Sunteți pe pagina 1din 10

Analiza SWOT a sistemului de sanatate in Romania

Peter Drucker, cel mai mare ganditor pe care stiinta managementului l-a oferit,
dupa cum afirma The Economist, afirma ca:
Managementul este principal cale de crestere economica
Nu exista tari bogate sau sarace, ci tari bine conduse sau prost conduse
Managementul renunta la stapanul sau traditional-profitul; el se angajeaza in
slujba valorii.
Romania a avut, dupa al 2lea Razboi Mondial, un sistem de sanatate finantat
de stat.
Principalele caracterstici ale acestui sistem erau:
Statul asigura fondurile necesare destinate tuturor activitatilor medicale
Statul furniza servicii medicale pentru toata populatia si era proprietarul
tuturor resurselor material.e
Sistemul de sanatate a fost accesibil pentru toti, dar era un sistem centralizat,
controlat de stat, controlat de stat prin taxe si cu libertate limitata in optiune.
Dupa 1990, Romania a inceput reforma sistemului de sanatae.
Banca Mondiala a derulalt proiectul O Romanie Sanatoasa (1992-1993)
pentru a putea diagnostica problemele din sistemul nostru de sanatate.
Ulterior au aparut cateva recomandari:
Fondul material politic de asigurari de sanatate descentralizat
Asigurari private de sanatate
Descentralizarea serviciilor de sanatate
Acreditarea furnizorilor de servicii medicale
In prezent, in Romania, constitutia garanteaza dreptul la ocrotirea sanatatii,
La 01.01.1999 a intrat in vigoare legea 145/1997 privind asigurarile sociale de
sanatate.
In momentul de fata Romania cunoaste cea mai ampla criza in domeniul
Sanatatii. Criza este adancita de inconsistentele in reforma sistemului,
schimbarile politice.
Starea proasta de sanatate a populatiei este determinate de accesul la
sanatate si la serviciile de sanatate.
Serviciile de tip medical sunt acordate pe baza contributiei la fondul de
sanatate (6,5% salariatul si 7% angajatorul). In baza acestei contributii, asiguratul
beneficiaza gratuit de un pachet de servicii medicale.
Medicul de familie asigura asistenta medicala primara, accesul la asistenta
spitaliceasca si accesul la medicamente compensate sau gratuite.
Medicii sunt furnizori de servicii medicale si incheie un contract cu CAS-ul.

Ministerul sanatatii asigura si functionarea si coordonarea programelor de


sanatate publica.
Este cunoscut faptul ca Romania are un deficit de educatie sanitara, ca
urmare, aici se intalnesc cele mai inalte valori ale bolilor aparatului circulator,
TBC, boli infectioase.
Accesul gratuit la servicii medicale il au:

Copiii
Persoanele cu handicap
Veteranii de razboi
Persoane dependente de o alta persoana asigurata

In prezent, in Romania accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe


principii contributive, prin plata cotizatiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap si
veteranii de razboi cu venituri scazute, persoanele dependente de o alta persoana
asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. Conditionarea
accesului la servicii, prin introducerea asigurarii de sanatate, a dus la aparitia de
segmente ale populatiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decat de
serviciul de urgenta.
La ora actuala, in tara noastra, accesul la serviciile publice medicale este realizat
pe principiul contributive, adica prin plata cotizatiei lunare. Cu toate acestea, exista
si persoane cu acces gratuity la servicii medicale, cum ar fi: copiii, veteranii de razboi
cu pensii scazute, persoanele cu handicap si persoanele care depind de o alta
persoana asigurata si fara venit propriu. Accesul la aceste servicii
Slaba informare in randurile populatiei asupra necesitatii asigurarii medicale si
asupra conditiilor de acces la serviciile medicale mentine unii potentiali solicitanti in
afara sistemului public de asigurare. Intr-o asemenea situatie se afla grupuri din
zonele izolate geografic, grupuri foarte sarace, grupuri de rromi. Nivelul de educatie
scazut favorizeaza comportamentul de neasigurare.
Conform datelor din barometrul pentu serviciile de sanataet, mai mult de
jumatate dintre romani nu isi cunosc drepturile si obligatiile privind asigurarea
medicala, iar peste 80% dintre cei asigurati nu cunosc deloc sau au doar vagi
informatii despre serviciile medicale la care sunt indreptatiti. Trecerea la noul model
de oferire a asistentei medicale s-a facut fara o campanie adecvata de informare a
populatie

