Referat

Analiza Sistemului de sanatate

Coordonator: Frunza Gheorghe

Student: Onofrei Bogdan FIMMM anul 3 IE

Analiza sistemului de sanatate poate fi privita doar din perspective eficientizarii serviciilor medicale pentru ca sistemul de sanantate nu produce bani ci este un consumator oferind servicii medicale Incadrarea legala a functionarii sistemului de sanatate se regaseste in Legea privind organizarea si functionarea sistemului de sanatate din Romania TITLUL I SNTATEA PUBLIC Cap. 1. Dispoziii generale Art. 1 (1) Sistemul de sntate este reprezentat de ansamblul tuturor structurilor medicale, organizaiilor publice i private, instituiilor i resurselor mandatate s previn, menin, s mbunteasc i s redea sntatea populaiei. (2) Asistena de sntate public reprezint serviciile de sntate individuale, serviciile de sntate adresate populaiei sau anumitor grupuri populaionale, ct i activitile menite s influeneze politicile i aciunile din alte sectoare care se adreseaz determinailor socioeconomici i de mediu asupra sntii. Art. 2 Obiectul prezentului titlu l constituie reglementarea domeniului sntii publice pe plan naional, sntatea public reprezentnd un obiectiv de interes social i de securitate naional, n contextul strategiei globale pentru bunstare i sntate. Cap. 2.Principii i domenii de intervenie ale sntii publice Art. 3 Principiile care guverneaz sntatea public sunt: a) responsabilitatea societii pentru sntatea public b) focalizarea aciunilor de prevenire pe grupuri populaionale vulnerabile c) preocuparea fa de determinanii strii de sntate d) abordarea multidisciplinar i intersectorial; e) parteneriat activ cu populaia, autoritile publice centrale i locale, alte instituii i organizaii guvernamentale i nonguvernamentale cu activitate n domeniul sntii publice, precum i organisme naionale i internaionale cu competene n sntate public f) decizii bazate pe dovezi tiinifice g) decizii fundamentate conform principiului precauiei n condiii specifice h) descentralizarea sistemului de de sntate public i) utilizarea unui sistem informaional i informatic integrat pentru managementul sntii publice. Cap. 3 Finanarea activitii furnizorilor de servicii de medicina primar Art. 32 (1) n sistemul de asigurri sociale de sntate finanarea serviciilor de asistenta medicala primara se realizeaz pe baz de contract ntre furnizorii de servicii de asistenta medical primara i asiguratorii de sntate conform contractului cadru.

(2) Prevederile din contractul cadru privind serviciile medicale de medicin de familie se stabilesc de ctre CNAS i Ministerul Sntii pentru ndeplinirea obiectivelor de sntate i vizeaz: a) volumul de servicii contractate b) nivelul finanrii c) mecanismele de plata d) modaliti de asigurare a continuitii ngrijirii asigurailor e) mecanisme de colaborare cu celelalte uniti de asisten medical aflate n contract cu asiguratorul f) alte elemente, dup caz. Cap. 3 Finanarea spitalelor Art. 64 (1) Spitalele organizate ca instituii publice sunt finanate integral din venituri proprii i funcioneaz pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele ncasate pentru serviciile medicale, alte prestaii efectuate pe baz de contract, precum i din alte surse, conform legii. (2) Prin autonomie financiar a spitalelor organizate ca instituii publice se nelege: a) organizarea activitii spitalului pe baza bugetului de venituri i cheltuieli propriu, aprobat de catre conducerea unitii i cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; b) elaborarea bugetului propriu de venituri i cheltuieli pe baza evalurii veniturilor proprii din anul bugetar respectiv i a repartizrii cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale seciilor i compartimentelor din structura spitalului. (3) Spitalele organizate ca fundaii i asociaii funcioneaz n condiiile prevzute de OG 26/2000, cu modificrile i completrile ulterioare, activitatea lor fiind fara scop patrimonial. (4) Spitalele organizate ca societi comerciale funcioneaz n condiiile prevzute de Legea 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. (5) Indiferent de forma de organizare, spitalele pot s ncheie contracte de furnizare de servicii medicale n sistemul asigurrilor sociale de sntate, cu condiia respectrii Planului naional de paturi, elaborat de ctre Ministerul Sntii, precum i a condiiilor de contractare stabilite prin Contractul Cadru. (6) In vederea derulrii programelor naionale de sntate i a desfurrii unor activiti specifice, spitalele pot ncheia contracte specifice de furnizare de servicii medicale cu asiguratorii de sntate, precum i cu direciile de sntate public teritoriale sau cu alte uniti din din subordinea Ministerului Sntii, n conformitate cu prevederile legale n vigoare. (7) Pentru spitalele organizate ca asociaii, fundaii sau societi comerciale care ofer servicii finanate din FNUASS, grila de salarizare a personalului medical stabilit de reglementrile n vigoare reprezint nivelul minim de salarizare a personalului medical angajat, indiferent de forma de angajare sau contractare a acestuia. (8) Prin derogare de la prevederile din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri publice, personalulul spitalelor organizate ca fundaii, asociaii sau societati comerciale finanate din fonduri publice va putea fi remunerat pe baza negocierii veniturilor, cu respectarea prevederilor alin. 7 din cadrul prezentului Articol i a condiiilor specifice prevzute in OG 26/2000, cu modificrile i completrile ulterioare i

