Sunteți pe pagina 1din 107

HEPATITELE VIRALE

(PRIMARE) ACUTE LA
COPII
Hepatitele virale reprezintă un
grup de maladii infecţioase,
antroponoze, cauzate de diferite
virusuri hepatotrope cu diferit
mecanism de transmitere
TIPURILE DE HEPATITE VIRALE
 La moment sunt cunoscute virusurile hepatitice A, B,
C, D, E, F, G, TTV şi SeN-V

 Majoritatea din ele au mecanism de transmitere


predominant parenteral

 Hepatita virală A şi E au mecanism de transmitere


predominant fecal-oral
Clasificarea clinică a hepatitelor
virale

După etiologie: A, B, C, D, E, F, G, TTV şi SeN-


Virusuri
DUPĂ FORMĂ:
I. Tipică II. Atipică
1. Icterică 1. Anicterică
A . Cu sindromul de
colestază A. Frustă
B. Colestatică
B. Subclinică
C. Inaparentă
D. Portaj
DUPĂ SEVERITATE:
1. Uşoară
2. Moderată
3. Severă
4. Foarte severă
(fulminantă, necroza hepatică acută)
DUPĂ EVOLUŢIE:
1. Acută (până la 3 luni)
2. Trenantă (4-6 luni)
3. Cronică (cu grad de activitate)
A. Activitatea absentă
B. Activitatea minimă
C. Activitatea moderată
D. Activitatea severă
4. CIROZĂ HEPATICĂ DE ETIOLOGIE VIRALĂ
A. Micronodulară
B. Macronodulară
C. Mixtă

5. Carcinom hepatic
HEPATITA VIRALĂ A LA COPII (HVA)

 Hepatita acută virală de tip A (HVA) este o


boală infecţioasă contagioasă, produsă de
virusul hepatitei A, manifestată clinic prin
fenomene generale infecţioase, hepatice şi
digestive însoţite sau nu de icter, cu evoluţie
autolimitantă cel mai des benignă, fără
cronicizare.
HEPATITA VIRALĂ A LA COPII (HVA)

• Agentul etiologic virusul hepatitei A (VHA)


• VHA conţine ARN fara anvelopa şi face parte
din Familia Picornaviridae
• Modul de transmitere predominant fecal – oral
• Perioada de incubaţie - 15-50 zile (30 zile)
• Circa 80 % din cazuri sunt asimptomatice
• Nu evoluează în forme cronice
• Anticorpii (anti-HAV IgG) care apar în urma
infecţiei conferiră o imunitate protectivă pentru
toată viaţa
STRUCTURE OF
EPIDEMIOLOGIA HVA
 Hepatita virală A se
manifista:
sporadic, sub forma de epidemii şi
endemo-epidemic

 Frecvent se îmbolnăvesc copiii >70%

 Vârsta mai afectată – copii de la 3-10


ani

 Sugarii aproape ca nu se îmbolnăvesc


(f.rar)
 Sursa de infecţie – bolnavul cu forme
icterice, cu infecţii asimptomatice

 Transmiterea: fecal – orală

 Caleade transmitere: contact direct –


habitual, alimentar, hidric

 Sezon: toamna – iarna

 Imunitateapostinfectie este solida, mai


probabil pe viaţă.
PATOGENIA HVA
cu virusul HVA pe cale orală şi
 Infectarea
pătrunderea lui în ficat prin vena portae

 Pătrunderea şi replicarea virusului HVA în


hepatociţi

 Apariţia
leziunilor hepatice cu mărirea
permiabilităţii membranei hepatocitelor

 Sindromul de citoliză
 Viremie scurtă

 Formarea complexelor imune

 Apariţia precoce de anticorpi anti-HAV (IgM şi


IgG)

 Eliminarea virusului HVA şi autoantigenelor

 Însănătosirea
cu regenerarea ţesutului hepatic în
8-12 săptămâni (rar 6-8 luni)
HEPATITA VIRALĂ
TIP A

Tipica Atipica
5-10% 90-95%

 Icterică  Anicterică
 Frustă
 Subclinică
 Inaparentă
EVOLUŢIA HVA
 Forme uşoare (>50%)
 Forme medii (35%)
 Forme grave (1-3%)
 Forme fulminante (în exclusivitate)
 Insănătoşire completă
 Evoluţie trenantă
 Cronicizare – nu este
PERIOADA DE INCUBAŢIE:
 HVA – 7 - 50 zile (25-30)

