Capitolul I.

Consideraii generale asupra fraudei de lege

1.1 Noiunea de fraudare a legii.

Dispoziiile legii aplicabile unui raport juridic cu element de extranietate pot fi uneori
defavorabile intereselor urmarite de pri. Pentru a eevita aplicarea legii material competente
prile au posibilitatea s recurg la anumite mijloace ilicite. Prin schmbarea, n mod artificial, a
punctelor de legatura care determina competenta unei legi, se atrage aplicarea altei legi.

Frauda la lege in dreptul international privat consta in operatiunea prin care partile unui raport
juridic, uzand de mijloacele legale de drept international privat, isi creeaza in mod voit conditii
pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente, regurgand la dispozitiile altei legi,
convenabile lor.

Frauda la lege se ntlnete att n dreptul intern, ct i n dreptul internaional privat. Fraudarea
legii nseamn operaia prin care prile unui rapot juridic ntrebuineaza unele mijloace legale
pantru a nlatura astfel aplicarea unor dispoziii care s-ar fi aplicat dac n-ar fi intevenit fraudarea
legii. n acest caz nu este deci vorba de o nclcare direct a legii, ci de o nclcare indirect,
deoarece prile raportului juridic i ceeaza voit condiii pentru a se sustrage, in acest fel, de sub
aplicaia unor dispoziii mai puin favorabile lor i de a se supune unor dispoziii mai favorabile.
Aadar, fraudarea legii rezult dintr-o comportare a prilor destinat s supun raportul lor
juridic unei legi care nu este aplicabil ntr-un mod normal.1

Problema fraudarii de lege in dreptul international privat a aprut des in practica

judecatoreasca a statelor, dar si-a gasit reglemenatarea n legislatiile statelor i o atitudine din
partea doctrinei si a practicii judecatoresti in urma solutionarii de catre instantele de judecata
franceze in anul 1878 a spetei principesei Bauffremont. ai se relata urmatoarea situaie , Printesa
de Beauffremont, de cetatenie franceza, era separata de sotul sau si dorea sa divorteze, insa legea
franceza nu permitea divortul. Ea si-a fixat domiciliul in ducatul german Saxa Altenbourg,
unde obtine cetatenia. Fiind considerata divortata, merge la Berlin pentru a se casatori cu printul
Bibescu, de cetatenie romana. Printul de Beauffremont cheama pe sotia sa in judecata la
Tribunalul Seine, solicitand sa se constate ca naturalizarea in ducatul german, divortul si

1
Ioan Macovei, Drept International Privat Vol.1, pag. 114.

1
recasatorirea sunt fara efect in Franta. El nu putea invoca ordinea publica deoarece Curtea de
Casatie consacrase deja (din 1860) efectul atenuat al ordinii publice, admitand ca putea produce
efecte in Franta divortul a doi soti straini, domiciliati in strainatate.

Curtea a judecat ca printesa nu poate invoca cetatenia sa germana si aplicarea legii germane
care ii permite recunoasterea divortului, deoarece noua cetatenie fusese obtinuta cu intentie
frauduloasa, respectiv vointa de a se sustrage legii franceze normal aplicabile. In consecinta,
cetatenia, divortul si recasatorirea au fost considerate fara efect in Franta.

1.2 Domeniile de apariie a fraudei de lege

Domeniile in care apare fraudarea legii in dreptul international privat sunt:

1. statutul persoanei fizice: stare civila, capacitate si relatii de familie. De regula in

aceasta materie, frauda consta in schimbarea cetateniei, domiciliului ori resedintei.2

Exemple: Speta Bertola: doi cetateni intalieni domiciliati in Romania au cerut divortul in
fata instantelor romane, care au respins actiunea, pentru ca legea italiana competenta nu permitea
divortul. Pentru a frauda legea italiana, sotii au facut demersuri pentru pierderea cetateniei
italiene, devenind apatrizi. Dupa aceea, s-a introdus o noua cerere de divort, de data aceasta,
actiunea a fost admisa, facandu-se aplicarea legii romane, competenta in situatia apatrizilor. Prin
aceste demersuri, a fost fraudata legea italiana.

