Studiu Hepatita Ro v8

RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ
Denumire: CAIET DE PRACTICĂ
Autori: RACHINA VERA GEORGETA
DOBRICĂ NICULINA
SCARLAT MARIANA
Unitatea de învăţământ: IȘJ OLT
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
Clasa: ANUL 2 ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL
Scopul materialului propus1:
PENTRU ELEV (DE UTILIZAT DE CĂTRE ELEV)
1
Detalii în anexa 1 la PO nr. 113/15.11.2017 privind evaluarea și selecția Resurselor educaționale deschise
1
AUXILIAR CURRICULAR
ANUL II
Domeniul pregătirii de bază: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Autori: RACHINA VERA GEORGETA
DOBRICĂ NICULINA
SCARLAT MARIANA
2
CUPRINS
Nr.crt. CAPITOLUL Număr
pagină
1. Fișa de identificare a elevului 5
2. Prevederi generale privind organizarea stagiului practic. Scopul 6
stagiilor de practică
3. Lista unităților de competență aferente anului II 10
Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007
4. Declarație de confidențialitate 14
5. Infecții nosocomiale (I.N) 15
6. Modelul conceptual al Virginiei Henderson 18
7. Modulul 21. Epidemiologie și sănătate publică. 26
Spălarea mâinilor. Însemnările elevului
8. Modulul 23: Pneumologie si nursing specific. Însemnările 28
elevului. Plan de îngrijire. Studiul de caz
9. Modulul 24: Cardiologie si nursing în cardiologie. Însemnările 35

elevului. Studiul de caz
10. Modulul 25: Gastroenterologie și nursing în gastroenterologie. 41

Însemnările elevului. Studiul de caz.
11. Modulul 26: Nefrologie, urologie și nursing în afecțiunile renale. 49
12. Modulul 27: Chirurgie generală și nursing în chirurgia generală. 58
13. Modulul 28: Chirurgie toracică, cardiovasculară si nursing specific. 65
14. Modulul 29: O.R.L. si nursing O.R.L. 70
15. Modulul 30: Oftalmologie și nursing în oftalmologie. 77
16. Modulul 31: Hematologie și nursing în hematologie 84
17 Modulul 32: Ortopedie, traumatologie și nursing specific. 94
3
18 Modulul 33: Reumatologie și nursing în reumatologie. 99
19 Modulul 34: Dermato - venerologie și nursing specific. 103
20 Modulul 35: Boli infecto-contagioase și nursing specific. 105
21 Modulul 36: Endocrinologie și nursing în endocrinologie. 109
22 Modulul 37: Boli metabolice, de nutriție și nursing specific. 116
23 Modulul 38: Nutriție și dietetică. 123
24 Fișa de practică 127
25 Legea nr. 46/2003 130
26 Derularea stagiului de pregătire practică 135
27 Fișă de evaluarea stagiului de pregătire practică 139
28 Bibliografie 140
4
Fișa de identificare a elevului
Numele și prenumele elevului:
Telefon:
e-mail:
Unitatea de învățământ-
organizator de practică:
Clasa:
Calificarea profesională:
Perioada derulării stagiului:
Programul zilnic:
Instituția-partener de practică:
Cadru didactic îndrumător:
Tutore:
5
PREVEDERI GENERALE
Desfășurarea stagiului practic al elevilor se realizează în baza ORDIN nr. 1.515 din 13 iulie 2007
pentru aprobarea Metodologiei în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale și instituțiile de
învățământ superior medical, respectiv unitățile de învățământ medical.
EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE
Nr. 140 din 26 ianuarie 2007
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
Nr. 1.515 din 13 iulie 2007
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 21 septembrie 2007
ART. 1
(1) Se aprobă Metodologia în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale si instituțiile de
învățământ superior medical, respectiv unitățile de învățământ medical, cuprinsă în anexă.
(2) Se aproba modelul contractului de colaborare incheiat intre spitale si institutiile de invatamant superior
medical, respectiv unitatile de invatamant medical, pentru desfasurarea activitatilor de invatamant medico-
farmaceutic, postliceal, universitar si postuniversitar in spitale, prevazut in anexa la metodologie.
(3) Utilizarea modelului de contract mentionat la alin. (2) este obligatorie; in cuprinsul contractului pot fi
prevazute clauze suplimentare, negociate intre partile contractante, in limita prevederilor legale in vigoare.
ART. 2
Directiile de specialitate din Ministerul Sanatatii Publice si din Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, spitalele, institutiile de
invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical vor duce la indeplinire dispozitiile
prezentului ordin.
