• Hepatita Acuta

• Hepatita Cronica
Hepatita • Hepatita Virala A
• Hepatita Virala B
• Hepatita Virala D
• Hepatita Virala C
• Hepatita Virala E
Hepatita Acuta

• Poate fi cauzata de numerosi agenti

• Infectii non virale: Toxoplasma gondii, Leptospira,
Coxiella burnetii
• Infectii Virale: Virusuri hepatice, EBV, CMV, Virusul
Febrei Galbene
• Medicamente: Paracetamol
• Alcool
• Toxice: Alfatoxina, Tetracloura de carbon
• Altele: Sarcina, Insuficienta Circulatorie, Boala
Wilson
Hepatita Acuta
• Majoritatea modificarilor sunt nespecifice
• Hepatocitele prezinta modificari degenerative (balonizare, cresterea
granulatiilor citoplasmatice, vacuolizare), si se necrozeaza
(miscorandu-se si continand corpi eozinofilici Councilman)
• Distructia Maxima este in Zona 3 (aprope de vena centrolobulara)
• Exista 2 extreme:
• Necroza patata sau focala
• Necroza hepatica masiva
Hepatita Acuta
• Poate exista o necroza confluenta limitata cu colapsul retelei de
reticulina, care duce la realizarea unor legaturi in punte (bridgeing)
intre venele centrolobulare si tracturile portale (spatii porte) si intre
tracturile porte.
• Inflitrarea majoritara de limfocite
• Colestaza in zona 3 si incarcarea grasa (evidenta in hepatita alcoolica)
Hepatita Cronica
• In spatiile porte sunt prezente infiltrate inflamatorii celulare cronice
care cuprind: limfocite, plasmocite si uneori folicui limfoizi
• Intensitatea inflamatiei poate varia de la usoara la severa
• Aditional pot aparea:
• Pierdrea definitiei placii de delimitare portala/periportala (hepatita de
interfata)
• Modificare lobulara, necroza litica focala, apoptoza si inflamatie focala
• Necroza confluenta
• Fibroza – care poate fi simpla sau in punte (bridgeing) C-C, C-P, P-P
Hepatita Cronica
• Gradul necrozei si inflamatie (grading) si severitatea fibrozei (stageing)
• Scorul Knodell
• Necroza periportala sau in punte
• Degenerescenta intralobulara si necroza focala
• Inflamatia Portala
• Fibroza
• Scorul Ishak
• Fibroza de la 0 (absenta) la 6 (cirzoa)
• Sistemul METAVIR
• Are 4 grade, rezervat pentru hepatita C
 • Hepatita Virala A
Hepatita • Epidemiologie
virala • Virsulul Hepatitei A
• Manifestari Clinice
• Investigatii
• Diagnostic diferential
• Prognostic
• Tratament
• Profilaxia
Hepatita Virala A
Epidemiologie
• Se intalneste toamna
• Afecteaza copii si adultii tineri
• Transmitere pe cale fecal orala (scoici, apa infectata)
• Aglomeratia si igiena precara favorizeaza infectia
• Au aparut focare si la MSM
• NU exista status de puratator
Hepatita Virala A
Virusul Hepatitei A
• Se intalneste de obicei toamna
• picoRNAvirus
• Un singur serotip, deoarece un singur epitop
este imunodominant
• Se replica la nivelul ficatului si este excretat in
bila si apoi in fecale.
• 2 saptamani anterior debutului bolii, 1
saptmana dupa
• Boala prezinta infectiozitate maxima chiar
inainte debutului icterului
• Particule VHA- microscopie electronica din
fecale
Hepatita Virala A
Manifestari Clinice
• Viremie => Greata si anorexie (multi pacienti se insanatosesc inca din
acest stadiu si raman anicterici)
• Infectia anicterica este mai comuna la copii si confera imunitate pe
viata
• Dupa 1-2 saptamani, unii dintre pacienti devin icterici si concomitent
simptomatologia se amelioreaza
• Persistenta greturilor si varsaturilor => internare in spital
Hepatita Virala A
Manifestari Clinice
• ⬆️Bilirubina => uriniile devin mai hipercrome in timp ce scaunul are o
culoare mai deschisa
• Ficat moderat crescut, splina poate fi palpabila.
