Hepatita virală B

Hepatita virală B acută (HVB) este o maladie infecţioasă acută sau cronică determinată de
virusul hepatic (VHB), care face parte din grupul cu transmitere parenterală, manifestându-se
clinic prin 3 sindroame: dispeptic, astenic, artralgic; precum şi afectarea altor organe şi sisteme,
însoţite frecvent de icter, uneori cu evoluţie fulminantă.
Etiologie
• Hepatita virală B acută este deterinată de virusul hepatic B.
• Virusul hepatic B face parte din familia Hepadnaviridae, genul Orhohepadnavirus.
Markerii de diagnostic ai infecţiei cu virusul hepatic B
• AgHBs – infecţia acută sau cronică cu VHB-marker precoce
• AgHBe – marker al infecţiei cu VHB-semn de infecţiozitate crescută
• ADN-VHB – prezenţa VHB
• Anticorpi anti-HBs –HVB în antecedente, imunitate
• Anticorpi anti-HBc total – infecţie cu VHB acută sau cronică
• Anticorpi anti-HBc –IgM- în titru crescut – infecţia acută cu VHB, sau cronică
• Anticorpi anti HBe – infecţie cu VHB acută, apar după 1-2 săpt. de la dispariţia AgHBe,
sau infecţie cronică activă
Epidemiologie
• Antroponoză (termen colectiv pentru bolile infecțioase cu agenți patogeni, singura
gazdă naturală a căreia este omul).
• Agentul cauzal la bolnavi poate fi izolat din toate secreţiile biologice, dar important este
sângele şi derivatele lui.
• Ca focar de infecţie:
 Bolnavii de hepatită virală B
 Purtătorii cronici de virus B
 Bolnavii de hepatită cronică cu HBsAg, cu ciroză hepatică şi
posthepatică B
 Hepatocarcinom primar cu HBsAg
Cai de transmitere
• Parenteral (percutanat, intravenos, intramuscular, subcutanat)
• Perinatal (transplacentar – 5-10%, intranatal – 90-95%, postnatal – 5-10%)
• Sexual
• Receptivitate înaltă
• Morbiditatea ridicată la copii în primul an de viaţă
• Sezonul – nu este caracteristic
• Imunitate – pe viaţă
Tabloul clinic al HVB
perioadele formei tipice
• Perioada de incubaţie 45 - 180 zile (medie 2-4 luni)
Caracteristic pentru perioada de incubaţie:
Lipsa semnelor clinice, dar la sfârşitul acestei perioade are loc: creşterea activităţilor ALAT şi
ASAT, şi determinarea HBsAg+, HBeAg+, ADN-HBV+.
• Perioada preicterică 5-7 zile (2-3 săptămâni)
 • Perioada icterică (3-4 săptămâni)
• Perioada de convalescentă (2-3 luni şi mai mult)
HVB
Perioada preicterică mai frecvent 5-7 zile (poate fi şi 2-3 săptămâni)
• Debut preponderent (65%) treptat
• La 1/3 din bolnavi febra nu apare din primele zile de boală
• Sindrom astenovegetativ (>60%)
• Sindrom dispeptic (30-50%)
• Artralgic (13-20%)
• Vome (35-37%)
• Erupţii alergice (8-9%)
• Dureri abdominale (50%) în subrebordul drept fără nici o localizare.
• Hepatomagalie (>50%) de consistenţă dură.
• La sfârşitul perioadei:
• Urini hipercrome (68%)
• Scaune acolice (38%)
• SCV
• Bradicardie
• T.A. micşorată
• Tonurile cordului asurzite
• Suflu sistolic, extrasistolii
• Din partea altor organe şi sisteme
• Pancreatita, nefrita interstiţială
• Manifistări neurologice.
Perioada icterica
• Icterul creşte treptat timp de 5-7 zile, rareori în 2 săptămâni, după intensitate poate fi
diferit. Se menţine 3-4 săptămâni şi mai mult.
• Starea generală nu se ameliorează, la majoritatea bolnavilor cresc semnele de
intoxicaţie.
• Scade pofta de mâncare (68%)
• Vome, greţuri (25%)
• Subfebrilitate (≈1/3 cazuri)
• Dureri abdominale (10-15%)
• Erupţii alergice (7,8%)
• Erupţii hemoragice
• Hepatomegalie (96-100%), mai pronunţată ca la adulţi
• Splenomegalie (13-15%), mai frecvent ca la adulţi
Date paraclinice
• Creşte activitatea transaminazelor hepatice
• acolie (oprirea sau scaderea secretiei biliare)
• Hiperbilirubinemie – pe contul fracţiei conjugate
• Proba cu timol (patologia hepatica poate fi detectata in stadii incipiente, cand primele
simptome nu au aparut inca) normală sau puţin crescută
 • Indicele cu protrombină scade (PT-evalueaza activitatea factorilor implicati pe
calea “extrinseca” si “comuna” a coagularii)
• Fibrinogenul scade
• În ser se determină markerii serologici:
 HBsAg+
 anti HBcor IgM +
 HBeAg +
Perioada de convalescenţă în HVB durează 2-3 luni şi mai mult
• Starea generală satisfăcătoare
• Acuze nu sunt
• Icter nu este
• Hepatomegalie (≈50%)
• Hiperfermentemie (2/3)
• Scaune colorate normale
• Markerii serologici:
 Anti HBcor+
 Anti HBe+
 Anti HBs+
Consecinte
1. Însănătoşire
2. Hepatomegalie posthepatică
3. Hiperbilirubinemie posthepatică
4. Purtător de HBs Ag
5. Hepatită cronică
6. Ciroză hepatică

