Universitatea Lucian Blaga- Sibiu

Master: Management Sanitar

REFERAT
SNTATE PUBLIC

Coordonator Masterand

Conf.Univ. Dr. Carmen Domnariu Ec. Rachieru Carmen

Maria

SIBIU 2017
 Cuprins

Tema 1
Tema 2
Tema 3:
1. Introducere
2. Durata programului
3. Scopul
4. Obiective
4.1 Obiectivele generale
4.2 Obiectivele intermediare
4.3 Obiectivele specifice
4.4 Obiectivele operationale
5. Rezultate asteptate
6. Implementarea programului
6.1 Organizarea implementrii n Spitalul Judetean din Valceai, sectia
Gastroenterologie
6.2 Structura organizational a sectiei de neurochirugie
6.3 Responsabilitti
6.4 Planul activ pentru implementare.
7. Estimarea bugetului
8. Msurare si evaluare
9. Sprijinirea din partea altor organizatii, legtura cu alte programe,
generearea de beneficiari secundare sau paralele, cererea pentru produsul sau seviciul
oferit
10. Constrngeri
11. Concluzii

Tema 1
Despre sntate
Nu exist o definitie unic, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de
cunostintele acumulate, de dinamica si specificul valorilor culturale si pentru ca sntatea are
un caracter procesual, evolutiv. De aici rezult si tentativa de a defini sntatea multicriterial
si de a fi msurat n functie de niste criterii de referint.
n lista foarte larg a definitiilor sntatii se folosesc mai multe criterii pentru
definirea sntatii, fiecare scoala adoptnd unul, dou sau toate cele trei criterii utilizate cel
mai frecvent.
Criteriile utilizate pentru definirea sntatii:
-bunstarea functional
-capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viat si munc
-conditia uman care l face pe individ creativ (criteriul utilizat frecvent de francezi)
Definitia sntatii individuale din constitutia O.M.S.: "stare de bine complet din
punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmittii" este cea mai
frecvent utilizat.
Caracteristicile acestei definitii sunt:
-este acceptat de toata lumea ca o "aspiratie";
-realizarea ei presupune responsabilitatea societtii;
-subliniaz caracterul pozitiv si multiaxial al sntatii.
Sntatea grupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza a sntatilor
individuale apreciat intr-o viziune sintetica, globala (ecosistemic).

Obiectul Snttii Publice l reprezint starea de sntate a grupurilor umane.Scopul

ei este s reduc disconfortul, boala, incapacitatea si decesul la nivelul populatiei.
Identificarea si ierarhizarea problemelor de sntate este deosebit de important pentru
a se putea lua msuri corecte si pentru a se interveni si finanta astfel programe n sectorul
sanitar. Distributia si cercetarea bolilor este studiat pentru a se putea canaliza eforturile
medicilor si sursele de finantare ntr-un mod eficient astfel nct s-si gaseasc efecte pozitive
n rndul populatiei unei regiuni sau la nivel national.
n Judetul Valcea principalele probleme de sntate, identificate n urma studiilor
populaionale, sunt:
Accidentul vascular cerebral (AVC);
Tumori cerebrale;
Hipertensiunea arterial;
Diabetul zaharat;.
Infectiile urinare
Acestea au fost determinate pe baza criteriilor de:
Mortalitate
Inciden mare n populaie.
Prevalen mare n populaie

*Accidentul vascular cerebral este prima cauz de deces n Romnia

*Romnii mnnc de 10 ori mai mult sare dect e necesar, iar de aici li se trage
moartea nainte de vreme
Peste 5 milioane de romni sufer de hipertensiune arterial, iar 42% dintre acetia nu
tiu c sunt bolnavi. n plus, 61% dintre cei care se tiu cu tensiune arterial nu urmeaz nici
un tratament. Nici nu e de mirare c, n aceste condiii, suntem printre cei care mor
cel mai des din cauza inimii. Potrivit unui studiu al Organizaiei Mondiale a Sntii,
Romnia se situeaz pe locul trei n lume n ceea ce privete mortalitatea prin boli
cardiovasculare i pe locul doi, dup Rusia, la mortalitatea prin accident vascular cerebral -
una dintre complicaiile majore ale hipertensiunii arteriale.

