11,76±4,51 3 5,77±3,23 t=1,08 p>0,05
La nevoie
3 5,88±3,29 2 3,85±2,66 t=0,48 p>0,05
Deloc
6 11,76±4,51 1 1,92±1,90 t=2,01 p <0,05
25
Consultaţia medicală profilactică a gravidei are drept scop depistarea factorilor de risc noi, cu o
nouă ierarhizare a cazului în funcţie de starea pacientei, depistarea precoce a instalării marilor sin-
droame obstetricale (ex.: sindromul hipertensiv, hemoragic) , depistarea precoce a malformațiilor fe-
tale, prevenirea anemiei. În funcție de consultația medicală profilactică pentru supravegherea
sarcinii, au fost stabiliţi următorii indicatori: I lot 7 cazuri (11,73%), au fost la consultaţie o dată la 2
săptămâni, iar în lotul II 12 cazuri (23,08). În acest context au fost stabiliţi factorii de risc şi even-
tualele complicaţii care ar fi pus în pericol sarcina cât şi sănătatea gestantelor.
O atenție deosebită am acordat gravidelor cu risc crescut, condiționat de factori socioeconomici,
culturali și medico-biologici precari, cunoscând din experiență faptul că, accidentele și complicațiile
cele mai grave în evoluția sarcinii sau nașterii sunt generate în special de această categorie de gra-
vide, acest factor este indicat de 6 cazuri (11,76%) din I lot, care nu au beneficiat de evidenţă pe
parcursul sarcinii,comparativ cu lotul II unde doar 1 caz (1,92%) nu a fost la o consultaţie
profilactică. Acest fapt a fost determinat de ignoranţa gestantelor cu privire la sarcina.
Foarte util este consilierea şi informarea gravidei despre comportamentul în timpul sarcinii şi de-
spre semnele de pericol ce îi vor permite să ia decizii informate referitor la evitarea situaţiilor cu risc
şi adresarea precoce pentru acordarea asistenţei de urgenţă, în acest sens I lot 29 cazuri (56,86%), au
fost la consultaţie o dată pe lună, iar în lotul II 34 cazuri (65,38%), astfel monitorizarea şi
consilierea lotului II a fost mai bună. Cu acest scop, au fost stabiliţi factorii de risc şi eventualele
complicaţii care ar fi pus în pericol sarcina cât şi sănătatea gestantelor.

în funcție de susţinerea psiho-emoţională din partea soțului / partenerului (%)

DA 37 72,55±6,24 47 90,38±4,08 t=2,39 p < 0,05
NU 14 27,45±6,24 5 9,62±4,08 t=2,39 p < 0,05
Conform sondajului în funcție de susţinerea psiho-emoţională din partea soțului / partenerului ,

s-a constatat că, partenerii inclusiv soţii femeilor intervievate, joacă un anumit rol în sănătatea
mintală şi starea femeilor. Aceasta a fost demonstrat în studiul dat prin faptul că, pacientele din lo-
tul II au avut o susţinere psiho-emoţională mai bună, ceea ce constituie 47 (90,38%) , în comparaţie
cu lotul I unde s-au înregistrat 37 (72,55%). A fost exprimată şi opinia că numărul complicaţiilor la
26
naştere ar fi mai mic dacă femeile ar beneficia de suport şi susţinere mai mare din partea partener-
ilor. În urma acestui studiu, precum şi în baza literaturii, am constatat că fenomenul solicitării
venirii şi participării soţului la actul naşterii este tot mai frecvent. În mediul rural, însă, bărbaţii vin
foarte rar împreună cu soţiile sau partenerele. Într-o altă ordine de idei, barbaţii din grupurile social-
mente vulnerabile sunt deseori foarte violenţi cu soţiile lor.În acest context atestăm şi în studiul
prezent lipsa susţinerei emoţionale cu 27,45% în I lot şi 9,62% în lot II, vezi tabelul 7.
Tabelul 8. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție

de susținerea psiho-emoţională din partea familiei / rudelor (%)
Lotul Control II Lotul Caz I Nivelul

DA 34 66,67±6,60 46 88,46±4,43 t=2,74 p < 0,01

NU 17 33,33±6,60 6 11,54±4,43 t=2,74 p < 0,01
Circa 46 cazuri (88,46%) din I lot, paciente care au fost intervievate s-au confruntat pe parcursul
sarcinii cu diferite circumstanţe psiho-emoţionale din partea familiei sau a rudelor. În lotul II circa
(66,67%). Nivelul de semnificație p < 0,01. Nu este o diferenţă semnificativă la ambele loturi de
studiu. Atfel, am stabilit că, problemele cele mai importante pentru femeile însărcinate au fost: veni-
tul insuficient, alimentaţia deficitară, situaţiile de stres în familie şi la serviciu, lipsa locuinţei. Situ-
aţii în care pacientele au avut susţinere psiho-emoţională din partea familiei şi a rudelor a fost de
33,33% în II lot şi 11,54% în lotul I.

în funcție de cazuri de ,,stres” / ,,epuizare emoțională” (%)

Nivelul
de semnificație
DA 49 96,08±2,71 20 38,46±6,74 t=7,92 p < 0,001
NU 2 3,92±2,71 32 61,54±6,74 t=7,92 p < 0,001
În urma datelor obţinute (Tabelul 9), am observat că, o mare parte din gravide atât din lotul exper-
imental 49 (96,08%) cazuri, cât şi din lotul control 20 (38,46% ) cazuri, trec prin situaţii de stres şi
epuizare emoţională pe parcursul sarcinii. Mai mult decât atât, femeile gravide care sunt agitate,
neliniştite pe durata sarcinii determină complicaţii, necesitând o monitorizare mai frecventă la
27
medicul de familie. Frecvent starea de stres se asociază şi cu o depresie. Diagnosticul de depresie
este ușor de trecut cu vederea din cauza faptului că simptomele acestuia se suprapun peste semnele
sarcinii cum ar fi nervozitate, energie scăzută. Totuși, există câteva semne clinice care atrag atenția,
precum ar fi: sentimente de vinovăție, lipsa de speranță. Există studii care susțin că nivelul stresului
emoţional este mai ridicat în timpul sarcinii, decât după naștere . Acest lucru, scoate în evidență im-
portanța care ar trebui acordată problemelor unui stres cronic din această perioadă dificilă pentru
multe femei.
Tabelul 10. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție de întrebare:Dacă pe ter-
menul sarcinii ați fumat şi consumat băuturi alcoolice (%)

