Sistemul Asigurarilor de Sanatate din SUA si

Romania
Sistemul de Sanatate din SUA
De ce are nevoie un cetatean american de asigurare de sanatate? Statele Unite nu au un sistem de
asigurari de stat, un aparat institutional de ingrijire medicala de tip social. Daca nu este asigurat,
cetateanul plateste din propriul buzunar cheltuieli ce pot ajunge la zeci de mii de dolari pentru boli
grave.
Initiativa privata in domeniul asigurarilor de sanatate dicteaza legea, fiind o industrie uriasa ce
angajeaza aproape 470,000 de oameni. Potrivit United States Census Bureau, aproximativ 84% dintre
americani beneficiaza de asigurare de sanatate. Dintre acestia, 60% o obtin prin angajatorul lor, in
timp ce doar 9% cumpara o polita direct. Restul de 15% reprezinta persoane ce se incadreaza in cele
trei programe publice ale Guvernului Federal Medicare, Medicaid si SCHIP.
Medicarea se adreseaza majoritatii persoanelor in varsta si anumitor persoane cu dizabilitati
Medicaid copiilor ce provin din familii cu un venit redus.
SCHIP cuprinde acei copii si familiile lor care nu sunt eligibili pentru Medicaid, insa nu isi permit o
asigurare privata.
Statistica arata ca, in anul 2006, aproximativ 47 milioane de americani nu beneficiau de niciun plan
de asigurare de sanatate.
Majoritatea americanilor sunt inrolati intr-un plan de asistenta coordonata (managed care) prin
intermediul unei polite de asigurare de sanatate. Acesta este un mod organizat atat de oferire de
servicii, cat si de plata pentru acestea. Conceptul de asistenta coordonata este foarte des auzit de
catre cineva care traieste in S.U.A. El reprezinta in fapt un mod prin care companiile de asigurare isi
controleaza costurile. Asistenta coordonata influenteaza cat de multe servicii medicale primeste un
individ. De exemplu, daca trebuie sa faci o vizita la spital, o forma de asistenta coordonata cere ca
aceasta vizita sa fie pre-aprobata de catre compania de asigurare, pentru a exista certitudinea
necesitatii spitalizarii. Daca o persoana este spitalizata fara a avea aceasta pre-aprobare, este foarte
probabil sa suporte din buzunarul propriu costurile spitalizarii.

Sistemul de Sanatate din Romania

In ultimul deceniu, sectorul sanitar de stat a fost devansat de serviciile medicale de sanatate private,
deoarece acesta din urma a iesit pe piata cu clinici si spitale noi dotate cu aparatura moderna de
ultima generatie, medici foarte bine pregatiti, un intreg sistem unitar capabil sa ofere cele mai bune
servicii consumatorilor.Chiar daca sunt inca depaite numeric de spitalele i clinicile de stat, instituiile
private atrag din ce in ce mai multi oameni.
Conform unui studiu recent realizat de IMAS la cererea MedLife, cel mai mare operator de servicii
medicale particulare din Romania, 57% dintre romanii de la orae au mai multa incredere in unitaile
medicale private decat in cele de stat .De ce apeleaza romanii la clinicile private?Aproximativ 70%
dintre cei chestionai au declarat ca principalele motive sunt calitatea actului medical, reputaia
doctorilor, atitudinea personalului medical i dotarile i echipamentele performante .
Sistemul privat de sanatate ne ofera o accesibilitate mult mai mare la medici specialisti si aparatura de
inalta calitate, oferind o gama variata de servicii:
- Asigurari private de sanatate

- Abonamente pentru servicii medicale generale

Produsele de asigurare facultative de sanatate acopera in mod uzual:- Consultatii
- Investigatii medicale
-Spitalizare
- Interventii chirurgicale