De remarcat, ca in prezent, ca urmare a aplicarii dispozitiilor art.22 coroborat cu art.20

alin.2 din Legea 105/1992, o asemenea frauda nu mai este posibila, intrucat legea nationala
comuna sau legea domiciliului comun al sotilor, care guverneaza si divortul, continua sa
reglementeze si efectele casatoriei in cazul in care unul dintre soti isi schimba, dupa caz,
cetatenia sau domiciliul.

Speta Mihaiescu: Dna. Mihaiescu, cetatean roman a avut in Franta, un copil din afara
casatoriei, cu un cetatean francez. In fata instantelor franceze a fost introdusa o prima actiune,
pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei, permisa de legea franceza, dar interzisa de
legislatia romana. Intrucat copilul figura in cadrul actiunii ca cetatean roman, prin aplicarea legii
personale a acestuia actiunea a fost respinsa. Mai inainte de a ajunge procesul in caile de atac,
mama copilului a obtinut pentru acesta cetatenia franceza. Prin aceasta, s-a obtinut ca instanta
2
Mihail Vasile Jakot, Drept International Privat, Vol. I, 1997, pag. 255.

2
superioara sa aplice legea franceza (comuna atat pretinsului tata cat si copilului) si ca actiunea sa
fie admisa. In acest mod, s-a fraudat legea romana, care interzicea stabilirea paternitatii din afara
casatoriei.

In prezent asemenea frauda nu mai este posibila in fata instantelor romane, deoarece,
conform art.28 din Legea 105/1992, filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit
legii nationale a acestuia de la data nasterii sale.

2. statutul persoanei juridice

In acest caz, frauda la lege consta, de cele mai multe ori, in mutarea sediului social, de pe
teritoriul statului forului pe cel al unui stat considerat paradis fiscal (precum Monaco,
Liechtenstein, Panama, Liberia etc), in scopul evaziunii legilor fiscale ale forului, cu precizarea
ca persoana juridica respectiva continua sa functioneze pe teritoriul statului forului, ca persoana
juridica straina. In acest caz, sediul social nu este serios, avand caracter fraudulos.

3. regimul juridic al bunurilor mobile

Frauda consta in aceasta materie in schimbarea locului situarii bunului mobil intr-un
alt stat.Intra in aceasta situatie si schimbarea pavilionului navei sau aeronavei intr-un stat
considerat paradis fiscal .

4. forma exterioara a actelor juridice

In aceasta situatie, frauda consta, de regula in faptul ca se incheie un act juridic intr-un alt
stat si, prin efectul normei conflictuale locul regit actum se aplica acelui act o lege mai
favorabila pentru parti decat cea normal competenta a se aplica in cauza. De exemplu, partile
beneficiaza de conditii mai usoare pentru incheierea casatoriei.3

In prezent, aceasta forma de frauda este exclusa in temeiul art.72 din Legea 105/1992
conform caruia, in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune,
sub sanctiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nici una din celelalte legi care pot carmui
forma sa ( anume: legea locului unde a fost intocmit, legea nationala sau legea domiciliului
persoanei care l-a consimtit, legea autoritatii care verifica validitatea actului) nu poate sa inlature
aceasta cerinta, chiar daca actul a fost intocmit in strainatate.

5. succesiunile

3
T. Popescu, Curs de Drept international privat, 1998, pag. 107

3
 De exemplu, atunci cand partea doreste sa aiba o cotitate disponibila mai mare decat ii
permite legea sa personala, schimba cetatenia, dobandind alta, a unui stat a carui legislatie ii
permite o cotitate disponibila mai mare.

Asa cum am relatat mai sus, fraudarea de lege poate interveni in mai multe domenii ale
dreptului international privat. Astfel, partile unuii raport juridic poate modifica cetatenia sau
domiciliul lor in scopul inlaturarii legii normal competente referitoare la statutul lor personal.
Asa se obtine de exemplu fraudele de lege in materie de divort, stabilirea filiatiei din afara
casatoriei. In domeniul formei exterioare a actelor partea interesata poate schimba locul
incheierii actului, in scopul evitarii unor conditii mai anevoioase de incheiere a lor. Deseori, asa
se procedeaza in materia casatoriei. In materia de contracte comerciale partile raportului juridic
cu element de extranietate pot frauda legea normal competenta prin aplicarea principiului lex
voluntatis si sa prevada aplicarea unui sistem de drept care nu are o legatura cu contractul
incheiat.