Nivelul
de semnificație
DA 18 35,29±6,69 9 17,31±5,25 t=2,11 p < 0,05

NU 38 64,71±6,69 43 82,69±5,25 t=2,11 p < 0,05
Cu toate că nivelul de informare a femeilor despre dauna fumatului şi a alcoolului în timpul

sarcinii este înalt totuşi atestăm în I lot 18, ceea ce reprezintă (35,29%) cazuri în care pacientele au
fumat şi consumat alcool până la sarcină şi au continuat să fumeze, consume alcool pe perioada
sarcinii.În II lot, 9 (17,31%) sunt consumatoare de alcool şi tutun.Un procent mai înalt atestat în I
lot, constituie un factor de risc pentru sarcină complicată cu hemoragie şi o indicaţie pentru operaţie
cezariană.Nivelul de semnificație (p < 0,05).
28
3.2. Aspecte medicale
Tabelul 11. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție de evaluare stării de sănă-
tate (%)

Scor Nivelul de semnificație
1 2 3,92±2,71 1 1,92±1,90 t=0,61 p>0,05
2 5 9,80±4,16 1 1,92±1,90 t=1,72 p>0,05
3 27 52,94±6,98 12 23,08±5,84 t=3,28 p <0,01
4 11 21,57±5,75 23 44,23±6,88 t=2,52 p <0,05
5 6 11,76±4,51 15 28,05±6,22 t=2,11 p <0,05
Pentru evaluarea stării de sănătate a pacientelor, a fost propus un scor de la 1-5, astfel pacientele
în timpul interogării au dat o notă la starea lor de sănătate. Din I lot: 27 paciente, ceea ce constituie
52,94%, au notat cifra 3; 11paciente - 4, ce constituie 21,57%;iar cifra maximă – 5, a fost oferită de
6 paciente, ce reprezintă (21,57%). Din II lot:12 (23,08%) paciente au notat starea de sănătate cu 3;
15 paciente (28,05%) - 5 iar 23 (44,23%) – 4,vezi tabelul 5. Rezultatele obţinute indică faptul că, în
lotul II starea de sănătate a pacientelor a fost mai bună comparativ cu I lot care au prezentat hemor-
agie postpartum. Acest fapt este determinat de rezultatul pierderii masive de sânge înregistrat în I
lot, care determină agravarea sănătăţii postpartum cu posibilităţi de apariţie a hipoxemiei, de-
clanşarea dereglărilor de coagulare cu manifestarea disfuncţiei /insuficienţei multiple de organe şi
sisteme.
Tabelul 12. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție de complicaţiile apărute
pe parcursul sarcinii (%)

Sângerare
3 5,88±3,29 1 1,92±1,90 t=1,04 p>0,05
vaginală
Dureri lom-
9 17,65±5,34 7 13,46±4,73 t=0,58 p>0,05
bare
Polakiurie,
6 11,76±4,51 4 7,69±3,69 t=0,69 p>0,05
disurie
Grețuri,
30 58,82±6,89 38 76,92±5,84 t=2,00 p <0,05
vărsături
Alte, specifi-
3 5,88±3,29 0 0 t=1,78 p>0,05
cați
29
Majoritatea femeilor atât din I lot, 30 (58,82 %) cât şi din lotul II, 38 (76,92%) au avut greţuri şi
vărsături, care sunt foarte comune, în special în primul trimestru şi reprezintă simptome dominante
al sindromului neurovegetativ de instalare a gestației. Acest inidice nu indică direct o gestaţie com-
plicată cu hemoragie.
Durerea lombară, din cauza suprasolicitării coloanei lombare prin schimbarea centrului de greu-
tate determinată de mărirea de volum a abdomenului a fost determiantă în 17,65% cazuri în I lot ,
comparativ cu 13,46% în lotul II, vezi tabelul 8. Un procent mai mare a fost stabilit în lotul I din
cauza prezenţei la unele paciente macrosomia fetală care s-a soldat cu hemoragie postpartum.
Nivelul de semnificație p>0,05. Polakiuria,disuria 11,76% în I lot şi 7,69% în lotul II care a impus
investigarea şi identificarea infecțiilor aparatului urinar.
Printre altele în I lot, 5,88% am enumerate varice ale membrelor inferioare, insomnie, pirozis şi
sângerare vaginală. în II lot, sângerarea vaginală s-a atestat în 1,92% cazuri.
Tabelul 13. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție dacă pe termenul sarcinii
a administrat următoarele preparate (%)

Nivelul de semnificație
Ac. folic şi
32 62,75±6,76 37 71,15±6,28 t=0,91 p>0,05
prepar.cu fier
Vitamine 10 19,61±5,56 11 21,15±5,66 t=0,19 p>0,05
Antibiotice 4 7,84±3,76 1 1,92±1,90 t=1,40 p>0,05
Antispastice 5 9,62± 3 5,77± t=0,73 p>0,05
Supravegherea gravidei din primele săptămâni de sarcină face posibilă administrarea acidului
folic pentru prevenirea malformaţiilor la făt şi utilizarea pastilelor cu fier pentru profilaxia anemiei.
În lotul I, acid folic şi preparate din fier au primit 32 (62,75%) femeile însărcinate, comparative cu
lotul II, unde au primit acid folic 37 (71,15%) un procent mult mai mare a fost stabilit în lotul II. De
asemenea ţin să menţionez că mai cointeresate în suplimentarea nutriţională cu preparate cu fier au
fost gravidele care au un nivel educaţional mai înalt, precum şi cele primipare, numărul femeilor
care au primit acid folic se majorează odată cu creşterea nivelului lor de instruire, de unde se de-
duce că o mai bună pregătire şi intruire a fost la gestantele din II lot care nu au prezentat hemoragii.
Alte medicamente administrate pe parcursul sarcinii au fost: antibiotice 7,84%; antispastice 9,62%
în I lot comparativ cu lotul II, unde 5,77% au administrat antispastice şi doar o femeie (1,92) din II
30
lot a adminsitrat antibiotic, vezi tabelul 13. Cauzele administrării acestor preparate la unele
paciente au fost infecţiile tractului urinar.
Tabelul 14. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție dacă au fost informate de
către medic de eventualele riscuri (%)

