Sunteți pe pagina 1din 42

Test nr.1 Subiectul II: Contractul de asisten medical 2.1 Definii contractul de asisten medical (C.A.M.

) i numii elementele acestuia. Act jur civil, consta in acord de vointa realizat intre 2 parti, prestator de servicii medicale si pacient, in virtutea caruia prestatorul se obliga sa acorde anumite servicii medicale ,iar pacientul se obliga sa-i plateasca serviciul prestat. Elemente: Beneficiarul si prestatorul sau (mai jos Comsimtamint Capacitate Juridica Obiectul Contractului Cauza contractului Forma constractului Determinai trsturile caracteristice (particularitile) ale C.A.M. Contractul de asistenta medicala are urmat caractere: 1) consensual si nu real-se considera incheiat din momentul in care partile asura clauzelor esentiale. 2)sinalagmatic-partile se obliga reciproc si corelativ 3) oneros si nu gratuit- seviciul in schimbul baniloe( exceptie asistenta med minima gratuita) 4)personal- se executa personal fara reprezentanti. 5)comutativ si nu aliatoriu- nu depinde de evenimente incerte, devine cunoscut partilor din momentul incheierii. 6) obiect al contractului de asistenta medicala- se vinde activ prestatorului 7) durata- daca partile nu au convenit la un termen, se conidera nedeterminata. 8) bilateral 9) subiectiv 10) Intre vii si nu pt cauza de moarte 11 ) Principal si nu accesoriu Proiectai obiectul unui contract de asisten medical (la libera alegere) Obiect CAM Este ansamlul actiunilro sau inactiunilor la care sunt indreptatite ori de cite ori sunt tinute partile contractlui de asistenta medikala . Obiectul CAM treb sa fie posibil, licit si moral.

2.2

2.3

Test nr.2 Subiectul IIClasificarea izvoarelor dreptului medical 2.1 Definii izvoarele dreptului medical i clasificai-le Prin izvoare a Dr se are in vedere formele de exprimare a normelor juridice in cadrul unui sistem de drept, in diferite epoci si tari.La etapa actuala in RM unicul izvor de drept recunoscut oficial este actul normativ.Acestea pot fi diviazate in doua categorii: izv.internationale si izv nationale. Ca izv international: - Declaratia Universala a Dr.Omului - Conv ONU privind dr copiilor - Conv ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femeie - Conv ONU privind discriminarea rasiala - Pactul International cu privire la Dr.Civile si Politice - Pactul Intarnational cu privire la Dr.Economice, Sociale, Culturale - Conventia impotriva torturii , a altor pedepse cu cruzime, inumane , degradate. Aceste acte 7 la numar sunt ratificate. -

Izv.Internationale Cu caracter Regional Conventia Europeana pt apararea Dr Omului si Libertatilor Fundamentale Conv.Europeana pt prevenirea torturii, pedepselor, tratamentelor inumane, degradante Conv pt protectia Dr Omului Demnitatii Fiintei umane in ce priveste aplikatiile biologiei si medicinei, Oviedo 1997 +2 prot privind transplantul+protocolul interzicerea clonarii,Legea transplantului Declaratia de la Amsterdam privind promovarea dr pacientului in Europa, 1994 Izv Intarnationale cu caracter universal Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii 1946 ( a fost consfintit dr fiecarui om la sanatate) Organizatia Mond a Sanatatii este o instituie specializata ONU cu sediul principal la N-York , actele adoptate de ea au caracter de recomandare

Sunt Izvoare a Dr Medical doar legi constitutionale si legi organice In calitate de legi organice sunt: Hotarirea Guv cu privire la aprobarea programului unic al asigurarii obligatorii de asistenta medikala. Hotarirea Guv cu privire la experiza medikala a vitalitatii Ca izv nationale: Ordinile ministrului Sanatatii, acte normative ( IN dom transplantului, in dom profelaxiei HIVSIDA) Prin OMS sunte reglementate efectuarea intreruperii voluntare a cursului sarcinii,,,efectuarea voluntara a sterlizarii hirurgicale ... se pun in vigoare legile, hotaririle de Guvern. La nivel local nu avem izvoare. 2.2 Comparai izvoarele dreptului medical naionale cu cele internaionale Dac este s comparm izvoarele dreptului medical naionale cu cele internaionale putem s precizm c izvoarele naionale au o forma de aplicabilitate mai restrns dect cele internaionale pentru c cele naionale se aplic doar pe teritoriul Republicii Moldova, pe cnd cele internaionale se aplic tuturor statelor care fac parte de exemplu la convenii sau organizaii, adic au o aplicare mai larg. O alt diferen este n cazul n care republica moldova face parte la vreo convenie internaional, atunci ntr-o situaie n care legislaia naional d un tip de rezolvare a unui litigiu, iar itvorul internaional o alt cale de soluionare, atunci se aplica regula conform creia izvoarele naionale trebie sa se supun reglementrilor izvoarelor internaionale. 2.3 Argumentai aplicarea practic a izvoarelor dreptului medical n corelaie cu izvoarele altor ramuri de drept Dreptul medical este o tiin ramural. O aciune medical poate fi urmat de rspundere civil sau chiar penal i contravenional. Dreptul medical are legtur cu: dreptul constituional, dr.civil, dr.penal, dr.administrativ, dr.muncii.

Test nr. 3 Subiectul II Obiectul i metoda dreptului medical 2.1.Definii obiectul i metoda dreptului medical OBIectul de reglementare al D.Medical., il reprezinta relatiile sociale dintre prestatorii de servicii medicale( medicii,institutii medicale) si consumatorii de servicii medicale (pacientii), precum si relatiile juridice conexe a acestora. Dreptul medical reglementeaza un sir de relatii sociale ce au ca obiect actul medical , adica procesul de acordare a asistentei medicale, de catre prestari de servicii pacientilor. Raporturile dintre medici si pacienti formeaza raporturi sociale principale ale D.M. Totodata insa constituie obiect de reglementare al dr med conex care nu au ca obiect

insashi acordarea de asiastenta med, dar vin sa contribuie la realizarea eficienta a raporturilor juridice pricipale-medic si pacient. Metoda de reglement a ramurii de D.Medical poate fi definita ca o totalitate a procedeelor si mijloacelor prin care norma acelei ramuri de drept actioneaza asupra relatiiloe sociale reglementate . Dr medical utilizeaza un complex de procede si mijloace p/u realizarea normelor sale. AStfel dreptului medical sunt specifice procedeele si mijloacele metodei imperative de reglementare,( ex: reglementarea relatiilor de organizare a sistemului ocrotirii sanatatii, asigurarea obligatorie a asist med). La fel dreptul medical ultilizeaza si metode specifice dr civil, metoda dispozitiva, relatii dintre medic- pacient la acordarea asistentei medicale. Metoda de reglement a dreptului medical este o metoda complexa ce contine procedee si mijloace imperative cit si dispozitive. Consider totusi ca in dreptul medical se utilizeaza procedee dispozitive de reglementare. 2.2.Comparai obiectul i metoda dreptului medical cu metoda i obiectul altei ramuri de drept (la libera alegere). Obiectul de reglementare al Dreptului.Medical., il reprezinta relatiile sociale dintre prestatorii de servicii medicale( medicii,institutii medicale) si consumatorii de servicii medicale(pacientii), precum si relatiile juridice conexe a acestora. Din perspectiva stabilirii obiectului dreptului muncii se poate considera ca munca se presteaza in afara unor raporturi juridice de muna, si in cadrul unor raporturi juridice de munca. Dreptul muncii nu incearca sa reglementeze toate relatiile sociale de munca , el vizeaza numai acele relatii sociale care sint intemeiate pe munca angajata(subordonata, dependenta). Metoda de reglementare a dr medical este o metoda complexa ce contine procedee si mijloace imperative cit si dispozitive, la fel si in dr muncii conform teoriei dreptului avem metoda imperativa care obliga subiectul la o anumita conduita si cea dispozitiva care lasa la discretia partilor de a include in contrac diferite clauze.... 2.1 Proiectai schematic corelaia dintre obiectul i metoda dreptului medical

Test nr._4__

Subiectul IIPrincipiile dreptului medical 2.1 Definii i numii principiile dreptului medical Principiile Dr.Medikal-acele idei calauzitoare, norme juridice cu caracter general care stau la baza si caracterizeaza intreaga ramura a D.Medikal Principiile ce guverneaza D.M. se clasifica in generale, interamurale, ramurale. -P.generale-acele principii care guverneaza intregul sistem al Dr, incusiv Dr.Medikal: 1)Pr egalitatii-presupune ca orice persoana are dreptul la sanse egale si posibilitati egale pt realizarea drepturilor sale si atingerii intereselor lor legitime. 2)Pr umanismului 3)Pr. Democratismului 4)Pr prioritatii tratatelor internationale asupra regelemntarilor interne 5) Pr. Separatiei puterii in stat -Pr Interamurale-acestea caracterizaeaza doua sau mai multe ramuri de drept, insa nu guverneaza intregul sistem de drept, ex: 1)Principiul libertatii contractuale -Pr.ramurale-sunt acelea idei postulate care stau la baza intregului sistem al dreptului medical,caracterizind estenta D,Medikal 1.principiul legalitatii actului medical - presupune ca orice serviciu medikal urmeaza a fi akordat in stricta conformitate cu actele normative, standartele medikale, ghidurile, protokoalele medikale.In unele cazuri prin lege poate fi interzisa efectuarea anumitor acte medikale, ca ex :

eutanasia (urmarea vietii la dorinta pacientului ) , clonarea de fiinte, efectuarea avortului dupa 12 saptamini. 2.principiul dreptului garantarii la ocrotirea sanatatii- preuspue ca fiecare pers are dreptul sa atinga un nivel cit mai inalt al sanatatii sale mentale sociale si fizice, iar statul treb sa garanteze ca nimeni nu va intreprinde actiuni care sa ingradeasca acest drept al pers. Acest dr presupune obligatia statului de a organiza un sistem adecvat de ocrotire al sanatatii prin dezvoltare infrastructurii, sistemului farmaceutic, dar statul nu are obligatia de a asigura cu servicii si medicamente in mod nelimitat si gratuit. 3..principiul garantarii dr la asistenta medicala.- atunci cind acesta necesita o atare asistenta.Legea privind exercitarea profesiei de medik mentioneaza k medikul poate refuza ocrotirea asitentei medikale a pacientului, cu exceptia kazului de urgenta si cu conditia: a)lipsa unei kompetente profesionale in domeniu, sau lipsa tehnicii materiale necesare b)in cazul unor contradictii intre efectuarea interventiei medikale si principiile etiko-morale ale medikului c)in cazul imposibilitatii crearii unui contact terapeutic cu pacientul. 4.Principiul autodeterminarii individuale-pacientul este persoana care are dr sa aleaga institutia medikala, medikul kurant, metodele de tratament la propunerea medicului, la fel pacientul are dreptul sa refuze orice interventie medikala. 5.Pr celei de a doua opinii in aceeasi cauza medikala- pacientul are dr sa solite opinia a doi sau mai multi medici asupra unei si aceleasi probleme medikale.Totodata si medikul poate solicita opinia unui alt medik asupra aceeasi cauze medikale. 6.Principiul inviolabilitatii si intangibilitatii corpului umanorice interventie medikala poate avea lok doar ku komsimtamintul pacientului si numai daca aceasta interventie poate fi utila pt pacient. 2.2Determinai interdependena tuturor principiilor dreptului medical 2.3 Proiectai o situaie de nclcare a principiului autodeterminrii individuale Autodeterminarea presupune ca pacientul este subiect principal in luarea deciziilor cu privire la propria sanatate. Decizia pacientului urmeaza a fi luata dupa ce acesta cunoaste cauza, fiind informat de medic asupra cauzei sale medikale. Deasmeenea pacientul este pers care are drept sa aleaga, instituia medikala, medikul kurant, metodele de diagnostikare, de tratament, la porpunerea medikului, la fel are drept sa refuze la interventie. Situatie. Andrei Ciobanu, cetatean al RM,a avut de suferit din cauza unui mic accident,dupa care la data de 20.01.2012 s-a adresat la medik, cauza fiind dureri la spate, medicul Scobioala dupa realizarea unei consultatii i-a pus o injectie pacientului, dupa o ora, aceasta dindu-i komplikatii, si dureri mai puternice. Rezultatul fiind ka paciuentul necesita spitalizare. Pacientul fiin nemultumit, a cerut sa-i fie skimbat medikul. A fost inkalkat principiul autodeterminarii individuale, pacientului nu i s-a komunicat ce preparat i s-a pus , ca acesta sa dea akordul, nu i s-a komunikat din ce cauza avea durerile.

Test nr.5___

Subiectul II

Corelaia dreptului medical cu alte ramuri de drept

2.1 Numii i descriei, pe scurt, corelaia dreptului medical cu alte ramuri de drept 3p . Dreptul medical este o tiin ramural. O aciune medical poate fi urmat de rspundere civil sau chiar penal i contravenional. Dreptul medical are legtur cu: dreptul constituional, dr.civil, dr.penal, dr.administrativ, dr.muncii. 2.2 Determinai cele mai importante elemente comune i diferene dintre dreptul medical i dreptul civil 5p. 2.3 Argumentai aplicarea practic a corelaiei dreptului medical cu alte dou ramuri de drept (la libera alegere) 7p. Infractiunea este fapta care prezinta pericol ,savirsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala .in definitiile moderne ,inclusiv cea cuprinsa in codul penal adoptat in 2009 ,lipseste referirea la pericolul social ,insistinduse insa asupra faptei nejustificare si imputabile persoanea care a savirsit-o si care atrage raspunderea penala. formele vinovatiei sunt in dreptul penal aceleasi ca si in dreptul civil de regula ,in situatiile in care prin exercitarea profesiei medicale se prejudiciaza pacientii ,forma de vinovatie este culpa ,fie sub forma imprudentei ,fie sub cea a neglijentei. infractiuni care pot fi comise in timpul exercitarii profesiei medicale :-vatamarea din culpa (art. 184 CP)daca pacientul necesita pentru vindecare mai mult de 10 zile de ingrijiri medicale sau sa produs una din urmatoarele urmari:pierderea unui simt sau fizica permanenta ,slutirea ,avortul sau punerea in primejdie a vietii.-Uciderea din culpa (art 178 CP); - Eutanasierea unui pacient omor calificat -art 175 CP.; -Suicidul asistat medical -inlesnirea sinuciderii ;-Provocarea ilegala a avortului ; -Divulgarea secretului profesional ;-Exercitarea fara drept a unei profesii;

Test nr.6___ Subiectul IISubiecii dreptului medical 2.1 Definii noiunea subiecilor dreptului medical i numii elementele statutului juridic al acestora 4p Subectii DM sunt pers fizice si pers juridice adika participantii la raporturi jur de dr medical care pot aparea ca titulari de drepturi medicale subiective si obligatii medikale korelative. Subectiile pot fi clasificate dupa obiectul raportului juridic : 1.prestatorul de servicii medikale ( unitatile mediko-sanitare pot fi publice si private, Medicii si alti lucratori medikali 2.consumatorul de servicii medikale (Pacientul) 3.Subiecti auxiliari asiguratorii si asiguratii in cadrul asigurarii , institutiile,Ministerul Sanatatii, directiile, sectiile sectoriale de sanatate 2.2 Determinai coninutul elementelor statutului juridic al subiecilor dreptului medical 5p. Dupa cum am mentionat mai sus in calitate de prestator de servicii medikale apar unitatile mediko-sanitare, acele intreprinderi care au ca gen de activitate prestarea de servicii medikale. Pot aparea unitati mediko-sanitare publice si private. Unitatile mediko sanitare publice pot fi infiintate prin decizia Ministerului Sanatatii sau decizie a unitatilor Administrativ Teritoriale de nicelul 2. Insitutiile private se infiinteaza de pers fizice , juridice de Dr Privat, Isi pot desfasura activitatea din momentul inregistratii de stat si al obtinerii de licenta.