Un miliard de bolnavi de hipertensiune

Tensiunea arterial este presiunea cu care curge sngele prin artere. Hipertensiunea, adic
o valoare ridicat a tensiunii, este o boal tcut, care afecteaz un miliard de oameni n
toat lumea i se estimeaz c aceast cifr va crete la 1,5 miliarde pn n anul 2025.
Statisticile arat c, pn la vrsta de 50 de ani, unul din cinci oameni are hipertensiune
arterial, iar dup vrsta de 65 de ani, dou din trei persoane sufer de hipertensiune. Factorii
de risc pentru declanarea acestei boli sunt de dou tipuri: cei care nu pot fi controlai, cum
sunt vrsta de peste 40 de ani i istoricul familial i cei care pot fi prevenii, precum fumatul,
consumul mrit de sare, sedentarismul, obezitatea, alcoolul i stresul, a declarat preedintele
Grupului de lucru Hipertensiunea Arterial din Cadrul Societii Romne de Cardiologie
(SCR), prof. dr. Eduard Apetrei. Referindu-se la alimentaie, vicepreedintele SCR, prof. dr.
Marius Vintil, a semnalat c romnii mnnc cam de 10 ori mai mult sare dect este
normal. De la 1,5 grame de sare pe zi, la noi n ar se ajunge la un consum de 15 grame, a
afirmat profesorul Vintil

n prezent, n Romnia, populaia estimat este de 19.750 milioane locuitori , la 1 ianuarie

2016 . Sperana de via la natere este de 72,45 ani iar vrsta medie de 37,7 ani (sursa
Institutul Naional de Statistic pentru Sntate). De asemenea, sperana de via pentru femei
este de 76,16 ani iar pentru brbai de 68, 95 ani.
Structura pe grupe de vrst este urmtoarea:
0 14 ani: 15,5 %
15 64 ani: 65,7 %
Peste 65 ani: 17,4 %.

Tema 2
Avnd n vedere aceste date putem compara cele 5 probleme de sntate enumerate mai sus
astfel:

1. Accidentul vascular cerebral (AVC)

A. Amploarea problemei
Statisticile arat c accidentele vasculare cerebrale reprezint a treia cauz de mortalitate
n lume, dup bolile cardiovasculare i cancer. O persoan care a supravieuit unui AVC are
33% anse s mai sufere nc un accident de acest gen, dac nu este supravegheat de un
specialist", a precizat dr. James Martin, medic specialist n AVC din Marea Britanie.
n Romnia, se nregistreaz aproximativ 300 de accidente vasculare cerebrale noi la suta
de mii de locuitori, fa de o medie european de pn n 200 de AVC.
Potrivit ultimelor statistici ale OMS, accidentele vasculare cerebrale vor deveni, pn n
anul 2030, principala cauz a mortalitii n lume, ajungnd la aproximativ opt milioane de
mori anual.
n anul 2001 77.000 de decese s-au datorat numai infarctului i AVC.
Scorul pentru componenta A va fi 10.

B. Severitatea problemei se raporteaz la indicele de mortalitate

Avnd n vedere numrul mare de decese datorate AVC-ului, tinnd cont c n Romnia
este peste media european si c este o boal la care se observ cresteri ale cazurilor foarte
mari scorul pentru componenta B va fi 9.

C. Eficacitatea soluiei
Posbilittile tehnologice al statului pentru depistarea si tratarea AVC-ului putem spune c
sunt bune, lucru argumentat prin faptul dac populatia si face analizele periodic si complete,
aceste probleme se pot depist si preveni. Posibilittile tehnologice nu sunt foarte mari, dar
sunt suficiente pentru a se putea depista si interveni n cazul acestei probleme, iar n ceea ce
priveste posibilittile financiare ale statului putem observa c stm foarte slab n comparatie
cu celelalte state europene mai dezvoltate, dar ne ncadram ntr-o anumit limit ce ar permite
dezvoltarea si implementarea unor programe bune si eficiente. n urma argumentelor expuse
anterior putem spune c acest punc va primi nota 4.

D. Fezabilitatea programului
Aceast component analizeaz pertinena, fezabilitatea economic, accesibilitatea,
disponibilitatea de resurse i legalitatea programului ntocmindu-se un scor n sistem binar.
Fiecare component va primi un punct pentru Da i o puncte pentru Nu.
Componenta D este produsul elementelor analizate. n cazul AVC-ului scorul
componentei D va fi 4.
Dup analizarea celor 4 componente se calculeaz, conform Metodei Hanlon, scorul de
prioritate pentru problemele de sntate public.

Aplicm formula:
(A + B) x C x D
Pentru cazul particular al AVC-ului vom nlocui, n formula de mai sus, dup cum urmeaz:

(A + B) x C x D
Unde ii
A = 10
B=9
C=4
D=4
Scorul de prioritate pentru bolile cardio vasculare este 304.