DA 42 82,35±5,34 48 92,31±3,69 t=1,53 p>0,05

NU 9 17,65±5,34 4 7,69±3,69 t=1,53 p>0,05
Educaţia psiho-emoţională a femeilor gravide reprezintă una din probleme medicale şi sociale
actuale, importante ale societăţii. Odată cu trecerea supravegherii sarcinii în sfera de preocupări a
medicului de familie au ieşit în vileag un şir de goluri legate de experienţă şi informare insuficientă
a parturientei privind sarcina, perioada post-partum, şi eventualele complicaţii care pot apărea în
această perioadă.
Fiecare medic de familie precum şi specialiştii din domeniul ginecologic, trebuie să informeze
fiecare gravidă în parte indiferent de statul social şi relaţiile cu cei din jur despre eventualele riscuri.
În baza rezultatelor studiului (Tabelul 14), vorbim despre o înregistrare , la 9 (17,65%) paciente în
lotul I şi nu au fost informate despre această complicaţie la naştere. În lotul control au fost
înregistrate 4 (7,69%)paciente neinformate de aceeaşi situaţie de risc. Lipsa de informaţie au
determinat un stres şi mai mare gravidelor.
Dar totuşi este inevitabil, ca aceasta stare să se reflecte asupra scăderii încrederii femeilor gravide
în lucrătorii medicali, ceia ce va duce la diminuarea încrederii lor în capacităţile proprii de a da
naştere şi a educa un copil sănătos, de a micşora stresul provocat de sarcină, travaliu şi naştere.
În Republica Moldova pregătirea psiho-emoţională a femeilor gravide a fost propagată şi în trecut
la diferite şcoli şi la diferite nivele.
31
Tabelul 15. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție modul de finisare a naș-
terii la lauză (%)
Lotul Caz Lotul Control Nivelul de

Nașterea
Abs. P1±ES1, % Abs. P2±ES2, % semnificație
Cezariană de
13 25,49±6,10 4 7,69±3,69 t=2,49 p < 0,05
urgent
Cezariană pro-
25 49,02±7,00 19 36,54±6,67 t=1,29 p>0,05
gramată
Naștere spon-
6 11,76±4,51 17 32,69±6,50 t=2,64 p < 0,01
tană
Naștere vagi-
7 13,73±4,81 12 23,08±5,84 t=1,23 p>0,05
nală declansată
Rezultatele obținute evidențiază că riscul hemoragiilor masive în cadrul lotului de bază I, au

constituit un număr mai mare de operaţii cezariene urgente 13 cazuri (25,49 %); operaţii cezariene
programate 25 (49,02%). Comparativ cu lotul II unde se atestă 4,ceea ce constituie 7,69%;iar
operaţii cezariene programate 19 (36,54%). Această diferenţă între loturi indică prezenţa factorilor
de risc la I lot. Factorii de risc pentru operaţie cezariană în I lot, au fost următorii: prezenţa cicatricei
pe uter după o intervenţie anterioară – (6 cazuri), dintre care într-un caz pacienta prezenta mai mult
de 3 cicatrici pe uter, iar în (2 cazuri) s-a diagnosticat insuficienţa cicatricei. Alte indicaţii pentru
efectuarea operaţiei cezariene au fost: dezlipirea prematură a placentei normal inserate (6 cazuri),
insuficienţa forţelor de contracţie (11 cazuri), preeclampsia severă (8 cazuri), suferinţa fetală
avansată (4 cazuri), vezi tabelul 15. În lotul I, s-a constatat la un număr de 13 femei ce au născut pe
cale naturală hemoragie postpartum, dintre care în 7(13,73%) cazuri, naşterea a fost declanşată, iar
în scopul managementului hemoragiei postpartum a fost practicată conduita activă a perioadei a III-a
de naştere. În acelaşi timp în lotul martor se înregistrează o incidenţă mai crescută a naşterii pe cale
naturală spontană/ declanşată (29 cazuri) acest fapt indică anamneza reproductivă neagrată a
respondetelor din lotul martor şi lipsa complicaţiilor sarcinii. Cazurile de operaţie cezariană
programată în acest lot au fost: frica de naştere pe cale naturală (15cazuri), insuficienţa forţelor de
contracţie (4 cazuri). Cele (4 cazuri) de operaţie cezariană, au fost determinate: (2 cazuri)
preeclampsie, (2 cazuri) suferinţă fetală, dar nu au fost complicate cu hemoragie.
32
Tabelul 16. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție de greutatea fătului la
naștere (%)
Lotul Caz Lotul Control Nivelul de

Abs. P1±ES1, % Abs. P2±ES2, % semnificație
sub 1000 gr 1 1,96±1,94 2 3,85±2,66 t=0,57 p>0,05
între 1000-2490
4 7,84±3,76 6 11,54±4,43 t=0,64 p>0,05
gr
între 2500-2990
15 29,41±6,38 17 32,69±6,50 t=0,36 p>0,05
gr
între 3000-3990
22 43,14±6,94 21 40,38±6,80 t=0,28 p>0,05
gr
peste 4000 gr 9 17,65±5,33 6 11,54±4,43 t=0,88 p>0,05
Studiul nostru, a stabilit următoarele: în I lot 22 cazuri (43,14%) dintre nou-născuți cântăreau în-
tre 3000 și 3990 grame iar 1,96% cântăreau> 1000 grame; între 2500-2990 gr. au fost 15(29,41%) şi
peste 4000 gr. – 9(17,65%). În II lot, masa copiilor la naştere a constituit între între 3000-3990 gr. în
21 cazuri (40,38%), între 2500-2990 gr. – în 17 cazuri (32,69%), între 1000-2490 gr. în 6 cazuri
(11,54%) şi o greutate mai mică de 1000 gr. în 2 cazuri (3,85%). În 6 cazuri (11,54%) masa nou-
născuţilor a fost peste 4000g.
În cazul copiilor născuţi cu masa mai mare de 4000 gr., din I lot şi asocierea la alţi factori de risc
incriminaţi în stiul dat, hemoragia postpartum survenită a constituit >2000 ml, confirrmându-se ast-
fel faptul că macrosomia reprezentă un factor important pentru complicarea perioadei postpartum cu
hemoragie, vezi tabelul 16. Fătul mare, prin supradozajul uterin pe care îl provoacă, este incriminat
în geneza hemoragiei după naştere.
Tabelul 17. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție

,,Cât sânge a pierdut lăuză în timpul nașterii” (%)
Nivelul de
z-statistic IÎ 95%
Abs. % semnificație
sub 1000 ml de sânge 13 25,49±6,10 81,269 p < 0,0001 14,33% to 39,63%