Fraudarea legii este folosit i de persoanele juridice, n vederea realizrii unor scopuri ilicite.
Domeniul principal n care se realizeaz aceste scopuri este cel al taxelor i impozitelor, astfel
nct noiunea de fraudare pare sinonim cu evaziunea impozitelor si taxelor. Astfel, de exemplu,
pentru a evita aplicarea legilor privind impozitele, nefavorabile lor, unele societi comerciale
din anumie ri se constituie i se nregistreaz n altele, a cror legislaie le este mai favorabil,
de exemplu, n Elveia i Luxemburg, i apoi i desfsoar activitatea tot pe teritoriul statului
lor, dar ca societi strine. n acelasi scop societile comerciale i schimb sediul dintr-o ar n
alta, n acest fel schimbndu-i naionalitatea i deci legea aplicabil lor.4

n doctrina dreptulu iinternational se arata ca fraudarea de lege se poate face de regula prin
doua modalitati:

1. intr-un raport juridic intern se introduce in scop fraudulos un element strain care da nsastere
conflictului de legi, de aici aplicarea normaei conflictuale si , ca efect aplicarea normelor juridice
ale unui stat strain.

2. intr-un raport juridic de drep international privat in scop fraudulos se schimba punctul de
legatura, facand posibila aplicarea altei norme conflictuale si, in consecinta a unui alt sistem de
drept decat cel normal competent conform normei conflictuale initiale.

4
Ioan Macovei, Drept International Privat vol. 1, pag. 114.

4
 Concluzionam ca in dreptul international privat fraudarea de lege este rezultat al unui
compartiment constient al partilor raportului juridic intreprins in scopul ocolirii legii materiale
normal competente.

1.3 Condiiile de apariie a fraudei de lege

Pentru ca noi sa putem sa vorbim despre fraudarea de lege, este necesar ca activitatile partilor
raportului juridic trebuie sa intruneasca cumulativ cateva conditii. Astfel de conditii de frauda de
lege in dreptul international privat sunt :

a) n primul rnd este nevoie de un act de voin al prilor n folosirea ori aplicarea normei
conflictuale, ceea ce nseamn c fraudarea legii se poate realiza n acele materii n care voina
prilor poate interveni pentru a supune un raport juridic unei anumite legi, prin intermediul
normei conflictuale, schimbnd punctul de legtur.

Dac schimbarea punctului de legtur nu se poate face prin voina prilor, cum este
cazul ca statutul real imobiliar, nu se poate realiza fraudarea legii. Totusi, domeniile n care se
poate realiza fraudarea legii sunt numeroase, deoarece punctele de legtur, n raport de care se
determin legea competent, depind n general de voina prilor, fie n mod direct, fie n mod
indirect. Astfel, fraudarea legii poate interveni n privina statutului personal, a statutului real
mobiliar, n materia societilor comerciale pentru determinarea legii naionale, n privina formei
i coninutului actelor juridice, a autonomiei de voin a prilor i a pavilionului navelor
comerciale.

b) utilizarea unor mijloace care sunt licite, iar nu ilicite. Din acest punct de vedere,
fraudarea legii se deosebete de nclcarea direct, pe fa a legii normal competente, ea fiind o
nclcare a legii indirect, ocolit.

c) intenia frauduloas a prilor, adic acestea au creat n mod voit condiiile n care
se realizeaz nclcarea legii5. Frauda trebuie s fie evident, ca, de exemplu, n spea
Beauffremont6. Fraudarea legii presupune, n cele din urm, nlturarea unei norme materiale
5
Tudor. R. Popescu Curs de drept internaional privat. Partea general, Ed. Universitatea, Bucureti1972 (pag.83-
85).
6
Ion Filipescu, op.cit., 1997 (pag. 144-146).