2. Tumori cerebrale
n Romnia, anual aproximativ 3500 de oameni sunt diagnosticati cu tumori cerebeale. La
pacientii unde s-au diagnosticat cu tumori cerebrale tratamentele standard actuale furnizeaz o
median de supravietuire foarte mic. Lund cazul particular al glioblastomului care
reprezint peste 20% din totalul tumorilor cerebrale, tratamentele standard actuale furnizeaza
o mediana de supravietuire general cu putin peste 1 an, iar fr tratament, supravietuirea
median este de 3 luni. La pacientii cu GBM recurenta prognosticul este deosebit de slab.
Aproape toti pacientii cu GBM mor n cinci ani de la diagnostic.
Analiznd conform Metodei Hanlon scorul de prioritate, dup formula(A + B) x C x D
vom obine un scor de 108,

Unde
A=9
B=9
C=3
D = 2.

3. Hipertensiunea areterial
In Romnia, hipertensiunea arterial afecteaz 40% din populaie, adic 8.400.000 de
persoane, arat statisticile Societii de cardiologie.
Peste opt milioane de romni sufer de hipertensiune arterial, afeciune care crete riscul
apariiei bolilor i insuficienei renale, potrivit reprezentanilor Societii Romne de
Nefrologie.
Datele Societii Romne de Nefrologie arat c, n Romnia, 40% din populaie este
hipertensiv. Potrivit statisticilor, n lume aproximativ un miliard de oameni sufer de
hipertensiune i se preconizeaz c n 15 ani numrul acestora va crete cu 50%. Potrivit
specialitilor, n Romnia, rata de control a tensiunii arteriale este de doar 18% la pacienii
hipertensivi tratai.

Analiznd conform Metodei Hanlon scorul de prioritate, dup formula (A + B) x C x D

vom obine un scor de 150.

Unde
A=8
B=7
C=5
D = 2.

4. Diabetul zaharat
n evidenele Ministerului Sntii se afl peste 500.000 de pacieni cu diabet
zaharat, dar numrul lor este n continu cretere, numai n ultimul an nregistrndu-se
120.000 de cazuri noi din care 2.500 de copii insulino-dependeni.
Bugetul alocat n 2016 Programului naional de diabet zaharat este de cinci ori mai
mare fa de anul 2006 i reprezint 21,77% din totalul creditelor de angajament alocate anul
acesta pentru medicamente n cadrul programelor naionale1iii
Conform Metodei Hanlon scorul de prioritate, dup formula (A + B) x C x D
este de 288.
Unde
A=6
B=6
C=6
D = 4.

5. Infectiile urinare
Statisticile mondiale mentioneaza faptul ca infectiile urinare sunt cele mai rspndite
infectii, mai des ntalnite chiar decat infectiile respiratorii cu tuse si expectoratie. Specialistii
sustin chiar c una din dou femei a suferit cel putin un episod de cistit, o form a infectiilor
urinare.
Analiznd conform Metodei Hanlon scorul de prioritate, dup formula
(A + B) x C x D este 64.

Unde
A=8
B=6
C=2
D = 2.

Analiznd scorurile de prioritate obinute pentru cele 5 probleme de sntate

identificate n judetul Valcea, putem concluziona c AVC-ul este problema prioritar pentru
care voi proiecta un program de sntate.

Tema 3
1. Introducere

Romnia este printre primele locuri n lume n privina mortalitii prin accident
vascular cerebral (AVC), n condiiile n care, anual, 10% din populaia planetei moare
din aceast cauz, potrivit datelor Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS).

Statisticile arat c accidentele vasculare cerebrale reprezint a treia cauz de

mortalitate n lume, dup bolile cardiovasculare i cancer. O persoan care a supravieuit unui
AVC are 33% anse s mai sufere nc un accident de acest gen, dac nu este supravegheat de
un specialist", a precizat dr. James Martin, medic specialist n AVC din Marea Britanie.
n Romnia, se nregistreaz aproximativ 300 de accidente vasculare cerebrale noi la
suta de mii de locuitori, fa de o medie european de pn n 200 de AVC.
Potrivit ultimelor statistici ale OMS, accidentele vasculare cerebrale vor deveni, pn n anul
2030, principala cauz a mortalitii n lume, ajungnd la aproximativ opt milioane de mori
anual.
 Medicii specialiti susin c, dintre cei care sufer un accident vascular cerebral, o
treime mor n primul an dup accident, o treime rmn cu handicap permanent, iar restul se
recupereaz.
Accidentele vasculare cerebrale se mpart n dou categorii: cele ischemice, care
nregistreaz un procent de aproximativ 75%, i cele hemoragice. AVC ischemic are loc cnd
un vas de snge care irig creierul ntrerupe alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase din
zona cerebral respectiv, iar accidentul vascular cerebral hemoragic se produce cnd un vas
de snge se sparge, provocnd hemoragie cerebral.
Principalele cauze ale accidentului vascular cerebral sunt hipertensiunea arterial,
aritmia (ritmul cardiac neregulat), diabetul, fumatul excesiv, nivelul de colestelor ridicat i
lipsa de activiti fizice.