• Ocazional se poate observa o limfadenopatie, rash tranzitoriu.
• Boala se incheie in 3-6 saptmana (icterul scade in intensitate)
Hepatita Virala A
Manifestari Clinice
• Uneori exista o bola bifazica cu recrudescenta incterului si a doua faza
mai severa (care este colestatica)
• Exista o crestere a FA > decat a aminotransferazelor
• Boala are un parcurs prelungit de 7-20 saptamani
• Rareori, forma severa cu hepatita acuta, coma hepatica si deces
• Mai comuna la varstinici
Hepatita Virala A
Investigatii
• Biochimie hepatica
• Stadiul Prodormal
• ⬆️AST, ALT => pot ajunge la cateva mii
• Stadiul Icteric
• Bilireubina reflecta nivelul icterului
• AST atinge valoarea maxima la 1-2 zile de la aparita icterului (poate creste pana la
>500UI/L
• FA serica <300UI/L de obicei
• Dupa ce icterul a trecut, ALT, AST pot ramane crecute de la cateva saptamani
pana la 6 luni
Hepatita Virala A
Investigatii
• Teste Hematologice
• Leucopenie cu limfocitoza relativa
• VSH crescut
• Anemie hemolitica Coombs pozitiva sau o anemie aplastica – Foarte RAR
• TP prelungit – In cazurile severe
• Anticorpi Anti VHA
• IgG- comuni in populatia peste 50 de ani
• IgM- indica infectia acuta
• In zonele cu prevalenta crescuta copii peste 3 ani au Ac in urma unei infectii
asimptomatice
Hepatita Virala A
Prognostic
• Majoritatea pacientilor se vindeca complet
• Mortalitatea este de 0,1% la adultii tineri dar creste cu varsta
• Pacientii se pot simti debilitati pentru cateva luni de la remisia
simptomelor (sindrom post-hepatitic)
• Nu evolueaza nicodata spre o hepatita cronica
Hepatita Virala A
Prognostic
• Majoritatea pacientilor se vindeca complet
• Mortalitatea este de 0,1% la adultii tineri dar creste cu varsta
• Pacientii se pot simti debilitati pentru cateva luni de la remisia
simptomelor (sindrom post-hepatitic)
• Nu evolueaza nicodata spre o hepatita cronica
Hepatita Virala A
Tratament
• Nu exista tratament specific
• Repasul si masurile alimentare nu sunt de ajutor
• Nu se interneaza de obicei
• Corticosteroizii nu aduc beneficii
Hepatita Virala A
Profilaxia
• Imunizare activa
• Pacientii care calatoresc frecvent in zone endemice, cei cu boala hepatica
cronica, pacienti cu hemofilie, lucratori cu contact frecvent cu cazuri de
hepatita, se face vaccin VHA inactivat cu formaldehida
• Focarele comunitare pot fi oprite prin vaccinare
• O singura doza produce Ac care presista 1 an, si imunitate pe 10 ani
• Imunizare pasiva
• Imunoglobuline umane normale, daca expunerea la VHA s-a petrecut in mai
putin de 2 sapt anterior. Vaccinul ar trebuie administrat si el
 • Hepatita Virala B
• Epidemiologie
• Virsulul Hepatitei B
Hepatita • Mutatii ale virusului Hepatitei B
• Patogeneza
virala • Hepatia Acuta virala B
• Investigatii
• Prognostic
• Tratament
• Hepatita Cronica virala B
• Investigatii
• Tratament
• Obiective terapeutice
• Agenti antivirale
• Prognostic
Hepatita Virala B
Epidemilogie
• Transmitere verticala
• De la mama la fat
• In timpul nasterii sau imediat dupa nastere
• Rar in utero
• Modalitatea de transmitere obisnuita in toata lumea
• NU se transmite prin alaptare
Hepatita Virala B
Epidemilogie
• Transmitere orizontala