5
normal competente care are un caracter imperativ i prohibitiv, iar nu supletiv. Intenia
frauduloas a prilor ridic dificulti de prob. Dovada acestei intenii se face cu orice mijloc
de prob. Exist intenie frauduloas n cazul n care condiiile create de pri au avut ca scop
determinant nlturarea unor dispoziii legale imperative sau prohibitive.

d) un rezultat ilicit, obinut prin operaia svr it de pr i. Acest rezultat const n

nclcarea unei norme materiale imperative sau prohibitive a forului sau a unei ri. n general, se
consider c fraudarea legii are n vedere norma material a forului, sanciunea urmnd s
intervin pentru nclcarea acesteia; se arat ns c tendina este i n sensul fraudrii legii
strine. Dup cum am artat, fraudarea legii n dreptul internaional privat presupune i
nesocotirea normei conflivtuale a forului care indic legea normal competent. De aceea,
sanciunea fraudrii legii intervine i pentru acest rezultat ilicit, ceea ce nseamn c se poate
frauda nu numai legea forului (material), ci i legea material strin. Sanciunea fraudrii legii
trebuie s intervin n ambele cazuri.7

7
Ioan Macovei. Drept International Privat Vol I, pag. 114-115.

6
 Capitolul II. Sancionarea i comparaia fraudei de lege cu alte
instituii ale dreptului internaional privat.

2.1 Sancionarea fraudei de lege

Frauda de lege se invoca numai incazul in care nu se poate utiliza un alt mijloc pentru a
inlatura actul incheiat prin eludarea dispozitiilor legale.8 De altfel, realizarea unui scop ilicit prin
mijloace licite, exclude o alta sanctiune juridica. n acest sens, daca un cetatean al Republicii
Moldova se casatoreste n alt ar cu un strin fara indeplinirea conditiilor stabilite de legea sa
nationala, ignora dispozitiile prevazute de legea RM. Incalcarea legii noastre fiind directa, se
sanctioneaza cu nulitatea si fara a fi necesara notiunea de frauda de lege.

In contextul acestei situatii, se considera ca frauda de lege nu trebuie sanctionata ori

sanctionarea se impune numai in anumite domenii.

In primul rand, sanctionarea fraudei de lege ar determina o incertitudine a raporturilor

juridice. In fiecare caz ar prima pozitia subiectiva a prilor, fiind extrem de dificil de a proba
mobilul incheierii actului juridic.

Tot sancionarea fraudei de lege nu ine seama de faptul c prile pot sa exercite anumite
prerogative n conditiile stabilite de lege. Prin schimbarea unui punct de legatura a unui raport
juridic se folosete un drept, care nu prejudiciaza alta persoana.9

n al doilea rand, sancionarea fraudei de lege ar trebui permis doar in materia formei actelor
si a contractelor. n celelalte domenii, rezultatul fraudulos fiind o urmare a schimbarii punctului
de legatura nu se justifica frauda la lege. De exemplu, statutul juridic rezultat prin schimbarea
cetateniei sau stabilirea sediului societatii comerciale intr-o anumita tara nu intra sub incidenta
fraudei de lege.

Indeferent de argumentele invocate, interventia frauduloasa aprilor nu poate ramane

nesanctionata. Frauda de lege in dreptul international privat se sanctioneaza cu nulitatea sau
inopozabilitatea actului juridic.

Dupa unii autori, frauda de lege trebuie sanctionata ca orice incalcare a normei imperative.
Intrucat normele conflictuale au un caracter imperativ, ele nu pot fi lasate la discretia partilor.
8
Ioan Macovei, Drept International Privat, vol . 1, pag 116.
9
J. P. Niboyet, Drept international privat, pag. 572.

7
Incalcarea normelor de drept international privat se impune a fi sanctionata cu nulitatea actului
incheiat fraudulos.

Dupa alti autori, adagiul fraus omnia corrumpit nu se aplica in dreptul international privat. Un
act incheiat intr-un anumit stat, nu se poate a fi declarat nul in alt stat, ci numai sa nu fie
recunoscut in masura in care a fost incheiat cu nesocotirea legii. Actul fraudulos nu va produce
nici un efect juridic.

Intinderea inopozabilitatii efectelor juridice poate fi apreciata diferit. Inpozabilitatea se poate

referi la intregul act juridic sau doar la consecintele urmarite prin incheierea actului. In mod
obisnuit, se considera ca actulu juridic in ansamblul lui este inopozabil.