Simptomele unui eventual accident vascular cerebral sunt incapacitatea de a vorbi,

paralizia parial, afectarea vederii i a gustului, incapacitatea de a nghii i pierderea
cunotinei.

"Este extrem de important ca orice astfel de simptom s fie luat n seam, pentru c ansele
evitrii unui AVC sunt mari dac pacientul se prezint la medic la timp", spune dr. James
Martin.

Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. n cazul n care aceste afectiuni pot fi tinute sub
control, riscul de AVC poate scdea. Ei se mpart n dou categorii

Factorii de risc care pot fi controlati sunt:

- tensiunea arterial crescut (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca important dup
vrst
- diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaz prin AVC.
Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectrii
circulatiei care apare n aceast boala.
- nivelul crescut de colesterol din snge poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la
infarct miocardic, care la rndul lor determin lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar
aceasta la rndul ei poate determina cresterea riscului de AVC
- afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui
accident vascular cerebral
- alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atrial, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace,
foramen ovale patent sau cardiomiopatie
- fumatul, inclusiv fumatul pasiv
- lipsa activittii fizice
- obezitatea
- folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - n special la femeile care
fumeaz sau care au avut pn n prezent tulburri de coagulare - si anticoagulantele sau
corticosteroizii. Se pare c la femeile aflate n menopauza, terapia de nlocuire hormonal are
un risc mic de accident vascular cerebral
- consumul crescut de alcool. Persoanele care consum excesiv alcool, n special cele care au
intoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de AVC. Betia alcoolic se defineste prin
consumul a mai mult de 5 pahare de alcool ntr-o perioada scurt de timp
- folosirea de cocain sau de alte droguri ilegale.

Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:

- vrsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu vrsta. Riscul se dubleaz cu fiecare
decada dup 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au vrsta de 65 de
ani sau mai mult.
- rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. n
comparatie cu albii, americanii negri tineri, att femeile ct si barbatii, au un risc de 2 -3 ori
mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauz
- sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la brbati dect la femei pn la vrsta
de 75 ani, dar dupa aceast vrsta femeile sunt mai afectate. La toate vrstele, mai multe
femei decat brbati decedeaz din cauza unui AVC
- istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare dac un printe, un frate sau o sor a avut un
accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor
- prezenta n trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.

n urma lucrurilor enuntate anterior se observ ca AVC-ul este o boal cu risc ridicat
pentru populatia Romniei si presupune luarea unor msuri urgente pentru a reduce efectele
acestei boli. Drept urmare prin acest program de sntate ne propunem s reducem riscurile ce
duc la aparitia AVC prin urmtoarele msuri:

a) Informarea populatiei pe target: a celor sub 55 de ani si a celor peste 55 de ani

b) Cum se poate reduce riscul aparitiei AVC prin miscare (sport), medicamente
c) Informarea despre problemele ce duc la AVC
d) Punctele a), b) si c) se aplic n mod deosebit n spitale, iar o dat pe an se organizeaz un
eveniment agresiv de informare prim media, pres si fluturasi la nivel national
e) Stabilirea de colaborri cu departamentele de diabet si ONG-uri ce lupt contra
dependetelor de droguri, alcool si tutun
f) Specializarea continu a cadrelor medicale prin cursuri si conferinte ce au ca scop schimbul
de experient
g) Investitia n cercetare pentru a ntelege ct mai bine boala si pentru gsirea de noi
medicamente si solutii

Despre o politic guvernamental clar definit care s reduc AVC-ul nu se poate vorbi
deocamdat, aceasta reprezentnd un minus mare pentru Guvernul Romniei.

Contextul legislativ prin Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 ofer posibilitatea de creare
de programe de sntate.
Participantii la programul de sntate sunt Spitalul Judetean Valcea, Ministerul
Snttii Publice, Agentia National pentru programe de sntate, CNAS.
Beneficiarii sunt spitalele, personalul si populatia cu risc de mbolnvire.