COSTURILE UNOR SERVICII MEDICALE DIN SUA IN

COMPARATIE CU ROMANIA
O operaie de apendicit poate ajunge s coste circa 28.000 de dolari n Statele Unite, arat un
studiu al Federaiei Interna ionale pentru Planuri de Sntate, care arat media costurilor medicale
(privat i stat) n statele cu cele mai dezvoltate sisteme de sntate.
Cum era de a teptat, cele mai mari costuri ale unor proceduri medicale se nregisteaz n Statele
Unite. De altfel, aici, cheltuielile aferente sectorului medical ocup o pondere record n produsul
intern brut al rii, de 17,4%. Ca o compara ie, n Romnia, cheltuielile pentru sntate constituie
3-3,5% din PIB. Cele mai recente date ale federa iei arat c o opera ie de apendicit cost cel mai
mult 27. 797 de dolari n SUA i cel mai pu in 7.756 de dolari. Media este situat undeva la 13.003
dolari. n Romnia, la privat, o opera ie de apendicit poate s coste pn la 5.700 de lei (1.720
dolari), n timp ce la stat, costul nu dep e te 1.000 de lei (300 dolari). Cele mai mari costuri de
internare sunt n SUA, unde o zi de internare poate s coste pn la 3.949 de dolari. n Romnia,
cea mai scump noapte petrecut ntr-un spital privat poate ajunge la 850 de lei (256 dolari),
pentru rezervele de lux. Aproximativ acela i clasament se ptreaz i n cazul costurilor unei
nateri normale, in SUA inregistrandu-se un cost mediu 9.280 dolari pe cand o nastere normal
poate s coste in Romania i 7.000 de lei (2.113 dolari) la privat, n timp ce la stat ajunge la 3.000
de lei (900 dolari). Tot SUA conduce i la pre ul unei consulta ii de rutin, care variaz de la 64 la
162 de dolari. La spitalele private din Romnia, o examinare medical de rutin cost n medie 80
de lei (24 dolari).

Costul unei zile de spitalizare in cateva spitale

importante din Romania
Cum se calculeaz la stat ziua de spitalizare
Cazarea, masa i asistena medical oferit pacientului de ctre personalul medical ntr-o zi de
spitalizare sunt cuprinse ntr-un indicator numit cost hotelier al zilei de spitalizare. Acest tarif
hotelier al zilei de spitalizare nu acoper cheltuielile cu investigaiile, cu interveniile efectuate n
spital, cu materialele medicale folosite n timpul spitalizrii i nici medicamentele administrate
pacientului pe perioada spitalizrii.
Costul total al unei zile de spitalizare este semnificativ mai mare dect costul hotelier, pentru c
acoper toate cheltuielile enumerate mai sus (medicamente, investigaii, operaii, etc).
Fiecare spital public i calculeaz ca medie acest cost total al unei zile de spitalizare. Indicatorul
- costul mediu al zilei de spitalizare - se calculeaz la nivel de spital dar i la nivel de secie dintrun spital.

Tariful mediu al unei zile de spitalizare la secia X dintr-un spital este format din costul hotelier i
din media aritmetic a cheltuielilor cu medicamentele, investigaiile, materialele sanitare i procedurile
efectuate n luna de referin .
Tarife percepute de cteva spitale mari din Romnia pacienilor care nu fac dovada
asigurrii la sistemul asigurrilor sociale de sntate :

Spitale

Ct pltete n
total pacientul
neasigurat pentru
o zi de spitalizare
la un spital public
de prim rang

Ct pltete
pacientul
neasigurat
doar pentru
mas, cazare
i asisten
medical ntro zi de
spitalizare

Spitalul Universitar 383 lei

de Urgen Militar
Central Bucureti
(public, de
categoria I)

94 de lei,
pentru o
rezerv cu
confort sporit

Spitalul Clinic
Judeean de
Urgen Sf.
Spiridon Iai
(public, de
categoria I)

410 lei

24 de lei

Spitalul Clinic
Judeean de
Urgen
Timioara(public,
de categoria I)

451 lei

185 de lei

Spitalul Medicover
(privat)

375 de lei

Spitalul Bneasa al
reelei private de
sntate Regina
Maria

450 de lei

Cati bani intra anual in sistem?

In 2007 in SUA, suma alocata acestui domeniu a ajuns la echivalentul a 16% din PIB fonduri publice
si private -, respectiv 2.2 mii de miliarde de dolari sau $7,500 pe cap de locuitor. In 1980, procentul
era de 9%. Spre comparatie, procentul mediu la nivelul celor mai dezvoltate tari ale lumii este de
8.9%.
In Romania, suma ce va fi cheltuita in acest an va ajunge cu greu la 5 miliarde euro, respectiv 4.5%
din PIB, aici incluzand atat cheltuielile publice, cat si piata privata. Suma cheltuita anual pe cap de
locuitor este de aproximativ 290 dolari, de 26 de ori mai putin decat cheltuie americanii, desi PIB-ul pe
cap de locuitor este de doar 6 ori mai mic.