 HVE – 14 - 60 zile

 HVB – 48-180 zile (3-4 luni)

 HVC – 26-80-140 zile (6-8 săptămâni)

 HVD – coinfecţie: 50-120-180 zile (3-4 luni)


suprainfecţie: 30-60 zile
ÎN HV SUNT 4 PERIOADE CLINICE
Forme tipice: Forme atipice:

 Preicteric  Prodromală
 Icteric  De stare
 Posticteric  De declin
 De convalescenţă  De convalescenţă
HEPATITA VIRALĂ A LA COPIL

Perioada preicterică (de prodrom)


durată scurtă – 2-5 zile

 Anamneza epidemiologică caracteristică


 Debut acut (~80%) “pseudogripal”
MANIFESTĂRI CLINICE HAV
 Febră 38-390C
 Mialgii
 Catar respirator superior
 Sindrom astenovegetativ
 Sindrom dispeptic (inapetenţă, greţuri, vărsături,
modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive)
 Sindrom dolor (durere în hipocondru drept, abdominale
fără localizare concretă, sub formă de accese)
 Hepatomegalie
 Urini hipercrome (la sfârşitul perioadei preicterice)
 Scaune acolice (la sfârşitul perioadei preicterice)
DATE PARACLINICE

 Transaminazemia (ALAT, ASAT; ş.a.)


 Proba cu timol crescută

 Markerii serologici anticorpi anti-HAV IgM şi


ARN-HAV prin PCR (reacţia de polimerizare
în lanţ).
HEPATITA VIRALĂ A LA COPIL
PERIOADA ICTERICĂ DURATA – 2-4
SĂPTĂMÂNI
 Anamneza epidemiologică caracteristică (contact, sezon,
vârstă)
 Apariţia icterului care creşte repede- 1-2 zile (icterul
sclerelor, tegumentelor, mucoasei cavităţii bucale) se
menţine 7-14 zile
 Starea generală odată cu apariţia icterului se ameliorează

 Temperatura corporală normală

 Hepatomegalia – 96-100% (mai accentuată ca la adulţi)

 Splenomegalia – 15-30% (mai des întâlnită ca la adulţi)

 Urini hipercrome

 Fecale acolice
DATE DE LABORATOR
 Hiperfermentemie
 Hiperbilirubinemie (fracţia conjugată)

 Fracţia cu timol crescută

 Markerii serologici anti-HAV IgM şi ARN-VHA prin


PCR
HEPATITA ACUTĂ A LA COPIL
PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ DUREAZĂ – 2-3
LUNI
 Acuze nu sunt
 Starea generală satisfăcătoare
 Ficatul se micşorează
 Probele hepatice se normalizează
 Proba cu timol rămâne la valori crescute
 Markerii serologici: anti HAV IgG
 La o parte din bolnavi se determină:
 Slăbiciuni
 Dureri abdominale
 Ficat mărit
 Disproteinemie
 Mărirea ALAT, ASAT
MANIFESTĂRILE CLINICE ÎN HEPATITA VIRALĂ A LA COPII
CONFORM GRAVITAŢII BOLII

Criteriile Forma uşoară Forma medie Forma gravă


Moderat Foarte pronunţat, cu
Sindromul toxic Slab pronunţat apariţia icterului poate
să progreseze
Foarte pronunţat, cu
Sindromul digestiv Slab pronunţat Moderat apariţia icterului poate
spori

Icterul
De la moderat pînă la
Moderat Foarte pronunţat
pronunţat

Pînă la 5 cm sub de Foarte pronunţată (se


Moderată, la palpare rebordul costal, dur- asociază cu
Hepatomegalia elastic, sensibil elastic, dureros splenomegalie), dură,
moderat foarte dureroasă

Sindromul hemoragic Erupţii hemoragice,


Absent hemoragii nazale,
Absent echimoze pe piele, etc
MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICE ALE FORMEI
COLESTATICE ÎN HEPATITA VIRALĂ A LA COPII
CRITERIILE CLINICE