2. Durata programului

Programul se va desfsura n 5 ani de zile/20 de semestre. Va ncepe de la 1 ianuarie 2017 si

se va finaliza la data de 1 ianuarie 2021. Va fi etapizat pe semestre.

3. Scopul

Scopul este de reducere a riscului de mbolnvire si reducerea numrului de persoane afectate

cu 20% n urmtorii 10 ani.

4. Obiective:
4.1 Obiectivele generale sunt reducerea riscului de mbolnvire si a numrului de persoane
afectate cu 20%.
4.2 Obiectivele intermediare sunt informarea populatiei, colaborri cu Ministerul
Tineretului si Sportului, dezvoltarea cercetrii
4.3 Obiectivele specifice sunt informarea populatiei n spitale, nceprea colaborrii cu
Ministerul Tineretului si Sportului, colaborarea cu ONG-urile si centrele ce lupt contra
drogurilor, alcoolului si tutunului
4.4 Obiectivele operationale sunt:
- modernizarea spitalelor si nlocuirea echipamentelor vechi,
- oferirea de cursuri de specializare gratis pentru tinerii medici n mod special si
- organizarea de conferinte ce au ca scop schimbul de experient, evaluarea si mbunttirea
serviciilor medicale,
- stabilirea unei platforme menite s mbuntteasc colaborarea dintre Ministerul Snttii si
cel al Tineretului si Sportului cu scopul de a se implementa strategii si programe paralele,
menite s previn numrul de bolnavi,
- stabilirea unei strategii de colaborare si implementare de programe cu ONG-urile, dar si cu
institutiile statului, care se ocupa cu dependetele de alcool, tutun si droguri,
- colaborarea si stabilirea unei strategii comune care s micsoreze numrul persoanelor de
diabet,
- informarea populatiei targetat pe vrste: pn la 55 de ani si dup 55 de ani, n ceea ce
priveste riscul aparitiei AVC-ului,
- stabilirea unui program de preventie cu medicii de familie targetat pe persoanele de peste 65
de ani.

Pentru informarea populatiei se va alege n fiecare an o lun de campanie n care se va

aduce n atentia populatiei acest tip de afectiune prin pres, canalele media, fluturasi si corturi
n centrele oraselor de informare, dar si n care s se evalueze riscul persoanelor n vrst de a
suferi de aceast afectiune.

5. Rezultate asteptate

Desi pare greu de crezut ne asteptm ca msurile din program s produc efecte nc
din primul an. Acest lucru se argumenteaz prin existenta mijloacelor de preventie ce vizeaz
populatia expus. Se cunoaste faptul c o bun parte din bolnavi ajung la spital tocmai din
ratiunea faptului c nimeni nu le-a oferit posibilitatea de a vedea starea snttii si de a li se
oferi n consecint medicamente.
Ne mentinem ncredere c informarea alturi de munca doctorilor de familie va face ca
multi din cei care nu stiu c sufer de o asemenea afectiune si-o vor descoperi la timp, inc
din faze incipiente, care se pot trata, lucru ce semnific faptul c numrul cazurilor ar trebui
s scad suficient de mult ct chiar s ne ajute s ne depsim tinta.

inta pe urmtorii 5 ani este:

- an 1 reducerea bolnavilor cu 3% fat de anul 2017
- an 2 reducerea bolnavilor cu 6% fat de anul 2017
- an 3 reducerea bolnavilor cu 10% fat de anul 2017
- an 4 reducerea bolnavilor cu 15% fat de anul 2017
- an 5 reducerea bolnavilor cu 20% fat de anul 2017

inta se va atinge n msura n care toate activittile din program vor functiona, pentru
c ele actioneaz ca un lant, unde fiecare activitate si are importanta ei.

6. Implementarea programului

Programul va fi implementat la nivel national. De acest lucru se va asigura Ministerul