Statistici privind Sistemul de Sanatate din SUA

1.Cheltuielile SUA de Sanatate in 2009 au fost mai mari decat PIB-ul Marii Britanii.
2.In anii '80, cheltuielile medicale insumau 9,5% din cheltuielile personale de consum. Azi, procentul
ajunge la 16,3%.

3.SUA a cheltuit 2,47 trilioane dolari in sistemul sanitar la nivelul lui 2009. In 2019, suma va ajunge la
4,5 trilioane dolari.
4.Circa 41% din americanii apti de munca au datorii la spitale.
5.Dintre cei care au dat faliment pe seama facturilor medicale, 75% sunt indivizi cu asigurare
medicala.
6.In 2009, primii cinci executivi din companiile de asigurari medicale de top au primit compensatii de
200 milioane dolari.
7.Chiar si in timpul recesiunii, companiile de asigurari medicale si-au majorat profiturile cu 56%.
8.Primele cinci companii de asigurari medicale din SUA au incheiat anul 2009 cu profituri combinate de
12,2 miliarde dolari.
9.In fiecare an, zeci de miliarde de dolari sunt cheltuite in campaniile de marketing ale companiilor
pharma din SUA.
10.Aproape 50% dintre americani iau medicamente pe reteta; unu din trei americani foloseste doua
sau mai multe medicamente; 10% dintre americani folosesc cinci sau mai multe medicamente.
11.Circa 750.000 de americani sunt dusi anual de urgenta la spital, in urma reactiilor adverse ale
medicamentelor prescrise.
12.Copiii din SUA sunt de trei ori mai predispusi la administrarea de antidepresive decat cei din
Europa.
13.Procentul femeilor care folosesc antidepresive in SUA este mai mare decat in oricare alta tara a
lumii.
14.Potrivit unui medic, "o plaga impuscata la cap, piept sau abdoment" va costa

13.000 de dolari,

chiar din momentul in care pacientul intra pe usa spitalului.

15.SUA inregistreaza o rata a mortalitatii infantile mai mare decat in alte 45 de tari ale lumii (2009).
16.Spitalele ii suprataxeaza pe americani cu 10 miliarde dolari pe an.
17.Avocatii spun ca peste 90% din medicamentele prescrise de medici sunt oferite la suprapret.
18.In ultimii 10 ani, numarul americanilor fara asigurare medicala a crescut de la 38 milioane la 52
milioane.
19.Americanii sunt de trei ori mai predispusi la diabet decat britanicii.
20.Grecia are de doua ori mai multe paturi in spitale/persoana decat SUA.
21.Unu din patru californieni cu varsta sub 65 de ani NU are asigurare medicala.
22.Azi, 40% din doctorii americani au 55 de ani sau mai mult.
23.In urmatorii 15 ani, numarul medicilor din SUA ar putea scadea cu 150.000.
24.Potrivit Deloitte Consulting, 875.000 de americani erau "turisti medicali" in 2010.
25.Numarul americanilor obezi este de doua ori mai mare decat al canadienilor cu probleme de
greutate.
Aproximativ 45.000 de americani mor in fiecare an - adica unul la 12 minute - din cauza faptului ca nu
au asigurare medicala si nu primesc ingrijirile necesare, potrivit unui studiu realizat de Facultatea de
Medicina de la Universitatea Harvard.
"Pierdem mai multi americani din cauza lipsei de actiune decat din cauza condusului in stare de
ebrietate si a omuciderilor, puse la un loc", a spus doctorul David Himmelstein, co-autor al studiului,
intr-un interviu pentru Reuters.
Potrivit studiului, americani adulti sub varsta de 64 de ani, fara asigurare medicala, au un risc al
mortalitatii cu 40% mai mare decat cei care au asigurare.
In Statele Unite, exista 46,3 milioane de persoane fara asigurare medicala, fata de 45,7 milioane, cat
erau anul trecut.

In plus, spitalele de stat sunt din in ce mai slabe si mai putine, acest lucru fiind unul din principalele
motive ale cresterii ratei mortalitatii.