 Icterintens şi persistent (30-40 zile şi mai


mult)
 Prurit

 Semne de intoxicaţie slab pronunţate sau


moderate
 Subfebrilitate

 Hepatomegalie moderată

 Urini hipercrome

 Scaune acolice
MANIFESTĂRILE PARACLINICE ALE FORMEI
COLESTATICE ÎN HEPATITA VIRALĂ A LA COPII
CRITERIILE PARACLINICE
 Bilirubina
comună – crescută considerabil,
preponderent pe contul fracţiei conjugate

 ALAT, ASAT moderat crescute

 Colesterolul,fosfataza alcalină şi B-lipoproteidele -


valori crescute
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Perioada preicterică:

 IRV

 Apendicita

 Colecistita

 Pancreatita

 Toxiinfecţia alimentară
 Helmintiaze
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Perioada icterică:
 Hepatită virală secundară (mononucleoză infecţioasă,
enterovirală, infecţia cu citomegalovirusuri
 Hepatită bacteriană secundară (leptospiroza, febra tifoidă,
sepsis)
 Hepatită în helmintiaze
 Hepatită toxică
 Colecistită
 Angiocolecistită
 Icter mecanic (atrezia căilor biliare)
 Hepatită congenitală
VOLUMUL EXAMINĂRILOR ÎN HEPATITELE VIRALE

1. Analiza biochimică a sângelui


2. Markerii serologici ai HV
3. USG organelor interne
4. Hemoleucograma
5. Urinograma
ANALIZA BIOCHIMICĂ A
SÂNGELUI

 Bilirubina fracţionată
 Activitatea ALAT

 Activitatea ASAT

 Indicile cu protrombină

 Proba cu timol

 Fosfataza alcalină

 Colesterolul
FORME ATIPICE ÎN HEPATITELE VIRALE
FORMA ANICTERICĂ (40-50% ÎN EPIDEMII CU
HVA)
DURATA 1-2 SĂPTĂMÂNI

Tabloul clinic este similar cu perioada preicterică în HV


 Debut acut

 Febră moderată

 Astenie, slăbiciuni

 Tulburări digestive (anorexie, vome, greţuri)

 Hepatomegalie dureroasă

 Hipercromie urinară discretă

 Creşterea enzimelor hepatice serice: ALAT, ASAT

 Testul cu timol valori crescute

 Prezenţa markerilor HV
FORME ATIPICE ÎN HEPATITELE VIRALE
FORMA FRUSTĂ
 Semne clinice slab pronunţate
 Icter slab pronunţat al pielii, sclerelor şi
mucoaselor (câteva zile)
 Subfebrilitate
 Hepatomegalie moderată
 Hipercromie urinară, scaune acolice
 Bilirubinemie moderată
 ALAT, ASAT cu valori crescute
 Prezenţa markerilor HV
FORME ATIPICE ÎN HEPATITELE VIRALE
FORMA INAPARENTĂ
 Lipsa simptomelor clinice
 Valori crescute ale ALAT, ASAT, probei cu
timol
 Prezenţa markerilor HV
HEPATITA VIRALĂ E
 Maladie acută infecţioasă provocată de
virusul cu ARN
 Mecanismul de transmitere – digestiv (fecal-
oral)
 Predomină în formă de epidemii în ţările din
ASIA: India, Pakistan, China
Africa: Egipt, Sudan, Etiopia
America Centrală: Mexic
 Se manifestă şi sub formă de epidemii hidrice

 Se îmbolnăvesc mai frecvent copiii 5-10 ani,


adolescenţi şi adulţii (15-40 ani).
HEV TRANSMITION
 Predomină forme anicterice
 Perioada preicterică (7-10 zile) cu manifestări clinice:

 Artralgii
 Sindrom asteno-vegetativ
 Diareic
 Odată cu apariţia icterului starea nu se ameliorează