Dar discutndu-se n doctrin pe marginea fraudei de lege, s-au conturat trei conceptii. Adeptii
uneia din ele se pronunta in sensul lipsei de sanctionare a fraudrii de lege, deoarece astfe s-ar
ajunge la nesigurana operaiilor juridice. n sprujinul acestei concepii se aduc urmatoarele
argumente. n operaia de fraudare a legii, prile fac uz de un drept al lor si, ntruct acesta nu
aduce prejudiciu partilor, frauda de lege in sensul dreptului international privat nu se necesita a fi
sanctionata. Astfel, lipsa sanctionarii pentru fraudarea legii se argumenteaza prin valorificarea de
catre parti a principiului " qui suo jure utitur neminem laedit". Acest argument, pe bun dreptate,
este supus criticii, deoarece sanctiunea trebuie sa intervina nu pentru utilizarea unui drept al
partilor, ci pentru evitarea aplicarii normelor conflictuale si materiale cu caracter imperativ ale
forului sau ale altui stat.

Un alt argument impotriva sanctionarii fraudarii legii este ca, pentru a proba evenimentu
fraudei legii, instanta de judecata are a determina unele motive si momente subiective care au
determinat partile sa incheie actul juridic prin frauda, domeniu firav si greu de cunoscut. Acest
argument nu rezista criticii, deoarece in activitatea practica a jduecatorilor probatiunea oricarui
moment subiectiv, cum este bunaoara, vinovatia, sau buna credinta, este un domeniu greu de
cunoscut, probarea fraudarii legii fiind o excepie. 10

Adeptii celei de-a doua concepii admit fraudarea legii doar pentru unele materii, in special in
materia formei actelor si pentru contracte. In alte materii, mai ales in cazurile de schimbarea a
cetateniei, nu admit fraudarea legii. In sprijinul acestei idei se invoca faptul ca obtinerea unui
nou statut personal este o consecinta indirecta a schimbarii cetateniei. In realitate scopul
fraudulos. Acesti autori nu admit sanctionarea fraudarii legii nici in cazul persoanelor juridice in
materia modificarii sediului social pentru a beneficia de legea altei tari ca lege a nationalitatii.

10
Victor Baiesu, Ion Cpn, Drept International Privat, Chisinau 2000, pag. 137.

8
 Dar totusi, cei mai multi autori pledeaza in favoarea sanctionarii fraudei de lege. Fraudarea
legii trebuie sanctionata, deoarece in dreptul international privat trebuie sa isi gaseasca aplicare
principiul conform caruia un act cu scop ilicit nu poate sa produca niciun efect. Daca de
exemplu, s-ar schimba cetatenia franceza in scopul obtinerii divortului in conditii mai usoare, fie
ca nu se vor recunoaste efectele acesteu schimbari, fie ca nu va fi recunoscut insusi divortul
obinut. Sanctiunea fraudarii legii in dreptul international privat se poate materializa fie prin
inopozabilitatea actului fraudulos sau prin nulitatea, cum am relatat mai sus. Prin urmare,
sanctionarea fraudei de lege in dreptul international privat constituie un caz de aplicare a ordinii
publice.

A treia concepie a influentat n mare msur atitudinea practicii judectoresti a statelor si a

facut ca mai multe state sa reglementeze prin norme juridice sanctionarea fraudarii legii.
Asemenea norme se gasesc in legislatia Frantei, Elvetiei, Canadei, Argentinei, Portugaliei,
Romniei si a altor state.

Legislatia Republicii Moldova nu cunoaste vreo norma juridica ce ar contine o indicatie

directa privind sanctionarea pentru fraudarea legii in dreptul international privat.

Legislaia Republicii Moldova nu cuoaste vreo norma juridica ce ar contine o indicatie direcya
privind sanctionarea fraudarii de lege indreptul international privat. Dar indirect aceasta se poate
deduce din norma juridica care se contine in alineatul 2, art. 47 Cod Civil, care prevede c
nerespectarea formei tranzaciei de comert exterior si a ordinii de semnare a acesteia.