Snttii mpreun cu marele spitale din fiecare oras, care vor coordona proiectul.
La nceput va fi ca test pentru o perioad de 5 ani ntr-unul din marile orase din tar,
iar dac a fi relevant atunci programul se va extinde n toat tara la marile spitale ce dispun de
toate resursele.
Asadar programul de sntate va avea mai multe faze:
1. Faza de testare
- ntr-o perioad de 5 ani se va verifica ntr-unul din marile judete din tar efectele
programului
2. Faza de Evaluare
- ne va spune dac proiectul este un succes sau nu
- se va cuta a se vedea rspunsul populatiei la actiunile externe ale spitalului
- se vor evalua colaborrile si modul n care ei si-au fcut partea
- se vor nbuntti punctele slabe
3. Faza de implementare la nivel national
- dace faza 1 si faza 2 va fi un succes atunci se va trece la cea de-a treia faza, ce nseamn
extinderea programului la nivel national
- extinderea programului se va face doar n centrele si spitalele mari, capabile s duc
programul la bun sfrsit pe o anumit regiune din tar
Gant
Activitti S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S14 S16 S17 S18 S19 S20
1. Modernizarea Spitalelor X X X X x x x x
2. Cursuri de specializare X X x x x
3. Conferinte schimb experient X x x x x
4. Colaborare MS si MTS X X X X X x x x x x x x x x x x x x x X
5. Colaborare ONG X X X X X X X X X X X X X X X X X x x X
6. Colaborare Diabet X x X x x x x x x x x x x x X x x X X x
7. Informare targetat pe vrste X X X X X
8. Colaborare medici de familie X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
9. Program special persoane 65 ani X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
10. Evaluare X X X X X
11. Cercetare X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
12. Descoperirea de medicamente noi X X X X X X X X X X X X
13. Conferinte internationale cu X X X X X
medici de specialitate

Graficul PERT 1 Identif echip ce necesit mod. Gsirea resurselor fin. Gsirea echip i cump. Transp, instal i educ.
S1 S2 S3 S4
2 Identif prof, stud i locaie cursuri Predare cursuri S1 Evaluare S1
S1
3 Identif prof, Locaie, Tem S1 Marketing S2 Conferina S3
Activiti
4

5 ntlnire de contact i stabilirea de Implementarea Evaluarea

proiecte comune proiectelor
6
Proiect
7 Concepere, tiprire Distribuire spitale, centre, medici de Evaluare
familie
8

9 Identif persoanelor Informarea Aplicarea msurilor din Evaluare

vrstnice lor program
10 Evaluarea se va face conform graficului Gant. Se va verifica daca activit ile au fost facute, calitatea lor i ncadrarea
n buget
11
Definire obiective Formare echipa Logistica Cercetar Evaluare S4
12 S1 S2 S3 e
13

S1, S2, S3 i S4 reprezint perioadele de timp n care se efectueaz etapele

PERT detaliat pentru Activitatea 7
Tipatire brosuri

Redactare continut
3
D F
Planificare continut 4
0 Evaluare fictiva 1
B
2 3 Stocare brosuri

Design brosura
A E
2

C 2 G 2 H 1 I

Selectare voluntari
Instuctie echipe Difuzare brosuri Evaluare

Activitatea Denumirea Durata activitatii(zile)

A-B Planificarea continutului 2
B-D Redactarea continutului 4
B-E Design brosuri 3
D-F Tiparirea brosurilor 3
F-G Stocare brosuri 1
A-C Selectare voluntari 2
C-G Instruire echipe 2
G-H Difuzare brosuri 2
H-I Evaluare 1
Matricea responsabilittilor
Activitti S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S14 S16 S17 S18 S19 S20
Ministrul SnttiiMM si Managerii spitalelor

administrativ
Director Seriviciul 1. X X X X x x x x
administrativ Modernizarea
Spitalelor
Director medical

Doctor 2. Cursuri de X X x x x
specialist specializare
Doctor 3. Conferinte X x x x x
specialist schimb
experient
Doctor 13. Conferinte X X X X X
specialist internationale
cu medici de
specialitate
Manager si director sectie

4. Colaborare X X X X X x x x x x x x x x x x x x x X
MS si MTS
5. Colaborare X X X X X X X X X X X X X X X X X x x X
neurologie

ONG
6. Colaborare X x X x x x x x x x x x x x X x x X X x
Diabet
8. Colaborare X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
medici de
familie
7. Informare X X X X X
targetat pe
vrste
Manage Doctor 9. Program X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
r specialist special
persoane 65 ani
Director IT 10. Evaluare X X X X X
Directia Doctor speci 11. Cercetare X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
cercetar Doctor 12. X X X X X X X X X X X X
e si specialist Descoperirea
dezvolta de
re medicamente
noi
6.1 Organizarea implementrii n Judetul Valcea
- resurse umane : 4 specialisti, angajati cu norm ntreag
- resurse materiale:
Capacitatea sectiei este de 90 paturi repartizate n saloane de 6-3-2 paturi,cu o eficienta de
peste 5500 internari pe an.

Dotare tehnica :
- acces non stop la investigatie Rx,laborator
- scintigrafii
- acces la investigatii IRM si CT n regim privat
- o sala de operatie dotata cu instrumentar specific neurological si
microneurological,microscop operator,lupa operatorie,cu lumina polarizata,craniotom
electric,electrocauter
- masa de operatie ultramoderna.