 Hepatomegalie – fără splenomegalie

 Evoluţie uşoară cu însănătoşire fără cronicizare

 Se măreşte ALAT – moderat

 La gravide - forme grave şi fulminante cu letalitate sporită

 În ser se depistează anti-HEV Ig M

 În debutul bolii – ARN-HVE


Hepatita virală B la copii

Hepatita virală B acută (HVB) este o


maladie infecţioasă acută sau cronică
determinată de virusul hepatic (VHB), care
face parte din grupul cu transmitere
parenterală, manifestându-se clinic prin 3
sindroame: dispeptic, astenic, artralgic;
precum şi afectarea altor organe şi sisteme,
însoţite frecvent de icter, uneori cu evoluţie
fulminantă.
Выборочная В 2008-10 гг. было зарегистрировано по
иммунизация у 1 случаю ВГВ у детей в возрасте 0-2 лет,
новорожденных 1 случай в 3-6 лет и 2 случая 7-17 лет.
Показатель у детей 0-18 лет снизился от
Всеобщая 3,38%000 в 2005 до 0,23 %000 в 2010,
иммунизация у объективно – ниже 2,0 %000
новорожденных

Иммунизация
подростков
ETIOLOGIA HVB
 Virusul HB face parte din familia
Hepadnaviruşi, este hepatotrop. Are
formă sferică şi este format din
nucleocapsidă şi un înveliş sau capsidă –
AgHBs. Nucleocapsida compusă din ADN
polimerază şi genom viral ARN prezintă
antigenul central al virusului – AgHBc.
 În capsida virionului este prezent şi
antigenul „ e” – AgHBe. Este patogen
numai pentru om.
ETIOLOGIA HVB
 Seroconversia se exprimă prin producerea
anticorpilor anti AgHBs, anti AgHBe şi
anti AgHBc IgM şi IgG.
 AgHBs este markerul cel mai mult
cercetat.
 AgHBc (capsidal) se găseşte doar în
hepatocite.Anticorpii anti HBcIgN apar în
sîngele bolnavilor la o săptămînă de la
debutul bolii şi persistă atît cît durează
replicarea VHB în hepatocite. Ei dispar
odată cu vindecarea.
ETIOLOGIA HVB

 AgHBe este considerat un component al


AgHBc şi se depistează numai în prezenţa
AgHBs, fiind un martor de viremie,
replicare masivă şi infecţiozitate.
 Anti AgHBe sînt depistaţi la bolnavi, de
obicei în primele 2-3 săptămîni de boală.
Seroconversia AgHBe marchează
micşorarea procesului infecţios.
 Depistarea ADN – HVB indică replicarea
virusului, prognosticul maladiei şi
serveşte pentru aprecierea aficacităţii
terapiei antivirale.
ETIOLOGIA HVB
 Virusul HB este relativ rezistent în mediu. În
formă uscată la temperatura camerei se
păstrează 3-6 luni, congelat – pînă la 20 de ani.
Virusul B se distruge prin fierbere sau
autoclavare. Este sensibil la eter, fenol, soluţii
hipoclorite.
MARKERII DE DIAGNOSTIC AL INFECŢIEI
CU VIRUSUL HEPATIC B
 AgHBs – infecţia acută sau cronică cu VHB-marker
precoce
 AgHBe – marker al infecţiei cu VHB-semn de
infecţiozitate crescută
 ADN-VHB – prezenţa VHB
 Anticorpi anti-HBs –HVB în antecedente, imunitate
 Anticorpi anti-HBc total – infecţie cu VHB acută sau
cronică
 Anticorpi anti-HBc –IgM- în titru crescut – infecţia
acută cu VHB, sau cronică
 Anticorpi anti HBe – infecţie cu VHB acută, apar
după 1-2 săpt. de la dispariţia AgHBe, sau infecţie
cronică activă
INTERPRETATION OF THE
SEROLOGIES RESULTS
EPIDEMIOLOGIA HVB
 Antroponoză
 Agentul cauzal la bolnavi poate fi izolat din toate secreţiile
biologice, dar important este sângele şi derivatele lui.
 Ca focar de infecţie:

Bolnavii de hepatită virală B


Purtătorii cronici de virus B
Bolnavii de hepatită cronică cu HBsAg,
cu ciroză hepatică şi posthepatică B
Hepatocarcinom primar cu HBsAg
SITUAŢIA EPIDEMIOLOGICĂ
ÎN MUN. CHIŞINĂU PRIVIND HV PARENTERALE
40
35,2
35
ind. int la 100000 populaţie

30
28,4

25 24,3 24,4
21,4
20 18,4 16,7
16,4
15 15,7
14
10,3 11,5
8,9 8,1 9,8
10 8,2
5,4 5,8 5,9 3,97 3,17
5,1 4,1 4,6 6,1 5,03
5,4 4,9 4,1
5 4,9 3,3 2,7
4,1 2,1 1,7
1,4 1,9 3,57 3,97 2,38
0 1,06 0,66
0,9 1 0,13
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