Medicii si alti lukratori medikalo apar si ei ca prestator de servicii medikale deoarece acestea la fel sunt titulari de drepturi si obligatii titulare. Prin urmare Medikul este pers fizika care intruneste conditiile : - Este cetatean al RM - Are domiciuliu, drept de resedinta in RM - Are studii superioare medikale kompetente. - Isi perfectioneaza pe parkursul inregii sale aktivitati cunostintele sale practice si teoretice - Este apt din punkt de vedere medikal - Nu cade sub incidenta restriktiei si inkompatibilitatii Referitor la Pacinetul kare este consumator de servicii medikale , Conform Legii ku privire la DR si Responsabilitatile pacientului , prin pacient se intelege persoana care necesita, solicita sau utilizeaza servicii de sanatate , indiferent de starea sa de sanatate sau care participa benevol in kalitate de subiect uman la cercetarile bio-medikale. La categoria subiectilor auxiliari se inteleg acei subiecti care faciliteaza relatiile dintre subiecti principali. 2.3 Argumentai necesitatea respectrii capacitii juridice a unui subiect de drept medical (la libera alegere) 6p 1)In calitate de subiect de drept medikal kare-l vom analiza in kontinuare , vom argumenta necesitatea respectarii capacitatii juridice a medikului. Medikul fiind persoana de incredere a pacinetului e necesar ca acesta sa posede o capacitate juridika destul de dezvolata. In primul rind acesta sa posede studii medikale komplete, adika acele studii propriu-zise cit si rezidentura. Sa fie apt din punct de vedere medikal. sau 2)Necesitatea respectarii capacitatii juridice a unui subiect de drept medikal (pacientul ). Dupa cum cunostem capacitatea juridika de folosinta a pacientului apare din momentul nasterii, in ceea ce priveste capacitatea juiridka insa , Legislatia RM este constradiktorie, astfel Legea cu privire la sanatate stabileste ca virsta de la care pacinetul poate sa-si exprime comsimtamintul deplin pentru prestatii medikale este de 16 ani, iar pe de alta parte reesind din Legea cu privire la Dr si Responsabilitatile Pacinetului incepind ku virsta de 18 ani, pacinetul poate fi informat direct de medik si respectiv poate sa-si exprime un comsimtamint valabil.

Test nr._7__ Subiectul I Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat (BASS)

1.1 Identificai persoanele asigurate obligatoriu, n sistemul public de asigurri sociale -3p. Persoanele asigurate obligatoriu n sistemul public, snt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: Persoanele asigurate obligatoriu sunt: -angajatorii; -asiguraii care datorez contribuii individuale de asigurri sociale; -persoanele juridice asimilate angajatorului la care i desfoar activitatea asiguraii ; .persoanele care incheie contract de asigurare; -persoanele care i desfoar activitatea n baz de contract individual de munc, la angajatorii care nu sunt nregistrai n calitate de rezideni n republica moldova. 1.2 Descriei procedura de acumulare, gestionare i distribuire a BASS-5p. Veniturile BASS provin din contribuiile de asigurri sociale de stat, calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaie, la fondurile de

salarii calculate de angajatori, i din reinerile din salariile brute ale angajailor; din transferurile de la bugetul de stat i din alte surse legale, precum snt dobnzile, majorrile de ntrziere etc. Cuantumul contribuiilor de asigurri sociale de stat depinde de mrimea veniturilor realizate de personalul ncadrat n munc, iar creterea acestora determin i majorarea veniturilor BASS. Cheltuielile BASS se distribuie pe fonduri speciale, instituite n acest scop, cum ar fi: pensii, indemnizaii i ajutoare, recuperarea sntii (biletele de odihn i tratament), alocaii de sprijin etc. Mijloacele ncasate la BASS (inclusiv majorrile de ntrziere i amenzile calculate la contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii) de la pltitorii la BASS se acumuleaz pe contul Ministerului Finanelor i se vireaz zilnic la contul trezorerial al CNAS, ulterior fiind repartizate pe conturile personale alecontribuabililor n bazele de date informaionale ale CNAS i Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.Totodat, pltitorii la BASS prezint trimestrial subdiviziunilor teritoriale CNAS declaraii privind calcularea i utilizarea contribuiilor de asigurri sociale de stat obligatorii Informaia privind suma plilor de baz, amenzilor, penalitilor se prezint de ctre CNAS trimestrial, n mod electronic. 1.3 Proiectai schematic structura BASS ( fondurile bneti care formeaz BASS-7p .Sistemul de administrare a veniturilor BASS 1.Pltitorii la BASS Snt obligai: s transfere, n mrimea cuvenit, , contribuiile de asigurri sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate i altor recompense aferente obligaiilor fa de BASS; s prezinte declaraii trimestriale 1.A)CTAS - acumularea declaraiilor; - inerea evidenei n conformitate cu codurile individuale de asigurri sociale ale tuturor contribuabililor de asigurri sociale din teritoriul respectiv; - supravegherea respectrii de ctre contribuabili a prevederilor legislaiei n vigoare cu privire la asigurrile sociale de stat; - exercitarea unui control nemijlocit al procesului de acumulare a contribuiilor de asigurri sociale; - aplicarea sanciunilor i amenzilor fa de agenii economici i persoanele fizice-datornici ai CNAS; - ntocmirea i prezentarea drilor de seam periodice privind rezultatele activitii semestriale i anuale; - colaborarea cu organele Serviciului fiscal de stat n domeniul inerii evidenei agenilor economici i persoanelor fizice contribuabili n BASS 1.B)Ministerul Finanelor - Mijloacele ncasate la BASS se acumuleaz pe contul MF i se vireaz zilnic la contul CNAS; - Virarea sumelor prevzute prin lege de la BS la BASS, pe conturile speciale ale CNAS 1.A)De la CTAS sageata la CNAS Se acumuleaz zilnic la contul CNAS mijloacele ncasate la BASS de la persoanele asigurate i de la BS i se utilizeaz n conformitate cu legea de la CNAS sageata la CNAS - repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor; - efectuarea restituirii supraplilor din BASS; - asigurarea evidenei sumelor aferente virrii i achitrii n BASS;

- asigurarea transmiterii (zilnice) a informaiei privind veniturile ncasate n adresa IFPS - efectuarea corectrii ncasri neidentificate De la Cnas de sus sageata la IFPS - repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor; - urmrirea virrii n termen a contribuiilor de asigurri sociale de stat; - sancionri, cu aplicarea amenzilor pentru diminuarea cuantumului contribuiilor de asigurri sociale i tinuirea fondului de salarizare.

Subiectul IIClasificarea subiecilor dreptului medical 2.1.Clasificai subiecii dreptului medical, numind criteriile de clasificare 3p. 1.Prestatorul de servicii medikale 2.Consumatorul de serviciii medikale. Prestatorii de servicii sunt: 1)unitile medico-sanitare; 2)unitile medicale private se nfiineaz de persoane juridice sau fizice de drept privat; 3)medicii i ali lucrtori medicali. Iar consumatorii sunt persoanele fizice care au nevoie de prestaii medicale, ei sunt titulari de drepturi subiective, adic e subiect activ. 2.2.Comparai subiecii dreptului medical 5p. Subiecii dreptului medical sunt persoanele fizice sau juridice care dispun de drepturi i obligaii n cadrul unui raport juridic concret, persoana care dobndete drepturi subiective este considerat subiect activ, iar persoana care are obligaii este subiect pasiv. De cele mai multe ori subiectul activ ste pacientul, adic are drepturi subiective, iar prestatorul de servicii medicale de cele mai multe ori apare ca subiect pasiv, adic ca titular de obligaii. 2.3.Argumentai aplicarea practic a clasificrii subiecilor dreptului medical 7p. Clasificare subiecilor dreptului medical se folosete pentru o studierea mai bun a acestora i pentru c asta permite n aplicarea practic o colaborare a lor. Crearea diferitor raporturi juridice medicale duce la diversitatea relaiilor dintre subieci, astfel reglementarea acestora permite exprimarea lor n lege, stabilirea drepturilor i obligaiilor acestora n urma prestrii serviciilor n schimbul unei pli.

Test nr._8__ Subiectul II. Consumatorul de servicii de sntate n calitate de subiect al drept medical 2.1 Definii consumatorul de servicii de sntate 3p. Pacient (consumator al serviciilor de sntate) - persoana care necesit, utilizeaz sau solicit servicii de sntate, indiferent de starea sa de sntate, sau care particip benevol, n calitate de subiect uman, la cercetri biomedicale; Drepturile pacientului sunt drepturii derivate din drepturile fundamentale ale omului la via i sntate, care includ drepturi sociale ce in de accesibilitate, echitate i calitate n obinerea asistenei medicale, precum i drepturi individuale ce in de respectarea pacientului ca fiin uman, a demnitii i integritii lui, realizate n cadrul utilizrii serviciilor de sntate sau n legtur cu participarea lui benevol, n calitate de subiect uman, la cercetri biomedicale; Determinai capacitatea juridic a consumatorului de servicii de sntate Dupa cum cunostem capacitatea de folosinta a pacientului apare din momentul nasterii, in ceea ce priveste capacitatea juiridka insa , Legislatia RM este constradiktorie, astfel Legea cu privire la sanatate stabileste ca virsta de la care pacinetul poate sa-si exprime comsimtamintul deplin pentru prestatii medikale este de 16 ani, iar pe de alta parte reesind din Legea cu privire la Dr si Responsabilitatile Pacinetului incepind ku virsta de 18 ani, pacinetul poate fi informat direct de medik si respectiv poate sa-si exprime un comsimtamint valabil. In ceea ce priveste Pacientul cu capacitate juridika limitata mentionam k Legea ku privire la Dr si Responsabilitatile Pacientului stabileste ca acesta este implikat in toate cazurile in luarea deciziilor cu privire la propria sanatate, inklsiv in kazul kind se cere formal doar comsimtamintul reprezentantului legal, medikul va da apreciere komsimtamintului exprimat deasemenea pacientului tinind kont de capacitatea acestora de a intelege. Pacientul are dreptul la: a) asisten medical gratuit n volumul stabilit de legislaie; b) convingeri politice i religioase; c) securitate a vieii personale, integritate fizic, psihic i moral, cu asigurarea discreiei n timpul acordrii serviciilor de sntate; d) reducere a suferinei i atenuare a durerii, provocate de o mbolnvire i/sau intervenie medical, prin toate metodele i mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al tiinei medicale i de posibilitile reale ale prestatorului de servicii de sntate; e) opinie medical alternativ i primirea recomandrilor altor specialiti, la solicit area sa ori a reprezentantului su legal (a rudei apropiate), n modul stabilit de legislaie; f) asigurare de asisten medical (obligatorie i benevol), n conformitate cu legislaia; g) informaii cu privire la prestatorul de servicii de sntate, profilul, volumul, calitatea, costul i modalitatea de prestare a serviciilor respective; h) examinare, tratament i ntreinere n condiii adecvate normelor sanitaro-igienice; i) informaii exhaustive cu privire la propria sntate, metodele de diagnostic, tratament i recuperare, profilaxie, precum i la riscul potenial i eficiena terapeutic a acestora; j) informaie complet privind factorii nocivi ai mediului ambiant; k) exprimare benevol a consimmntului sau refuzului la intervenie medical i la participare la cercetarea biomedical (studiul clinic), n modul stabilit de prezenta lege i de alte acte normative; l) acceptare sau refuz n ce privete efectuarea ritualurilor religioase n perioada spitalizrii n instituia medico-sanitar, dac aceasta nu afecteaz activitatea ei i nu provoac prejudiciu moral altor pacieni; m) asisten a avocatului sau a unui alt reprezentant n scopul proteciei intereselor sale, n modul stabilit de legislaie;

2.2

n) informaie privind rezultatele examinrii plngerilor i solicitrilor, n modul stabilit de legislaie; o) atacare, pe cale extrajudiciar i judiciar, a aciunilor lucrtorilor medicali i ale altor prestatori ai serviciilor de sntate, precum i a funcionarilor responsabili de garantarea asistenei medicale i a serviciilor aferente n volumul prevzut de legislaie; p) ngrijire terminal demn de o fiin uman; q) despgubire a daunelor aduse sntii, conform legislaiei. (1) Pacientul are urmtoarele responsabiliti: a) s aib grij de propria sntate i s duc un mod de via sntos, excluznd aciunile premeditate ce duneaz sntii lui i a altor persoane; b) s respecte msurile de precauie n contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrtorii medicali, n cazul n care tie c el sufer de o boal ce prezint pericol social; c) s ntreprind, n lipsa contraindicaiilor medicale, msuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizri, a cror nendeplinire amenin propria sntate i creeaz pericol social; d) s comunice lucrtorului medical informaii complete despre bolile suportate i cele curente, despre maladiile sale ce prezint pericol social, inclusiv n caz de donare benevol a sngelui, a substanelor lichide biologice, a organelor i esuturilor; e) s respecte regulile de comportament stabilite pentru pacieni n instituia medico-sanitar, precum i recomandrile medicului n perioada tratamentului ambulator i staionar; f) s exclud utilizarea produselor farmaceutice i a substanelor medicamentoase fr prescrierea i acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substane psihotrope i a alcoolului n perioada tratamentului n instituia medico-sanitar; g) s respecte drepturile i demnitatea altor pacieni, precum i ale personalului medico-sanitar. (2) n cazul nclcrii de ctre pacient a regulilor de tratament i de comportament n instituia medico-sanitar, nclcare ce are drept consecin daune materiale i morale, acesta poart rspundere n conformitate cu legislaia. . Elaborai o situaie practic de nclcare a drepturilor unui consumator de servicii de sntate 7p. Situatia... Andronake Ion , cetatean al RM, care nu are un domiciuliu si de 1 an de zile hoinareste pe strazile capitalei, dupa o noapte rece, acesta inghetase pe o banca din parc, trecatorii au chemasera ambulanta, persoana in cazua fiind transferata la spital, a stat jumate de zi fara atentia vreunui medik, dupa care a fost trimeasa acasa... Fata de acest cetatean s-au inkalcat drepturi precum : atitudine respectuoas i uman din partea prestatorului de servicii de sntate, indiferent de vrst, sex, apartenen etnic, statut socioeconomic asigurare de asisten medical

2.3

Test nr._9__ Subiectul II: Prestatorul de servicii de sntate n calitate de subiect al dreptului medical 2.1 Definii prestatorul de servicii de sntate. In calitate de prestator de servicii medicale apar unitatile medico-sanitare acele intreprinderi care au ca gen de activitate prestarea de servicii medicale,pot aparea unitati medico-sanitare publice si private.