2.2 Comparatie fraudei de lege cu simulaia

n cazul persoanelor juridice trebuie deosebit fraudarea legii de simulaie sub forma
fictivitii. Astfel, dac sediul statutar ori social al persoanei juridice, de exemplu al unei societi
comerciale anonime, este stabilit numai n mod fictiv ntr-o anumit ar pentru a beneficia de
prevederile legislaiei acesteia, cum ar fi cnd n acea ar se nfiineaza un serviciu care nu are
atribuii privind determinarea activitii persoanei juridice, atribuiile acestuia fiind minore, sau
acel serviciu numai pstreaz actele necesare constituirii persoanei juridice potrivit criteriului
nregistrrii, n acest caz suntem n prezena simulaie n forma fictivitii. Rezult c problema
simulaiei se ridic mai ales cnd organele de conducereale persoanei juridice se gsesc n ri
deosebite. n literatura juridic se arat c sediul social al persoanei juridice trebuie s fie real,
efectiv, adic acolo unde se gsete principala aezare, centrul de conducere al acesteia, unde se
concentreaz activitatea sa juric i funcioneaz n fapt serviciile de decizie, eseniale ale

9
persoanei juridice; sediul social care nu este real, nseamn c este fictiv, necorespunznd
realitii. Desigur, actul sau faptul fictiv nu exist. n consecin, legea sediului social fictiv nu se
va aplica, se va ine seam de legea sediului social real, efectiv. Dimpotriv fraudarea legii
presupune stabilirea sediului social n mod efectiv, ntr-o anumit ar, dar care nu prezint
suficient legtur cu persoana juridic, de exemplu sediul administrativ i locul inerii adunrii
generale a societii comerciale sunt ntr-o anumit ar, dar toate elementele de fapt n legtur
cu persoana juridic arat c organele de conducere i control ar trebui s fie situate ntr-o alt
ar. Sediul social s-a stabilit n acest fel numai pentru a beneficia de dispoziiile legilor acelei
ri, adic pentru eludarea legii normal competente. Se consider c sediul social trebuie s fie nu
numai real, ci i serios, adic s aib legtur cu acea societate 11. Dac sediul social al persoanei
juridice nu este serios, nseamn c s-a urmarit fraudarea legii ct privete determinarea
naionalitii acesteia i deci a legii aplicabile statutului personal al persoanei juridice. n ceea ce
privete sediul social al persoanei juridice, se poate realiza fictivitatea cestuia sau fraudarea legii
i n cazul schimbrii sediului social dintr-o ar n alta.

2.3 Comparaia fraudei de lege cu ordinea public de drept internaional privat

Asemnarea esenial ntre frauda de lege si ordinea public de drept interna ional privat
const n faptul c, n ambele cazuri, nu se aplic sistemul de drept normal competent. Altfel
spus, amgele constituie exceotuu de la aplicarea legii firesc aplicabile n raportul juridic
respectiv.

Deosebirile dintre ele poart, n principall, asupra urmtoarelor aspecte:

a) cauza neaplicrii legii normal competente

Astfel:

- la ordinea public, cauza este de natura obiectiva si anume legea straina prin continutul sau
incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului;

- la frauda de lege, cauza este de natura subiectiva, si anume legea forului (sau legea straina) este
inlaturata de la aplicarea prin activitatea frauduloasa a partilor.

b) sanciunea aplicabil

11
Alexandru Sitaru- Drept internaonal privat, Editura Princeps edit, Bucuresti 2000 (pag. 115-134).

10
- la ordinea public sanciunea const n nlaturareaa efectelor legii strine i aplicarea, n locul
acesteia, a legii forului.

- la frauda de lege, sanctiunea rezida in faptul ca se inltura legea (statului nostru sau cea straina)
pe care partile au facut-o aplicabila prin frauda si n locul ei se aplica legea corect competenta.
Pe planul actului juridic fraudulos, sanctiunea consta in impozabilitatea actului juridic n fa a
autoritatilor sau nulitatea actului juridic, dupa caz.

c) rolul instanei de judecat

n cazul invocarii excepiei de ordine publica in dreptul internaional privat, instanta trebuie sa
cunoasca continutul legii straine normal competente, pentru ca numai astfel poate sa isi da seama
daca incalca sau nu principiile fundamentale ale dreptului forului.