1000-1500 ml de sânge 17 33,33±6,60 106,314 p < 0,0001 20,76% to 47,92%
1500-2000 ml de sânge 14 27,45±6,25 87,530 p < 0,0001 15,89% to 41,74%
peste 2000 ml de sânge 4 7,84±3,76 24,885 p < 0,0001 2,18% to 18,88%
Nu știu 3 5,88±3,29 18,624 p < 0,0001 1,23% to 16,24%
33
Analiza volumului hemoragiei în structura lotului I de cercetare, a reflectat următoarele date:
hemoragia cu volum sub 1000 ml de sânge, a fost determinată în 13 cazuri (25,49%) cu un IÎ 95%
(14,33% to 39,63%); 1000- 1500 ml de sânge s-au înregistrat 17 cazuri (33,33%), IÎ 95% (20,76% to
47,92%) ; 1500- 2000 ml s-a înregistrat în 14 cazuri (27,45%); Totodată datele obținute relatează că
hemoragii în volum mai mare de peste 2000 ml s-a înregistrat în 4 cazuri (7,84%), iar în 3cazuri
(5,88%), IÎ 95% (1,23% to 16,24%) respondentele nu au dispus de o astfel de informaţie. Nivelul de
semnificație fiind de p < 0,0001.
Pentru a aprecia posibilele cauze a hemoragiilor masive am analizat anamnesticul funcției repro-
ductive. Astfel s-a constatat că hemoragiile masive s-au produs la femeile care au născut prin oper-
aţie cezariană de urgenţă sau programată ca urmare a unor complicaţii enumerate anterior dar nu a
lipsit şi prezenţa hemoragiei la naşterea,,per naturalis“,în special în cazurile asociate cu stările
hipertensive, travaliul indus sau naşterea laborioasă.
De asemenea rezultatele studiului dat au scos în evidenţă problema subestimării volumului
hemoragiei la naştere şi în post-partum, fapt care s-a soldat cu creşterea numărului de complicaţii cu
CID şi al histerectomiilor de hemostază.
În Republica Moldova, în ultimii ani, histerectomia este metoda practicată cel mai frecvent pen-
tru hemostază chirurgicală în hemoragiile postpartum massive. Gestantele care prezintă un risc
sporit în apariţia hemoragiilor după naştere (cicatrice pe uter, patologia placentei, macrosomie etc.)
necesită o monitorizare activă la etapa antenatală cu o pregătire individualizată mai minuţioasă pen-
tru naştere, inclusiv cu crearea unei reserve de autoplasmă, iar în cazul planifi cării naşterii prin op-
eraţie cezariană programată – cu asigurarea unei echipe chirurgicale de calificarea înaltă.
34
CONCLUZII
1..Hemoragiile postpartum apar la aproximativ 10% din naşteri. În Republica Moldova, sunt pe
primul loc în rata decesului matern și reprezintă una din cele mai severe complicații întîlnite în pe-
rioada de lăuzie precoce și tardivă cu dezvoltarea de sechele asupra sănătații somatice și reproduc-
tive feminine.Indicatorul deceselor materne indică o oscilare și o instabilitate, astfel, sugerând exis-
tenţa mai multor deficiențe, atât în sistemul de sănătate din ţară, cât şi în cadrul societăţii, unde per-
sistă probleme economice, socioculturale, de educaţie .
2.În urma studierii aspectelor sociale, am constatat că, partenerii inclusiv soţii, joacă un rol
important în sănătatea mintală şi starea de bine a femeilor,demonstrat prin faptul că, pacientele din
lotul II, care nu au prezentat hemoragie postpartum au avut o susţinere psiho-emoţională mai bună,
47 (90,38%), în comparaţie cu lotul I unde s-au înregistrat 37 (72,55%) (p < 0,05). Numărul com-
plicaţiilor la naştere ar fi mai mic dacă femeile ar beneficia de suport şi susţinere mai mare din
partea partenerilor
3.Referitor la aspectul medical, analiza privind volumului hemoragiei în structura lotului I de cerc-
etare, s-a înregistrat în 4 cazuri (7,84%), ÎI 95% (2,18% to 18,88%),p < 0,0001. S-a constatat că
hemoragiile masive s-au produs la femeile care au născut prin operaţie cezariană de urgenţă sau
programată ca urmare a unor complicaţii dar nu a lipsit şi prezenţa hemoragiei la naşterea,,per natu-
ralis“,în cazurile asociate cu stările hipertensive, travaliul indus sau naşterea laborioasă.
4.Prevenirea unei hemoragii obstetricale se face prin instituirea tuturor măsurilor necesare cum ar
fi: asigurarea populaţiei la servicii medicale de calitate, indiferent de statutul social şi locul de trai,
cu implicarea comunităţii şi a societăţii civile, pentru formarea atitudinii şi a deprinderilor, respons-
abile de îmbunătăţirea sănătăţii reproductive a femeilor, fapt ce va contribui la diminuarea morbid-
ităţii şi a mortalităţii materne.
35
RECOMANDĂRI PRACTICE
Având în vedere rezultatele acestui studiu, pentru a evita sau reduce complicațiile hemoragiei
postpartum,am formulat următoarele recomandări practice:
1. Organizarea centrelor specializate în conduita sarcinii, naşterii şi perioadei post-partum la
gestante, pentru acordarea asistenţei multiaspectuale (medicale, psihologice, sociale, ju-
ridice)
2. Includerea consultaţiei obligatorii a psihologului pentru femei în stare depresivă, în acelaşi
timp fiind posibilă aprecierea dereglărilor neuropsihologice, cu aplicarea măsurilor de
corecţie.
3. Instruirea gestantelor cu privire la importanţa îngrijirii pre- şi postnatale, pentru a reduce
rezultatele perinatale nefavorabile atât pentru mamă, cât şi pentru copil.
4. Pregătirea psihoterapeutică a femeilor gravide pentru adaptarea pozitivă la sarcină, naştere şi
perioada post-partum, în scopul prevenirii complicaţiilor.
5. Promovarea activităților de comunicare pentru schimbarea comportamentului gravidelor
(renunţarea la fumat şi consum de alcool), astfel încât, să urmeze și să exerseze cu stricteţe
recomandările făcute de personalul medical.
6. Medicii de familie ar trebuie să se implice mai mult în perioada sarcinii la femei, precum și
în oferirea serviciilor medicale și a informațiilor de care acestea au nevoie, sa efectueze
vizite pe teren în cazul în care pacienta nu poate de a se deplasa la instituţie. Antrenarea
medicilor de familie în acordarea ajutorul în ceea ce priveşte planificarea familială.
7. Detectarea timpurie a cazurilor de hemoragii postpartum, astfel încât pacientele să poată fi
trimise la o Instituţie de nivelul III.
36
BIBLIOGRAFIE
1. Aburel şi colab. – Obstetrică şi Ginecologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bu-