In calitate de presator de servicii medikale apare Medickul (precum alti lukratori de drept medical) deoarece acestea la fel sunt titular de dr si obligatii. (1) Profesiunea de medic poate fi exercitata de orice persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) este cetatean al Republicii Moldova; are domiciliu sau drept de resedinta in Republica Moldova; b) are studii superioare medicale complete: diploma de studii superioare profil medicina, diploma de licenta la specializare, dupa absolvirea studiilor postuniversitare medicale, eliberate conform legislatiei Republicii Moldova in vigoare, c) isi perfectioneaza, pe parcursul intregii sale activitati profesionale, cunostintele teoretice si deprinderile practice conform regulamentelor d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii; e) nu cade sub incidenta restrictiilor si incompatibilitatilor prevazute de prezenta lege. (2) Profesiunea de medic poate fi exercitata in Republica Moldova de catre medici cetateni straini si apatrizi in conditiile prezentei legi, pe baza de reciprocitate stabilita prin tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. 2.2 Determinai capacitatea juridic a prestatorului de servicii de sntate 5p. a) sa fie asigurat cu loc de munca dupa incheierea studiilor postuniversitare si sa-si desfasoare activitatea medicala conform specializarii si calificarii obtinute; b) sa fie asigurat cu conditii pentru a-si desfasura activitatea profesionala cu respectarea regulilor si tehnologiilor de acordare a asistentei medicale; c) sa-si ridice nivelul de pregatire profesionala si sa fie atestat; d) sa fie remunerat conform functiei ocupate, gradului de calificare profesionala, stiintifico-didactica, rezultatelor activitatii sale; e) sa i se repare prejudiciul cauzat prin vatamare a sanatatii in legatura cu activitatea profesionala; f) sa-si apere, inclusiv pe cale judiciara, dreptul la munca si alte drepturi profesionale; g) sa cunoasca drepturile si obligatiile sale de serviciu; h) sa exercite alte drepturi, in conformitate cu legislatia in vigoare. Modul de aparare a drepturilor medicului (1) Dreptul exercitarii profesiunii de medic este protejat de stat. (2) Intru apararea drepturilor sale profesionale si cetatenesti, medicul este in drept: a) sa apeleze la organele de drept nationale si internationale conform legislatiei in vigoare; b) sa ceara solutionarea de catre instanta contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act administrativ, c) sa i se repare prejudiciul cauzat prin vatamare a sanatatii in legatura cu activitatea profesionala specifica in conditii de permanent risc pentru sanatate si viata; d) sa apeleze la sustinerea organizatiilor neguvernamentale intru apararea drepturilor si intereselor profesionale;

e) sa i se garanteze independenta morala, economica si profesionala, protectie sociala; f) sa fie sustinut de angajator la etapa examinarii in instanta a litigiilor in cazul exercitarii activitatii conform reglementarilor in vigoare; g) sa foloseasca fara restrictii orice mijloc de transport din contul statului pentru exercitarea de urgenta a obligatiilor profesionale, in functie de situatii concrete; h) sa se asocieze in organizatii sindicale, asociatii obstesti ce vor participa la apararea si promovarea drepturilor si intereselor profesionale ale medicului; (3) Medicul are dreptul la aparare contra interventiei unor persoane si autoritati ale administratiei publice in exercitiul profesiunii sale, exceptie facind cazurile de incompetenta si culpa profesionala. 2.3 Elaborai o situaie practic de neexecutare a obligaiilor de ctre un prestat or de servicii de sntate 7p. Situatie...kind medikul nu-si exercita obligatiile sale fata de pacient.

Test nr._10__ Subiectul I Statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale

1.1 Determinai statutul Casei Naionale de Asigurri Sociale n calitate de organ competent n domeniul proteciei sociale.-3p. CNAS a fost creata ca in caz de necesitate , aceasta stabileste si plateste suma de asigurare. Specific pt CNAS este ca ajutorul se acorda on caz de survenire a unuia dintre riscurile sociale: somaj, boala, invaliditate, batrinete, in cazul decesului persoanei care este unicul intretinator. Deci scopul PS din mijloacele CNAS este de a schimba conditia materiala a persoanelor dezavantajate din cauze social-obiective: pierderea sau reducerea cistigului, aparita unor cheltuieli suplimentare. Misiunea CNAS este de a distribui responsabilitatile in caz de aparitie a riscului social (incapacitatea temporara de munca, somajul, batrinetea) intre cei care ofera loc de lucru , angajatii si pers autorizate de la organele de asigurare sociala. Responsabilitatea Casei Naionale de Asigurri Sociale const n administrarea i gestionarea conform a sistemului public de asigurri sociale, acumularea i distribuirea mijloacelor bugetului asigurrilor sociale de stat, inerea contabilitii executrii bugetului asigurrilor sociale de stat conform prevederilor legale. 1.2 Evideniai modul de colaborare al Casei Naionale de Asigurri Sociale cu alte structuri competente n domeniul proteciei sociale.-5p. CNAS prin internediul Trezorariei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor de stat sociale, care este format din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de constituire si functionare se stabileste de legislatie.Contributia de asigurari sociale este suma datorata in mod obligatoriu de participanti la sistemul public de asigurari sociale si reprezinta principala sursa de venit a BASS.Pastrarea si evidenta datelor privind contributiile de asigurari sociale , pe fiecare asigurat, le efectueaza CN si structurile sale teritoriale.Sumele datorate sub orice forma CNAS se vor urmari ca si veniturile statului, prin organele Serviciului Fiscal de Stat.

Pe baza propunerilor CNAS , Guvernul elaboreaza anual proiectul Legii BASS.CNAS ntocmete Raportul anualprivind executarea bugetului asigurrilor sociale de stat, dup coordonarea acestuiacu Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei i cu Ministerul Finanelor, il prezint, pn la data de 1 mai a anului urmtor celui de gestiune, Guvernului,spre examinare i aprobare. Guvernul aprob raportul i l prezint Parlamentuluipn la data de 1 iunie 1.3 Apreciai eficiena activitii Casei Naionale de Asigurri Sociale (CNAS ) i a Caselor Teritoriale de Asigurri Sociale (CTAS) -7p. CNAS infiinteaza case teritoriale in functie de numarul sau structura asiguratilor si de complexitatea activitatii la nivel teritorial, care functioneaza sub conducerea si controlul sai.Limitele competentei, structura organizatorika,modul de finantare a caselor teritoriale sunt elaborate si aprobate de CNAS. Activitatea CNAS-promovarea unei politici complexe,coerente in domeniul asig.sociale -crearea , implementarea, dezvoltarea Sistemului Informational National pt nivelurile CNAS, -asigurarea functiionarii registrului de stat a evidentei individuale in sistemul public de asigurari sociale -asigurarea evidentei individuale la nivel national a tuturor contribuabililor in BASS in baza codului personal de asigurari sociale, aprobat de Guvern. -administreaz i gestioneaz sistemul public de asigurri sociale, exercitnd funciile de acumulare i de distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de ctre asigurai a contribuiilor de asigurri sociale de stat. Activitatea CTAS-tinerea in evidenta a tuturor contribuabililor de asigurari sociale din teritoriu -inkeierea kontractelor de asigurari sociale in konformitate ku prevederile legislatiei -akitarea pensiilor, kompensatiilor, indemnizatiilor, efectuarea analizelor periiodice a acestui proces in vederea perfectionarii lui -aplikarea sanctiunilor, amenzlior fata de agentii ekonomici si pers. Fizice datornici CNAS -organizarea procesului de colectare, virare a contributiilor de asigurari socialein baza kodurilor individuale de asigurari sociale.

Subiectul II Raporturile juridice de drept medical 2.1 Definii raportul juridic de drept medical i numii elementele acestuia 3p. In doktrina romina Raportul jurid.dr.med. este o relaie sociala prin care se urmrete satisfacerea unor interese materiale sau de alt natur reglementat de norma juridic n care prile(medici,pacienti) apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce realizate n caz de nevoie prin fora de constrngere a statului. In doktrina rusa RJM este definit ka legatura sociala reglementat de normele juridice ce apar intre subiectii DrM care dispun de Dr., Oblig in domeniul okrotirii sanatatii. Elementele raportului jurid.dr.med.: subiecii(pers f sau j care dispun de dr si obligatii in kadrul unui RJ; coninutul;(format din totalitatea dr subiective si a obligatiilor pe care le au parile la acest raport. obiectul.(actiunile, inactiunile la care este indreptatit subiectul active si la kare este obligat subiectul pasiv, al Raportului de DM. 2.2 Determinai obiectul i coninutul raportului juridic de drept medical 5p.

Obiectul-conduita prilor. Acordarea asist.medIcalei plata pt. aceasta sunt elementele constitutive ale obiectului. Obiectul RDM contituie actiunile, inactiunile la care este indreptatit subiectul activ si la care este obligat subiectul pasiv al raportului dreptului medical. Coninutul-totalitatea drepturilor subiectivei obligaiilor medicale.corelative pe care le au prile la acest raport.: pacientul are dreptul general la asisten medical i corelativ medicul are obligaia de a acorda asisten med.; are dr.de a primi recompens pt. serviciile acordate. Pacientul are oblig.de a achita serviciul. Obligatiile medikale sunt obligatorii , ceea ce presupune ca subiectul pasiv se oblige sa depuna toate silinta, sa intreprinda toate masurile pt atingerea unui rezultat bun. Obligatia medikala este acea indatorire a subiectului pasiv de a avea o anumita konduita corespunzatoare Dr subiectiv a celeilalte parti. 2.3 Proiectai, schematic, elementele raportului juridic de drept medical 7p Elementele RJM 1.Subiecta)pers f sau juridika ce dispun de Dr (subiect active adika pacientul)si ObLG (subiect pasiv adika prestatorul) 2.Obiecta)actiunile, inaktiunile la care este indreptatit sub active si obligat pasiv 3.Continuta)Dr subiective, obligatii;e pe care le au partile la rjm. Clasificarea RJM I .n depend.de gradul de determinare: absolut determinate; relativ determinate. n absolut det.unul din subieci numit sub.activ care e titularul unui dr.e det., iar cellalt sub., nu e det. Oricare alt pers.avnd obligaia de a respecta dr.sub.activ. relativ det.apar atunci cnd subiectului activ i corespunde unul/m.muli subieci pasivi det.concret. II .n depend.de met.jur.de reglem: rap.de dr.public asigurare med.,contract de asist.med.; dr.privat. III .n depend.de scop:principale raport medic-pacient Raporturi auxialiare existent lor este justificata de necesitatea realizarii eficiente a raporturilor principale.

Test nr._11__ Subiectul II. Asigurrile obligatorii de asisten medical (AsOAM) 2.1 Definii noiunea AsOAM i numii elementele sistemului AsOAM 3p. Asigurarea obligatorie de asistenta medicala reprezinta un sistem garantat de stat de aparare a intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii prin constituirea, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri banesti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a starilor conditionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afectiune). Sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala ofera cetatenilor Republicii Moldova posibilitati egale in obtinerea asistentei medicale oportune si calitative. Asigurarea obligatorie de asistenta medicala se realizeaza prin contracte incheiate intre subiectii asigurarii de asistenta medicala, raporturile dintre care se reglementeaza de prezenta lege. Determinai subiecii AsOAM 5p

2.2

. Subiectii asigurarii -Subiecti ai asigurarii obligatorii de asistenta medicala sint: a) asiguratul; b) persoana asigurata; c) asiguratorul; d) prestatorul de servicii medicale. (3) Calitatea de asigurat pentru persoana angajata (salariata) o are intreprinderea, institutia, organizatia, denumite in continuare angajator, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare. Asiguratul este persoana fizica sau juridica care a incheiat cu asiguratorul un contract de asigurare obligatorie de asistenta medicala sau care devine asigurat prin efectul prezentei legi. Calitatea de asigurat si de platitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala pentru persoanele neangajate. Persoane asigurate pot fi atit cetatenii Republicii Moldova, citsi cetatenii straini sau apatrizii aflati in Republica Moldova, ininteresul carora au fost platite prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala in marimea si in termenul stabilit de legislatie Guvernul are calitatea de asigurat pentru urmatoarele categorii de persoane neangajate: a) copiii de virsta prescolara; b)elevii din invatamintul primar, gimnazial, liceal si mediu de cultura generala; c) elevii din invatamintul secundar profesional; d) elevii din invatamintul mediu de specialitate (colegii) cu frecventa la zi; e) studentii din invatamintul superior universitar cu frecventa la zi; f) rezidentii invatamintului postuniversitar obligatoriu; g) copiii neincadrati la invatatura pina la implinirea virstei de 18 ani; h) gravidele, parturientele si lauzele; i) invalizi; j) pensionari; k) somerii In sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala, asigurator este Compania Nationala de Asigurari in Medicina si agentiile ei teritoriale (ramurale) Prestatorii de servicii medicale din sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, denumiti in continuare prestatori de servicii medicale, sint institutiile medico-sanitare care au incheiat contract de acordare a asistentei medicale (de prestare a serviciilor medicale) cu Compania Nationala de Asigurari in Medicina sau cu agentiile ei teritoriale (ramurale. 2.3 Proiectai schematic raporturile (relaiile) dintre subiecii AsOAM 7p.

Le punem in schema in asa fel incit sa se vada corelatia dintre ei, persoana asigurata are legatura cu asiguratul si asiguratorul toate trei au legataura intre ele si prestatorul de servicii are legatura numai cu persoana asigurata si cu asiguratul, asiguratorul ii achita aparte plati pentru ai asigura pe restul. Deci punem in legatura aparte. 1. Persoana asigurata care plateste platile pentru sine sau cineva plateste pentru el 2. Asiguratul care plateste pentru sine si pentru altii 3. Asiguratorul cel care plateste pentru altii 4. Prestatorul de servicii medicale ca presteaza serviicii medicale Testul nr.12 Subiectul II Principiile asigurrilor obligatorii de asisten medical (AsOAM) 2.1 Definii i numii principiile AsOAM 4p. Princiipiile AsOAM sunt ideile genarl calauzitoare ce reglementeaza si caracterizeaza Sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical se organizeaz i funcioneaz avnd la baz urmtoarele principii: a) principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul asigurrii