ART. 3
Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
ART. 4
La data intrarii în vigoare a prezentului ordin, orice alte dispozitii contrare se abroga.
La începutul fiecărui an școlar, pentru fiecare an de studiu, unitățile de învățământ medical încheie contracte
de colaborare cu spitalele, potrivit dispozițiilor prezentului ordin.
Activitățile de învățământ vor fi astfel organizate încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea
drepturilor pacienților, a eticii și a deontologiei medicale.
Obligatiile beneficiarului
Institutia unitatea de învățământ medical ...................................................................., în calitate de
beneficiar, are următoarele obligații:
a) să pună la dispoziția spitalului, ca anexă la contract (anexa nr. 1), graficul anual al stagiilor practice în
respectiva unitate sanitară, pe specialități, pe secții, grupe și ani de studii, respectând curriculumul școlar în
6
vigoare (număr de ore și conținuturi), avizat de autoritatea de sănătate publica județeană sau a municipiului
București;
b) să pună la dispoziția spitalului, ca anexa la contract (anexa nr. 2), tabelele nominale cuprinzând
cursanții care efectuează stagiul clinic, pentru fiecare semestru al anului școlar ........................ ;
c) să pună la dispoziția spitalului tabelul nominal (anexa nr. 3) cuprinzând numele și prenumele cadrelor
didactice responsabile cu pregătirea practică pentru fiecare an, grupa, respectiv a coordonatorilor din
instituțiile de învățământ superior medical, după caz;
d) să aducă la cunoștința Spitalului ............. programa analitica/curriculumul școlar privind instruirea
practica a cursanților pentru anul de studiu in curs;
e) să pună la dispoziția spitalului tabelul nominal (anexa nr. 4) cuprinzând numele si prenumele
responsabililor de practica din unitatea sanitară;
f) să stabilească graficul de desfășurare a instruirii clinice (anexa nr. 5), cu acordul Spitalului .........;
g) să respecte programul de desfășurare a instruirii clinice, stabilit de comun acord cu spitalul, care este
anexa (anexa nr. 5) la contract;
h) să asigure respectarea de către cursanți a Regulamentului de ordine interioara al Spitalului ......... pe
perioada cât se afla în unitate și să răspundă pentru eventualele pagube pe care cursanții le-ar putea crea
spitalului (anexa nr. 6);
i) să facă dovada deținerii unor polițe de asigurare pentru răspundere civilă medicală valabile, încheiate
pentru toți cursanții, în condițiile legii, și să le anexeze, în copie, la prezentul contract;
Obligatiile furnizorului
Spitalul …………………………………………. în calitate de furnizor de servicii de instruire clinica a
cursanților, are următoarele obligații:
a) să stabilească, împreună cu instituția de învățământ superior medical/unitatea de învățământ medical,
modalitățile și factorii care contribuie la asigurarea calității instruirii clinice a cursanților;
b) sa desemneze persoana care va coordona instruirea clinica a cursantilor in spital, conform graficului de
desfasurare stabilit in conditiile art. 4 lit. e);
c) sa asigure baza materiala necesara instruirii practice a cursantilor, conform programei
analitice/curriculumului scolar, fara plata sau contra cost, conform intelegerii partilor prezentului contract;
d) sa aduca la cunostinta institutiei de invatamant superior medical/unitatii de invatamant medical
eventualele abateri ale cursantilor constatate pe parcursul efectuarii instruirii clinice in spital.
Evaluarea stagiului de pregătire practică
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului
de pregătire practică împreună cu tutorele va evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de
observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi
comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină,
7
punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
partenerului de practică, etc.).
La finalul stagiului de pregătire practică, cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de
pregătire practică împreună cu tutorele evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant
pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.
Rezultatul evaluării va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic responsabil cu derularea
stagiului de pregătire practică.
SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor postliceale sanitare. astfel încât după
absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în funcţiile în care vor fi
repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de învăţământ şi pune în comun concepte teoretice
cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop principal dezvoltarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor
practice formate în şcoală. Elevii au oportunitatea de a câştiga experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din
interior a viitoarei cariere. În vederea organizării şi desfăşurării stagiului de practică, şefii unităţilor sanitare
desemnează tutori profesionali cu experienţă în munca practică şi cu o conduită exemplară, pentru monitorizarea
activităţilor elevilor. Stagiul de practică asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale viitorului
asistent medical generalist/asistent medical de farmacie
Caietul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,evidenţă şi evaluare a
procesului de învăţământ. Întrucât acesta conţine fişele de evaluare Pentru fiecare modul de stagiu, la finalizarea
perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al absolventului. În caiet pot face însemnări lucrători din
școală cu drept de monitorizare şi control, tutorele profesional, coordonatorul stagiului de practică şi elevul numai în
spaţiile anume rezervate. În şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de către diriginte, elevul completează pagina cu
datele personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul de practică şi semnează în procesul verbal
întocmit cu această ocazie.
