Nume: Iorga Andrei Gabriel

Analiza SWOT a sistemului de sănătate in Romania

La ora actuala, in tara noastra, accesul la serviciile publice medicale este realizat pe principiul
contributive, adica prin plata cotizatiei lunare. Cu toate acestea, exista si persoane cu acces gratuity la
servicii medicale, cum ar fi: copiii, veteranii de razboi cu pensii scazute, persoanele cu handicap si
persoanele care depind de o alta persoana asigurata si fara venit propriu. Accesul la aceste servicii.
.Este cunoscut faptul ca Romania are un deficit de educatie sanitara, ca urmare, aici se intalnesc cele
mai inalte valori ale bolilor aparatului circulator, TBC, boli infectioase. Medicul de familie asigura
asistenta medicala primara, accesul la asistenta spitaliceasca si accesul la medicamente compensate
sau gratuite.Medicii sunt furnizori de servicii medicale si incheie un contract cu CAS-ul. Ministerul
sanatatii asigura si functionarea si coordonarea programelor de sanatate publica.
Accesul gratuit la servicii medicale il au: copiii, persoanele cu handicap, veteranii de razboi și
persoanele dependente de o alta persoana asigurata. Serviciile de tip medical sunt acordate pe baza
contributiei la fondul de sanatate (6,5% salariatul si 7% angajatorul). In baza acestei contributii,
asiguratul beneficiaza gratuit de un pachet de servicii medicale.

Puncte Forte
 Populatia din Romania are acces la serviciile de sanatate , accesul la aceste servicii nefiind influentat de
capacitatea omului de a plati.
 Examinarea critica a finantarii, organizarii si functionarii sistemului serviciilor de sanatate scoate in
evidenta, pe langa neajunsurile sale, si o serie de avantaje. O asemenea perspectiva este extrem de
importanta pentru ceea ce se doreste a fi in viitor asistenta medicala si ea a aparut in ultima vreme
tot mai evidenta in lucrarile de specialitate elaborate mai ales in mediile academice, ale expertilor
si consultantilor occidentali, chemati sa propuna solutii de schimbare.
 Statul finanteaza si organizeaza un sistem al serviciilor de sanatate alcatuit dintr-o retea de
unitati ce sunt proprietate a statului roman. Aceasta retea este administrată de Ministerul
Sanatatii. Bugetul de stat finanteaza sistemul serviciilor medicale, dar si salariile angajatilor
din sistem.
 Infrastructura este bine dezvoltata avand dispensare, policlinici, spitale. Exista reteaua de asistenta
medicala primara (medici de familie) bine organizata in teritoriu, insa nefiind foarte eficienta. Multe
din cazurile ce pot fi rezolvate de medicina promara ajung in spital, incarcand si consumand resurse.

Puncte slabe:

 Medicalizarea excesiva a sanatatii, influentata si de modul de organizare si

conducere a serviciilor, marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate de persoane fara nici o
pregatire manageriala, a redus mult sansele unor abordari intersectoriale, care sa tina seama de toti
factorii cu influenta asupra sanatatii.
 Planificarea rigida, la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda, au sufocat initiativele si
 responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales in adaptarea lor la nevoile sanitare in
schimbare. Modelul centralizat, impunand pe cale administrativa norme si standarde rigide, de multe
ori arbitrare, a impiedicat adaptarea serviciilor la nevoile locale ale populatiei, diferite de la o zona la
alta. Aceste norme au dus la un amestec inefficient abundenta si risipa in unele regiuni si de lipsuri in
altele.
 Subfinantarea serviciilor a determinat intarzieri considerabile in introducerea tehnologiilor noi necesare
diagnosticului sau tratamentului patologiei actuale, generand ulterior  carente grave in asigurarea cu
medicamente si materiale sanitare de uz curent. Toate acestea au descurajat preocuparile serviciilor de
sanatate in domeniul asigurarii si evaluarii calitatii ingrijirilor medicale, element fundamental al
performantei sistemului.
 Lipsa unei politici coerente in domeniul sanatatii dupa 1990 a fost favorizata si de mostenirea unui
deficit in capacitatea de analiza sistematica si de dezvoltare de strategii, in conditiile unei cercetari si
pregatiri insuficiente in domeniul managementului sanatatii publice si al serviciilor de sanitate

Oportunități

 Importuri ale tehnologiei de varf;

 Existenta fondurilor UE si a fondurilor structurale;
 Sanatatea este un domeniu de impact social major, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor
politici;
 Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu cumpetente in sanatate si asistenta
medicala, statuate ca obiective in programul de guvernare;
 Dezvoltarea tehnologiilor;
 Implementarea asigurarilor private de sanatate care are ca o consecinta, benefica, degrevarea sistemului
social de povara crescanda si presiunea tot mai mare la care este supus din partea asiguratilor;
 Integrarea in UE – cresterea competentei si calitatii acutlui medical, posibilitatile
de dezvlotare pe care le poate deschide “turismul” medical, cu consecinte benefice in domeniul sanatatii
si economic pentru locuitorii judetului/municipiului;
 Globalizarea;