obligatorii de asisten medical bazat pe aceleai norme de drept; b) principiul egalitii, potrivit cruia tuturor participanilor la sistemul de asigurare obligatorie de asisten medical (pltitori de prime de asigurare obligatorie de asisten medical, prestatori de servicii medicale i beneficiari de asisten medical) li se asigur un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege; c) principiul solidaritii, potrivit cruia pltitorii primelor de asigurare obligatorie de asisten medical achit contribuiile respective n funcie de venit, iar persoanele asigurate beneficiaz de asisten medical n funcie de necesiti; d) principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a participa la sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical, iar drepturile de asigurri medicale se exercit corelativ cu ndeplinirea obligaiilor; e) principiul contributivitii, potrivit cruia fondurile de asigurri medicale se constituie pe baza primelor de asigurare achitate de ctre pltitorii stabilii de legislaie; f) principiul repartiiei, potrivit cruia fondurile de asigurri obligatorii de asisten medical realizate se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului asigurrii obligatorii de asisten medical, conform legii; g) principiul autonomiei, potrivit cruia sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical se administreaz de sine stttor, n baza legii, iar prestatorii de servicii medicale care acord asisten medical n sistemul respectiv activeaz pe principii de autofinanare i nonprofit. 2.2 Determinai interdependena tuturor principiilor AsOAM 5p. Asigurarea obligatorie de asisten medical a persoanelor neangajate se realizeaz din contul bugetului de stat. Asigurarea obligatorie de asisten medical a persoanelor angajate se efectueaz din contul mijloacelor angajatorilor i ale salariailor. Toate princiipiile sistemului AsOAM se fundamenteaza pe ideia de a coordona oblicativitatea subiectilor de asigurari obligatorii de a participa la formarea fondurilor pentru finantarea acestui sistem. Fiecare principiu interactioneaza intre ele pentru a realiza scopurile propuse de acest sistem, crearea fondurilor pentru a plati asigurarile in caz de necesitate, si satisfacarea drepturilor la asigurare pentru subiectii ei. Astfel tot acest proces se reglemeteaza de aceste principii ,care se interpatrund astfel ca exemplu putem lua principiul obligativitatii care prin faptul ca impune asiguratii sa isi respecte obligatiile faciliteaza prin asta desfasurarea principiului contributivitatii care determina participare subiectilor prin achitarea platilor, ulterior acest principiu are lagatura directa cu principiul autonomiei determinind astfel faptul ca prin aceste contributii sistemul e autofinanteaza, ulterior acest principiu are lgatura directa cu princip solidaritatii prin care fiecare isi asigura prin plata asigurarea asitentei medicale la necestitate,care conform princip repartitiei si egalitatii li se va acorda in mod egal asistenta medicala egala fara descriminare prin criteriile stabilite de lege, la rindui toate aceste principii se bazeaza pe aceleasi norme de drept astfel se arata influinta directa a principiului unicitatii. Pentru persoanele neasigurate, cheltuielile pentru asistena medical urgent prespitaliceasc, pentru asistena medical primar, precum i pentru asistena medical specializat de ambulator i spitaliceasc n cazul maladiilor social-condiionate cu impact major asupra sntii publice, se acoper din contul mijloacelor fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical, conform listei stabilite de Ministerul Sntii. 2.3 Proiectai o situaie de nclcare a principiului solidaritii 6p O situatie de incalcare a acestui principiu ar fi de exemplu in cazul cind o persoana isi achita fara retineri primele de asigurari obligatorii in cursul a citorva ani si la sfirsitul acestor ani ea se inmbolnaveste de o boala care necesita tratament, boala data e inclusa in listei de riscuri asigurate, tratamentul careia era costisitor, lui ulterior i se acorda asistenta medicala doare pe o perioada scurta in care tratamentul nu a inceput sa aiba careva efecte, dupa care in institutia medicala lui i se cere daca doreste sa continuie tratamentul sa achite din bani proprii serviciile pentru ca pe contul lui de asigurare nu mai sunt surse suficiente pentru ai asigura tratament mai departe datorita faptului ca sumele achitate de el pe tot acest parcurs conform venitului sau

erau foarte mici, astfel vedem o incalcare a principiului solodaritatii care expres spune ca fiecare achita platile de asigurare conform venitului, iar asitenta medicala dupa necesitati.

Testul 13 Subiectul II Subiecii asigurrilor obligatorii de asisten medical (AsOAM) 2.1 Definii noiunea subiecilor AsOAM i numii subiecii respectivi 3p. Subiecii AOAM pot fi clasificati in 2 categorii: -subiectii ce participa nemijlocit la realizarea asigurarii obligatiei de asisenta medicala . -subiectiii ajutatori ce desi nu contribuie nemijlocit la realizarea asigurarii au unele functii de ajutoare a subiectilor principali.Conform Legii cu privire la asigurarea oblig de asist medicala ,subiectii principali ai asigurarilor sunt: a) asiguratul; b) persoana asigurat; c) asigurtorul; d) prestator de servicii medicale. Asiguratul este persoana fizic sau juridic obligat prin lege s asigure riscul propriu de a se mbolnvi i/sau riscul de a se mbolnvi al altor categorii de persoane a cror asigurare este de competena lui. Asigurat pentru persoanele angajate (salariai) este angajatorul . Guvernul are calitatea de asigurat pentru urmtoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul n Republica Moldova i aflate la evidena instituiilor abilitate ale Republicii Moldova. Calitatea de asigurat i de pltitor al primelor de asigurare obligatorie de asisten medical pentru persoanele neangajate, care nu snt indicate la alin.(4), o au ele nsei. Persoane asigurate pot fi att cetenii Republicii Moldova, ct i cetenii strini i apatrizii avnd reedina n Republica Moldova, ncadrai n munc n Republica Moldova n baza unui contract individual de munc, precum i cetenii strini i apatrizii cu domiciliul n Republica Moldova, n interesul crora au fost pltite prime de asigurare obligatorie de asisten medical n mrimea i n termenul stabilit de legislaie. n sistemul asigurrii obligatorii de asisten medical, asigurtor este Compania Naional de Asigurri n Medicin i ageniile ei teritoriale (ramurale). Prestatorii de servicii medicale din sistemul asigurrilor obligatorii de asisten medical, denumii n continuare prestatori de servicii medicale.n procesul inerii evidenei persoanelor asigurate, asigurtorul poate utiliza informaia necesar din Registrul de stat al populaiei i Registrul de stat al unitilor de drept, furnizat n mod gratuit de Ministerul Dezvoltrii Informaionale. 2.2 Comparai subiecii AsOAM cu subiecii dreptului medical 5p. Subiecii dr.med:p.f/p.j, care pot aprea ca titulari de dr.med.i oblig.corelative n cadrul raport.jur.de dr.med.n dependenta. Subiectii dreptului medcial in mare parte ii includ in rindul lor pe subiectii AsOAM dar apar si multe diferente care ii includ in doua categorii aparte. Astfel subiectii AsOAM sunt in mare parte sunt legati intre ei rintrun sir mai mare de obligatii care se includ in contractele de asigurare iar subiectii de drept medical sunt in legaturi libere nefiind legati in obligatii fie prin contract fie prin drepturi care se coreleaza cu un sir de obligatii necesare de indeplinit pentru aparerea si exercitarea unor asemenea drepturi, dintre subiectii dr medical sunt cazuri cind pot sa refuze sau nu sa exercite drepturile sau obligatiile ne fiind cumva sanctionati doar in cazul consumatorului care de exemplu poate sa refuze interventia medicala, iar in cadrul subiectilor AsOAM se includ un sir de persoane care sunt obligate prin lege sa plateasca platile de asigurare pentru ei sau alte persoane cum ar fi in cazul angajatorului. 2.3 Proiectai, schematic, corelaia dintre subiecii AsOAM 7p

Le punem in schema in asa fel incit sa se vada corelatia dintre ei, persoana asigurata are legatura cu asiguratul si asiguratorul toate trei au legataura intre ele si prestatorul de servicii are legatura numai cu persoana asigurata si cu asiguratul, asiguratorul ii achita aparte plati pentru ai asigura pe restul. Deci punem in legatura aparte. 5. Perosanaa asigurata care plateste platile pentru sine sau cineva plateste pentru el 6. Asiguratul care plateste pentru sine si pentru altii 7. Asiguratorul cel care plateste pentru altii 8. Prestatorul de servicii medicale ca presteaza serviicii medicale

Testul 14 Subiectul II Persoana asigurat n calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medical 2.1 Definii persoana asigurat n calitate de subiect al AsOAM 3p. Persoana asigurat persoane fizice in interesul carora au fost platite prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala inclusiv cei ce au achitat prime de sine statator . persoanele asigurate insa daca nu sunt angajate in cimpul muncii si nu sunt indicate in lipsa persoaneler asigurate de Guvern. Pesrsoana asigurata reprezinta acel subiect al AsOAM care incheie contractul de asigurare si plateste primele de asigurare conform legii in schimbul caruia in caz de necesitate se asigura ca va avea parte de asistenta medicala in cazul aparitiei unui oarecare risc asigurat. 2.2 Comparai categoriile de persoane asigurate i numii asiguratorii acestora 5p. Persoanele asigurate de angajatori sunt salariatii care muncesc in baza unui contract individual de munca. Persoane asigurate pot fi att cetenii Republicii Moldova, ct i cetenii strini i apatrizii avnd reedina n Republica Moldova, ncadrai n munc n Republica Moldova n baza unui contract individual de munc, precum i cetenii strini i apatrizii cu domiciliul n Republica Moldova, n interesul crora au fost pltite prime de asigurare obligatorie de asisten medical n mrimea i n termenul stabilit de legislaie. Persoanele asigurate se impart in citeva categorii si anume cele care se asigura singure prin propriile resurse si cele care sunt asigurate de altcineva fie de Guvern sau anagajatori. Astfel persoane asigurate de Guvern sunt: a) copiii de vrst precolar; b) elevii din nvmntul primar, gimnazial, liceal i mediu de cultur general; c) elevii din nvmntul secundar profesional; d) elevii din nvmntul mediu de specialitate (colegii) cu nvmnt de zi; e) studenii din nvmntul superior universitar cu nvmnt de zi; f) rezidenii nvmntului postuniversitar obligatoriu i doctoranzii la cursuri de zi; g) copiii nencadrai la nvtur pn la mplinirea vrstei de 18 ani; h) invalizi; i) gravidele, parturientele i luzele; j) pensionari; k) omerii care beneficiaz de ajutor de omaj;] l) persoanele care ngrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea I sau un invalid din copilrie de gradul I intuit la pat;

m) mame cu patru i mai muli copii; n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiaz de ajutor social. 2.3 Elaborai o situaie practic cnd calitatea de persoan asigurat i asigurator se suprapun (coincid) 7p. O astfel de situatie ar aparea ca exemplu in cadrul unei intreprinderi, in care patronul isi plateste primele de asigurare pentru propria asigurare obligatorie de asistenta medicala si el trebui sa fie ca asigurator pentru persoanele angajate la el, care se includ in competenta sa platind primele de asigurare din cote parti a salariilor angajatilor.

Test nr.__16_ Subiectul IIndemnizaiile pentru concediu medical 1.1 Definii i clasificai indemnizaiile pentru concediu medical 3p. Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca reprezinta: 1)prestatii unice sau periodice garantate si reglementate de normele juridice care poarta un caracter soci alimentar,banesc si se acorda cetatenilor in calitate de ajutor material in caz de boala cu piederea capacitatii de munca sau traumatism,pentru ingrijirea bolnavului de catre un membru al familiei sau alta persoana,pentru tatamentul balneosanitar,pentru carantina,la transferarea la un alt loc de lucru in caz de inbolnavire de tuberculoza sau de o boala profesionala;in timpul protezarii. 2)plati acordate persoanelor care lucreaza in baza contractului individual de munca si intreprinzatorilor individuali din fondurile asigurarii de stat, iar somerilor-din fondulrile de utilizare a fortei de munca a populatiei,in cazurile stabilite de lege. Indemnizatiile pentru concediul medical sunt: -Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca,in caz de boli generale si accidente nelegate de munca -Indemnizatiipentru prevenirea imbolnavirilor(carantina) -Indemnizatii pentru recuperarea capacitatii de munca. -Indemnizatii pentu concediu de maternitat(sarcina si lauza) -IndemnizatiiPentru ingrijirea copilului bolnav 1.2 Dederminai condiiile i durata pentru care se acord indeemnizaia pentru concediu medical5p. Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca in caz de boli generale si accidente nelegate de munca se stabileste: a)pentru cel mult 180 zile in cursul unui an calendaristic si incepe din prima zi de concediu medical.Incepind cu a 120-a zi indemizatia se plateste in cazul prelungiriii concediului medical avizat de Consiliul Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii. Daca exista temeiuri motivate privind posibilitatea recuperarii capacitatii de munca si in scopul evitarii incadrarii in grad de invaliditate precum si al mentinerii asiguratului in activitate ,medicul curant pate propune CEMV ia atitudine privind prelungirea concediului medical peste 180zile cel mult cu 30zile.In acest caz ,in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare CEMV ia atitudinea privind prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator,transferul temporar la o alta munca,reducerea programului de lucru,reluarea activitatii profesionale sau incadraea intr-un grad de invaliditate. Daca CEMV a decis incadrarea in grad de invaliditate,indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca se plateste pina la data la care persoanei i sa stabilit grad de invaliditate, fara a se depasi perioada maxima pentru care se acorda indemnizatii; b)persoanelor angajate in sectorul agrar ,angajate in baza contractului individual de munca pe durata determinata ce nu depaseste un an , inclusiv celor angajati la lucrari sezoniere , si

somerilor, in periada de cordare a ajutorului de somaj, indemnizatia pentru inacpacitate temporara de munca li se acorda pentru o perioada de pina la 30 zile in cursul unui an calendaristic. c)asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata ce depaseste un an, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca li se acorda pe o durata de 180 zile calendaristice. d)tuturor asiguratilor care sunt temporar incapabili de munca din cauza tuberculozei,SIDA sau cancer de orice tip ,cu avizarea CEMV,perioada pentru care se acorda indemnizatia pentri incapacitae temporara de muna este cel mult 1 an pe parcursul ultimilor 2 ani. e)indemizatia pentru incapacitatea temporara de munca in legatira cu sarcina se acorda pe duarata concediului medical fara restrictii inclusiv somerilor; f)indemizatia se stabileste in cazul in care incapacitatea de munca a survenit in timpul concediului de odihna anual (de baza sau suplimentar).Aceasta de urma se prelungeste cu durata incapacitatii temporare de munca ce au avut loc in timpul concediului. g)in cazul incapacitatea de munca survine in timpul concediului neplatit,concediului pentru ingrijirea copilului pina la virsta de 3 ani sau cind intreprinderea (sectia )stationeaza,indemizatia nu se stabileste.Daca incapacitatea temporara de munca dureaza dupa data expirarii concediului neplatit , concediului pentru ingrijirea copilului pin la virsta de 3 ani sau dupa data reluarii activitatii intreprinderii,indemnizatia se stabileste de la acesta data h)in cazul in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul stationarii intreprinderii si pantru aceasta periaoada asiguratii sunt remunerati si achitate contributiile respective de asigurari sociale ,indemnizatia se stabilesta pentru perioada respectiva i)in cazul in care incapacitatea temporara de munca survenita in timpul concentarilor militare sau concediului suplimentar in legatura cu studiile in institutriile de invatamint superior fara intrerupere activitatii de munca ,indemnizataia se stabileste de la data la care salariatul urma sa reinceapa activiatea de munca k)in caz de traumatism la domiciliu,inclusiv traumatism la domiciliu provocat de calamitati naturale sau viciu anotomic al salariatului ,indemnizatia se stabileste pentru toata perioada de incapacitate tempoorara de munca incepind din prima zi. 1.3 Descriei cuantumul indemnizaiei pentru concediu medical,n raport cu temeiul apariiei dreptultui precum i temeiurile pentru care nu se acord indemnizaia. -7p. Pentru incapacitate temporara de munca nu se stabileste asiguratului indemnizatiain cazul in care : 1 isi cauzeaza premeditat daune sanatatii 2 si-a pierduta capacitatea de munca in urma comiterii unei crime 3 a urmat tratament fortat conform hot.judec cu exceptia handicapului psihic 4 se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala. Indemnizatia platita neintemeiat urmeaza a fi restituita prin hot,judec. ITM(incapacitate temporara de munca). Baza de calcul a indemnizatiei constituie venitul mediu lunar asigurat realizat in ultimele 6 luni calendaritice premergatoare lunii procedurii riscului asigurat,in care au fost calculate contributiile de asigurari sociale.Cuantumul lunal se stabioleste diferentiat in finctie de durata stagiului de cotizare: DURATA A STAGIULUI DE CUTIZARE BAZA DE CALCUL Pinal la 5 ani 60% Intre 5 si 8 ani 70% Peste 8 ani 100% Durata stagiului nu conteaza:pentru Tuberculoza,cancer si SIDA 100% Indemnizatia pentru ITM se plateste din ziua piederii capacitatii de munca pina la restabilirea ei sau stabilirea invaliditatii.