respectiv in Legea 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. (9) Indiferent de forma de organizare sau de reeaua n cadrul cruia funcioneaz, cheltuielile aferente drepturilor de personal stabilite potrivit alin. (8) pentru spitalele aflate n relaie contractual cu asiguratorii din sistemul de asigurri sociale de sntate reprezint maximum 70% din sumele decontate de asiguratorii de sntate din Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate pentru serviciile medicale furnizate, precum i din sumele asigurate din bugetul Ministerului Sntii cu aceast destinaie. Art. 65 (1) Spitalele de interes naional pot primi, n completare fa de veniturile proprii finanare de la bugetul de stat, care va fi utilizat numai pentru destinaiile pentru care a fost alocat, n condiiile legii. Indiferent de forma de organizare a spitalelor nfiinate sau reorganizate de autoritile administratiei publice locale, acestea particip la finanarea unor cheltuieli de administrare i funcionare ale spitalelor din subordine, respectiv cheltuieli pentru bunuri i servicii, investiii, reparaii capitale, consolidare, extindere i modernizare, dotri cu echipamente medicale, n limita creditelor bugetare aprobate cu aceast destinaie n bugetele autoritatilor administratiei publice locale. In exemlele de mai sus sau aratat cateva din articolele din legislatie dupa care functioneaza interg sistemul de sanatate.
Banii alocati pentru sanatate au fost in 2010 si 2011 Ministerul Sanatatii

2010 - 5 miliarde de lei 2011 - 1,82 miliarde de lei dar insa dupa modificarea proiectului de lege sa ajuns la 4.4 miliarde de lei Reducerile din Sanatate au avut un impact foarte puternic. Practic, banii nu au fost suficienti nici macar pentru nevoile de baza ale sistemului, in conditiile in care cele 5 miliarde de lei avute la dispozitie in 2010 au fost suficiente doar pentru mentinerea acestuia pe linia de plutire. "Am fost in criza economica si am platit arierate din domeniul sanitar, la spitale si in domeniul medical. Ele sau ridicat la 3,5 miliarde de lei, cu toate rectificarile. Ele au venit de la bugetul de stat si au plecat catre Casa de Asigurari de Sanatate. Bugetul Ministerului Sanatatii in 2011 a fost de peste 4,4 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mica decat suma acordata anul 2010, potrivit Legii bugetului de stat publicata de Ministerul Finantelor Publice. Suma acordata in 2011 pentru Ministerul Sanatatii sa ridicat la 4.409.007.000 de lei, in conditiile in care executia preliminara pe 2010 se ridica la 7,14 miliarde de lei, ceea ce echivaleaza cu o reducere cu 38,31%.
Cheltuielile si sitemul de sanatate este dimensionat de mai multi factori: a) Factori demografici b) Factori sociali

c) Preocuparile privind prevenirea d) Cresterea costurilor atat in faza preventive cat si in cea curativa

Sistemul de ocrotire a sanatatii include un sector privat( majoritar in cele mai multe state) si un sector privat.Finantare sectorului privat fiind exclusiva din tarifele percepute.Iar in sectorulu public finantarea se face din mai multe surse: fonduri allocate din buget, cotizatii de asigurari de sanatate si ajutoare externe(Crucea Rosie, Banca Mondiala a Sanatatii etc.) In Romania sistemul de Sanatate funcioneaza pe baza sistemului Bismark unde finantarea publica este secundara iar pricipala este cea prin cotizatii. Cotizatiile sunt suportate de angajati dar si de persoanele juridice(printr-o cota lunara). Din acestea se acopera plata medicamentelor, a serviciilor medicale si cheltuieli administrative si de functionare a prestatorilor de servicii medicale. Pe langa aceste lucruri in bugatul de sanatate mai intra si cotizatiile pentru bolile special: accizele pe tutun alcool si tigari care vor urma direct traseul catre persoanele afectate. Schema de principiu functionarii sistemului este asemanatoare cu cea din figura.

Taxe angajatori si angajati

CNAS

Suplimentari de la bugetul de stat

Cheltuieli cu medicamente, spitale, intretinere etc

Medici de familie, Cabinete, Spitale

Pacienti

Intreg sistemul de distributie a fondurilor este mult mai complex si ia in calcul mai multi factori iar distributia banilor catre pacienti in final este mult mai birocratica.