HVB HVC
anii HVD
CĂILE DE TRANSMITERE:
Parenteral (percutanat,
intravenos, intramuscular,
subcutanat)
Perinatal (transplacentar – 5-
10%, intranatal – 90-95%,
postnatal – 5-10%)
Sexual
Receptivitateînaltă
Morbiditatea ridicată la copii în
primul an de viaţă
Sezonul – nu este caracteristic
Imunitate – pe viaţă
ALGORITM DE DIAGNOSTIC PENTRU COPII ÎN VÂRSTĂ PÂNĂ
LA UN AN CU ANTI HBC - POZITIV
Testați:
anti-HBc
IgM anti-HBc
AgHBs IgM + Hepatită virală B Acută
anti-HBs AgHBs
+
anti-HBs Repetați testul peste 6 luni
+

anti-HBc Hepatită virală B Acută,


IgM + Fereastră serologică a AgHBs și
AgHBs anti-HBs
-
anti-HBs Repetați testul peste 1 lună +
- Testați AgHBe și Anti-HBe
anti-HBc
Posibilă Hepatită B cronică,
IgM -
Portaj cronic al AgHBs
AgHBs
+
Testați AgHBe, antiHBe
anti-HBs
-
anti-HBc AgHBs 1. Tranmitere
IgM - + materno – fetală a
AgHBs Testați anti-HBc anti-HBc (IgG)
- mama la + 2. Imunitate
anti-HBs AgHBs și postvaccinală dacă
anti-HBc AgHBs
+ anti-HBc, copilul e vaccinat
IgM - -
Și dacă și pozitiv la anti-
AgHBs anti-HBc
mama este: HBS
- +
anti-HBs
AgHBs Repetați proba
-
- copilului la anti-
anti-HBc HBc la vârsta de
- 1 an

Posibil test COP


fals pozitiv A suportat ILU Are HVB
la anti-HBc infecția în L cronică
trecut AgHBs
negativ
Repetați Dacă anti-
testul la HBs neg,
anti-HBc vaccinare cu
testare Testați ADN
ulterioară
TABLOUL CLINIC AL HVB
PERIOADELE FORMEI TIPICE

 Perioada de incubaţie 45 - 180 zile (medie 2-4 luni)


Caracteristic pentru perioada de incubaţie:
Lipsa semnelor clinice, dar la sfârşitul acestei perioade
are loc: creşterea activităţilor ALAT şi ASAT, şi
determinarea HBsAg+, HBeAg+, ADN-HBV+.
 Perioada preicterică 5-7 zile (2-3 săptămâni)

 Perioada icterică (3-4 săptămâni)

 Perioada de convalescentă (2-3 luni şi mai mult)


HVB LA COPII
PERIOADA PREICTERICĂ MAI FRECVENT
5-7 ZILE (POATE FI ŞI 2-3 SĂPTĂMÂNI)

 Debut preponderent (65%) treptat


 La 1/3 din bolnavi febra nu apare din primele zile de boală

 Sindrom astenovegetativ (>60%)

 Sindrom dispeptic (30-50%)

 Artralgic (13-20%)

 Vome (35-37%)

 Erupţii alergice (8-9%)

 Dureri abdominale (50%) în subrebordul drept

 Hepatomagalie (>50%) de consistenţă dură.


 La sfârşitul perioadei:
 Urini hipercrome (68%)
 Scaune acolice (38%)

 SCV
 Bradicardie
 T.A. micşorată

 Tonurile cordului asurzite

 Suflu sistolic, extrasistolii

 Din partea altor organe şi sisteme


 Pancreatita, nefrita interstiţială
 Manifistări neurologice.
PERIOADA ICTERICĂ ÎN HVB
 Icterul creşte treptat timp de 5-7 zile, rareori în 2
săptămâni, după intensitate poate fi diferit. Se menţine 3-4
săptămâni şi mai mult.
 Starea generală nu se ameliorează, la majoritatea
bolnavilor cresc semnele de intoxicaţie.
 Scade pofta de mâncare (68%)
 Vome, greţuri (25%)
 Subfebrilitate (≈1/3 cazuri)
 Dureri abdominale (10-15%)
 Erupţii alergice (7,8%)
 Erupţii hemoragice
 Hepatomegalie (96-100%), mai pronunţată ca la adulţi
 Splenomegalie (13-15%), mai frecvent ca la adulţi
PERIOADA ICTERICĂ. DATE PARACLINICE
 Creşte activitatea transaminazelor hepatice
 Coliurie şi acolie