cureşti, 1971, 16-80391-393.pp. 79- 86
2. Almerie, Y., Almerie, M.Q., Matar, H.E. et al. Obstetric near-miss and maternal mor-
tality in maternity university hospital, Damascus, Syria: a retrospective study. BMC Pregnancy
Childbirth, (2010) p.65
3. Anderson, Janice & Etches, Duncan. (2007). The Prevention and Management of
Postpartum Hemorrhage. American family physician. 75. 875 p. 82.
4. Anteby SO, Yarkoni S, Ever Hadani P. The effect of a prostaglandin synthetase in-
hibitor, indomethacin, on excessive uterine bleeding. Clin Exp Obstet Gynecol. 1985;12(3–4)
pp.60.
5. Bakri, Y., Amri, A. and Abdul Jabbar, F. (2001), Tamponade‐balloon for obstetrical
bleeding. International Journal of Gynecology & Obstetrics, 74 pp.139-142.
6. Begum J, Pallave P, Ghose S. B-lynch: a technique for uterine conservation or defor-
mation? A case report with literature review. J Clin Diagn Res. 2014; p.8
7. Bernardi, T.S., Radosa, M.P., Weisheit, A. et al. Laparoscopic myomectomy: a 6-year fol-
low-up single-center cohort analysis of fertility and obstetric outcome measures. Arch Gynecol Ob-
stet 290, (2014); pp.87–91
8. Biroul Naţional de statistic al Republicii Moldova. https://statistica.gov.md/
pageview.php?l=ro&idc=421&id=3199
9. Carla AbouZahr, Global burden of maternal death and disability, British Medical Bul-
letin, Volume 67, Issue 1, December 2003, pp. 1–11
10. Christopher L. “A Textbook of Postpartum Hemorrhage”, Vital statistics – an over-
view Dapiens Publishing, 2006, pp. 11-17, 17-35, 62-98
11. Coombs CA, Murphy EZ, Laros RK. Factors associated with postpartum hemorrhage,
Obstet Gynecol. 1991 Jan;77(1):, pp.69-76
12. Dondiuc I. et al. Mortalitatea maternă în Republica Moldova în perioada anilor 2009-
2014. În: Buletin de perinatologie. Chişinău, nr. 1 (69), 2016, pp.43-49.
13. Dondiuc I. Evaluarea potenţialului cadrelor de medici obstetricieni-ginecologi din ma-
ternităţile Republicii Moldova. În: Buletin de perinatologie. Chişinău, nr. 3 (67), 2015, pp.13-19.
14. Ford JB, Roberts CL, Bell JC, Algert CS, Morris JM. Postpartum haemorrhage occur-
rence and recurrence: a population-based study. Med J Aust. 2007 Oct 1; p. 391.
37
15. Ford, J.B., Algert, C.S., Kok, C. et al. Hospital Data Reporting on Postpartum Hemor-rhage:
Under-Estimates Recurrence and Over-Estimates the Contribution of Uterine Atony. Matern Child
Health J 16, (2012); pp.1542–1548
16. Ford, Jane & Roberts, Christine & Bell, Jane & Algert, Charles & Morris, Jonathan.
(2008). Postpartum haemorrhage occurrence and recurrence: a population‐based study. Medical
Journal of Australia; pp.188.
17. Hofmeyr GJ, Nikodem VC, de Jager M, Gelbart BR. A randomised placebo controlled
trial of oral misoprostol in the third stage of labour. Br J Obstet Gynaecol 1998; p.105.
18. In Cunningham, F. G., & Williams, J. W. (2010). Williams obstetrics. New York,
N.Y: McGraw-Hill Education LLC., pp. 809-855.
19. Ishii, T., Sawada, K., Koyama, S., Isobe, A., Wakabayashi, A., Takiuchi, T., Kana-
gawa, T., Tomimatsu, T., Ogita, K. and Kimura, T. (2012), Balloon tamponade during cesarean
section is useful for severe post partum hemorrhage due to placenta previa. Journal of Obstetrics
and Gynaecology Research, 38; pp102-107.
20. Joshi VM, Otiv SR, Majumder R, Nikam YA, Shrivastava M. Internal iliac artery liga-
tion for arresting postpartum haemorrhage. BJOG 2007; pp. 114, 356.
21. Lalonde, A. and (2012), Prevention and treatment of postpartum hemorrhage in low
resource settings. International Journal of Gynecology & Obstetrics; pp. 108-118.
22. Lange, Current Diagnosis and Treatment, Obstetrics and Gynecology, 10th Edition;
pp. 477-484.
23. Lester F, Stenson A, Meyer C, Morris J, Vargas J, Miller S. Impact of the nonpneu -
matic antishock garment on pelvic blood flow in health postpartum women. Am J Obstet Gynecol
2011;204(5);pp. 409.
24. Likis F., Sathe N., Morgans A. et al.Management of postpartum hemorrhage. Compar-
ative Effectiveness Review. Agency for Healthcare Research and Quality, Nr. 151, 2015; p 65.
25. Likis FE, Sathe NA, Morgans AK, et al. Management of Postpartum Hemorrhage [In-
ternet]. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US); 2015 ; pp.372-375.
26. Luca V. – Hemoragiile obstetricale, Rd Cerna, 1994, 17-54, pp.231-250.
27. Lynch B., C., Coker, A., Lawal, A.H., Abu, J. and Cowen, M.J. (1997), The B.Lynch
surgical technique for the control of massive postpartum haemorrhage: an alternative to hysterec-
tomy? Five cases reported. BJOG: An International Journal of Obstetrics & Gynaecology, 104, pp.
372-375.
28. Magann EF, Evans S, Chauhan SP, Lanneau G, Fisk AD, Morrison JC. The length of
the third stage of labor and the risk of postpartum hemorrhage. Obstet Gynecol. 2005 ; p. 290.
38
29. Mavrides E AS, Chandraharan E, Collins P, Green L, Hunt BJ, Riris S, Thomson AJ
Prevention and management of postpartum haemorrhage. BJOG 2016. pp. 124.
30. Mousa HA, Blum J, Abou El Senoun G, Shakur H, Alfirevic Z. Treatment for primary
postpartum haemorrhage. Cochrane Database Syst Rev. 2014;2014(2):CD003249. Published 2014
Feb 13.
31. Oladapo O.T., Sule-Odu, A.O., Olatunji, A.O. et al. "Near-miss" obstetric events and
maternal deaths in Sagamu, Nigeria: a retrospective study. Reprod Health 2, 9 (2005); pp.34- 40
32. Parant O., Guerby P, Bayoumeu F. Spécificités obstétricales et anesthésiquesde la
prise en charge d’une hémorragie dupost-partum (HPP) associée à la césarienne. J Gynecol Obstet
Biol Reprod (Paris). 2014;43(10), pp.104.
33. Pavalache C., Ferdohleb A. Aspecte medico-sociale ale gravidelor cuhemoragii post-
partum. În: Arta Medica. Chișinau, 2020, nr. 2 (74), pp. /// (în tipar)
34. Pistofidis, George et al. Report of 7 Uterine Rupture Cases After Laparoscopic My-
omectomy: Update of the Literature, Journal of Minimally Invasive Gynecology, Volume 19, Issue
6; pp. 762 – 767
35. Poggi, S.B.H. (2007) Postpartum Haemorrhage and the Abnormal Puerperium. In:
Decherny, A.H., Goodwin, T.M., Laufer, N. and Nathan, L., Eds., Current Obstetric and Gynaeco-
logic Diagnosis and Treatment, 10th Edition, Lange Medical Books, McGraw-Hill, California, Vol.
31, pp. 477-497.
36. Reyal F, Deffarges J, Luton D, Blot P, Oury JF, Sibony O. Hémorragie grave du post-
partum. Etude descriptive a la maternité de l'hopital Robert-Debré. J Gynecol Obstet Biol Reprod
(Paris) 31, 2002 ; p.358
37. Rossignol SB, P. Appa Plaza, D. Jacob, S. Joubert, O. Le Dref, D. Payen, A.Mebazaa.
Hémorragies graves du post-partum, problèmes organisationnels. In: Elsevier, ed. Conférences
d'actualisation de la SFAR 2004., pp. 637-645
38. Şandru S., Cardaniuc C., Cebotari S., Chesov I. Protocol clinic naţional PCN-254.
Managementul transfuzional şi de resuscitare volemică al hemoragiilor obstetricale masive,
Chişinău, 2016.
39. Sanghvi H, Ansari N, Prata NJ, Gibson H, Ehsan AT, Smith JM. Prevention of post-
partum hemorrhage at home birth in Afghanistan. Int J Gynecol Obstet 2010;108(3):276; p. 81
40. Say L, Chou D, Gemmill A, Tunçalp O, Moller A B, Daniels J, et al. Global causes of
maternal death: a WHO systematic analysis. Lancet Glob Health 2014;2: e323; p.33.
39
41. Souza J. et al. Maternal near miss and maternal death in the World HealthOrganiza-
tion’s 2005 global survey on maternal and perinatal health. In: Bull. WHO, 2010, nr.88, pp. 111-
113.
42. Tsu VD, Sutanto A, Vaidya K, Coffey P, Widjaya A. Oxytocin in prefilled Uniject in-
jection devices for managing third-stage labor in Indonesia. Int J Gynecol Obstet 2003;83(1);
p.103.
43. Wada S., Kudo M, Minakami H. Spontaneous uterine rupture of a twin pregnancy af-
ter a laparoscopic adenomyomectomy: a case report. J Minim Invasive Gynecol. 2006 Mar-
Apr;13(2); p.166.
44. World Health Organization (2012) WHO Recommendations for the prevention and
treatment of postpartum haemorrhage. Geneva: WHO. http://www.who.int/reproductivehealth/pub-
lications/maternal_perinatal_health/9789241548502/en/
45. Yazawa, H., Endo, S., Hayashi, S., Suzuki, S., Ito, A. and Fujimori, K. (2011), Spon-
taneous uterine rupture in the 33rd week of IVF pregnancy after laparoscopically assisted enucle-
ation of uterine adenomatoid tumor. Journal of Obstetrics and Gynaecology Research, 37; pp. 452-
457.
40
ANEXE
Anexa 1
41
Anexa 2
CHESTIONAR
pentru evaluarea aspectelor medico-sociale ale pacienților după hemoragia post-partum