• In mod particular la copii, prin abraziuni minore sau contact apropiat cu alti copii
• Poate supravetiuii pe articole casnice timp indelungat
• Infectia VHB din copilarie este asociata cu nivele inalte de replicarea virala (pana
la 1010UI/mL) => cantitati inalte sunt prezente in volum mic de sange => faciliteaza
contagiunea virala
• Se poate transmite si pe cale IV
• Contact sexual apropiat, mai ales MSM
• Se gaseste in sperma si saliva
Hepatita Virala B
Virusul Hepatitei B
• Viron complet- Particula Dane (42nm)
• Format din miez (core) – 27nm
• Invelis exterior (HBs)- care daca este produs in exces poate exista si ca tubuli de
22nm separat de viron (util pentru Hepatia D)
• Genomul VHB este variabil, in prezent existand 8 genotipuri
• A – Europa de NV, America de nord, Africa Centrala
• B – Asia de SE (China, Taiwan, Japonia)
• C – Asia de SE
• D – Europa sudica, India, Orientul Mijlociu
• E – Africa de Vest
• F – America centrala si de sud, Indiile Americane si Polinezia
• G – Franta si SUA
• H – America centrala si de sud
Hepatita Virala B
Virusul Hepatitei B
• A>C si B>D la tratamentul cu interferon (> = raspunde mai bine)
• Tratamentul cu analogi nucleozidici este la fel de eficient la toate
genotipurile
• Miezul contine
• Proteine core (HBc)
• ADN dublu circular incomplete dublu catenar
• ADN polimeraza si revers transcriptaza
• AgHBe e o proteina formata prin self clivarea prodului genetic pre-
core si este secretat separat de celula
Hepatita Virala B
Virusul Hepatitei B
• Core - HBc
• Pre-Core - HBe
• De suprafata - HBs
• Pre S1 si Pre S2 – leaga VHB de NTCP si faciliteaza intrarea in
hepatocite
• Polimeraza – replicare virala
• Proteina X – activitate transcriptionala si transactivatoare
Hepatita Virala B
Mutatile Virusului Hepatitei B
• Survin la nivelul cadrelor deschise de lectura ale genomului viral
• Apar la HBV cronica (mutatii de toleranta)
• Sau pot fi dobandite prin infectie
• Mutatii ale AgHBs, substitutie a glicinei cu arginina la pozitia 145 => vaccinul nu
mai este eficient
• Anumite genotipuri de VHB (in special D) pot prezenta o mutatie in regiunea pre-
core (se schimba guanozina cu adenozina, se formeaza un codon stop TAG) => nu
se va mai secreta AgHBe => boala AgHBe negativa (se va masura ADN-VHB)
• Mutatii ale ADN polimerazei survin in urma tratamentului cu Lamivudina (antiviral
cu actiune directa)
Hepatita Virala B
Patogeneza
• Pre S1 si Pre S2 se leaga de NTCP (Natrium Taurocolate Cotransporter Peptide), si
viromul patrunde in celula
• ADN dublu catenar este trasnportat in nucleu
• Se realizeaza inchiderea completa a ADN => ADN circular inchis (ADNccc)
• Se realizeaza conversia in ARN mesager
• Sinteza de proteine
• ARN mesager este reconvertit de polimeraza in ADN dublu cicular incomplet
• Cu ajutorul reticului endoplasmatic se produc particule virale care contin tot
continutul
• Se secreta AgHBe separat de viron
• Exista o secretie suplimentara de AgHBs non infectante care ajung in sange
Hepatita Virala B
Patogeneza
• VHB nu este direct citopatic (doar la pacienti imunodeprimati unde niveluri inalte de
replicare pot conduce la toxicitate directa)