 Hiperbilirubinemie – pe contul fracţiei conjugate

 Proba cu timol normală sau puţin crescută

 Proba cu sublimat – tendinţa de scădere

 Indicele cu protrombină scade

 Fibrinogenul scade

 În ser se determină markerii serologici:

 HBsAg+
 anti HBcor IgM +

 HBeAg +
Jaundice. The whites of the eyes appear
yellow. This finding is typical of jaundice.
Icter cutanat
PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ ÎN HVB
DUREAZĂ 2-3 LUNI ŞI MAI MULT

 Starea generală satisfăcătoare


 Acuze nu sunt
 Icter nu este
 Hepatomegalie (≈50%)
 Hiperfermentemie (2/3)
 Scaune colorate normale
 Markerii serologici:
 Anti HBcor+
 Anti HBe+
 Anti HBs+
CONSECINŢE
1. Însănătoşire

2. Hepatomegalie posthepatică

3. Hiperbilirubinemie posthepatică

4. Purtător de HBs Ag

5. Hepatită cronică

6. Ciroză hepatică
DUPĂ GRAVITATE
1. Forma uşoară a hepatitei virale B:

 Sindrom de intoxicaţie – slab pronunţat


 Temperatura corporală – normală sau febrilă
 Icter moderat
 Hepatomegalie moderată
 Bilirubinemie totală 85 mkmol/l
 Indexul cu protrombin- normal
DUPĂ GRAVITATE

2. Forma medie a hepatitei virale B:

 Sidromul de intoxicaţie – moderat (apatie,


anorexie, vome, inapetenţă, somnolenţă)
 Febră moderată crescută
 Icterul pronunţat
 Hepatomegalia moderată
 Indexul cu protrombin scade 60-70%
FORMA GRAVĂ
 Debut acut

 Perioada preicterică 2-3 zile

 Semne de intoxicaţie – pronunţate (apatie,


nelinişte, afecterea somnului, ameţeli, anorexie,
vome, etc.)
 Febră – 39-400C

 Icter –pronunţat, repede creşte

 Hepatomegalie

 Splenomegalie

 Erupţii hemoragice
DATE PARACLINICE

 Bilirubina> 200 mkmol/l

 Indicile cu protrombin ↓– 50-60%


FORMA FULMINANTĂ. TABLOU CLINIC
1. Debut acut
2. Perioada preicterică scurtă – 3-5 zile
3. Semnele de intoxicaţie pronunţate
4. Afectări neuro-psihice
5. Vome repetate, cu “zat de cafea”
6. Anorexie
7. Dureri abdominale
8. Meteorism
9. Febră
10. Tahicardie
11. Sindrom hemoragic
12. Icterul este pronunţat şi creşte repede
13. Miros hepatic (faetor hepatica)
14. Micşorarea ficatului (rebord gol)
15. Respiraţie toxică
16. Anurie
17. Hiperbilirubinemie>200 mkmol/l
18. Indexul cu protrombin scade sub 20%
19. Fibrinogenul,ß- lipoproteidele, proba cu sublimat scad
20. Activitatea transaminazelor scade
21. Markerii serologici: HBs Ag+, HBe Ag+, anti HBcIgM+,
antiHBeIgM+(-), anti HBs IgM+(-)
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ LA SUGARI
1) Transmiterea perinatală (infectarea congenitală, sau
antenatală – 12-15% din cazuri şi infectarea intranatală
în timpul naşterii – 95-98%)
2) Parenteral – hemocontact
3) Debut acut
4) Febră – 39-400C
5) Perioada preicterică scurtă – 3-5 zile
6) Frecvent sindrom dispeptic (pierderea poftei de
mâncare, vome, scaune diareice)
7) Intensitatea semnelor clinice nu corespund gravităţii
bolii
8) Perioada icterică de durată (3-6 săptămâni şi mai mult)
9) Hepatomegalie de durată
10) Splenomegalie 80-90% din cazuri
11) Icterul vizual nu corespunde valorii bilirubinemiei
(pielea sugarului mai greu se colorează în galben de
aceea nu în toate cazurile este considerat criteriu de
gravitate)
12) Forme grave şi medii -2/3 din cazuri
13) Forme fulminante – 10% din cazuri
14) Hepatita cronică – 20% din cazuri
15) Suprainfectare bacteriană – frecvent.
HEPATITA CONGENITALĂ
1. Persistentă: cu semne minime de boală
Se caracterizează prin:
 Sindrom hepatolienal slab din primenle zile de
boală (până la 2 luni)
 Hiperfermentemie moderată din primele zile şi mai
târziu
 HBs şi HBe – antigenemia
 Biopsia ficatului – semne de hepatită cronică slab
pronunţată
2. MANIFESTĂ: CU SEMNE MANIFESTE DE
AFECTARE A FICATULUI DE LA NAŞTERE