LISTA UNITĂȚILOR DE COMPETENȚĂ

Titlul unității: 21. EPIDEMIOLOGIE ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ
Competența
1: Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei
2: Explică starea de sănătate si caracteristicile sănătății publice.
3: Monitorizează starea de sănătate a populației.
4: Măsoară și analizează morbiditatea.
5: Aplică programe de sănătate publică.
Titlul unitatii: 23.PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Competențe :
1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor aparatului respirator.
8
2. Identifica problemele de dependenta și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni ale aparatului respirator.
3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).
4. Aplică intervențiile proprii și delegate planificate.
5. Evaluează îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul de îngrijire.
Titlul unității: 24. CARDIOLOGIE SI NURSING ÎN CARDIOLOGIE
Competențe:
1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor cardiovasculare.
2. Identifica problemele de dependenta și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni cardiovasculare
4. Aplică intervențiile proprii și delegate planificate.
5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.
Titlul unității: 25. GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
Competențe:
25.1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv.
25.2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu
afecțiuni ale aparatului digestiv.
25.3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).
25.4. Aplică intervențiile proprii și delegate planificate.
25.5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.
Titlul unității: 26. NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE
RENALE
Competențe:
26.1. Analizează semnele si simptomele specifice afecțiunilor nefrologice și urologice.
afecțiuni nefrologice și urologice.
26.4. Aplică intervențiile proprii si delegate planificate.
Titlul unitătii: 27. CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
Competențe:
1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor chirurgicale.
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni chirurgicale.
9
4. Aplica intervențiile proprii și delegate.
Titlul unității: 28.CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA ȘI
NURSING SPECIFIC
Competențe :
1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor chirurgicale toracice și cardiovasculare.
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu
afecțiuni chirurgicale toracice și cardiovasculare.
4. Aplica intervențiile proprii și delegate .
Titlul unității: 29. OTORINOLARINGOLOGIE ȘI NURSING ÎN OTORINO -
LARINGOLOGIE
Competențe: 1. Analizează semnele si simptomele specifice afecțiunilor ORL.
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de
îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL.
4. Aplică intervențiile proprii și delegate.
Titlul unității: 30 .OFTALMOLOGIE SI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE
Competențe:
1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice.
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire
(nursing) la pacienții cu afecțiuni oftalmologice.
4.Aplică intervențiile proprii și delegate.
5.Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.
Titlul unității: 31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
Competențe:
31.1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor hematologice.
afecțiuni hematologice.
Titlul unității: 32.ORTOPEDIE – TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
10
Competențe :
1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor ortopedico-traumatice.
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de îngrijire (nursing) la
pacienții cu afecțiuni ortopedico-traumatice.
3. Elaborează planul de îngrijire (nursing).
4. Aplică intervențiile proprii și delegate.
Titlul unității: 33. REUMATOLOGIE SI NURSING ÎN REUMATOLOGIE
Competențe :
1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor reumatismale
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnosticele de
îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni reumatismale.
3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing)
4. Aplică intervențiile proprii și delegate
5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate
Titlul unității: 34: DERMATO - VENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Competențe :
1. Analizează semnele și simptomele specifice din afecțiunile dermatologice.
2. Identifică problemele de dependență și stabilește diagnostice de îngrijire la pacienții cu afecțiuni
dermatologice.
3. Elaborează planul de îngrijire
4. Aplică intervențiile proprii și delegate specifice bolilor dermatologice
Titlul unității: 36. ENDOCRINOLOGIE SI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE
Competențe :
36.1. Analizează semnele și simptomele specifice afecțiunilor endocrine.
36. 2. Identifică problemele de dependență și stabilește dignosticile de îngrijire (nursing)
la pacienții cu afecțiuni endocrine.
36.5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.
Titlul unității: 37. BOLI METABOLICE , DE NUTRIłIE SI NURSING SPECIFIC
Competențe :
37.1. Analizează semnele și simptomele specifice bolilor metabolice și de nutriție.
37. 2. Identifică problemele de dependență și stabilește dignosticile de îngrijire
(nursing) la pacienții cu boli metabolice și de nutriție.
11
37. 4. Aplică intervențiile proprii și delegate planificate.
37.5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate..
Titlul unității: 38. NUTRIȚIE ȘI DIETETICA
Competențe :
38.1. Recunoaște principalele grupe de nutrienți și de alimente.
38.2.Identifică nevoile nutriționale de vârsta și de starea individului.