In schimb, la frauda de lege nu este encesar acest lucru, deoarece ceea ce se sanctioneaza este
insasi activitatea frauduloasa a partilor. De aceea, frauda de lege poate fi sanctionata si atunci
cand in urma fraudei se aplica lex fori in locul legii straine.12

2.4 Comparaia fraudei de lege cu abuzul de drept.

n ambele situaii ntlnim activitatea unei persoane desfaurat n alt scop dect cel normal,
obinuit. Fraudarea legii se deosebete de abuzul de drept. Fraudarea legii nnseamn folosirea
unor mijloace licite, dar n vederea obinerii unor rezultate care n mod normal nu ar fi trebuit sa
se obin. n dreptul internaional privat, fraudarea legii presupune schimbarea punctului de
legtur pentru a se aplica o alt lege dect cea normal competent. Este, deci, vorba de
utilizarea unei posibiliti recunoscute de lege. Dar, scopul ilicit visiaz actul carear fi valid,
constituind mijlocul pentru obinerea scopului ilicit. Abuzul de drept nseamn folosirea
dreptului subiectiv n alt scop dect cel pentru care legea l recunoate i anume satisfacerea unor
interese legitime ale titularului su. Exercitarea dreptului subiectiv n alt scop dect cel prevzut
de lege constituie abuz de drept sancionat ca atare, deoarece este n afara dreptului. Pentru a fi n
cadrul dreptului internaional privat, dreptul subiectiv sau raportul juridic trebuie s aib un
element de extraneitate. Legea aplicabil arat limitele n care dreptul subiectiv trebuie exercitat,
precum i sanciunea pentru abuzul de drept.

Scopul urmrit de fraudarea legii este de a nu se aplica legea unei anumite ri, pe cnd la abuzul
de drept scopul urmrit este altul dect cel recunoscut de lege titularului dreptului. n ambele

12
Alexandru Sitaru- Drept internaonal privat, Editura Princeps edit, Bucuresti 2000, pag. 137-138.

11
cazuri este, deci, vorba de scopul ilicit al operatiei juridice. Dar, caracterul ilicit al scopului
const n altceva n fiecare din cele dou situaii.

Concluzie

12
 Reieind din analiza celor de mai sus, putem afirma c frauda de lege este o institu ie a
dreptului internaional privat care dei nu se ntilneste att de des, poate trezi problematici. Prin
urmare, frauda de lege reprezint procedee dolosive utilizate de catre parti la incheierea sau
executarea unei conventii in scopul incalcarii sau nerespectarii unor prevederi imperative ale
legii. Sanctiunea juridica a conventiei incheiate prin frauda de lege sau a actului de executare
indeplinit prin frauda este nulitatea acestora. Cu alte cuvinte vreau sa spun ca, chiar daca prtile
vor recurge la astfel de actiuni dolosive, rezultatul lor oricum va fi sanctionat prin nulitatea
actelor juridice obtinute. Respectiv denota faptul c, legea necesit a fi respectat n felul n care
exista, fiindca legile, de cand exista ele, sunt acceptate de unii, negate de altii. Avand in vedere
ca nu prea exista legi create de om si acceptate de toata lumea, caracterul arbitrar al acestora este
intodeauna subiectul unor dezbateri aprinse. Insusi celebra zicala justitia e oarba e interpretata
in mai multe feluri. nca de la Hammurabi legile nu erau create ca sa usureze viata cetatenilor.
Primele legi, incepand cu legile lui Hammurabi, erau menite sa ofere o organizare mai buna a
statului pentru conducatori.

Deci, frauda de lege, este institutia care va exista atata timp cat exista drept, fiinca, asa e firea
omenesca, daca nu poate obtine un rezultat pe cale licita, face tot posibilul care sa-si realizeze
scopul prin alte cai, prin recurgere la diferite mecanisme, care intr-un final poate sa isi agraveze
situatia si mai tare.

BIBLIOGRAFIE

13
1. Ion Filipescu, Drept international Privat, editura Academiei romne, Bucureti 1997.

2. Alexandru Sitaru- Drept internaonal Privat, Editura Princeps edit, Bucuresti 2000.

3. Tudor. R. Popescu Curs de drept internaional privat. Partea general, Ed. Universitatea,
Bucureti1972.

4. Ioan Macovei, Drept International Privat, vol. 1, Editura Ars Longa 1999.

5. Mihail Vasile Jakota, Drept International Privat , vol. 1, Editura Chemarea Iai, 1997.

6. Ion Filipescu, Drept International Privat, Editura didactica pedagocica Bucuresti 1964.

7. Oleg Bontea, Drept International Privat, Note de Curs Chisinau 2002.

14