 Icterpronunţat de la naştere care creşte în


dinamică de la 2-3 săptămâni până la 2-3 luni
 Hepatomegalie – marcată, dură

 Splenomegalie – moderată

 Sindrom hemoragic frecvent

 Semne de intoxicaţie moderată


DATE DE LABORATOR
 Hiperbilirubinemie pe contul fracţiei conjugate
 Hiperfermentemie ALAT, ASAT marite

 Fracţia cu timol marită

 Fosfatază alcalină, cholesterolul, lipoproteidele – crescute

 Protrombina 30-50%

 HBs Ag+, anti HBc Ig M+, în serul mamei şi al copilului

 Evoluţie gravă, torpidă

 Hepatită cronică – 68%


HEPATITA VIRALĂ D (HVD)
Etiologie: virus cu ARN (defectiv)

Epidemiologie – calea de transmitere:


Parenterală – frecvent

Perinatală – rar.

În tabloul clinic - 2 variante de evoluţie:


Coinfecţia

Suprainfecţia
STRUCTURE OF HDV
1. COINFECŢIA (HVB+HVD)
 Frecvent la copii sugari
 Forme grave şi fulminante (la sugari 60-70%)

 Decurge în 2 faze (25%). Aspect bifazic (clinic


şi biochimic). Evoluţie ondulantă.
 Perioada de convalescenţă este mai
îndelungată ca în HVB
 Letalitatea crescută

 Cronicizare este mai frecventă ca în HVB


2. SUPRAINFECŢIA (HVD)
 Apare la bolnavii purtători de HBsAg sau în cazul când
virusul hepatic D se suprapune unei infecţii cronice cu
virusul B

Se dezvoltă frecvent:
 La copiii mai mari
 Forme grave şi fulminante
 Evoluţie ondulantă
 Durata icterului de la 2-3 săptămâni până la 2-5 luni
 Ascită
 Cronicizare cu risc crescut de ciroză hepatică
DIAGNOSTICUL HVD
Determinarea în serul sanguin:
Markerii infecţiei cu HVB:
 HBsAg,
 HBeAg,
 Anti-HBcor IgM
 ADN-HBV

Markerii infecţiei cu HVD:


 Anti-HVD IgM
 ARN-HVD
HEPATITA VIRALĂ C
Etiologie – ARN – virus
 Virusul este:
- Slab imunogen
- Schimbă structura

 Calel de transmitere:
- Parenteral
- Perinatal

 Se întâlneşte în toate vârstele.


STRUCTURE OF HCV
TRANSMITION OF HCV
TIME COURSE OF HCV
 Forme clinice:
- subclinice
- manifeste (1/3 cazuri):
 icterică ≈3-17%

 anicterică ≈ 80- 90%

 Se manifestă frecvent:
- forme uşoare şi medii
- evoluţie ondulantă
- formă colestatică