38.3.Promoveaza educația nutriționala a individului/ familiei.
38.4. Identifica tulburări de alimentație.
38.5. Asigură respectarea dietei în diferite afecțiuni.
DECLARAŢIE DE CONFIDENŢIALITATE
Subsemnatul(a )…………………………………………………… născut în
…………………….., judeţul ………………………, la data de …………………………….,
CNP……………………………………, posesor al B.I./C.I. seria ………………….….…,
eliberat de…………………..…………., la data de …………………………., cu domiciliul
stabil în localitatea………………., judeţul……………, str……......……….....................,
nr…..…bl……..sc……et……..ap…….., în calitate de elev al(a) Şcolii Postliceale Sanitare
Slatina.
Am fost informat de specificul activităţii pe care urmează să o desfăşor la locul de
practică şi am luat cunoştinţă de prevederile Regulamentului de Ordine
Interioară,Regulamentul Intern şi a prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de
serviciu şi confidenţialitate tuturor datelor medicale ale pacienţilor şi a informaţiilor legate de
activitatea din spital.
Mă angajez să păstrez cu stricteţe confidenţialitatea, asupra tuturor datelor şi
informaţiilor ce mi-au fost încredinţate, să respect întocmai normelor legale cu privire la
evidenţe,manipularea,păstrarea şi furnizarea informaţiilor,datelor şi documentelor.
Sunt conştient ca în cazul cînd voi încălca dispoziţiile legate privind
confidenţialitatea asupra activităţii desfăşurate,divulgarea oricăror date şi informaţii, voi
răspunde potrivit legii,civil sau penal,în raport cu gravitatea faptei.
Prezentul angajament se va completa personal de către elev.
DATA,
SEMNĂTURA
12
Infectii nosocomiale (I.N)
Infectiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în spital sau alte unităţi sanitare, și se
referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau
microbiologic, care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în spital sau îngrijirilor
primite, fie ca pacient spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită
activităţilor sale.
 reflectă schimbările din ecosistemul uman:
 abuz de antibiotice, neglijarea igienei,
 perturbarea raporturilor dintre agenţii patogeni,
 grupuri mari de imunosupresaţi.
Incidenta este în creștere peste tot în lume, cauzele sunt comune dar și diferite, în raport
cu gradul de dezvoltare a unei țări sau regiuni. Teoretic, orice agent patogen din lumea
virusurilor, bacteriilor, paraziților sau micetelor, pot produce infecție nozocomială, în funcție
de:
 conditiile generale dintr-o unitate medico-sanitara,
 natura gazdelor umane,
 particularitatile agentilor patogeni circulanti,
 specificul prestatiilor efectuate,
 situatia din populatia generala, etc.
In mod frecvent cele mai grave IN sunt cauzate de agenti patogeni cu rezistenta mare in
mediu, iar pentru unele bacterii, aceasta se caracterizeaza prin plurirezistenta la antibiotice
(stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, Yersinia, Campylobacter).
La acestea se adauga virusurile hepatitice, HIV, virusurile cu poarta de intrare la nivelul cailor
respiratorii, micete, paraziti etc.
Procesul epidemiologic in i.n.
Surse de agenti patogeni
-bolnavi cu boli netransmisibile, care pot prezenta forme atipice de boala transmisibila sau
sunt purtatori de agenti patogeni
-bolnavi cu boala transmisibila, dar purtatori ai altor agenti patogeni.
In IN, purtatorii de agenti patogeni, in afara celor 3 categorii clasice (preinfectiosi, sanatosi
si fosti bolnavi), se mai clasifica si in raport de zona anatomica pe care o colonizeaza (nazali,
faringieni, nazofaringieni, tegumentari, fecali, urinari, vaginali).
13
Sursele de agenti patogeni pot proveni din urmatoarele categorii populationale:
-personalul medico-sanitar de baza,
-stagiari (medici, studenti, elevi),
- personalul auxiliar (intretinere, bucatarie, spalatorie, magazii)
- vizitatori.
Moduri si cai de transmitere
Modul direct presupune transmiterea agentilor patogeni prin relatii intre bolnavi, intre acestia
si personalul medico-sanitar, cu ocazia efectuarii diferitelor prestatii si in cadrul „modului de
viata” specific serviciilor de asistenta spitaliceasca sau de ambulator, cu aglomeratii si conditii
igienico-sanitare cu risc.