Motive pentru care oamenii din Romania nu au putut

consulta un medic specialist

Sistemul public si privat de sanatate din Romania

In 2013 existau :
-364 de spitale, cu 3 mai putine decat in 2012
-11 policlinici, cu 3 mai putine fata de anul precedent
-6.219 cabinete de medicina de familie, la fel ca in 2011

-2.085 cabinete stomatologice

-1.736 laboratoare medicale, la fel ca in 2011
-404 farmacii de stat sau ale spitalelor
-un depozit farmaceutic, UNIFARM
-110 spitale, din care 12 au aparut doar in 2012
-271 policlinici, cu 23 mai multe fata de 2011
-5.158 cabinete de medicina de familie, cu 166 mau multe decat in 2011
-10.953 cabinete stomatologice, cu 425 mai multe decat in 2011
-1.305 laboratoare medicale , cu 33 mai multe decat in 2011
-6.735 farmacii pt drogherii private, cu 170 mai multe decat in 2011
-270 depozite farmaceutice private, cu 15 mai putine decat in 2011

In total, in perioada 2008 2013 numarul certificatelor se ridica la 13.872 (1155 in 2008, 1401 in
2009, 2879 in 2010, 2982 in 2011, 2460 in 2012 si 2995 in 2013).Cei mai multi medici care au plecat
din Romania 2013 sunt medici generalisti (766), medici de familie (327), chirurgi (200), obstetricaginecologie (148) si psihiatri (144).Tarile preferate de medicii romani in 2013 sunt Germania (729
medici), Franta (395 medici) si Anglia (377 medici). De asemenea, Belgia (174 medici) si Irlanda (113
medici) se afla in top 5 al preferintelor specialistilor. In schimb, Spania si Italia sunt tarile in care aleg
sa mearga cei mai putini medici romani: doar 15 au ales Spania si 24 Italia.

Salariul mediu anual brut al unui medic fara

bonusuri din SUA in comparatie cu Romania

Pretul medicamentelor
Ca si costurile altor servicii medicale din SUA, se pare ca si medicamentele se incadreaza in categoria
celor mai scumpe din topul tarilor dezvoltate, astfel o cutie de aspirina poate ajunge ca coste si 15
dolari, in comparatie cu Romania, unde pretul unei cutii de aspirina nu depaseste 7 lei intr-un lant
farmaceutic privat. Pretul pentru 30 de capsule de vitamina d poate ajunge la 26 de dolari in SUA, pe
cand in Romania nu depaseste 12 lei.

CNSAS

Anul trecut, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a avut venituri curente de 13,1 miliarde lei, si
cheltuieli curente de 17,3 miliarde lei, deficitul ajungand astfel la aproape un miliard de euro.
Daca mai adaugam si bugetul Ministerului Sanatatii in valoare de aproximativ un miliard de euro
ajungem la concluzia ca statul roman aloca acestui domeniu circa 5 miliarde euro, respectiv 3,9% din
PIB sau 230 euro pe cap de locuitor, Romania aflandu-se pe unul din ultimele locuri in Europa din acest
punct de vedere.
Mai mult, la sfarsitul anului trecut, datoriile angajatorilor la CNAS erau de 1,3 miliarde euro, in top
aflandu-se companiile de stat cu pierderi, gen CFR, SNLO si altele.
Cati romani contribuie si cati beneficiaza de servicii medicale
In 2010, numarul persoanelor care plateau CASS a fost de 6,7 milioane, in timp ce 21,5 milioane
beneficiau de servicii medicale. Din 2011, prin includerea in sistem a pensionarilor cu pensii mai mari
de 740 lei, numarul contributorilor a crescut cu doua milioane, astfel incat, in prezent, circa 8,8
milioane de adulti platesc asigurari, iar 8,7 nu platesc, dar toti beneficiaza de servicii medicale in
aceeasi masura

Ce se intampla daca vizitezi SUA si ai nevoie de ingrijiri

medicale?
1. Ar trebui sa ai o asigurare. Asigurarea CIEE
Polita de asigurare medicala este destinata sa acopere cheltuielile dvs. medicale in timpul sederii dvs
in SUA.De regula,asigurarea dumneavoastra va acoperi doar cheltuielile in caz de urgenta si in cele
mai multe boli, iar in cazul examinarilor de rutina, vaccinari, tratamente dentare regulate sau
tratamente ale ochilor nu vor fi acoperite .De obicei,in cazul a astfel de politici limitate, nu exista
acoperire pentru conditiile pre-existente. Daca suferiti de o boala cronica (cum ar fi astmul sau
diabetul zaharat), aveti nevoie pentru a va asigura ca asigurarea de sanatate din tara de origine va
acoperi orice cheltuieli de boala si in timpul sederii in Statele Unite ale Americii.

2.Asistenta medicala
Atunci cand aveti nevoie de asistenta medicala, trebuie sa contactati CIEE.
Cum sa apelati la un medic?