 Hepatită cronică - 50-80%


TRATAMENTUL PACIENŢILOR CU HV LA ETAPA SPITALICEASCĂ
Tratament Forma uşoară Forma medie Forma gravă
nemedicamentos
Regimul zilei Regim parţial Repaus la pat Repaus la pat
liber în 5-7 zile, apoi 1,5-2
perioada acută parţial liber săptămîni,
a bolii apoi parţial
liber
Supravegherea În caz de constipaţie - clistere evacuatoare
scaunelor
Dieta Masa 5a, 5 (Anexa 1,2)
Terapia de Perorală: apă minerală plată, ceaiuri,
detoxifiere compoturi, sucuri de fructe şi legume servite la
temperatura camerei – de la 1 pînă la 2 litri
conform vîrstei
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Forma uşoară Forma medie Forma gravă
Multivitamine şi 14 zile 20-25 zile 30 zile şi mai
substanţe mult
minerale
Terapia de Nu sunt Perfuzii i.v – Perfuzii i.v
detoxifiere indicate gluco-saline cu soluţii de
(raportul 3:1) Glucoză
cu Glucoză 5-10%,
5-10%, Sol.Clorură de
Sol.Clorură de sodiu 0,9%
sodiu 0,9%, Lactosol, Trisol
Ringer lactat şi Dextran 40
10ml/kg,
Hepasteril.
Hemostatice Nu sunt Nu Etamsilat 10-
(în prezenţa şi indicate sunt indicate 15 mg/kg/zi
sidromului divizată în 3
hemoragic) prize, i/m
Menadionă
vitamina К
timp de 3-4
zile i/m:
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Enterosorbenţi:
 Enterodez - 5 g de 3 ori pe zi (diluat în 100 ml
de apă fiartă), timp de 2 -7 zile
 Polifepan ½ lingură 3 ori pe zi, timp de 5-7
zile sau
 Smecta (copii peste 2 ani ) 2-3 plicuri pe zi,
timp de 2-7zile.

Conţinutul plicului se amestecă cu pireu sau alt


product nutritiv
Antispastice musculaturii netede:

Sol. Drotaverina per os, i/m, i/v: copii


sub 6 ani 10-20 mg, 6-12 ani 20 mg 1-2
ori pe zi
Sol. Papaverină 2% 6 mg/kg/zi sau 200
mg/m2/zi s/c, i/m., divizată în 3-4 prize
Coleretice:

 Colosas ¼ - ½ linguriţă de 2-3 ori pe zi timp de 1


lună
 Alochol în perioada de convalescenţă:

copii sub 7 ani – 1 compr. de 3 ori/zi după mese 3-


4 săptămîni;
peste 7 ani – 2 compr. de 3 ori/zi după mese 3-4
săptămîni.
Colelitolitice:
Acid ursodezoxicolic caps. 250 mg
În forma colestatică
Copiilor peste 10 ani 10 mg/kg 1 dată
pe zi înainte de culcare timp de 10 zile.
TRATAMENTUL HPATITEI VIRALE B
 Forme grave si maligne:
•Terapia de dezintoxicare (sol.glucoza 5-10%,albumina,
plasma etc.)
•Antiproteaze(aprotinina)acid aminocapronic de5%

•Tratamentul edemului cerebral –(furosemid)

•Corticoterapie (prednisolon 3-5-10 мг/кг/24 de ore 4-6


ori pe zi i.v.) cura scurta
•Тratamentul sindromului hemoragic (vicasol, calciu
gluconat)
•Corectarea dezechilibrelor acidobazic si electrolitic

•Tratamentul suprainfectiilor bacteriene

•Clistere evacuatoare
PREPARATE ANTIVIRALE:
 Interferon moderni din grupul IFN-alfa 2a:
- roferon A (la Roche)

 Interferon moderni din grupul IFN-alfa 2b:


- intron A, Realdiron, Reaferon, Viferon

 PEG-interferon (la Roche)

 Pegintron (PEF-IFN alfa 2a)


PROFILAXIA SPECIFICA A HVB SI HVD
 VHB
 In primele 24 de ore de viata – Hep -0

 2 luni - Hep -1

 4 luni - Hep -2

 6 luni - Hep -3

.Revaccinarile pot fi efectuate la fiecare 5 – 10 ani.


ПРОФИЛАКТИКА ВГ

 ВГА: Вакцинация в плановом порядке в РМ не


проводится
Вакцины :
•Хаврикс 720, фирмы Глаксо Смит Кляйн, Англия,
для детей
• Хаврикс 1400, фирмы Глаксо Смит Кляйн, Англия –
для взрослых
•Твинрикс –комбинированная вакцина (А+В), , фирмы
Глаксо Смит Кляйн, Англия –для взрослых и др.
Вакцинация с 12 месячного возраста