Atunci cind lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din motive intemeiate,la determinarea bazei de calcul se ia in considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet in perioada respectiva.Daca asiguratul alucrat mai putin de 6 luni,baza de calcul esta venitul mediu lunar asigurat realiza in lunile calendariatice lucrate integral ,iar in cazul cind a realizat un stagiu de cotizare mai mic de 1 luna calendaristica se ia in considerare venitul asigurat din zilele lucrate.In cazul lipsei motivate a venitului asigurat in ultimele 6 luni calendaristice premargataore lunii in care sa produs riscul asigurat ,baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de finctie al beneficiarului

Subiectul II medical

Testul 17 Asigurtorul n calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten

2.1 Definii asigurtorul n calitate de subiect al AsOAM 3p. Asiguratorul-aceasta calitate in sistemul AOAM o area Campania Nationala de Asiguarari in Medicina. CNAM-reprezinta organizatia de stat autonoma ,inclusiv cu autonomie financiara,inclusiv personalitate juridica proprie de nivel national care desfasoara genul de activitate non-profit in domeniul AOAM. 2.2 Determinai statutul juridic al asigurtorului n calitate de subiect al AsOAM 5p. n cadrul raporturilor juridice de drept medical exist o pluralitate de subieci,unul dintre cei mai importani dintre acetia fiind Asiguratorul.Rolul principal al CNAM este acumularea primelor de AOAM si repartitia acestora conform legii catre prestatorii de servicii medicale.Prin lege CNAM este indreptatita sa acumuleze primele de asigurare ,sa formeze fondurile necesare pentru asigurare si sa distribuie conform legii sume necesare prestatorilor de servicii.CNAM in baza legislatiei creaza 5 fomduri: 1.fondul de bazaal AOAM 2.fondul de rezerva 3.fondul de profilaxie 4.fondul de dezvoltare si modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale 5.Fondul de administrare. Conform legii 1585din 1993 2 februarie asiguratorul are urmatoarele drepturi: (1) Asiguratul este n drept s obin de la asigurtor informaii despre ndeplinirea de ctre acesta a obligaiilor sale legale fa de persoanele asigurate. (2) Asiguratul, inclusiv notarii publici i avocaii, este obligat: a) n cazul unitilor i al persoanelor fizice, altele dect cele nregistrate de ctre organul nregistrrii de stat, al notarilor publici i al avocailor, s se nregistreze ca pltitor de prime de asigurare obligatorie de asisten medical la agenia teritorial a Companiei Naionale de Asigurri n Medicin n termen de o lun de la data obinerii certificatului de nregistrare, a licenei de notar sau de avocat; b) s achite primele de asigurare n mrimea, n modul i n termenele stabilite de legislaie; c) s nu mpiedice realizarea msurilor de depistare i studiere a factorilor cu influen nefavorabil asupra sntii contingentului care urmeaz s fie asigurat (sau este deja asigurat) i, n limitele competenei sale, s ntreprind msuri de nlturare a lor; d) s prezinte asigurtorului direct sau, n cazul n care asigurat este Guvernul, prin intermediul instituiilor abilitate, indicate la art.4 alin.(9), listele de eviden nominal a persoanelor asigurate, conform modelului stabilit de asigurtor;

e) s comunice n scris asiguratorului (prin intermediul faxului, potei electronice sau personal) toate schimbrile survenite n listele sale de eviden a persoanelor asigurate n vederea anulrii polielor de asigurare nevalabile sau obinerii de noi polie, pn n data de 7 a lunii urmtoare celei n care au avut loc schimbrile. CNAM este organizaie de stat autonom, inclusiv cu autonomie financiar, nonprofit, i se nfiineaz de Guvern. CNAM este n drept:-s participe la acreditarea prestatorilor de servicii medicale;-s ia parte la elaborarea propunerilor de stabilire a tarifelor pentru serviciile medicale n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical;-s intenteze aciuni prestatorului de servicii medicale sau lucrtorului medical n scopul compensrii materiale a prejudiciului cauzat sntii persoanei asigurate din culpa acestora;-s gestioneze fondurile stabilite de prezenta lege i s constituie suplimentar alte fonduri care au atribuie la medicin i sntate. CNAM este obligat:a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical a cetenilor Republicii Moldova, a cetenilor strini i apatrizilor avnd reedina n Republica Moldova, ncadrai n munc n Republica Moldova n baza unui contract individual de munc, precum i a cetenilor strini i apatrizilor cu domiciliul n Republica Moldova; a1) s ncheie cu prestatorii de servicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate;b) s elibereze, n modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asisten medical;c) s verifice corespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asistenei medicale acordate persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical, n limita serviciilor medicale contractate; d) s apere interesele persoanelor asigurate;e) s ncheie contracte de reasigurare. 2.3 Argumentai necesitatea existenei unui singur asigurtor n sistemul AsOAM 7p. Este foarte important ca in sistemul AOAM sa exiate doar un singura asigurator,deoarece asiguratorul are un rol foarte important in cadrul acestui sistem In cazul nostru asiguratorul in sistemul AOAM este CNAM,rolul acestuia constind in acumularea primelor AOAM si repartitia acestora conform legii catre prestatorii de servicii.Existenta unui singur asigurator permite statului sa exercit acel control necesar si transparent asupra tuturor primelor si platilor efectuate de catre CNAM.Asiguratorul este unul din principalii subiecti in sistemul AOAM. Test nr._17__ Subiectul II Prestatorul de servicii medicale n sistemul AsOAM n calitate de subiect al asigurrilor obligatorii de asisten medical 2.1 Definii prestatorul de servicii medicale n sistemul AsOAM n calitate de subiect al AsOAM 3p Prestatorul de servicii orice institutie medico-sanitarasi farmaceutica,indiferent de forma de proprietate si forma juridica de organizare,medicul si alti specialisti in domeniu,si alte persoane fizice si juridice abilitate cu dreptul de a practica anumite genuri de activitate medicala si facmaceutica.In calitate de prestatori de servicii medicale in cadrul sistemului AOAM unitatile medicale care au incheiat contract de prestare a serviciilor medicale cu CNAM. 2.2 Determinai statutul juridic al prestatorului de servicii medicale n sistemul AsOAM 5p. Prestatorii de servicii medicale rspund, n conformitate cu legislaia i cu clauzele contractului, pentru volumul i calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acorda asisten medical persoanelor asigurate, pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical i pentru mpiedicarea exercitrii de ctre asigurtor a funciilor sale de control.n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical, asistena medical se acord de prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate i form juridic de organizare, care activeaz n conformitate cu legislaia.

2.3 Priectai, schematic, corelaia dintre prestatorul de servicii medicale n sistemul AsOAM i ceilali subieci ai AsOAM 7p. Asiguratul(0guvernul,persoana asigurate insasi,notarii publici,alti cetateni ai R.M) +Pacientul(persoana asigurata)=Asigurator Asiguratorul+prestarorii de servicii=AOAM

Test nr._18__ Obiectul asigurrii obligatorii de asisten medical

Subiectul II

2.1Definii obiectul AsOAM i numii elementele (componentele) acestuia 3p. Obiect al asigurarii obligatorii de asistenta medicala este riscul asigurat, legat de cheltuielile pentru acordarea volumului necesar de asistenta medicala si farmaceutica, prevazuta in Programul unic. Elementele: riscul asigurat, programul unic, prima de asigurare 2.2Determinai interdependenta dintre elementele (componentele) obiectului AsOAM 5p Programul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala- Volumul asistentei medicale, acordate in cadrul asigurarii obligatorii de asistenta medicala, se prevede in Programul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala care este elaborat de Ministerul Sanatatii si aprobat de Guvern. Programul unic cuprinde lista maladiilor si starilor ce necesita asistenta medicala finantata din mijloacele asigurarii obligatorii de asistenta medicala.Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala reprezinta o suma fixa sau o contributie procentuala la salariu si la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate,conform prevederilor legislatiei si contractului de asigurare. Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala se stabilesc ca contributii financiare in marimi suficiente pentru indeplinirea Programului unic si desfasurarea activitatii asiguratorului.Marimea primei de asigurare in forma de suma fixa sau procentuala se stabileste anual prin lege, in functie de suma prevazuta de legea bugetului pe anul respectiv, pentru o persoana din categoria care este asigurata din buget. Prima sub forma de contributie % se achita din salariu, precum si din alte recompense asemanatoare. Riscul-reprezint condiia de baz a asigurrii, i reprezint obiectul oricrui contract de asigurare.Riscul este un pericol, o primejdie la care sunt supuse bunurile, aomenii, afacerile i pentru care societile de asigurri pot oferi protecie. Riscul apare n asigurri ca un element obligatoriu, esenial deoarece:este un eveniment viitor , posibil dar incert, la care sunt supuse bunurile, patrimoniul, viaa sau sntatea unei persoane;producerea lui nu se realizeaz prin fapte intenionate a asiguratului;fr acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil Pentru ca un eveniment s poat fi considerat risc asigurabil, acesta trebuie s ndeplineasc anumite condiii i anume:s existe probabilitatea producerii lui;s prezinte un anumit grad de periculozitate pentru asigurat;s fie independent de voina asiguratului sau persoanelor care triesc i conveuiesc mpreun cu acesta;s fie suportabil, ca mrime i fregven, din punct de vedere financiar de ctre asigurtor;s fie incert 2.3Proiectati schematic corelatia dintre obiectul AsOAM si obiectul unui contract de prestare a serviciilor de sanatate in afara AsOAM 7p. Asemanarile: obiectul trebuie sa fie posibil, licit (legal), moral (normele etice, deontologice), asumarea riscului, ... Deosebirile: serviciile de sanatate nu sunt prevazute in programul unic, nu sunt achitate din primele de asigurare, Tarifele la serviciile medicale si alte servicii prestate in cadrul asigurarii facultative de sanatate se stabilesc prin acordul dintre asigurator, asigurat si prestator de servicii medicale. Asigurarea facultativa de sanatate se efectueaza din contul angajatorilor si din

mijloacele cetatenilor, Marimea primelor in asigurarea facultativa de sanatate se stabileste prin acordul partilor.

Subiectul IIContractul de acordare a asistenei medicale n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical: 2.1 Definii contractul de acordare a asistenei medicale n cadrul AsOAM 3p. ntre asigurtor i prestator de servicii medicale se ncheie un contract de acordare a asistenei medicale conform cruia prestatorul de servicii medicale se oblig s acorde persoanelor asigurate asisten medical calificat, n volumul i termenele prevzute n Programul unic, iar asigurtorul se oblig s achite costul asistenei medicale acordate 2.2 Determinai i caracterizai subiecii contractului de acordare a asistenei medicale n cadrul AsOAM 5p. Subiectii contractului AOAM sunt:asigurtorul i prestator de servicii medicale cee ncheie un contract de acordare a asistenei medicale n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical coordonat cu Ministerul Sntii dac parte la contract este un prestator de servicii medicale republican sau cu direcia de sntate a administraiei publice locale de nivelul al doilea dac parte la contract snt prestatori de servicii medicale altele dect cele republicane. 2.3 Proiectai, schematic, structura contractului de acordare a asistenei medicale n cadrul AsOAM 7p. Structura contractului de acordare a asistentei medicale: 1. Conditii generale 2. Stabilirea subiectilor 3. Clauzele 4. Drepturile subiectilor 5. Obligatiile 1.Subiectii: CNAM si Prestatorul de servicii medicale 2.Obiectul: riscul asigurat legat de cheltuielile pt acordarea volumului necesar de asistenta medicala 3.Cauza- AOAM, polita de asigurare obligatorie 4.Forma scrisa

Test nr._20__ Subiectul II. Drepturile i obligaiile asiguratului n calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medical 2.1 Numii drepturile i obligaiile asiguratului n calitate de subiect al AsOAM 3p. Asiguratii au urmatoarele drepturi: a) sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care se asigura, in conditiile prezentei legi si a contractului-cadru; b) sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita, daca indeplinesc toate conditiile prezentei legi, suportand cheltuielile de transport daca optiunea este pentru un medic din alta localitate;

c) sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data inscrierii pe listele acestuia; d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii; e) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta; f) sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu; n) sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale; Obligatiile asiguratilor: a) sa se inscrie pe lista unui medic de familie; b) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate; c) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru; d)sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului; e)sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar; f)sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru; 2.2 Comparai drepturile i obligaiile asiguratului cu drepturile i obligaiile altui subiect al AsOAM (la libera alegere) 5p. Compania Naional de Asigurri n Medicin este obligat: a) s ncheie cu prestatorii de servicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate;b) s elibereze, n modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asisten medical;c) s verifice corespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asistenei medicale acordate persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical, n limita serviciilor medicale contractate; a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical a cetenilor Republicii Moldova, a cetenilor strini i apatrizilor aflai pe teritoriul ei; 2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor asiguratului n cadrul sistemului AsOAM 7p.

Test nr._21__ Subiectul IIDrepturile i obligaiile persoanei asigurate n calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medical 2.1 Numii drepturile i obligaiile persoanei asigurate n calitate de subiect al AsOAM 4p. Persoana asigurat are dreptul: a) s aleag prestator de servicii medicale primar i medicul de familie; b) s i se acorde asisten medical pe ntreg teritoriul Republicii Moldova; c) s beneficieze de servicii medicale n volumul i de calitatea prevzute n Programul unic, indiferent de mrimea primelor de asigurare achitate; d) s intenteze aciuni asiguratului, asigurtorului, prestatorului de servicii medicale, inclusiv pentru a obine compensarea material a prejudiciului cauzat din culpa acestora Persoana asigurat este obligat: a) s pstreze polia de asigurare obligatorie de asisten medical i s o prezinte n cazul cnd se adreseaz prestatorului de servicii medicale; b) s achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordrii asistenei medicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevzut

n Programul unic. c) s fie nregistrat la un medic de familie 2.2 Comparai drepturile i obligaiile persoanei asigurate cu drepturile i obligaiile altui subiect al AsOAM (la libera alegere) 5p. Compania Naional de Asigurri n Medicin este obligat: a) s ncheie cu prestatorii de servicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate;b) s elibereze, n modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asisten medical;c) s verifice corespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asistenei medicale acordate persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical, n limita serviciilor medicale contractate; a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical a cetenilor Republicii Moldova, a cetenilor strini i apatrizilor aflai pe teritoriul ei; 2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor persoanei asigurate n cadrul sistemului AsOAM 6p. B Drepturile si obligatiile peroanelor sunt extrem de importante pt ca acestea duc atingere la modul de ocrotire a sanatatii atit din partea fiecarui individ cit si din partea organelor abilitatea..... Respectarea drepturilor duce la organizarea pefecta a modului de asistenta sociala fara divergente dintre pacienti si prestatorii de servicii, Obligatiile sunt la fel de importante pt a se putea efectua modul de examinare in ordine, dupa planul medical, fara implicarea incapacitatii persoanelor care nu sunt abilitate cu experienta medicala.