• Celulele CD8 specifice VHB recunosc anitgenul viral
• Raspunusl Th1 => clearence viral (IL2, IFN gamma)
• Raspunsul Th2 => infectie cronica si severitatea bolii (IL4,5,6,10,13)
• Persistenta virsului duce la
• Status inactiv, asimptomatic, cronic infectios – raspuns imun celular slab
• Continuarea distructiei hepatocitelor si hepatita cronica – raspuns imun celular puternic
Hepatita Virala B
Patogeneza
• Infectia progreseaza in 4 faze distincte
Faza 1 VHB cronica AgHBe pozitiva
• Faza imunotoleranta / toleranta imuna
• Nivel inalt de replicare virala
• Nu este asociata cu un raspuns imun => nu
exista injurie hepatica
• Se dezvolta un raspuns imun dar nu se stie
de ce nu exista raspuns imun
• Tratamentul nu este indicat dar necesita
urmaire atenta
Faza 2 VHB cronica AgHBe pozitiva
• Faza imunoactiva
• Distructie hepatica
• ALT crescut, nivel crescut de AgHBe
• La unii pacienti face progresia catre Ciroza
• Tratamentul este indicat pentru a reduce
dezvoltarea fibrozei
• Tratametnul poate duce la seroconversie
(AgHBe trece de la pozitiv la negativ)
Hepatita Virala B
Patogeneza
• Infectia progreseaza in 4 faze distincte
Faza 3 VHB cronica AgHBe negativa Faza 4 VHB cronica AgHBe negativa
• Puratator inactiv • La o parte din pacienti se va reactiva odata
• Raspunsul gazdei supreseaza replicarea cu varsta
virala • Nivel de replicare virala crescuta
• Niveluri scazute de ADN-VHB • Absenta AgHBe
• Absenta AgHBe • ALT crescut (flucteza si ne poate induce in
• ALT Normal eroare)
• In cazul unor pacienti AgHBs este eliminat • ADN VHB si ALT trebuie determinate de 4
ori pe an la pacientii cu AgHBe negativ
• Este asociata cu mutatii virale
• Terapia este indicata pentru a preveni
progresia bolii
Hepatita Virala B
Patogeneza
• Carcinomul Hepatocelular se poate dezolta in orice faza, dar este mai frecvent la
pacientii cu nivelee crescute de ADN VHB
• Imunosupresia (de ex chimioterapie), agraveaza toate fazele infectiei cu VHB
• AgHBe negativ, biochimie normala => falsa impresie de securitate => reactivare a VHB
frecventa si mortalitate ridicata
• Toti pacientii care urmeaza sa primesca chimioterapie trebuie sa faca screening
pentru AgHBs, iar cei cu infectie VHB cronica trebuie sa primeasca terapie antivirala
profilactica (tenofovir, encatavir)
• Imunosupresia profunda (ex terapie cu Rituximab) poate duce la reactivarea bolii si la
cei fara orice urma de VHB, iar la cei cu expunere este necesara luarea in conisderare
a terapiei profilactice sau monitorizarea
Hepatita Virala B
Patogeneza
Antigene Anticorpi

AgHBs - apare intre 6 saptamani Anti-HBs – apar tardiv si indica

si 3 luni dupa o infectie acuta si
apoi dispare
AgHBe – creste precoce si
disapre rapid
imunitate
Anti-HBc – sunt primii care apar, iar
titruri crescute sugereaza o replicare
virala acuta si continuua
IgM Anti HBc pot fi unicul indicator
pentru o infectie (AgHBs si AgHBe
negativi, Anti HBs negativ)
Anti-HBe – apar dupa Anti-HBc si
indica o scadere a infectiozitatii
(seroconversie)
Hepatita Virala B
Caracteristici ale infectiei acute cu Hep B
• La multi pacienti infectia este subclinica
• Daca este dobandita perinatal, nu exista simptome de hepatita acuta, dezvoltandu-se