Amenințări
 Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate,
mai ales a celui inalt calificat si performant;

 Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitant cu progresul si

diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea asteptarilor acestora si
implicit, la o crestere a cererii de servicii medicale complexe; sistemul de sanatate trebuie sa dispuna de
mecanisme care sa asigure directionarea resurselor financiare in virtutea principiului eficientei;

 Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu competente in

sanatate si asistenta medicala poate avea si consecinte mai putin benefice
 Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate,
mai ales a celui inalt calificat si performant;

 Aparitia pe piata a asigurarilo private de sanatate. In acest sens personalul

profesionist reprezinta o resursa care trebuie protejata, mai ales, avand in vedere tendintele accentuate
de migrare a acestuia spre sectorul privat. Aparitia unui decalj social intre persoanele care isi pot
permite o asigurare suplimentare si persoanele defavorizate

 Integrarea in UE – cresterea costurilor asistentei medicale care poate conduce la cresterea decalajului in
ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate intre populatia cu venituri decente si populatia aflata
sub pragul saraciei;

Recomandari de strategie
 Persoanele varstnice trebuie sa beneficieze de programe si servicii de sanatate adaptate nevoilor lor.
Imbatranirea populatiei va conduce spre o crestere foarte mare, a cheltuielilor publice pentru sanatate.
Trebuie reglementate masuri concrete de asistenta a varstnicilor.

 Implementarea si dezvoltarea de politici si programe de geriatrie si gerontologie, astfel incat sa

mentina varstnicii cat mai mult in stare de de satatate fizica buna.( auz, vaz, mobilitate)

 Populatia din mediul rural trebuie sa aiba acces la servicii medicale diversificate.

BIBLIOGRAFIE

Andrei, Tudorel; Matei, Ani; Andrei, Catalina Liliana; Stancu, Ion. Socioperformanta reformei sistemului
public de sanatate. Bucuresti : Editura Economica, 2009;

Armeanu, Eduard F.; Basanu, Gheorghe, cond. st. Perfectionarea managemetului logisticii in sistemul
national de sanatate: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2011;

Baciu, Violeta ; Adascalitei, Virgil, cond. st. Marketingul in domeniul serviciilor de sanatate din Romania
in contextul integrarii in Uniunea Europeana : teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E., 2007;

Buretea, Ghiorghita; Bercea, Florian, Cond. St. Posibilitati de perfectionare a sistemului de finantare si a
managementului financiar in domeniul sanitar din Romania. Bucuresti : ASE, [2004];

Busu, Cristian; Vasilescu, Ion, Cond. St. Optimizarea sistemului de finantare a serviciilor de sanatate
pentru cetatenii europeni: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2009;

Chiru, Lelia, dir. proiect. Managementul calitatii serviciilor de sanatate - prioritate a politicii sanitare.
Bucuresti: A.S.E., 2006;
Chiru, Lelia. Calitatea serviciilor sanitare. In: Revista de comert, v. 7, nr. 5, p. 16-23, 2006;

Cicea, Claudiu, Dir. Proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de sanatate publica, in
procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar european etapa intermediara 2009.

Analiza sistemului de sanatate publica din Romania in realitatea economica actuala. : raport de cercetare
privind proiectul cod CNCSIS - 1839/2008, contract 798/2009. Bucuresti : A.S.E, 2009;

Cicea, Claudiu, dir. proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de sanatate publica, in
procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar european etapa intermediara. Analiza
sistemului de sanatate din Romania in realitatea economica actuala. : raport de cercetare. Bucuresti :
A.S.E, 2011;

Cicea, Claudiu; Borisov, Daniela Liliana; Alexandru, Gheorghe. Investment in health, invesment in people
: modern approaches for efficiency evaluation and modeling. Bucuresti : Editura ASE, 2012;

Ciurea, Alexandru-Vladimir. Dezvoltarea managementului in organizatiile sanatatii : Excelenta in

serviciile de neurochirurgie. Bucuresti: Editura Universitara, 2007;

Constantin, Celestin; Turlea, Eugeniu, Cond. St. Sistem integrat de auditare a fondurilor europene
destinate reabilitarii si eficientizarii sistemului sanitar din Romania. Bucuresti : A.S.E, 2013;

Curta, Anda Ioana. Politici de sanatate in noile state membre ale Uniunii Europene. Cazul Romaniei. Cluj-
Napoca: Presa Universitara Clujeana, 2008;