Puncte Forte
1.
Statul finanteaza si organizeaza un sistem al serviciilor de sanatate
alcatuit dintr-o retea de unitati ce sunt proprietate a statului roman.
Aceasta retea este administrate de Ministerul Sanatatii . Bugetul de stat
finanteaza sistemul serviciilor medicale, dar si salariile angajatilor din sistem.
2.

Examinarea critica a finantarii, organizarii si functionarii sistemului serviciilor


de sanatate scoate in evidenta, pe langa neajunsurile sale, si o serie de avantaje. O
asemenea perspectiva este extrem de importanta pentru ceea ce se doreste a fi in
viitor asistenta medicala si ea a aparut in ultima vreme tot mai evidenta in
lucrarile de specialitate elaborate mai ales in mediile academice, ale expertilor si
consultantilor occidentali, chemati sa propuna solutii de schimbare.

3.

Populatia din Romania are acces la serviciile de sanatate , accesul la aceste


servicii nefiind influentat de capacitatea omului de a plati.

4.

Infrastructura este bine dezvoltata avand dispensare, policlinici, spitale. Exista


reteaua de asistenta medicala primara (medici de familie) bine organizata in
teritoriu, insa nefiind foarte eficienta. Multe din cazurile ce pot fi rezolvate de
medicina promara ajung in spital, incarcand si consumand resurse.

5.

Asigurarea asistentei medicale a populatiei cu paturi a fost buna chiar supradimensionata fata de nevoile reale, de posibilitatile acoperirii cheltuielilor curente si
fata de densitatea paturilor existenta in tarile occidentale. Spitalele consuma peste
70% din bugetul acordat ocrotirii sanatatii si rezolva cea. 20% din cererile sanitare
ale populatiei.
A existat suficient personal medical calificat si un invatamant medical de
calitate. Si in acest domeniu, daca se are in vedere densitatea medicilor raportata
la PIB, Romania are o pozitie convenabila. Posibilitatea ingerintelor politicului a dus
insa la disfunctii legate de formarea personalului in special in anii '80 (sistarea
pregatirii medicilor specialisti si a accesului acestora in orase, desfiintarea pregatirii
postliceale pentru cadre medii).
Pana la jumatatea anilor '70 s-au inregistrat ameliorari evidente ale nivelului starii
de sanatate, ilustrate prin cresterea duratei medii de viata, eradicarea sau reducerea
multor boli
transmisibile, reducerea mortalitatii infantile, initierea unor programe nationale in
domeniile bolilor cardiovasculare, cancerului, tuberculozei, sanatatii mentale si
sanatatii dentare. La aceste imbunatatiri ale sanatatii au contribuit in mare masura si
serviciile medicale

Puncte slabe:

Medicalizarea excesiva a sanatatii, influentata si de modul de organizare si


conducere a serviciilor, marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate
de persoane fara nici o pregatire manageriala, a redus mult sansele unor abordari
intersectoriale, care sa tina seama de toti factorii cu influenta asupra sanatatii.
Planificarea rigida, la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda, au
sufocat initiativele si responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales
in adaptarea lor la nevoile sanitare in schimbare. Modelul centralizat, impunand pe
cale administrativa norme si standarde rigide, de multe ori arbitrare, a impiedicat
adaptarea serviciilor la nevoile locale ale populatiei, diferite de la o zona la alta.
Aceste norme au dus la un amestec inefficient abundenta si risipa in unele regiuni si
de lipsuri in altele.
Subfinantarea serviciilor a determinat intarzieri considerabile in introducerea
tehnologiilor noi necesare diagnosticului sau tratamentului patologiei actuale,
generand ulterior carente grave in asigurarea cu medicamente si materiale sanitare
de uz curent. Toate acestea au descurajat preocuparile serviciilor de sanatate in
domeniul asigurarii si evaluarii calitatii ingrijirilor medicale, element fundamental al
performantei sistemului.
Lipsa unei politici coerente in domeniul sanatatii dupa 1990 a fost
favorizata si de mostenirea unui deficit in capacitatea de analiza sistematica si de
dezvoltare de strategii, in conditiile unei cercetari si pregatiri insuficiente in domeniul
managementului sanatatii publice si al serviciilor de sanatate