ca o infectie cronica
• La adulti infectia acuta este obisnuita, iar in final 99% din pacienti elimina virusul
• Scenariul clinic este asemantor cu VHA
• In plus poate fi obervat un tablou clinic asemanator bolii serului
• Eruptii (urticarie sau rash maculopapular)
• Poliartrita care afecteaza articulatiile mici in 25% din cazuri
• In perioada prodormala
• Febra este obisnuita
• Manifestari extrahepatice mediate prin complexe imune precum arterita si glomerulonefrita pot fi
intalnite
Hepatita Virala B
Investigatii
• Initial se cauta AgHBs, daca este prezent => se efectueaza un profil viral complet
• In infectia acuta, AgHBs poate fi eliminat rapid, AcHBc IGm au valoare diagnostica
(trebuie testat si pentru AgHBs si AcHBc)
• ADN VHB este cel mai sesibil indicator al replicarii virale
Hepatita Virala B
Prognostic (Hep B acuta)
• Majoritatea pacientilor se recupereaza complet
• Insuficieta hepatica acuta se dezvolta pana la 1% din cazuri
• Unii pacienti dezvolta hepatita cronica, iar prognosticul depinde in principal de varsta
pacientului
Hepatita Virala B
Tratament (Hep B acuta)
• In principal simptomatic
• Trebuie monitorizati markerii VHB
• Experti au sugerat folosirea encantavir sau tenofovir in cazurile cu
• Persisteta AgHBe peste 12 saptamani
• La pacientii cu suferinta clinica exprimata
• Profilaxia
• In tarile care nu isi vaccineaza toti cetatenii, profilaxia se face prin evitarea factorilor de risc (sex
protejat, folosirea unica a acelor de seringa)
• Infectiozitatea maxima e prezenta cand AgHBe si/sau ADN VHB sunt prezenti
Hepatita Virala B
Tratament (Hep B acuta)
• Imunizarea
• Vaccinarea este obligatorie in majoritatea tarilor dezvoltate
• Tarile care nu au o regula universala de vaccinare, se vaccineaza grupele cu risc inalt
• Personal Sanitar
• Membrii echipajelor de urgenta si salvare
• Lucratorii de pumpe funebre
• Personal care imbalsameaza
• Copiii din zone de risc crescut
• Persoanele cu hemofilie
• Pacientii din anumite unitati psihiatrice
• Pacientii cu BRC/din unitatile de dializa
• Calatorii pe termen lung
• MSM
• Prostituate
• Utilizare de droguri injectabile
• Adulti - 500UI (IgHB); Copii 200 UI; Vaccinarea se face i.m. in alt loc
Hepatita Virala B
Tratament (Hep B acuta)
• Imunizarea
• Vaccinarea este obligatorie in majoritatea
tarilor dezvoltate
• Tarile care nu au o regula universala de
vaccinare, se vaccineaza grupele cu risc inalt
•
Personal Sanitar
•
Membrii echipajelor de urgenta si salvare
• Lucratorii de pumpe funebre
• Personal care imbalsameaza
• Copiii din zone de risc crescut
• Persoanele cu hemofilie
• Pacientii din anumite unitati psihiatrice
• Pacientii cu BRC/din unitatile de dializa
• Calatorii pe termen lung
• MSM
• Prostituate
• Utilizare de droguri injectabile
• Adulti - 500UI (IgHB); Copii 200 UI; Vaccinarea
se face i.m. in alt loc
• Imunizare activa cu vaccin recombinat,
insertia in drojdie a unei plasmide ce contine
AgHBs
• Dozare (0,1,6 luni) in deltoid
• Se vaccineaza si cei imunodeprimati sau peste
50 de ani, si se masoara la 7-9 luni de la doza
initiala nivelul de Ac. Rapelul poate fi necesar
dupa aprox 3-5 ani.