Forme clinice

1. Forma uşoară a hepatitei virale B:

• Sindrom de intoxicaţie – slab pronunţat
• Temperatura corporală – normală sau febrilă
• Icter moderat
• Hepatomegalie moderată
• Bilirubinemie totală 85 mkmol/l
• Indexul cu protrombin- normal
2. Forma medie a hepatitei virale B:
• Sidromul de intoxicaţie – moderat (apatie, anorexie, vome, inapetenţă, somnolenţă)
• Febră moderată crescută
• Icterul pronunţat
• Hepatomegalia moderată
• Indexul cu protrombin scade 60-70%
3.Forma grava
• Debut acut
• Perioada preicterică 2-3 zile
 • Semne de intoxicaţie – pronunţate (apatie, nelinişte, afecterea somnului, ameţeli,
anorexie, vome, etc.)
• Febră – 39-400C
• Icter –pronunţat, repede creşte
• Hepatomegalie
• Splenomegalie
• Erupţii hemoragice
Date paraclinice
• Bilirubina> 200 mkmol/l
• Indicile cu protrombin ↓– 50-60%

Forma fulminantă. Tablou clinic

1. Debut acut
2. Perioada preicterică scurtă – 3-5 zile
3. Semnele de intoxicaţie pronunţate
4. Afectări neuro-psihice
5. Varsaturi repetate, cu “zat de cafea”
6. Anorexie
7. Dureri abdominale
8. Meteorism
9. Febră
10. Tahicardie
11. Sindrom hemoragic
12. Icterul este pronunţat şi creşte repede
13. Miros hepatic (faetor hepatica= miros de “ficat crud”)
14. Micşorarea ficatului (rebord gol)
15. Respiraţie toxică
16. Anurie
17. Hiperbilirubinemie>200 mkmol/l
18. Indexul cu protrombin scade sub 20%
19. Fibrinogenul,ß- lipoproteidele, proba cu sublimat scad
20. Activitatea transaminazelor scade
21. Markerii serologici: HBs Ag+, HBe Ag+, anti HBcIgM+, antiHBeIgM+(-), anti HBs IgM+(-)

Hepatita virală D (HVD)

Etiologie: virus cu ARN (defectiv)

Epidemiologie – calea de transmitere:
– Parenterală – frecvent
– Perinatală – rar.
În tabloul clinic - 2 variante de evoluţie:
– Coinfecţia
– Suprainfecţia
Coinfectia
• Frecvent la copii sugari
• Forme grave şi fulminante (la sugari 60-70%)
• Decurge în 2 faze (25%). Aspect bifazic (clinic şi biochimic). Evoluţie ondulantă.
• Perioada de convalescenţă este mai îndelungată ca în HVB
• Letalitatea crescută
• Cronicizare este mai frecventă ca în HVB
Suprainfectia HVD
• Apare la bolnavii purtători de HBsAg sau în cazul când virusul hepatic D se suprapune
unei infecţii cronice cu virusul B
Se dezvoltă frecvent:
 Forme grave şi fulminante
 Evoluţie ondulantă
 Durata icterului de la 2-3 săptămâni până la 2-5 luni
 Ascită
 Cronicizare cu risc crescut de ciroză hepatică
Diagnosticul HVD
Determinarea în serul sanguin:
Markerii infecţiei cu HVB:
 HBsAg,
 HBeAg,
 Anti-HBcor IgM
 ADN-HBV
Markerii infecţiei cu HVD:
• Anti-HVD IgM
• ARN-HVD
HEPATITA VIRALA C
Etiologie – ARN – virus
 Virusul este:
- Slab imunogen
- Schimbă structura
 Calel de transmitere:
- Parenteral
- Perinatal
 Se întâlneşte în toate vârstele.
 Forme clinice:
- subclinice
- manifeste (1/3 cazuri):
 icterică ≈3-17%
 anicterică ≈ 80- 90%
 Se manifestă frecvent:
- forme uşoare şi medii
- evoluţie ondulantă
- formă colestatică
  Hepatită cronică - 50-80%

Tratament

Tratament nemedicamentos Forma uşoară Forma medie Forma gravă

Regimul zilei Regim parţial Repaus la pat 5-7 zile, Repaus la pat 1,5-2
liber în perioada apoi parţial liber săptămîni, apoi
acută a bolii parţial liber
Supravegherea scaunelor În caz de constipaţie - clismele evacuatoare
Terapia de detoxifiere Perorală: apă minerală plată, ceaiuri, compoturi, sucuri de fructe şi
legume servite la temperatura camerei – de la 1 pînă la 2 litri
conform vîrstei

Tratament medicamentos
Forma uşoară Forma medie Forma gravă
Multivitamine şi 14 zile 20-25 zile 30 zile şi mai mult
substanţe minerale
Terapia de Nu sunt Perfuzii i.v – gluco-saline Perfuzii i.v
detoxifiere indicate (raportul 3:1) cu Glucoză cu soluţii de Glucoză
5-10%, Sol.Clorură de 5-10%, Sol.Clorură de sodiu
sodiu 0,9%, 0,9% Lactosol, Trisol şi Dextran
Ringer lactat 40 10ml/kg, Hepasteril.

Hemostatice Nu sunt Nu Etamsilat 10-15 mg/kg/zi divizată

(în prezenţa şi indicate sunt indicate în 3 prize, i/m
sidromului vitamina К
hemoragic) timp de 3-4 zile

Preparate antivirale
• Interferon moderni din grupul IFN-alfa 2a:
- roferon A (la Roche)
• Interferon moderni din grupul IFN-alfa 2b:
- intron A, Realdiron, Reaferon, Viferon
• PEG-interferon (la Roche)
• Pegintron (PEF-IFN alfa 2a)
• Viekirax și Exviera, folosite în tratamentul fără interferon al hepatitei cronice