Oportunitati

Sanatatea este un domeniu de impact social major, care poate furniza


argumente pentru adoptarea unor politici;

Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu cumpetente


in sanatate si asistenta medicala, statuate ca obiective in programul de guvernare;

Implementarea asigurarilor private de sanatate care are ca o consecinta,


benefica, degrevarea sistemului social de povara crescanda si presiunea tot mai
mare la care este supus din partea asiguratilor;

Integrarea in UE cresterea competentei si calitatii acutlui medical,


posibilitatile
de dezvlotare pe care le poate deschide turismul medical, cu consecinte
benefi ce in domeniul sanatatii si economic pentru locuitorii judetului/municipiului;
Globalizarea;
Dezvoltarea tehnologiilor;
Importuri ale tehnologiei de varf;

Existenta fondurilor UE si a fondurilor structurale;


Amenintari

Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitant cu progresul si


diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea
asteptarilor acestora si implicit, la o crestere a cererii de servicii medicale complexe;
sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de mecanisme care sa asigure directionarea
resurselor financiare in virtutea principiului eficientei;

Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu competente


in
sanatate si asistenta medicala poate avea si consecinte mai putin benefice

Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la


Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii
personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant;

Aparitia pe piata a asigurarilo private de sanatate. In acest sens personalul


profesionist reprezinta o resursa care trebuie protejata, mai ales, avand in
vedere tendintele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat. Aparitia
unui decalj social intre persoanele care isi pot permite o asigurare suplimentare si
persoanele defavorizate

Integrarea in UE cresterea costurilor asistentei medicale care poate conduce


la cresterea decalajului in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate intre
populatia cu venituri decente si populatia aflata sub pragul saraciei;
Recomandari de strategie

Persoanele varstnice trebuie sa beneficieze de programe si servicii de


sanatate adaptate nevoilor lor. Imbatranirea populatiei va conduce spre o crestere
foarte mare, a cheltuielilor publice pentru sanatate. Trebuie reglementate masuri
concrete de asistenta a varstnicilor.

Populatia din mediul rural trebuie sa aiba acces la servicii medicale


diversificate.

Implementarea si dezvoltarea de politici si programe de geriatrie si


gerontologie, astfel incat sa mentina varstnicii cat mai mult in stare de de satatate
fizica buna.( auz, vaz, mobilitate)