• Verificare nivelurilor Ac anterior imunizarii nu
este cost-eficient
Hepatita Virala B
Hepatita Cronica B
• In urma unei infectii actue VHB, 1-10% din pacienti nu vor elimina virusul si vor
dezvolta hepatita B cronica
• Investigatii
• Crestere moderata a aminotransferazelor, dar exista si infectie cu aminotransferaze normale (este obisnuita)
• Bilirubina este normala
• AgHBs si ADN HVB, uneori cu AgHBe
• Histologic
• De la aproape normal (cateva limfocite si hepatita de interfata)
• La ciroza avansata
• Coloratie HE, AgHBs confera citoplasmei un astept de sticla mata (se poate pune in evidenta si cu coloratie cu Orceina sau IHC)
• AgHBc poti fi pusi in evidenta prin IHC
Hepatita Virala B
Tratamentul Hepatita Cronica B
• Criterii terapeutice similare AgHBe + sau –
• Sunt utilizare 3 criterii
• Nivelul Seric ADN VHB
• Nivelurile serice de ALT
• Gradul si stadiul histologic
• Evaluarea non invaziva a fibrozei hepatice a inlocuit biopsia hepatica
• Pacientii cu
• Necroinflamatie moderata sau severa si/sau fibroza hepatica cu ADN VHB > 2.000 UI/mL si/sau ALT
peste nivelul normal, primesc tratament (Varsta si co-morbiditatile pot afecta decizia terpeutica si
med utilizat)
• Ciroza persistenta, indiferent de nivelul ALT sau ADN-VHB. (Pacientii cu ciroza decompensata pot fi
tratati cu agenti antivirali orali, dar transplantul poate deveni necesar
Hepatita Virala B
Tratamentul Hepatita Cronica B
• Obiective Terapeutice
• Prevenirea progresiei bolii si ideal, eliminarea AgHBs
• Interferon – imunostimulator care induce un raspuns imun; conduce la o remisie prelungita dupa intreruperea terapiei
• Nucletoidele orale – surpima replicarea virala si sunt utiliate pentru intervale lungi de timp
• Pacientii care primesc agenti antivirali pe termen lung, fibroza poate regresa, chiar si cei cu ciroza se pot
recupera si pot pierde orice forma de fibroza
Hepatita Virala B
Tratamentul Hepatita Cronica B
• Agenti Antivirali: Interferon, encatavir, tenofovir
• Interferon pegylat alfa 2a (180ug /saptmana s.c)
• La pacientii cu AgHBe pozitiv si boala activa (cei cu genotip A si B raspund cel mai bine)
• O parte din pacienti pierd AgHBe si ajung la forma inactiva a bolii, iar la cativa ani de intreruperea tratametnului pierd si
AgHBs
• Pacientii Tineri cu Aminotransferaze crescute, si ADN HBV <7000UI/mL raspund cel mai bine la tratament
• Pacientii cu HIV concomitent raspund slab
• Pacientii cu ciroza nu ar trebuie sa primesca tratament
• Raspunsul poate fi evaluat dupa 3 luni daca scade nivelul de AgHBs (daca nu scade, se intrerupe trat cu IFN)
• La pacientii cu AgHBe negativ, se foloseste o perioada limitata (uneori se foloseste)
• Efecte Secundare
• Boala asemnatoare atacului acut de gripa, cu aparitia simpomelor la 6-8 ore de la prima injectie
• Dispar la administrarile ulterioare
• Stare de rau si mialgii sunt obisnuite
• Pot apare si depresia, pierderea reversibila a parului, supresia medulara si infectii
Hepatita Virala B
Tratamentul Hepatita Cronica B
• Terapia Antivirala Orala – encatavir, tenofovir • Atat AgHBe – cat si + raspund la fel de bine
• Toti pacientii complianti raspund cu o descrestere • Supresia virala pe termen lung a dovedit o supresie
a ADN VHB la niveluri nedetectabile si o reducere a a fibrozei, chiar si la pacienti cirotici
inflamatiei hepatice • Pentru medicamentele noi (gen 3) nu se dezvolta
• Factori predicitivi pentru raspuns sustinut la tratamentul pentru rezistenta (rar)
Hepatita Cronica B
• Durata Scurta a bolii • Lamivudina este predispusa la rezistenta si nu mai
• Transaminaze crescute este recomandata in prezent
• Boala hepatica activa (usoara spre moderata) • Un numar mic de pacienti dezolta un raspuns imun