Stimate respondent răspunsurile Dvs. vor ajuta la elaborarea măsurilor manageriale pentru pre-
venirea situaților ,,grele” în sănătatea feminină
1. Indicați, data completării chestionaru- .....ziua ........luna ........anul

lui
2. Indicați, care data de naștere a dvs.? .....ziua ........luna ........anul
3. Indicați, mediul de reședință? .....rural ........urban
4. Indicați, studiile a Dvs.? Gimnaziale 1
Liceale 2
Medii profesionale 3
Superioare 4
Alte (specificați) 5
5. Indicați, starea civilă a Dvs.? Celibatară 1
Căsătorită 2
Concubinaj 3
Văduvă 4
Refuz 5
6. Dvs. sunteți încadrată în câmpul Da 1

muncii?
Nu 2
7. În cazul răspunsului POZITIV, indicați profesia / ocupația ...............................
8. Va rugăm să evaluați starea Dvs. de sănătate ? (de la foarte Rau --- pana la
foarte Bine)
înceruiți
1 2 3 4 5
42
9. Starea Dvs. de sănătate este urmare a Da 1
expunerii unor noxe / riscuri de la locul
de muncă? Nu 2
10. Dvs. aveţi copii? Da 1
Nu 2
11. În cazul răspunsului POZITIV, indicați
câți ? ....................................................................
12. Sarcina actuală a fost planificată ? Da 1
Nu 2
13. Sarcina actuală a fost dorită ? Da 1
Nu 2
14. Dvs., ați avut probleme de sănătate re- Da 1
productive?
Nu 2
15. Dvs., ați avut probleme de sănătate re- Da 1
productive și v-ați adresat la medic ?
Nu 2
16. La care specialist aţi apelat, după ce ați Medic de familie 1
înțeles că sunteți însărcinată?
Medic ginecolog 2
Alt medic, specificați 3
17. De câte ori aţi la consultația medică O data la 2 săptămâni 1
profilactică
pentru supravegherea sarcinii? O dată pe luna 2
O data la 3 luni 3
La nevoie 4
Deloc 5
18. Pe parcursul acestei sarcinii ați avut in- Da 1

ternări în staționar ?
Nu 2
19. În cazul răspunsului POZITIV, care a Sângerare vaginală 1

fost motivul internării (plângeri din
parte Dvs.)? Dureri lombare 2
Polakiurie, disurie 3
43
Grețuri, vărsături 4
Alte, specificați 5
20. Dvs. pe termenul sarcinii ați primit (au Acid folic 1
fost indicate):
Preparate cu fier 2
Vitamine 3
Antibiotice 4
Antispastice 5
Nu știu 6
21. Dvs. pe termenul sarcinii ați fumat? Da 1
Nu 2
22. Dvs. pe termenul sarcinii ați consumat Da 1