Sistemul de sanatate din Marea Britanie

Sistemul medical britanic, se deosebeste de celelalte sisteme medicale din alte


tari prin faptul ca el se afla la dispozitia tuturor cetatenilor cu drept de asistenta
medicala in Regatul Unit, fiind gratuit pentru pacient, spre deosebire de alte sisteme
de sanatate din alte tari unde este necesara si o aasigurare medicala separata. Daca
la nivelul Romaniei sistemul medical se axeaza pe medicina de specitate, sistemul de
sanatate britanic se axeaza pe medicina de familie. Asistenta medicala primara este
practicata pe baza protocoalelor create de catre National Institute of Clinical
Excellence (NICE) si in baza cu ajutorul carora se decide daca pacientul trebuie trimis
la un centru secundar, precum spitale locale, sau la un centru de gradul III precum
spitalele specializate pe anumite domenii.
Tratamentele sunt standard si se evita pe cat posibil administrarea mai multor
medicamente in acelasi timp (situatie destul de raspandita in Romania), iar medicatia
prescrisa de la medicul de familie NHS din Marea Britanie, este subventionata 100%
de catre stat.
Pacientul plateste 7.20 pentru un medicament, indiferent de pretul lui
real. Totodata, persoanele pana la varsta de 18 ani, batranii de peste 60 ani,
persoanele cu anuminte boli cornice si cei care beneficiaza de ajutoare financiare de
la stat au toata medicatia NHS gratuita.
O alternativa pentru pacientii care doresc privilegii medicale, este
reprezentat de sistemul de sanatate privat.
O consultatie cu un medic de familie privat poate costa in jur de 25 pentru o
programare de 15 minute, in plus putandu-se adauga si o taxa de 10 pentru o
reteta privata.
Tratamentele prescrise pe o reteta private se platesc integral farmacie, nefiind
subventionate de catre stat. . Pentru a vedea un specialist este nevoie de o trimitere
de la GP(pentru care n unele cazuri se platete aprox. 10)
iar plata pentru o consultaie privat initial n policlinica pentru specialitile
medicale i chirurgicale este de 100-150, iar pentru o consultaie psihiatric este n
jur de 250. Tratamentele ulterioare sau investigaiile se pltesc separat. DR Radu
Burtan & DR Mihaela Carmaciu.
Marea Britanie are 58 milioane de locuitori, cu o proporie a tinerilor sub 20 de ani
de 25% (media UE-24.6%) i o proporie de 15.8% pentru persoanele n varst de
peste 65 ani. Proporia celor de peste 75 de ani care este deja a doua, mai
ridicat decat media UE (6.1%),se ateapt n 2020 o cretere la 12.4%. mbtrnirea
populaiei exercit presiuni din ce n ce mai puternice asupra sistemului de sntate

britanic. La nivel global, starea de sanatate a populatiei s-a imbunatatit considerabil


in decursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in
media Uniunii Europene.
Speranta de viata este estimate la 74,4 ani pentru barbati(73,9ani/Uniunea
Europeana) si 79,3 ani pentru femei (80,2 ani Uniunea Europeana). Rata mortalitii a
fost estimat la: 7.9 la 1 000 locuitori n 2008(8.2/UE).
Rata a mortalitii infantile afieaz o valoare de 6.1 decese la 1 000 de nascui vii in
2008 (media UE /5.4).
Ca si la nivelul celorlalte tari din Uniunea Europeana, principalele cauze de deces
sunt reprezentate de bolile cardiovasculare, cancerul si accidentele inaintea varstei
de 35 ani. NHS este infiintat in principal prin fiscalitate (95%) si prin alte contributii
(5%), in cadrul unui buget global stabilit de catre minister si supus aprobarii
parlamentului. Exist dispozitive bazate pe asigurari legate de un mic sector privat
care a cunoscut un salt rapid n cursul anilor 80 i 90.
Spitalele publice au devenit trusturi spitaliceti, unde autonomia se aplic mai
ales politicii aplicate n materie de personal precum i n materie de negociere a
contractelor de servicii medicale. Ele sunt att n masur s achiziioneze
sau s vnd bunuri imobiliare sau funciare ct i s administreze resursele.
Trusturile negociaz cu cumparatorii de ngrijiri de sntate tarifele i paleta de
servicii de sntate furnizate. Inainte de reforma remuneraia personalului clinic i
nonclinic se decidea la nivel central.
Sistemul de remunerare a generalistilor consta intr-o combinatie complexa intre
onorariu si alocari specific contractului respectiv. In principal remuneratia lor este
constituita de numarul de pacienti inscrisi pe listele lor. Ea este
influenat i de ali factori precum vrsta pacienilor. Anumite servicii
(contracepia i vaccinarea) sunt pltite pe baza de act. Exist i prime de ncurajare,
de exemplu n cazul realizrii unui obiectiv de imunizare.

Puncte Forte si Puncte Slabe.


Puncte Forte
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

impact pozitiv asupra nivelului sanatatii.


Subventionat in mare masura de catre stat, nefiind greu de suportat de catre
populatie)
Medicatia este influentata de necesitate si nu de capacitatea de plata.
Sistem de informare medicala comunitara care functioneaza 24 de ore din 24.
Generalitii i infirmierii i asum responsabilitatea bugetar sub controlul
autoritii sanitare din districtul respective
Se merge pe dezvoltarea unor norme de buna practica medicala.
Cumparatorii urmaresc evoluia practicilor clinice i subiectele controalelor, n
timp ceMinisterul Sntii difuzeaz normele naionale

Puncte Slabe
1.
2.
3.
4.

exista liste lungi de asteptare pentru anumite acte medicale.