Patologie tratata :
- Patologie cranio cerebrala
- Patologie spinala traumatica
- Patologie tumorala craniocerebrala
- Patologie tumorala vertebromedulara
- Patologie degenerativa spinala : hernie de disc,spondilolistezis,stenoza de canal
vertebral lombar
- Patologie vasculara cerebrala (AVC hemoragice si ischemice)
- Patologie infectioasa cerebrala si vertebromedulara

- resurse financiare sunt de la Ministerul Snttii, sponsori si surse proprii spitalului

6.2 Structura organizational a sectiei de neurochirugie

Echipa de medici a sectiei :

- SEF SECTIE Dr.Tudor Costel - medic primar neurolog,

- Dr.Baloi Arina medic primar neurolog.
- Dr.Istrate Emil - medic primar neurolog
- Dr.Sanda iulian - medic specialist neurolog

Asistent Sef : Mirea Mirela

6.3 Responsabilitti se desemneaz n detaliu responsabilitti pentru coordonator si

pentru fiecare membru din echip (notificarea cu responsabilitti)

- SEF SECTIE Dr.Tudor Costel punctele din GANT 1,2,3,11,12,13

- Dr.Baloi Arina punctele din GANT 4,5,6,8
- Dr.Istrate Emil punctele din GANT 7,9
- Dr.Sanda Iulian punctele din GANT 10

6.4 Planul activ pentru implementare

A se urmri punctul 6. Acolo avem planul GANT, PERT si Matrice responsabilittilor. Ca
adugare la ceea ce am scris acolo sunt urmtoarele:
1. Modernizarea Spitalelor va dura timp de un an si se va face pe sectia de neuochirurgie din
4 n 4 ani. Dotrile vor fi de ultim generatie
2. Cursuri de specializare se vor adresa medicilor si const n specializarea continu a lor.
Va dura cte o sptmn pe an.
3. Conferinte vor fi regionale sau nationale. Scopul lor este abordarea anumitor teme de
actualitate si schimb de experient. Va dura cte o sptmn pe an/
4. Colaborare MS si MTS va fi continu, pe plan nedeterminat
5. Colaborare ONG va fi continu, pe plan nedeterminat
6. Colaborare Diabet va fi continu, pe plan nedeterminat
7. Informare targetat pe vrste la persoane pn n 55 ani si peste 55 de ani. Va tine o lun.
Ea va fi promovat prin toate mijloacele mass-media, dar si activitti organizate de Spitalul
Judetean.
8. Colaborare medici de familie va fi continu, pe plan nedeterminat. Este important ca ei s
ajute prin prevenirea AVC-urilor
9. Program special persoane 65 ani va fi continu, pe plan nedeterminat. Implic consultarea
acestor persoane gratis si oferirea de medicamente gratis (unde este risc) pentru evitarea
aparitiei AVC-urilor
10. Evaluare se va face timp de 2 sptmni n primele 2 sptmni din luna decembrie
11. Cercetare este necesar ca aceast sectie s fie dezvoltat pentru a descoperi metode noi
de combatere a acesor afectiuni
12. Descoperirea de medicamente noi descoperirea unor medicamente noi si mai eficiente
13. Conferinte internationale cu medici de specialitate este necesar s stabilim astfel de
conferinte pentru schimb de experient si pornirea de colaborri

7. Estimarea bugetului se vor prezenta cheltuielile prevzute si se vor verifica pe

parcursul derulrii proiectului, se vor preda sursele de finantare

Bugetul este alctuit 70% din bani, iar sursele de finantare sunt Ministerul Snttii,
25% fonduri proprii si 5% din sponsori. De asemenea AXA 3 din cadrul fondurilor structurale
va fi folosit pentru modernizare, investitii si cercetare.

Cheltuielile prevzute sunt cu angajatii (50%), intretinerea imobilului si a echipamentelor

(5%), investitiile(20%), cercetare(10%) si consumabile(10%). Restul de 5% reprezint alte
costuri.
Toate aceste cheltuieli sunt verificate de Serviciul Financiar din cadrul spitalului si de
Ministerul Snttii.

Estimarea bugetulului de ntretinere a sectiei pe un an.