băuturi alcoolice?
Nu 2
23. Care formă de naștere a fost la Dvs.? Operație cezariană de urgentă 1
Operație cezariană programată 2
Naștere spontană 3
Naștere vaginală declansată 4
24. Operația cezariană a fost cauzată de: prevenire transmiterii unei boli 1
infecțioase de la mama la făt
unor complicații obstetricale 2
frică de naștere 3
unele suferințe fetale 4
25. Greutatea fătului la naștere a fost: sub 1000 gr 1
între 1000-2490 gr 2
între 2500-2990 gr 3
între 3000-3990 gr 4
peste 4000 gr 5
44
26. Cât sânge aţi pierdut în timpul naşterii? sub 1000 ml de sânge 1
1000-1500 ml de sânge 2
1500-2000 ml de sânge 3
peste 2000 ml de sânge 4
Nu ştiu 5
27. Aţi fost informată de către medic de Da 1

eventualele riscuri ?
Nu 2
28. Dvs.aveţi susţinere psiho-emoţională Da 1

din partea soțului / partenerului ?
Nu 2
29. Dvs. aveţi susţinere psiho-emoţională Da 1
din partea familiei / rudelor ?
Nu 2
30. Dvs. aveţi susţinere psiho-emoţională Da 1
din partea prietenelor / colegilor de ser-
viciul? Nu 2
31. În perioada sarcinii la Dvs. au fost Da 1

cazuri de ,,stres” / ,,epuizare emoțion-
ală”? Nu 2
32. În cazul răspunsului POZITIV, indicați la serviciu 1

unde (cauza) au fost mai frecvente ?
în familie 2
cu vecinii 1
Altele, specificați 2
45
Anexa 3
RECOMANDĂRI PRACTICE
La nivel naţional:
1. Stabilirea angajamentelor pentru Republica Moldova , inclusiv a sarcinii de reducere a coeficien-
tului mortalităţii materne către anul 2030 în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agen-
dei Globale ONU pentru perioada 2015–2030. Aprobarea planului de acţiuni şi a sarcinilor pentru
realizarea Obiectivului 3 – „Sănătatea şi starea de bine”, orientate spre asigurarea populaţiei cu
condiţii de trai mai bune, protecţia socială a tinerilor şi a familiilor nou-create, oferirea condiţiilor
favorabile pentru naşterea, creşterea şi educarea copiilor.
2. Elaborarea unei noi Strategii a Sănătăţii Reproducerii, axată pe o abordare comprehensivă la toate
nivelurile de asistenţă medicală şi bazată pe accesul deplin al populaţiei la servicii medicale de calitate,
indiferent de statutul social şi locul de trai, cu implicarea comunităţii şi a societăţii civile, pentru for -
marea atitudinii şi a deprinderilor responsabile de îmbunătăţire a sănătăţii reproductive a femeilor, fapt
ce va contribui la diminuarea morbidităţii şi a mortalităţii materne.
La nivelul sistemului de sănătate şi al serviciului de asistenţă a mamei şi copilului:

1. Îmbunătăţirea procesului de supraveghere a sarcinii de către medicii de familie,medicii-
specialişti, prin reactualizarea standardului naţional de îngrijire antenatală conformultimelor reco-
mandări ale OMS. Sporirea accesului gratuit al gravidelor la servicii medicalespecializate, acoperite
de CNAM, inclusiv la cele prestate de instituţii private, dotate cu echipament modern şi personal
calificat, în special pentru femeile din localităţile rurale şi din familii vulnerabile. Fortificarea ca-
pacităţilor asistenţei medicale primare în prestarea serviciilormedicale perinatale de calitate, prin
introducerea sistemului electronic de supraveghere agravidei, pentru un monitoring total şi adecvat
al femeilor însărcinate. Acesta va asigura accesul rapid şi permanent al medicilor de familie şi al
medicilor-specialişti autorizaţi la baza de date a gravidei, indiferent de locul de trai şi migraţia pa-
cientei în alte teritorii administrative.
2. Iniţierea procesului de pregătire a moaşelor cu studii superioare şi deprinderi special pen-
tru activitatea în cadrul asistenţei medicale primare, ce vor presta servicii gravidelor,lăuzelor, nou-
născuţilor, precum şi pentru îndeplinirea altor funcţii de consiliere, comunicare,instruire, care în
prezent sunt irealizabile la nivel de medic de familie, din lipsă de timp şi cunoştinţe necesare.
3. Consolidarea eforturilor pentru îmbunătăţirea sănătăţii reproductive a femeilor,inclusiv
prin continuarea activităţilor de planificare familială, restabilirea funcţionalităţii cabinetelor de
46
planificare familială în toate centrele raionale din republică, întreprinderea măsurilor de sporire a
disponibilităţii, acceptării şi folosirii mijloacelor moderne de contracepţie.
4. Antrenarea medicilor de familie în consilierea, informarea şi educarea populaţiei, prin in-
termediul unei abordări coerente şi coordonate în acordarea serviciilor de planificare familială.
5. Crearea unui sistem integrat de monitorizare şi evaluare în domeniul planificării famil-
iale, pentruidentificarea operativă a neconformităţilor existente şi pentru aplicarea măsurilor nece-
sare.
6. Actualizarea Standardului Național pentru efectuarea întreruperii sarcinii în condiţii de
siguranţă, orientată spre eliminarea chiuretajului din practica medicală, simplificarea mecanismului
de obţinere a permisiunii pentru întreruperea sarcinii la indicaţii medicale şi sociale după 12 săpt.
de sarcină și asigurarea gratuităţii serviciilor de avort şi a accesului la contraceptive.
7. Modificarea clasificării actuale a cazurilor de proximitate de deces matern, în conformi-
tate cu recomandările OMS, bazate pe insuficiența de organe. Aceasta va contribui la evitarea
supraestimării numărului de cazuri de proximitate și interpretării eronate a indicilor de fatalitate
generală.
8. Asigurarea durabilităţii sistemului regionalizat de asistenţă medicală perinatală prin con-
tinuarea fortificării infrastructurii CP, dotarea lor cu echipament medical modern şi elaborarea unor
mecanisme sigure de triere rapidă a gravidelor, parturientelor şi lăuzelor cu complicaţii severe,
afecţiuni grave şi risc de proximitate de deces matern către spitalele terţiare multiprofilate, ce ar
permite diminuarea riscului de deces.
9. Eficientizarea serviciului obstetrical spitalicesc prin reorganizarea serviciului perinatal şi
comasarea treptată a CP de nivel I, concentrarea naşterilor în CP de nivel II – interraionale, predes-
tinate unui teritoriu mai larg şi unui număr mai mare de populaţie, având în vedere faptul că struc-
tura actuală a serviciului obstetrical şi-a utilizat la maxim potenţialul existent în condiţiile scăderii
numărului de naşteri, reducerii capacităţilor maternităţilor din spitalele raionale şi insuficienţei
cadrelor medicale.
10. Îmbunătăţirea continuă a calităţii asistenţei medicale materne, prin dezvoltarea şiimple-
mentarea practicilor de elaborare a protocoalelor/ ghidurilor la nivelele naţional şi instituţional, la
locul de muncă, coordonat cu comisiile de specialitate şi asociaţiile profesionale.Revenirea la prac-
ticile de organizare la nivel naţional şi la nivel regional a seminarelor de instruire a medicilor,
moaşelor, asistentelor medicale, prestatorilor de servicii perinatale în domeniile prioritare: medicina
bazată pe dovezi, îngrijirile esenţiale perinatale, managementul calităţii totale etc.
47
La nivel instituţional – centre perinatologice (maternităţi):
1. Îmbunătăţirea rezultatelor şi creşterea durabilă a calităţii asistenţei medicale la nivel de mater-
nităţi, prin perfecţionarea mecanismelor existente de colectare sistematică a informaţiei veritabile
pentru auditul instituţional al cazurilor de proximitate de deces matern, cu realizarea permanentă a
recomandărilor anchetei confidenţiale a cazurilor de proximitate de deces matern, analiza sistemat-
ică şi critică a calităţii asistenţei medicale, inclusiv a procedurilor de diagnostic şi tratament, a
resurselor şi rezultatelor de care au beneficiat pacienţii.
2. Continuarea perfecţionării instrumentelor de evaluare a serviciilor perinatale. Analiza situaţiei
şi a problemelor existente în domeniul asistenţei materne pentru identificarea problemelor
prioritare şi specifice.
3. Preluarea celor mai bune practici de la instituţiile care au obţinut succese la nivel de centre peri-
natologice, prin compararea performanţei instituţiilor de acelaşi nivel, cu ajutorul indicatorilor şi
evaluărilor interne, în scopul preluării experienţelor pozitive pentru implementarea cât mai vastă a
celor mai bune practici în asistenţa medical maternă. Utilizarea acestui instrument de comparare a
performanţei între instituţiile medicale va contribui şi la o comunicare mai bună la nivelul serviciu-
lui de asistenţă medicală perinatală şi se va reflecta pozitiv asupra indicatorilor de sănătate matern.
48