Contactati CIEE pentru asistenta

Acceseaza online spitale, clinici pentur a gasi un medic.
Cel mai rapid si mai convenabil mod de a primi un tratament medical pentru situaii de ne-urgen
este de a merge la o clinica sau un centru de urgent din regiune. Beneficiile acestor facilitati sunt:

Acestea sunt deschise inclusiv in weekend si seara.

Veti fi nevoit sa asteptati mult mai putin decat in cazul unor spitale de urgent
Costul este mai mic decat la un spital de urgent.
Nu e nevoie de programare din timpca sa mergeti la medic.
Spitalele de urgenta sunt pentru situatiile in care viata se afla in pericol.Daca simtit ca viata va este tn
pericol, mergeti direct la cel mai apropiat spital pentru tratament si contactati CIEE,cat mai curand
posibil. In caz daca situatia de sanatate nu este in pericol si ati apelat la un spital de urgent, ati putea
pierde cateva ore pana va va vedea un medic si v-ar putea costa mai mult decat pentur o vizita simpla
la medic. Daca aveti nevoie pentru a merge la spital sau clinica, dar viata nu va este in pericol,ar fi
bine sa luati un taxi, autobuz sau metrou, sau roaga un prieten sa te conduca .

3.Medicamentele

Daca in prezent luati medicamente si veti continua administrarea lor si in timpul programului,
ar fi bine sa luati aceste medicamente destule pana la finisarea programului,iar ele ar trebui sa fie
ambulate in mod corespunzator si etichetate, inainte de a pleca din tara. Va rugam sa verificati cu
ambasada in tara voastra de origine cu privire la orice alte acte specifice care ar putea fi necesare
pentru a intra in SUA cu acest medicamente.
Daca pierzi sa duci lipsa de aceste medicamente, va trebui sa consulti un medic din
SUA.Prescriptia mediacala obtinuta acasa, nu este valabila si in SUA. CIEE va recomanda sa luati
medicamente suficiente pentru intreaga durata a programului.
Daca aveti nevoie de medicament dupa sosirea dvs in SUA, va rugam sa contactati CIEE
pentru asistenta suplimentara.

Concluzii

La ora actuala exista peste 1000 de companii de asigurari private in SUA care finanteaza 32% din
cheltuielile sanitare. Dintre acestea, de data mai recenta sunt sistemele de asistenta medicala
integrala (Health Maintainance Organization- HMO) care ofera ingrijiri de sanatate considerate de
baza in schimbul unei sume platite periodic.Medicii de asistenta primara sunt incurajati prin
stimulente financiare pentru rezolvarea problemelor de sanatate fara consult de specialitate, deci fara
trimitere. Acest lucru limiteaza cheltuielile in HMO.Pacientul plateste o suma mai mica la inscrierea in
HMO comparativ cu alte companii de asigurari de tip Preferred Provider Organization (PPO) pt nu isi
alege medicul specialist pe care sa-l consulte cand este necesar.
Libertatea pacientului este mai ingradita la HMO, comparativ cu PPO unde exista furnizori preferatipreferred providers pt primele de asigurare sunt mai mari.
Avantajele sistemului american bazat pe asigurari private de sanatate sunt: stimulente pentru
cresterea eficientei in serviciile de sanatate, posibilitatile de diagnostic pt tratatment sunt extrem de
variate si de calitate, exista posibilitatea de a alege furnizorul de servicii de sanatate.
Printre dezavantaje se numara accesibilitatea limitata sub aspect economic la serviciile de
sanatate(aproximativ 40 milioane de americani nefiind inclusi in diferite scheme de asigurari de
sanatate), continuitate scazuta a ingrijirilor, costuri foarte mari.

Bibliografie
http://www.capital.ro/pret-servicii-medicale-spaniagermania-sua-elvetia-proceduri-privat-stat-apendicitanastere-consulta.html
http://www.economica.net/cat-costa-ziua-despitalizare--stat-vs--privat_68993.html
http://www.goodrx.com/vitamin-d
http://www.shopmania.ro/vitamine-si-suplimentenutritionale/p-ulei-de-peste-cu-vitamina-d-biofarm-30capsule-pret-redus-61124411
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Pret
urile+la+medicamente+difera+in+functie+de+farmacii+I
n+unele+
Legea 95/2006
Codul Fiscal

http://www.studenttravel.md/health/health-care
http://advocacy.ro/sites/advocacy.ro/files/files/paginaaudiere/alte_documente/201304/08._36._sistemele_de_ingrijiri_de_sanatate.pdf