Lipsa de stimulente pentru cadrele medicale.
Exista discrepante mari intre listele de asteptare intre regiuni.
Persoanele care doresc sa apeleze la servicii medicale private sunt oblicate sa
contribuie si la NHS.
5.
Sunt liste de asteptare lungi pentru actele medicale considerate de un nivel
mai scazut
6.
Exista spitale din acest sistem, NHS, care au datorii foarte mari.

In concluzie, Politicile sociale pun din ce n ce mai mult accent pe reorientarea


sistemelor de sntate ctre obiective msurabile att n ceea ce privete calitatea
ngrijirilor medicale ct i n ceea ce privete satisfacia utilizatorilor.

BIBLIOGRAFIE

Andrei, Tudorel; Matei, Ani; Andrei, Catalina Liliana; Stancu, Ion.


Socioperformanta reformei sistemului public de sanatate. Bucuresti : Editura
Economica, 2009;
Armeanu, Eduard F.; Basanu, Gheorghe, cond. st. Perfectionarea
managemetului logisticii in sistemul national de sanatate: teza de doctorat.
Bucuresti : ASE, 2011;
Baciu, Violeta ; Adascalitei, Virgil, cond. st. Marketingul in domeniul
serviciilor de sanatate din Romania in contextul integrarii in Uniunea
Europeana : teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E., 2007;
Buretea, Ghiorghita; Bercea, Florian, Cond. St. Posibilitati de perfectionare a
sistemului de finantare si a managementului financiar in domeniul sanitar din
Romania. Bucuresti : ASE, [2004];
Busu, Cristian; Vasilescu, Ion, Cond. St. Optimizarea sistemului de finantare
a serviciilor de sanatate pentru cetatenii europeni: teza de doctorat. Bucuresti
: ASE, 2009;
Chiru, Lelia, dir. proiect. Managementul calitatii serviciilor de sanatate prioritate a politicii sanitare. Bucuresti: A.S.E., 2006;
Chiru, Lelia. Calitatea serviciilor sanitare. In: Revista de comert, v. 7, nr. 5,
p. 16-23, 2006;
Cicea, Claudiu, Dir. Proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor
de sanatate publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului
comunitar european etapa intermediara 2009.
Analiza sistemului de sanatate publica din Romania in realitatea economica
actuala. : raport de cercetare privind proiectul cod CNCSIS - 1839/2008,
contract 798/2009. Bucuresti : A.S.E, 2009;
Cicea, Claudiu, dir. proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor
de sanatate publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului
comunitar european etapa intermediara. Analiza sistemului de sanatate din
Romania in realitatea economica actuala. : raport de cercetare. Bucuresti :
A.S.E, 2011;

Cicea, Claudiu; Borisov, Daniela Liliana; Alexandru, Gheorghe. Investment


in health, invesment in people : modern approaches for efficiency evaluation
and modeling. Bucuresti : Editura ASE, 2012;
Ciurea, Alexandru-Vladimir. Dezvoltarea managementului in organizatiile
sanatatii : Excelenta in serviciile de neurochirurgie. Bucuresti: Editura
Universitara, 2007;
Constantin, Celestin; Turlea, Eugeniu, Cond. St. Sistem integrat de auditare
a fondurilor europene destinate reabilitarii si eficientizarii sistemului sanitar
din Romania. Bucuresti : A.S.E, 2013;
Curta, Anda Ioana. Politici de sanatate in noile state membre ale Uniunii
Europene. Cazul Romaniei. Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana, 2008;
Cristian Vldescu,Vasile Astrstoae, Silvia Gabriela Scntee Un sistem sanitar
centrat pe nevoile ceteanului. Analiza situaiei, Revista Romn de Bioetic, Vol. 8,
Nr. 2, 2010.
www.smruk.org/?p=178
The Romanian Medical Society in the UK