Aspecte

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspecte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu"

FACULTATEA DE MEDICINĂ NR. 1

ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE GRAVIDELOR CU

 rezumarea ideilor altor autori deține referința exactă la textul original;

Absolvent PAVALACHE Corina

CID Coagulare intravasculară diseminată

HPP Hemoragie post-partum

HTA Hipertensiune Arterială

IMSP IMși C Instituția Mediacală Spitalicească Publică Institutul Mamei și

MSMPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale

USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae

Importanţa practică a lucrării

1.1. Definiția cu privire la hemoragiile post-partum

1.1.1. Etiologia hemoragiilor post-partum

1.1.2 Factorii de risc pentru hemoragia post-partum

Factori de risc prezenți în timpul sarcinii:

Factori de risc prezenți în timpul travaliului:

Factori de risc asociați nașterii:

1.3. Mecanismul de producere al hemoragiei postpartum

1.3.1 Profilaxia hemoragiei post-partum

 Screening pentru anemie la prima vizită prenatală ;

 Determinarea localizării placentei prin ecografie.

Recunoașterea, pregătirea și managementul femeilor cu placenta praevia scade riscul de HPP.

 Utilizarea oxitocinei și a prostoglandinelor.

Inducerea travaliului trebuie făcută cu precauție și cu indicații stricte, deoarece se folosește o

 Managementul activ al celei de-a III-ea perioade a travaliului.

 Utilizarea partogramei în travaliu.

 Prevenirea travaliului prelungit asociat HPP din cauza atoniei uterine ;

 Prevenirea travaliului prelungit asociat HPP din cauza corioamniotisului ;

 Prevenirea travaliului obstruat prelungit – ruptură uterină și hemoragie masivă ;

 Monitorizarea atentă în primele 2 ore după naștere.

1.4. Managementul în organizarea şi stabilirea diagnosticului

 tratament obstetrical ;  tratament medical ;

1.5. Decesele materne cauzate de hemoragii obstetricale în Republica Moldova

Actualmente Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) - 2030, altfel cunoscute ca Obiectivele

2.1. Caracteristica generală a cercetării

II etapă. Acumularea materialului.

2.2. Metodologia aplicată

2.3. Prelucrarea matematico-statistică a materialului

3.1. Aspecte sociale

> 40 ani > 40 ani

Figura 2. Repartizarea respondenţilor din ambele loturi conform vârstei.

Lotul Caz Lotul Control

Urban 32 62,75±6,76 40 76,92±5,84 t=1,58 p>0,05

Lotul Caz Lotul Control Nivelul

Gimnaziale 13 25,49±6,10 2 3,85±2,66 t=3,25 p < 0,01

Liceale 10 19,61±5,56 7 13,46±4,73 t=0,84 p>0,05

Alte 1 1,96±1,94 2 3,85±2,66 t=0,57 p>0,05

Lotul Caz Lotul Control Nivelul

Celibatară 8 15,69±5,09 6 11,54±4,43 t=0,61 p>0,05

Lotul Caz Lotul Control

DA 38 74,51±6,10 41 78,85±5,66 t=0,52 p>0,05

NU 13 25,49±6,10 11 21,15±5,66 t=0,61 p>0,05

Tabelul 7. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare

Lotul Caz Lotul Control Nivelul

Conform sondajului în funcție de susţinerea psiho-emoţională din partea soțului / partenerului ,

Tabelul 8. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare în funcție

Lotul Control II Lotul Caz I Nivelul

DA 34 66,67±6,60 46 88,46±4,43 t=2,74 p < 0,01

Tabelul 9. Repartizarea respondenților din loturile de cercetare

Lotul Caz Lotul Control

Lotul Caz Lotul Control

DA 18 35,29±6,69 9 17,31±5,25 t=2,11 p < 0,05