Test nr._22__ Subiectul IIDrepturile i obligaiile asigurtorului n calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medical Activiti de evaluare: 2.1 Numii drepturile i obligaiile asigurtorului n calitate de subiect al AsOAM 4p. ntre asigurtor i prestator de servicii medicale se ncheie un contract de acordare a asistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical coordonat cu Ministerul Sntii dac parte la contract este un prestator de servicii medicale republican sau cu direcia de sntate a administraiei publice locale de nivelul al doilea dac parte la contract snt prestatori de servicii medicale altele dect cele republicane, conform cruia prestatorul de servicii medicale se oblig s acorde persoanelor asigurate asistenmedical calificat, n volumul i termenele prevzute n Programul unic, iar asigurtorul se obligs achite costul asistenei medicale acordate. Asigurtorul raspunde material fa de persoana asigurat pentru prejudiciile cauzate vieii i sntii acesteia ca rezultat al asistenei medicale, prevzute de Programul unic, acordate necalitativ sau insuficient 2.2 Comparai drepturile i obligaiile asigurtorului cu drepturile i obligaiile altui subiect al AsOAM (la libera alegere) 5p. Persoana asigurat are dreptul:

a) s aleag prestatorul de servicii medicale primar i medicul de familie;b) s i se acorde asisten medical pe ntreg teritoriul Republicii Moldova; c) s beneficieze de servicii medicale n volumul i de calitatea prevzute n Programul unic, indiferent de mrimea primelor de asigurare achitate; d) s intenteze aciuni asiguratului, asigurtorului, prestatorului de servicii medicale, inclusiv pentru a obine compensarea material a prejudiciului cauzat din culpa acestora.) Persoana asigurat este obligat: a) s pstreze polia de asigurare obligatorie de asisten medical i s o prezinte n cazul cnd se adreseaz prestatorului de servicii medicale; b) s achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordrii asistenei medicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevazut n Programul unic Persoana asigurat este obligat: a) s pstreze polia de asigurare obligatorie de asisten medical i s o prezinte n cazul cnd se adreseaz prestatorului de servicii medicale; b) s achite direct prestatorului de servicii medicale, la momentul acordrii asistenei medicale, acea parte din costul serviciilor medicale ce i-au fost acordate peste volumul prevazut n Programul unic Asiguratorul : Compania Naional de Asigurri n Medicin este n drept: s participe la acreditarea prestatorilor de servicii medicale; c) s ia parte la elaborarea propunerilor de stabilire a tarifelor pentru serviciile medicale n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical; d) s intenteze aciuni prestatorului de servicii medicale sau lucrtorului medical n scopul compensrii materiale a prejudiciului cauzat sntii persoanei asigurate din culpa acestora; e) s constituie suplimentar, pe lng fondurile indicate la art.16 alin.(1), fonduri de rezerv pe tipurile de asigurri care au atribuie la medicin i sntate. (3) Compania Naional de Asigurri n Medicin este obligat: a) s ncheie cu prestatorii de servicii medicale contracte de acordare a asistenei medicale persoanelor asigurate;b) s elibereze, n modul stabilit, polie de asigurare obligatorie de asisten medical;c) s verifice corespunderea cu clauzele contractului de acordare a asistenei medicale (de prestare a serviciilor medicale) a volumului, termenelor, calitii i costului asistenei medicale acordate persoanelor asigurate, precum i gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical, n limita serviciilor medicale contractate; a)s realizeze, conform legii, asigurarea obligatorie de asisten medical a cetenilor Republicii Moldova, a cetenilor strini i apatrizilor aflai pe teritoriul ei; 2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor asigurtorului n cadrul sistemului AsOAM 6p.

Test nr._23__ Subiectul II. Drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) n calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medical Activiti de evaluare: 2.1 Numii drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) n calitate de subiect al AsOAM 4p. Prestatorii de servicii medicale n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical, asistena medical se acord de prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate i form juridic de organizare, care activeaz n conformitate cu legislaia. Prestatorii de servicii medicale rspund, n conformitate cu legislaia i cu clauzele contractului, pentru volumul i calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acorda asisten medical persoanelor asigurate, pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical i pentru mpiedicarea exercitrii de ctre asigurtor a funciilor sale de control. 2.2 Comparai drepturile i obligaiile prestatorului cu drepturile i obligaiile altui subiect al AsOAM (la libera alegere) 5p. Asiguratul este n drept s obin de la asigurtor informaii despre ndeplinirea de ctre acesta a obligaiilor sale legale fa de persoanele asigurate.Asiguratul, inclusiv notarii privai i avocaii, este obligat: a) n cazul unitilor, notarilor privai i avocailor, s se nregistreze ca pltitor de prime de asigurare obligatorie de asisten medical la agenia teritorial (ramural) a Companiei Naionale de Asigurri n Medicin; b) s achite primele de asigurare n mrimea, n modul i n termenele stabilite de legislaie; c) s nu mpiedice realizarea msurilor de depistare i studiere a factorilor cu influen nefavorabil asupra sntii contingentului care urmeaz s fie asigurat (sau este deja asigurat) i, n limitele competenei sale, s ntreprind msuri de nlturare a lor; d) s prezinte asigurtorului direct sau, n cazul n care asigurat este Guvernul, prin intermediul instituiilor abilitate, indicate la art.4 alin.(9), listele de eviden nominal a persoanelor asigurate, conform modelului stabilit de asigurtor; e) s comunice n scris asiguratorului (prin intermediul faxului, potei electronice sau personal) toate schimbrile survenite n listele sale de eviden a persoanelor asigurate n vederea anulrii polielor de asigurare nevalabile sau obinerii de noi polie, pn n data de 7 a lunii urmtoare celei n care au avut loc schimbrile 2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor prestatorului de servicii de sntate (medicale) n cadrul sistemului AsOAM 6p.

Test nr.24___ Subiectul II. Subiecii (prile) contractului de asisten medical (prestari servicii de sanatate) 2.1 Numii subiecii (prile) contractului de asisten medical 3p. Beneficiar (pacientul) si prestator de servicii (medicul) 2.2 Comparai prile contractului de asisten medical cu prile contractului de asigurare obligatorie de asisten medical 5p. Precum Intre asigurat si asigurator se incheie un contract de asigurare obligatorie de asistenta medicala, conform caruia asiguratorul se obliga sa organizeze si sa finanteze asistenta medicala necesara persoanei asigurate in volumul si de calitatea prevazute in Programul unic,asha si intre subiectii contractului de asistenta medicala apar unele drepturi si obligatii.De exemplu prestatorul de servicii adica medical se oblige sa acorde pacientului necesarul pentru insanatosirea acestuia.L rindul sau ca si asiguratul,pacientul care este befeficiar,are anumite responsabilitati: a) sa aiba grija de propria sanatate si sa duca un mod de viata sanatos, excluzind actiunile premeditate ce dauneaza sanatatii lui si a altor persoane; b) sa respecte masurile de precautie in contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucratorii medicali, in cazul in care stie ca el sufera de o boala ce prezinta pericol social; c) sa intreprinda, in lipsa contraindicatiilor medicale, masuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizari, a caror neindeplinire ameninta propria sanatate si creeaza pericol social; d) sa comunice lucratorului medical informatii complete despre bolile suportate si cele curente, despre maladiile sale ce prezinta pericol social, inclusiv in caz de donare benevola a singelui, a substantelor lichide biologice, a organelor si tesuturilor; e) sa respecte regulile de comportament stabilite pentru pacienti in institutia medico-sanitara, precum si recomandarile medicului in perioada tratamentului ambulator si stationar; f) sa excluda utilizarea produselor farmaceutice si a substantelor medicamentoase fara prescrierea si acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substante psihotrope si a alcoolului in perioada tratamentului in institutia medico-sanitara; g) sa respecte drepturile si demnitatea altor pacienti, precum si ale personalului medico-sanitar. 2.3 Proiectai, schematic, structura contractului de asisten medical 7p. Subiectii-partile,obiectul-licit,neviciat,prezenta obligatiile partilor, ...anexe...etc (mai completati si dezv voi) consimtamantului etc....continutul-dr si

Test nr._25 Subiectul II. Structura (elementele) contractului de asisten medical (prestari servicii de sanatate) 2.1 Numii elementele (structura) contractului de asisten medical i definii-le 3p. Subiect-partile participante la incheierea,modificarea suspendarea incetarea cont de as med.(prestatorul de serv si beneficiarul ) Obiectul contr de as med- este o conditie de fond a conventiei dintre medic si pacient exprimand ansamblul actz si inactz la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partile contr de as med Licit si moral,posibil Continutul contr de as med-acesta este alcatuit din dr si oblg correlative ale partilor.,unde dr isi gasesc temeiul juridic in oblg celeilalte parti 2.2 Determinai elementele comune i diferenele dintre un contract de asisten medical i un contract de acordare a asistenei medicale n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical 5p 2.3 Proiectai obiectul unui contract de asisten medical (la libera alegere) 7p.

Test nr.__26_ Subiectul II. Condiiile de valabilitate ale contractului de asisten medical (prestari servicii de sanatate) 2.1 Numii condiiile de valabilitate ale contractului de asisten medical 3p. Corespunderea contractului cu prevederile legilor ordinii publice si bunelor moravuri. b)capacitatea persoanei de a incheia cam c)consimtamintul valabil ap persoanei de a incheia cam sa provina dela o persoana cu discernamint,sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte jur,sa fie exteriorizat,sa nu fie viiat d)obiectul cam :licit,in circuit civil. e)cauza cam scopul urmarit de la incheierea cam . f)forma cam 2.2 Determinai obiectul i cauza contractului de asisten medical 5p. Obiectul contractului de asistenta medicala il constituie furnizarea serviciilor medicale de recuperare-reabilitare a sanatatii,acordate in unitati sanitare ambulatorii de recuperare,in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.Deasemenea Obiectul contractului l constituie asigurarea serviciilor medicale, respectiv asisten medical n caz de mbolnvire pentru prevenirea complicaiilor bolii, pentru recuperarea medical sau cel puin pentru ameliorarea suferinei, pentru prevenirea mbolnvirilor, depistarea precoce a bolii i pstrarea sntii . Cauza contractului de asistenta medicala contituie scopul urmarit de la incheierea contractului.Cauza poate fi de exemplu necesitatea de primire a unui ajutor medical din partea prestatorului in unele situatii. 2.3 Argumentai aplicabilitatea practic a respectrii formei contractului de asisten medical 7p.

Test nr._27__ Subiectul II.Drepturile consumatorului de servicii de sntate (pacientului) 2.1 Definii drepturile consumatorului de servicii de sntate (pacientului) i numii suportul normativ care le reglementeaz 3p. Drepturile pacientului Pacientul are dreptul la: a) asistenta medicala gratuita in volumul stabilit de legislatie; b) atitudine respectuoasa si umana din partea prestatorului de servicii de sanatate, indiferent de virsta, sex, apartenenta etnica, statut socioeconomic, convingeri politice si religioase; c) securitate a vietii personale, integritate fizica, psihica si morala, cu asigurarea discretiei in timpul acordarii serviciilor de sanatate; d) reducere a suferintei si atenuare a durerii, provocate de o imbolnavire si/sau interventie medicala, prin toate metodele si mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al stiintei medicale si de posibilitatile reale ale prestatorului de servicii de sanatate; e) opinie medicala alternativa si primirea recomandarilor altor specialisti, la solicitarea sa ori a reprezentantului sau legal (a rudei apropiate), in modul stabilit de legislatie; f) asigurare de asistenta medicala (obligatorie si benevola), inconformitate cu legislatia; g) informatii cu privire la prestatorul de servicii de sanatate, profilul, volumul, calitatea, costul si modalitatea de prestare a serviciilor respective; h) examinare, tratament si intretinere in conditii adecvate normelor -igienice;) informatii exhaustive cu privire la propria sanatate, metodele de diagnostic, tratament si recuperare, profilaxie, precum si la riscul potential si eficienta terapeutica a acestora;) informatie completa privind factorii nocivi ai mediului ambiant; k) exprimare benevola a consimtamintului sau refuzului la interventie medicala si la participare la cercetarea biomedicala (studiul clinic), Clasificai drepturile consumatorului de servicii de sntate (pacientului) 5p. Dupa continut drepturile pacientilor se impart in scoiale : ce tin de fiecare persoana si individuale:pentru fiecare persoana in parte.Astfel avem urmatoarele drepturi: drepturi la satisfacerea cerintelor esentiale de viata - drepturi la bunuri si servicii caer garanteza supravietuirea dreptul la siguranta: - dreptul de a fi protejat impotriva produselor, proceselor sau serviciilor care pun in pericol sanatatea sau viata oamenilor. dreptul de a fi informat: - dreptul de a avea elemente necesare pentru a lua o decizie, pentru a face o alegere. dreptul de a fii protejat impotriva informatiei, publicitatii, etichetarii sau a altor practice frauduloase, inselatoare sau false. dreptul de a alege: - adica dreptul de a avea acces la o varietate de produse si servicii, la preturi stabilite pe baza concurentei. dreptul de a fi ascultat: - se refuza la posibilitatea consumatorilor de a-si exprima nemultumirile legitime referitoare la bunuri si servicii si la conditiile de cumparare ale acestora. dreptul la despagubire: - cuprinde dreptul rezolvarii echitabile a revendicarilor justificate. dreptul la educare: - dreptul de a obtine cunostintele si abilitatile prime car4e se formeaza unui consumator informat. dreptul la un mediu ambiant sanatos: - dreptul la un mediu natural care sa imbunatateasca ceea ce se defineste drept "calitatea vietii". 2.2 Argumentai necesitatea reglementrii autonome a drepturilor consumatorului de servicii de sntate vis-a-vis de drepturile prestatorului serviciilor respective 7p. Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenta medicala este determinata de asigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate de cea mai inalta calitate, pe care societatea o poate garanta cu resursele umane, financiare si materiale disponibile, conform legislatiei.Fiecarui pacient i se garanteaza accesul gratuit la serviciile de sanatate de urgenta,

realizate atit prin intermediul medicului de familie, cit si prin structurile institutiilor medicosanitare de tip ambulator sau stationar din raza aflarii pacientului.Trebuie sa existe corelatia dintre drepturile pacientului si drepturile prestatorului de servici deoarece ambele parti pe linga drepturile sale mai au si obligatii unul fata de altul.

