Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diagnosticul este de cele mai multe ori pus târziu, iar procesul în sine poate dura până la
șaisprezece ani în cazul unor pacienți. Acest fapt este cauzat pe de o parte de simptomatologia,
nespecifică, diferită de la pacient la pacient și pe de altă parte de progresia lentă a bolii.
În toată această perioadă, pacienții suferă modificări conformaționale, ale trăsăturilor
faciale, ale vocii, unii acuză pierderea acuității vizuale, transpirație excesivă, dar majoritatea
sunt descurajați din cauza diagnosticelor multiple și mulți ajung să se confrunte cu numeroase
complicații survenite în urma acestei boli.
Pe lângă alungirea extremităților, în acromegalie sunt întâlnite și alte semne și simptome,
precum: creșterea în dimensiuni a organelor interne (cardiomegalie, hepatomegalie, renomegalie,
hipertrofia tiroidiana), artroza, sindromul de canal carpian.
Diagnosticul se bazează pe îndeplinirea mai multor criterii.
Examen clinic endocrinologic: semne și simptome de activitate a bolii și semne date de
expansiunea tumorii hipofizare;
1. Determinarea hormonului de creștere (GH) în cursul probei de toleranță orală
la glucoză (OGTT) sau GH seric bazal, minim patru determinări la interval de patru ore;
2. Determinarea insuline-like growth factor (IGF1) cu referință faţă de grupele
de vârstă și sex din România conform standardelor existente;
3. Imagistica – rezonanță magnetică nucleară (RMN), tomografie computerizată
(CT) hipofizare sau a regiunii suspectată de tumoră;
4. Anatomopatologie cu imunocitochimie.
Tratamentul urmărește:
- înlăturarea tumorii hipofizare,
- inhibarea hipersecreției de GH, normalizarea nivelului de IGF-1
- prevenția, respectiv corectarea complicațiilor survenite.
1. Medical:
• Derivaţi de somatostatină: octreotide/lanreotide
• Blocanţi de receptori pentru GH: Pegvisomant
• Bromocriptina/Cabergolina
2. Radioterapie
• externă de înalt voltaj
Prognosticul
Pacienții cu acromegalie netratată au o mortalitate crescută de 2-4 ori faţă de
populația generală.
O metaanaliză a studiilor mai recente a arătat că există un risc crescut cu 32% de
mortalitate în toate cauzele.