• Niveluri scazute de ADN VHB pentru a elimina AgHBe si un numar si mai mic la
• Absenta Imunosupresiei pierderea AgHBs
• Sexul Feminim
• Dobandirea in viata adulta
• Tratament indelungat, toata viata
• Virus Delta Negativ
• Rapiditatea raspunsului la terapie orala
Hepatita Virala B
Tratamentul Hepatita Cronica B
• Terapia combinata nu este utila
• Encantavir si tenofovir sunt de electie, au putine
reactii adverse
• Se afla in evaluare noi tratamente
• Polimeraza ca tinta
• Cresterea raspunsului imun
• Prognostic Infectie Cronica VHB
• Foarte variat
• instalarea cirozei=> prognostic nefavorabil
• Carcinomul Hepatocelular este o asociere frecventa,
supravegherea pentru HCC trebuie facuta si cand ADN
VHB este negativ, la cei care inca au AgHBs sau sunt
negativi prin terapie
• Incidenta HCC a fost redusa prin vaccinarea copiilor
Hepatita Virala D

• Particula ARN incompleta, inclusa intr-un invelis

AgHBs
• Nu este capabil singur de replicare, dar este activat
de prezenta VHB
• Mai comun in Europa de Est
• Se poate dezolta ca
• Coinfectie
• Suprainfectie
Hepatita Virala D
Coinfectie
• Imposibil de distins intre VHD si VHB clinic, dar se poate prezenta ca o crestere bifazica a
transaminazelor serice
• Dg este confirmat de prezenta Ac anti VHD IgM in prezenta Ac anti HBc IgM
• IgM anti delta apar la 1 saptmana si dispar dupa 5-6 saptamana (ocazional 12), atunci cand seric se
gasesc Ac Anti VHD IgG
• ARN VHD este un marker precoce de infectie
• Infectia poate fi tranzitorie dar cursul clinic este variabil
Hepatita Virala D
Suprainfectia
• Se prezinta ca un puseu acut al unei infectii latente cronice VHB
• O crestere serica a AST sau ALT poate fi singurul indicator de infectie
• descoperirea ARN VHD sau Ac anti VHD IgM impreuna cu Ac anti HBc IgG
• Sinteza activa de ADN VHB este redusa de suprainfectia delta, iar pacientii sunt negativi pentru AgHBe,
cu ADN VHB scazut

• Insuficienta heptica acuta poate surveni in ambele timpuri de infectie dar este mai comuna la co-infectie
• ARN VHD se poate gasi in infectia VHD acuta sau cronica
Hepatita Virala D
Hepatita Cronica D
• Relativ rar intalnita
• Vindecarile spontante sunt putin frecvente
• 60-70% din pacienti vor dezolta ciroza mai repede decat in monoinfectia VHB
• 15% din cazuri, este rapid prograsiva si paceintii vor dezvolta ciroza in decrusul a cativa ani
• Anticorpi anti-delta la un pacient cu AgHBs pozitivi
• Poate fi confrimat prin gasirea ARN VHD in ficat sau in ser (PCR)
• Tratament
• Tratamentul pacientilor cu boala hepatica activa (nivel crescut de ALt si/sau inflamatie prezenta in biopsie) se face cu
interfecton pegylat alfa 2a pentru 12 luni, dar ratele de raspuns sunt foarte scazute
 • Hepatita Virala C
• Epidemiologie
• Virsulul Hepatitei C
Hepatita • Manifestari Clinice
virala • Investigatii
• Tratament
• Prognostic
• Hepatita Cronica Virala C
• Patogeneza
• Manifestari Clinice
• Investigatii
• Tratament
• Agenti antivirali
Hepatita Virala C
Epidemiologie
• Mai des intalnita in europa sudica, africa
• Cea mai mare incidenta in Egipt, unde se face tratamentu parenteral cu antimoniu pentru
schistosomiaza
• Se transmite prin sange si produse de sange, fiind comun pacientilor cu hemofilie tratati inainte
screeningului sangelui
• Incidenta in randul utilizatorilor de droguri IV este crescuta
• Rata scazuta de infectie in grupuri de risc: MSM, Prostituate si pacientii cu ITS-uri, sugereaza rolul limitat
al transmiterii sexuale
• Transmiterea verticala este rara (5%)
• Transmiterea prin contact apropiat este extrem de rar
• In 20% din cazuri nu este cunoscut modul de transmitere
Hepatita Virala C
Virusul Hepatitei C (VHC)
• ARN monocatenar din familia Flaviviridae