Test nr._28__ Subiectul II Garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului) 2.1 Definii garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate 3p. Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenta medicala este determinata de asigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate de cea mai inalta calitate, pe care societatea o poate garanta cu resursele umane, financiare si materiale disponibile, conform legislatiei. 2.2 Determinai modul de garantare a drepturilor consumatorului de servicii de sntate 5p. Fiecarui pacient i se asigura accesul nelimitat si inscrierea la un medic de familie, iar daca este posibil, si dreptul de alegere sau schimbare a acestuia. In acest sens, in cadrul fiecarei unitati medico-sanitare sau al organului de conducere a asistentei medicale primare, vor fi afisate listele cu medicii de familie si modul de alegere a acestora in localitatea respectiva.Fiecarui pacient i se garanteaza accesul gratuit la serviciile de sanatate de urgenta, realizate atit prin intermediul medicului de familie, cit si prin structurile institutiilor medicosanitare de tip ambulator sau stationar din raza aflarii pacientului. Interventiile chirurgicale se pot efectua numai daca exista conditii de dotare necesare si personal calificat, exceptie facind cazurile de urgenta aparute in situatii extreme. Pacientul are dreptul la ingrijire terminala demna de o fiinta umana. In cazul in care prestatorii de servicii de sanatate sint obligati sa recurga la selectarea de pacienti pentru anumite tipuri de tratament disponibile in numar limitat, selectarea se va face numai pe baza de criterii medicale aprobate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Personalul medical nu este in drept sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decit prevad reglementarile legale. Realizarea drepturilor sociale ale pacientului se asigura prin: a) promovarea si sustinerea financiara de catre stat a unor programe nationale si a unor servicii de sanatate acordate cu titlu gratuit, in modul prevazut de legislatie; b) crearea unor conditii de activitate pentru lucratorii medicali adecvate necesitatilor de exercitare a obligatiilor lor profesionale, in conformitate cu normele stabilite si exigentele stiintei medicale moderne; c) acreditarea institutiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, in conformitate cu legislatia; d) aplicarea sistemului de standarde medicale in acordarea serviciilor de sanatate; e) exercitarea controlului asupra calitatii serviciilor de sanatate acordate si acreditate in modul stabilit de legislatie; f) reglementarea de catre stat a medicinei private; g) mentinerea sistemului de instruire si perfectionare a lucratorilor 2.3 Argumentai aplicarea practic a garantrii drepturilor respective printr-unul din drepturile pacientului (la libera alegere) 7p. Pacientul are dreptul la ingrijire terminala demna de o fiinta umana. Conform prevederilor din legislatia RM privind modul de acordare a asistentei mediacle orice pacient este in drept sa solicite o ingrijire adecvata, demna de o fiinta umana, Individul nu poate fi supus categorik la tratamente inumane sau inadecvate cu atit mai mult tratamente care ar inrautati stare de sanatate a sa. Dreptul de a fi ingrijit ori de cite ori apare o problema se amnifesta la toate categoriile de consumatorii, fie copii, femei barbati, batrini, etc, Un refuz neitemeiat la acordarea ajutorului, dac este solicitat in caz de urgenta se pedepseste conform legislatiei in vigoare.

Test nr._29__

Subiectul II Garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului) 2.1 Definii garantarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate 3p. Realizarea drepturilor sociale ale pacientului la asistenta medicala este determinata de asigurarea accesului echitabil la serviciile de sanatate de cea mai inalta calitate, pe care societatea o poate garanta cu resursele umane, financiare si materiale disponibile, conform legislatiei. 2.2 Determinai modul de garantare a drepturilor consumatorului de servicii de sntate 5p. Fiecarui pacient i se asigura accesul nelimitat si inscrierea la un medic de familie, iar daca este posibil, si dreptul de alegere sau schimbare a acestuia. In acest sens, in cadrul fiecarei unitati medico-sanitare sau al organului de conducere a asistentei medicale primare, vor fi afisate listele cu medicii de familie si modul de alegere a acestora in localitatea respectiva.Fiecarui pacient i se garanteaza accesul gratuit la serviciile de sanatate de urgenta, realizate atit prin intermediul medicului de familie, cit si prin structurile institutiilor medicosanitare de tip ambulator sau stationar din raza aflarii pacientului. Interventiile chirurgicale se pot efectua numai daca exista conditii de dotare necesare si personal calificat, exceptie facind cazurile de urgenta aparute in situatii extreme. Pacientul are dreptul la ingrijire terminala demna de o fiinta umana. In cazul in care prestatorii de servicii de sanatate sint obligati sa recurga la selectarea de pacienti pentru anumite tipuri de tratament disponibile in numar limitat, selectarea se va face numai pe baza de criterii medicale aprobate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Personalul medical nu este in drept sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decit prevad reglementarile legale. Realizarea drepturilor sociale ale pacientului se asigura prin: a) promovarea si sustinerea financiara de catre stat a unor programe nationale si a unor servicii de sanatate acordate cu titlu gratuit, in modul prevazut de legislatie; b) crearea unor conditii de activitate pentru lucratorii medicali adecvate necesitatilor de exercitare a obligatiilor lor profesionale, in conformitate cu normele stabilite si exigentele stiintei medicale moderne; c) acreditarea institutiilor medico-sanitare, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, in conformitate cu legislatia; d) aplicarea sistemului de standarde medicale in acordarea serviciilor de sanatate; e) exercitarea controlului asupra calitatii serviciilor de sanatate acordate si acreditate in modul stabilit de legislatie; f) reglementarea de catre stat a medicinei private; g) mentinerea sistemului de instruire si perfectionare a lucratorilor 2.3 Argumentai aplicarea practic a garantrii drepturilor respective printr-unul din drepturile pacientului (la libera alegere) 7p.

Test nr.30___ Subiectul II. Asigurarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului) la confidenialitate 2.1 Definii secretul medical 3p. Secretul medical este acea informatie care este considerata cnfidentiala.Aceasta informatie tine de diagnosticul pacientului sau de alte caracteristici ale pacientului care la alegerea pot fi considerate confidentiale.Toate datele privind identitatea si starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precum si datele cu caracter personal sint confidentiale si urmeaza a fi protejate si dupa moartea acestuia. 2.2 Determinai modalitatea de realizare a dreptului consumatorului de servicii de sntate la confidenialitate 5p. Confidentialitatea informatiilor cu privire la solicitarea de asistenta medicala, examinare si tratament, inclusiv a altor informatii ce constituie secret medical, este asigurata de medicul curant si specialistii implicati in acordarea serviciilor de sanatate precum si de alte persoane carora aceste informatii le-au devenit cunoscute datorita exercitarii obligatiilor profesionale si de serviciu.Informatiile ce se considera confidentiale pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul consimte acest lucru in mod explicit sau la solicitarea reprezentantului sau legal (a rudei apropiate), in conditiile consimtite de pacient, in masura adecvata capacitatii lui de intelegere, in situatii cind capacitatea de exercitiu a pacientului nu este deplina sau lipseste ori daca legea o cere in mod expres.Prezentarea informatiei confidentiale fara consimtamintul pacientului sau al reprezentantului sau legal (al rudei apropiate) se admite: a) pentru a implica in procesul curativ alti specialisti in domeniu, inclusiv in caz de examinare si tratament urgent al persoanei incapabile de a-si exprima vointa din cauza starii sale, dar numai in volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate; b) pentru a informa organele si institutiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat in cazul unui pericol real de extindere a bolilor infectioase, otravirilor si contaminarilor in masa; c) la solicitarea motivata a organului de urmarire penala, a instantei judecatoresti in legatura cu efectuarea urmaririi penale sau a procesului judiciar, in conformitate cu legislatia; d) pentru informarea parintilor sau a reprezentantilor legali ai persoanelor in virsta de pina la 18 ani in caz de acordare acestora a asistentei medicale; e) la existenta temeiului de a crede ca prejudiciul adus sanatatii persoanei este rezultatul unor actiuni ilegale sau criminale, informatia urmind a fi prezentata, in acest caz, organelor de drept competente.Este interzis orice amestec in viata privata si familiala a pacientului fara consimtamintul acestuia.Persoanele care, in exercitiul functiunii, au primit informatii confidentiale, de rind cu personalul medico-sanitar si farmaceutic, poarta raspundere, in conformitate cu legislatia, pentru divulgarea secretului medical, luindu-se in considerare prejudiciul adus prin aceasta pacientului. 2.3 Proiectai o situaie cnd informaia confidenial poate fi transmis unui ter fr consimmntul consumatorului de servicii de sntate 7p. Pentru a informa organele si institutiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat in cazul unui pericol real de extindere a bolilor infectioase, otravirilor si contaminarilor in masa;sau la la solicitarea motivata a organului de urmarire penala, a instantei judecatoresti in legatura cu efectuarea urmaririi penale sau a procesului judiciar, in conformitate cu legislatia;

Test nr._31__ Subiectul I Statutul Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii

1.1 Determinai structura Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii.3p. Expertiza medical a vitalitii este o activitate medical i social, care are ca sarcin principal determinarea i evaluarea dereglrilor funcionale i structurale ale organismului uman, nsoite de reducerea activitii i capacitilor individului avnd vrst apt de munc de a participa la realizarea unor probleme situaionale vitale. Organele de expertiz medical a vitalitii snt instituite, reorganizate i lichidate de ctre Casa Naional de Asigurri Sociale n modul stabilit de legislaia n vigoare. Pentru buna desfurare a expertizei medicale a vitalitii, se creeaz urmtoarele structuri: Departamentul Expertiza Medical a Vitalitii cu subdiviziunile sale; consiliile primare teritoriale de expertiz medical a vitalitii. 1.2 Descriei modul de activitate al Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii 5p. Expertizarea cetenilor de ctre consiliile de expertiz medical a vitalitii se efectueaz la locul de trai al acestora n baza fiei de trimitere a CMC al Centrului Medicilor de Familie, iar n cazul tratamentului de durat n instituiile medicale specializate (Institutul de ftiziopneumologie, Institutul oncologic, spitalele de psihiatrie etc.) - n baza fielor de trimitere ale CMC din cadrul acestor instituii. Dac pacientul, din motive de sntate (confirmate prin deciziile CMC ale unitilor curative), nu se poate prezenta la edina CEMV, expertiza se efectueaz la domiciliu. n cazuri excepionale, expertizarea poate fi efectuat n lipsa pacientului, avnd consimmntul acestuia. Pentru organizarea edinelor n deplasare, CEMV snt asigurate cu transport auto de ctre casele teritoriale de asigurri sociale. CEMV se convoac n edine n plen i, dup analiza rezultatelor expertizrii sau reexpertizrii, iau decizia corespunztoare. Datele examinrii, expertizarii sau reexpertizrii i deciziile luate se nregistreaz n procesul-verbal de expertizare i n registrul edinelor CEMV, ambele fiind semnate de preedintele i membrii consiliului respectiv i autentificate prin tampila cu stema de stat. Dac unul din membrii consiliului nu accept decizia comun, opinia lui separat se consemneaz n procesul-verbal de expertizare. n caz de egalitate a voturilor membrilor consiliului, votul preedintelui este hotrtor. La prima expertizare n cadrul CEMV pacientul este prezentat n mod obligator de medicul de familie sau de alt medic (medicul specialist, n conformitate cu recomandarea CMC al instituiei medico-sanitare). n cazurile necesare, CEMV prescriu obligatoriu anumite indicaii privitor la angajarea invalizilor n munc n corespundere cu capacitatea funcional restant a organismului. Administraia de la locul de munc al persoanei n cauz este obligat s execute recomandrile CEMV. 1.3 Argumentai eficiena activitii Consiliului de Expertiz Medical a Vitalitii 7p.

Test 777 Subiectul II. Consimmntul consumatorului de servicii de sntate (pacientului) la intervenia medical 2.1 Definii consimmntul consumatorului de servicii de sntate 3p. O conditie obligatorie a interventiei medicale este consimtamintul pacientului, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege.Consimtamintul pacientului la interventia medicala poate fi oral sau scris si se perfecteaza prin inscrierea in documentatia medicala a acestuia, cu

semnarea obligatorie de catre pacient sau reprezentantul sau legal (ruda apropiata) si medicul curant. Pentru interventiile medicale cu risc sporit (caracter invaziv sau chirurgical), consimtamintul se perfecteaza obligatoriu, in forma scrisa, prin completarea unui formular special din documentatia medicala, denumit acord informat. Lista interventiilor medicale care necesita perfectarea acordului informat in forma scrisa si modelul formularului respectiv se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. 2.2 Determinai modalitatea de obinere a acordului informat 5p. Acordul informat trebuie sa contina in mod obligatoriu informatia, expusa intr-o forma accesibila pentru pacient, cu privire la scopul, efectul scontat, metodele interventiei medicale, riscul potential legat de ea, posibilele consecinte medico-sociale, psihologice, economice etc., precum si privind variantele alternative de tratament si ingrijire medicala.Pacientul sau reprezentantul sau legal (ruda apropiata) are dreptul de a renunta la interventia medicala sau de a cere incetarea ei la orice etapa, cu exceptia cazurilor prevazutla art.6, cu asumarea responsabilitatii pentru o atare decizie. In caz de eschivare intentionata a pacientului de a-si pune semnatura care certifica faptul ca el a fost informat despre riscurile si consecintele posibile ale refuzului la interventia medicala propusa, documentul se semneaza in mod obligatoriu de catre director, seful de sectie si medicul curant. 2.3 Proiectai o situaie cnd intervenia medical nu poate fi efectuat fr acordul informat al consumatorului de servicii de sntate 7p. In caz de refuz la interventia medicala, exprimat de pacient sau de reprezentantul sau legal (de ruda apropiata), acestuia i se explica, intr-o forma accesibila, consecintele posibile. Refuzul categoric al pacientului se perfecteaza prin inscrierea respectiva in documentatia medicala, cu indicarea consecintelor posibile, si se semneaza in mod obligatoriu de catre pacient sau reprezentantul sau legal (ruda apropiata), precum si de catre medicul curant

Test nr._32__ Subiectul II: Limitarea drepturilor consumatorului de servicii de sntate (pacientului) 2.1 Numii cazurile cnd drepturile consumatorului de servicii de sntate pot fi limitate 4p. Pacientii pot fi supusi numai acelor limitari care sint compatibile cu instrumentele privind drepturile omului.Drepturile pacientului pot fi limitate in caz de: a) spitalizare si examinare a bolnavilor ce sufera de boli psihice, in conformitate cu Legea nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind asistenta psihiatrica, tinind cont de solicitarile pacientului, in masura adecvata capacitatii lui de exercitiu; b) examinare medicala obligatorie a persoanelor care doneaza benevol singe, substante lichide biologice, organe si tesuturi; c) efectuare a examinarii medicale preliminare obligatorii, in scopul depistarii bolilor ce prezinta pericol social, in timpul angajarii la serviciu si in cadrul examinarilor medicale periodice obligatorii ale lucratorilor de anumite profesii, imigrantilor si emigrantilor, a caror lista se aproba de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale; d) efectuare a examinarii medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infectiei HIV/SIDA, a sifilisului si a tuberculozei la persoanele aflate in penitenciare; e) spitalizare si izolare obligatorie (carantina) a persoanelor afectate de infectii contagioase si a celor suspectate de vreo boala infectioasa ce prezinta pericol social. 2.2 Determinai modalitatea de limitare a drepturilor donatorilor de snge 5p. Orice persoana care a fost admisa ca donator de sange sau componente sanguine pe baza rezultatelor procedurii de selectie are urmatoarele obligatii:

a) sa aiba un comportament civilizat, respectuos fata de personalul medical si fata de ceilalti donatori de sange, pe toata perioada desfasurarii procedurii de donare de sange si postdonare, pana la parasirea institutiei; b) sa raspunda cu sinceritate ntrebarilor personalului medical din sala de recoltare sau din sectoarele postdonare; c) sa respecte toate indicatiile primite de la personalul medical pe tot parcursul derularii procedurii de donare de sange si postdonare; d) sa informeze personalul medical asupra oricarui simptom, semn sau oricarei modificari a starii generale, aparute n cursul donarii sau postdonare, pana la parasirea institutiei; e) sa informeze direct sau telefonic institutia de profil n care a efectuat donarea de sange asupra oricarei modificari a starii de sanatate, survenita postdonare, n zilele subsecvente donarii de sange; f) sa urmeze tratamentul substitutiv cu fier conform recomandarii medicului responsabil cu selectia donatorilor; g) sa se prezinte la medicul de familie sau la medicul specialist, la recomandarea scrisa a institutiei de profil la care a donat sange, pentru a fi luata n evidenta sau pentru investigatii medicale n scopul diagnosticarii, n cazul depistarii ori suspectarii unor situatii patologice; h) sa informeze, cu documente medicale doveditoare, institutia de profil la care a donat sange asupra rezultatelor investigatiilor medicale efectuate n situatiile prevazute la lit. g), pentru stabilirea mentinerii calitatii de donator de sange; n caz contrar, aceasta va fi suspendata pana la stabilirea oportunitatii recalificarii sale ca donator de sange; i) sa efectueze anual un examen radiologic pulmonar, cardiologic si biologic extins, la recomandarea medicului responsabil cu selectia donatorilor din institutia de profil, si sa prezinte rezultatele pentru a fi nregistrate n dosarul de donator, ce cuprinde evaluarea starii sale de sanatate. 2.3 Argumentai necesitatea practic de limitare a drepturilor consumatorului de servicii de sntate 7p.