Categorii de cheltuieli Descrierea activittii Costul de Finantare Finantare
activitate DSP spitale
1. Cheltuieli de personal - Coordonator proiect 500$/lun x12 luni 6.000E 6.000E
- salarii - 4 medici x 400E lun x 12 luni 19.200E 19.200E
- 12 asistente x 300E lun x 12luni 43.200E 43.200E
- 8 infirmiere x 250 E lun x 12luni 24.000E 24.000E
- 4 ngrijitoare x 200 E lun x 12luni 9.600E 9.600E
SUBTOTAL 102.000 E 102.000
/an E /an
2. Echipamente si - ntretinerea echipamentelor 20.000E/an
materiale - consumabile 45.000E/an
- investitii 60.000E/an
- cercetare 35.000E/an
- informare public 10.000E/an
SUBTOTAL 190.000
E/an
3. Facilitti Utilitti 120.000E/an
SUBTOTAL 120.000E/an
4. Cheltuieli de suport Comunicatii 12.000E/an
Internet 200E/an
Radio 0
TV 200E/an
SUBTOTAL 12.400E/an
5. Alte cheltuieli 0 0 0 0
justificate (se vor
deconta la sfrsitul
proiectului pe baz de
chitant
Total General 226.400E/an

8. Msurare si evaluare

Obiectivele pe care ni le-am propus sunt compatibile cu strategia national si nu intr n

incompatibilitate cu nici un alt proiect. Ele se pot realiza deoarece atacm problema AVC-ului
pe mai multe planuri: unul de prevenire, cerecetare, modernizare si mbunttire a serviciilor.
Resursele sunt disponibile, ele fiind de natur uman, material si financiar, fondurilor avnd
provenienta din mai multe surse.

9. Sprijinirea din partea altor organizatii, legtura cu alte programe, generearea de

beneficiari secundare sau paralele, cererea pentru produsul sau seviciul oferit

a) Avem colaborare cu mai multe ONG-uri, dar si institutii ale statului, alte spitale din
Romnia si din strintate.
b) Prin natura programului nostru care pune accent foarte mult pe preventie se creaz o
legtur si cu alte programe. De exemplu pentru diabetici, dependenti sau dezvoltarea de
programe sportive.
c) Beneficiile secundare/paralele constau n faptul c msurile de preventie se aplic si altor
categorii de boli, precum diabetul si nu numai.
d) innd cont c Romnia este printre primele locuri n lume n privina mortalitii prin
accident vascular cerebral (AVC), n condiiile n care, anual, 10% din populaia planetei
moare din aceast cauz, potrivit datelor Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) putem
spune c exist o cerere pentru sectia de neurologie.

10. Constrngeri

Datorit crizei economice, dar si a instabilittii politice exist riscul ca anumite

fonduri s fie deturnate spre alte activitti sau s scad. Un fapt negativ este constituit de
reducerea salariilor pentru angajatii spitalelor, ceea ce ar putea duce la scderea resurselor
umane. De asemenea reducerea pensiilor este un alt fapt negativ. Pensionarii risc s nu-si
mai poat achizition medicamentele, ceea ce ar duce la mrirea riscului de cazuti grave de
mbolnvire.

Un alt risc ar mai putea fi reprezentat de volumul mare de munc si disponibilitatea

statului de a da voie spitalelor din tar s fac angajri n sistemul sanitar.
 Trebuie o foarte mare atentie n alctuirea statisticilor la functia de evaluare astfel
nct statisticile s se refere doar la un singur oras sau s fie pe toat tara. Fcndu-se acest
lucru va contribui la acuratetea statisticilor.

11. Concluzii

Cred c este un program bun, eficient si cu btaie lung. Riscurile de a nu se putea

realiza sunt mici.
Prin acest Program de Sntate urmresc reducerea cazurilor de avc prin msuri ce
vin pe dou planuri fundamentale: cel al preventiei si cel al tratatiei.

S-a constatat faptul c pentru a se reduce numrul de bolnavi trebuie ca s existe un

program de lung durat si care s aibe efecte n cascad. Nu este de ajuns ca aceste programe
doar s existe, ci este nevoie ca popultia s le cunoasc si prin ele trebuiesc urmrite
constientizarea populatiei si determinarea acesteia de a duce un mod de viat ct mai sntos.
i
http://www.mediculmeu.com/legislatie-medicala/legislatia-pacientului/programul-national-de-diabet-zaharat.php
ii
https://ro.wikipedia.org/wiki/Accident_vascular_cerebral
https://ro.wikipedia.org/wiki/Infarct_miocardic
iii
1 http://www.politicidesanatate.ro/strategii-prioritare-in-managementul-diabetului-zaharat-de-tip-2/
http://www.lexmed.ro/doc/Ordin_450_2015.pdf
http://www.mediculmeu.com/legislatie-medicala/legislatia-pacientului/programul-national-de-diabet-zaharat.php
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-2015-3.pdf