Test nr.33 Subiectul I. IResponsabilitile consumatorului de servicii de sntate (pacientului) 2.1 Numii responsabilitile cele mai importante ale consumatorului de servicii de sntate 3p. Pacientul are urmatoarele responsabilitati: a) sa aiba grija de propria sanatate si sa duca un mod de viata sanatos, excluzind actiunile ce dauneaza sanatatii lui si a altor persoane; b) sa respecte masurile de precautie in contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucratorii medicali, in caz ca stie ca el sufera de o boala ce prezinta pericol social; c) sa intreprinda, in lipsa contraindicatiilor medicale, masuri profilactice obligatorii, d) sa comunice lucratorului medical informatii complete despre bolile suportate si cele curente, despre maladiile sale ce prezinta pericol social, e) sa respecte regulile de comportament stabilite pentru pacienti in institutia medico-sanitara, precum si recomandarile medicului in perioada tratamentului ambulator si stationar; f) sa excluda utilizarea produselor farmaceutice si a substantelor medicamentoase fara prescrierea medicului curant, inclusiv a drogurilor, a alcoolului in perioada tratamentului in institutia medico-sanitara;

g) sa respecte drepturilesi demnitatea altor pacienti, precum si ale personalului medico-sanitar. 2.2 Clasificai responsabilitile consumatorului de servicii de sntate n dependen de periculozitatea social a nerespectrii acestora 5p. 2.3 Proiectai o situaie de nerespectare de ctre consumatorul de servicii de sntate a unei responsabiliti (la libera alegere) 7p. sa respecte masurile de precautie in contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucratorii medicali, in cazul in care stie ca el sufera de o boala ce prezinta pericol social;

Test nr._34__ Subiectul II.Reglementarea juridic a transplantului medical 2.1 Definii transplantul medical sub aspect juridic i numii subiecii raporturilor respective 3p. Transplantul - activitate medikala komplexa cu scop terapeutic de inlocuirea unor tesuturi sau organe umane compromise morfologic si functional cu structuri similare sanatoase. Conform legii - prin transplant se intelege activitatea medikala cu skop terapeutic de reconstituire a functiei organismului uman prin transfer echivalent de organe, celule de la un donator la un recipient. Subiectii principali ai raporturilor din domeniul transplantului sunt: 1.Donatorul - persoana in viata sau decedata de la care se preleva organe, tesuturi celule umane in scop tarapeutic. 2. Recipientul - persoana fizika in viata care beneficiaza de transplant de organe , tesuturi, celule umane. Inafara de acesti subiecti principali in relatiile de transplant pot paricipa si subiectii auxiliari: 1.institutii mediko-sanitare publice autorizate sa efectueze prelevarea si konservarea de organe,tesuturi,celule umane pt transplant. 2.medicii autorizati 3.institutii mediko-sanitare publice autorizate sa efectueze operatii de transplant 4.bancile de tesuturi si celule adika institutiile mediko-sanitare publice responsabile pt pastrarea tesuturilor 5.Comisie independenta de avizare de pe linga ministerul sanatatii 6.Agentia transplantului 2.2 Determinai modalitatea juridic de efectuare a transplantului de la o persoan decedat 5p. Organele, esuturile i celulele pot fi prelevate de la persoana decedat numai n cazul n care decesul a fost confirmat potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sntii. n cazul apariiei unuipotenial donator estenecesar de a confirma decesul acestuia pn la iniierea proceduri ilegale de donare. Decesul va fi confirmat prin una din urmtoarele proceduri: a) dup un stop cardiorespirator, iresuscitabil i ireversibil, la o persoan cu temperature normal sau aproape normal, decesul se confirm la un interval de minimum 5 minute dup efectuarea tuturor msurilor de reanimare, pe parcursul crora toate testele demonstreaz fr dubii c nu exist circulaie sangvin spre creier i organelle vitale; b) la persoana cu schimbri ireversibile n centrele vitale ale creierului, decesul se confirm prin teste (criterii) specifice, aprobate de MinisterulSntii, n timp ce funcia cardiorespiratorie este meninut artificial.Prelevarea este posibil n cazul n care exist consimmntul persoanei respective de

dinainte de deces, exprimat n conformitate cu legea.Prelevarea nu se poate efectua sub nici o form dac, n timpul vieii, persoana decedat i-a exprimat opiunea mpotriva donrii printr-un act de refuz. n cazul n care consimmntul lipsete, donarea este posibil dac nu a fost exprimat refuz n scris pentru donare din partea a cel puin unui membru major al familiei, a altor rude de gradul I sau a reprezentantului legal al decedatului. Donarea este posibil fr consimmntul rudelor apropiate sau al reprezentantului legal dac niciuna din rudelea propiate sau reprezentantul legal, dup declararea legal a decesului, nu s-a adresat pentru a-i exprima opiunea cu privire la donare, iar date despre rudele apropiate sau reprezentantul legal al persoanei decedate lipsesc.Prelevarea de organe, esuturi i celule de la cadavru n cazurile medicolegale se va face cu consimmntul medicului legist, cu condiia c nu vacompromiterezultateleautopsiei medico-legale.

2.3 Proiectai o situaie de efectuare a transplantului fr consimmntul recipientului 7p. Transplantul poate fi efectuat fara comsimtamintul recipientului in kaz in care acesta se afla i imposibilitatea de a-si exprima in scris comsimtamintul datorita unor imprejurari obiective si nu se poate lua legatura in timp util ku familia pacinetului , iar intirzierea ar duce la decesul pacinetului...

Test nr._35__ Subiectul I Serviciile sociale 1.1 Definii i clasificai serviciile sociale.3p. Serviciile sociale sunt acel Ansamblul de masuri,actiuni care sunt realizatepentru a raspundenevoilorsocialeindividuale, familial sau de grup, cu scopul prevenirii si trecerii peste unele situatii de dificultate, vulnerabilitatesiprotectiei persoanei, pentrupromovareaincluziuniisocialesi in scopulcresteriicalitatiivietii. Serviciilesociale se clasificnurmtoareletipuri: a) serviciisocialeprimare; b) serviciisocialespecializate; c) serviciisociale cu specializarenalt. -Serviciilesocialeprimaresntserviciile care se acord la nivel de comunitatetuturorbeneficiarilor, au cA scopprevenireaunorsituaii de dificultate care pot cauzaexcluziuneasocial. -Serviciilesocialespecializatesntserviciile care implicantrenareaspecialitilori au dreptscopmeninerea,idezvoltareacapacitilorindividualepentrudepireauneisituaii de dificultaten care se aflbeneficiarulsaufamiliaacestuia. -Serviciilesociale cu specializarenaltsntserviciileprestatentr-o instituierezidenial, specializat de plasamenttemporar, care impun un ir de interveniicomplexe ce includ oricecombinaie de serviciisocialespecializate, acordatebeneficiarilor cu dependensporiti care necesitsupravegherecontinu (24/24 ore) 1.2 Caracterizai modul de acordare a serviciilor sociale n cadrul cantinei de ajutor social.-5p. Cantinele de ajutor social - uniti publice de asisten social, cu personalitate juridic, se nfiineaz de autoritile administraiei publice locale i funcioneaz n subordinea consiliilor locale i presteaz servicii gratuite persoanelor vulnerabile. Anume Statul presteaz la nivel teritorial : servicii de ngrijire la domiciliu i servicii oferite de cantinele de ajutor social prin intermediul instituiilor specializate seciile de asisten social i protecia familiei. Aceste servicii satisfac nevoile sociale ale persoanelor defavorizate la nivel de unitate administrativ-teritorial a Republicii Moldova. n perspectiv se prevede dezvoltarea la nivel de unitate administrativ-teritorial din partea statului nc a unui serviciu

social de protezare i ortopedie, care, Serviciile rezideniale tradiionale de ngrijire, ns, se presteaz la nivel central prin intermediul Ministerului Proteciei Sociale Familiei i Copilului i satisfac necesitile persoanelor cu nevoi de pe ntreg teritoriul Republicii Moldova, indiferent de unitatea administrativ-teritorial, n care acestea snt plasate. 1.3 Formulai o situaie care ar atrage dup sine dreptul persoanei la asisten n cadrul cantineide ajutor social.7p. Pornind de la faptul ca Cantinele de ajutor social snt personae juridice care presteaz servicii gratuite persoanelor socialmente vulnerabile n conformitate cu Regulamentul-tip cu privire la funcionareacantinelor de ajutor social. De serviciile cantinelor de ajutor social beneficiaz: - persoane care au atinsvrsta de pensionare (fr domiciliu, frs usintori legali, fr venituri sau cu veniturimici); - persoanele cu disabiliti (invalizii); - copiii pn la vrsta de 18 ani (din familii cu mulicopii, din alte familii socialmente vulnerabile). situatia: Test.36 Subiectul II. Reglementarea juridic a tehnologiilor reproductive 2.1 Definii drepturile reproductive ale persoanei 3p. drepturi la reproducere a pers sunt- drepturile persoanei la ocrotirea sanatatii sale reproductive, la luarea libera a deciziilor referitoare la nasterea copiilor in casatorie sau in afara casatoriei, precum si la asistenta medico-sociala; sanatate reproductiva - sanatatea fizica si psihica, precum si prosperitatea sociala a persoanei in toate aspectele referitoare la sistemul lui de reproducere,; planificare familiala - luarea si realizarea de catre un cuplu familial ori de catre o persoana individual (femeie, barbat) a deciziei referitoare la nasterea copiilor ori refuzul de a concepe copii, inclusiv la numarul lor si spatierea nasterilor; tehnologii auxiliare de reproducere - complex de masuri medicale orientate spre corectia activitatii reproductive a omului; acord benevol informat - consimtamintul benevol al persoanei la aplicarea metodei chirurgicale de contraceptie sau la prelevarea glandelor sexuale, exprimat in forma scrisa in baza informatiei multilaterale si complete oferite de medicul curant sau de medicul care l-a examinat, si semnat atit de pacient, cit si de medic; 2.2 Determinai modalitatea juridic de realizare a dreptului de donare a celulelor sexuale 5p. Dreptul la donarea celulelor sexuale -Barbatii si femeile in virsta de pina la 35 de ani, psihic , fizik sanatosi, au dreptul de a fi donatori de celule sexuale(spermatozoizi, ovule) dupa testarile lor medico-genetice respective.- Donatorilor de celule sexuale li se pastreaza anonimatul.Responsabilitatea pentru pastrarea si utilizarea celulelor sexuale ii revine statului.Pastrarea si utilizarea celulelor sexuale nu pot fi sursa de profit.Glandele sexuale, sau o parte din ele, prelevate in cursul interventiei chirurgicale pot fi stocate si utilizate numai daca pacientul a fost informat despre aceasta si si-a dat acordul in modul stabilit de legislatia in

vigoare.Se interzice folosirea celulelor sexuale si a embrionilor in scopuri de clonare a fiintei umane. 2.3 Proiectai o situaie de nclcare a dreptului la confidenialitate n realizarea drepturilor de reproducere ale unei persoane 7p. Prin asigurarea realizrii de ctre orice persoan a drepturilor sale la reproducere, statul garanteaz respectarea drepturilor omului i ale ceteanului, precum i a legalitii, umanitii, confidenialitii i atitudinii respectuoase fa de persoan, care s exclud umilirea demnitii umane. Orice persoan are dreptul la o informaie complet i veridic asupra strii sntii sale reproductive i planificrii familiale, pe care o ofer instituiile medicale de stat i nestatale, acestea treb s respecte konfidentialitate ,in kontinuare ne-am cioknit ku urmatorul kaz.... Olea a spus nu mai mult de jum de pagina :P))

TEST.37 Subiectul II. Drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) n calitate de subiect al asigurrii obligatorii de asisten medicala 2.1 Numii drepturile i obligaiile prestatorului de servicii de sntate (medicale) n calitate de subiect al ASOAM Prestatorii de servicii medicale n cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical, asistena medical se acord de prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate i form juridic de organizare, care activeaz n conformitate cu legislaia. Prestatorii de servicii medicale rspund, n conformitate cu legislaia i cu clauzele contractului, pentru volumul i calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acorda asisten medical persoanelor asigurate, pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical i pentru mpiedicarea exercitrii de ctre asigurtor a funciilor sale de control. 2.2 Comparai drepturile i obligaiile prestatorului cu drepturile i obligaiile altui su biect al AsOAM. Asiguratul este n drept s obin de la asigurtor informaii despre ndeplinirea de ctre acesta a obligaiilor sale legale fa de persoanele asigurate.Asiguratul, inclusiv notarii privai i avocaii, este obligat: a) n cazul unitilor, notarilor privai i avocailor, s se nregistreze ca pltitor de prime de asigurare obligatorie de asisten medical la agenia teritorial (ramural) a Companiei Naionale de Asigurri n Medicin; b) s achite primele de asigurare n mrimea, n modul i n termenele stabilite de legislaie; c) s nu mpiedice realizarea msurilor de depistare i studiere a factorilor cu influen nefavorabil asupra sntii contingentului care urmeaz s fie asigurat (sau este deja asigurat) i, n limitele competenei sale, s ntreprind msuri de nlturare a lor; d) s prezinte asigurtorului direct sau, n cazul n care asigurat este Guvernul, prin intermediul instituiilor abilitate, indicate la art.4 alin.(9), listele de eviden nominal a persoanelor asigurate, conform modelului stabilit de asigurtor; e) s comunice n scris asiguratorului (prin intermediul faxului, potei electronice sau personal) toate schimbrile survenite n listele sale de eviden a persoanelor asigurate n vederea anulrii polielor de asigurare nevalabile sau obinerii de noi polie, pn n data de 7 a lunii urmtoare celei n care au avut loc schimbrile

2.3 Proiectai, schematic, locul drepturilor i obligaiilor prestatorului de servicii de sntate. Drepturile si obligatiile peroanelor sunt extrem de importante pt ca acestea duc atingere la modul de ocrotire a sanatatii atit din partea fiecarui individ cit si din partea organelor abilitatea..... Respectarea drepturilor duce la organizarea pefecta a modului de asistenta sociala fara divergente dintre pacienti si prestatorii de servicii, Obligatiile sunt la fel de importante pt a se putea efectua modul de examinare in ordine, dupa planul medical, fara implicarea incapacitatii persoanelor care nu sunt abilitate cu experienta medicala.(schematik nu am gasit