Modul indirect este predominant deoarece, frecvent, intervin agenti patogeni cu rezistenta
mare, avand astfel posibilitatea de a fi vehiculati prin aer, apa, pulberi de sol, obiecte (inclusiv
instrumenatr medico-chirurgical, mobilier, elementele bailor si WC-urilor, termometre,
spatule), medicamente si produse biologice cu administrare fractionata si expuse contaminarii;
deasemeni, mainile bolnavilor si diferitelor categorii de personal care vin in raport cu acestia.
Receptivitatea
Prin natura prestatiilor solicitate, bolnavii sunt receptivi in grade diferite, fata de agresiunea
agentilor implicati in IN. Imunosupresatii, bolnavii cu arsuri, marii traumatizati etc. Constituie
grupuri cu risc crescut fata de IN.
Sectoarele din spital cu risc crescut de IN sunt:
-sectiile de ATI
-sectiile de chirurgie – arsuri
-sectiile de hematologie-oncologie
Formele clinice cele mai frecvente de IN sunt:
-infectiile urinare
-infectii de cateter
-pneumonii
-infectiile plagilor operatorii.
Preventia
Masurile preventionale generale includ:
 preocupari pentru ca proiectarea si realizarea constructiilor pentru asistenta medico-
sanitara sa dispuna de circuite multiple si alte facilitati care sa evite diseminarea
agentilor patogeni
14
 aisgurarea unei igienizari zilnice corecte, decontaminare, dezinsectie si deratizare
periodica
 folosirea corecta a circuitelor pentru persoane si materiale
 reglementarea accesului vizitatorilor
 asigurarea unor operatiuni corecte de pregatire si efectuarea sterilizarii
instrumentarului si a altor materiale
 pastrarea in rezerva a unor antibiotice cu spectru larg pentru interventia de urgenta in
caz de infectia nosocomiala produsa de agenti rezistenti la antibioticele utilizate.
Masurile specifice si speciale bazate pe aplicarea antibioticelor, imunoglobulinelor si
vaccinurilor au o utilizare limitata si numai la indicatiile specialistilor si dependent de situatia
din populatia generala.
Combaterea
In cazul aparitiei unei imbolnaviri de tip nosocomial se va efectua, cu caracter de urgenta:
ancheta epidemiologica, interventii epidemiologice, clinice si cu laboratorul pentru depistarea
si izolarea bolnavilor;
 se vor institui masuri de protectie a celorlalti bolnavi, mai ales cei cu risc;
 se suspenda internarile;
 se desfasoara investigatii complexe pentru depistarea si corijarea cauzelor care au
determinat imbolnavirile;
 se suspenda total sau partial, pe termene variate, activitatea serviciului, timp in care se
vor efectua renovari si reprofilari;
 in cazul repetarii unor episoade epidemice, unitatea poate fi desfiintata;
 educatia si instruirea personalului medico-sanitar va completa procesul de combatere.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson
Virginia Henderson (1897-1996)este descrisa ca fiind prima doamna a nursingului.
În cartea sa, „Principii fundamentale ale îngrijirii-nursing”, defineşte funcţia nursei astfel:
„Rolul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau sănătos prin activităţi ce
contribuie la menţinerea sau redobândirea sănătăţii (sau sa-l asiste în ultimele clipe), pe care
ar putea să le îndeplinească singur dacă ar avea puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare, să-l
ajute să facă aceasta pentru a-şi recâştiga independenţa cât mai repede posibil.”
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciază individul ca fiind un tot unitar
caracterizat prin nevoi fiziologice şi aspiraţii denumite generic nevoi fundamentale. Acestea
sunt:
1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;
15
 respiraţia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge până
la nivelul celulelor, unde este folosit in reacţiile de oxido-reducere, dioxidul de carbon
rezultat fiind eliminat din organism prin expiraţie;
 o respiraţie eficientă presupune şi o bună circulaţie deoarece sângele joacă rolul de
transportor pentru gazele respiratorii;
 disfuncţia respiratorie atrage după sine o perturbare a intregului organism atât la nivel
fiziologic şi fiziopatologic (hipoxie tisulară, hipercapnie) cât şi psihologic (senzaţie de
sufocare, anxietate, teamă).
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata
Apa reprezintă aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea având un rol deosebit de
important in buna desfăşurare a proceselor fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieţui cu:
• 15% din funcţia normală a ficatului
• 25% din funcţia normală a rinichilor
• 35% din numărul total de hematii
• 45% din suprafaţa de hematoză pulmonară
• 70%din volumul plasmatic.
Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critică pentru supravieţuire.
• aprecierea statusului volemic al pacientului se poate face pe baza examenului clinic şi a
investigaţiilor paraclinice dar cel mai simplu prin stabilirea bilanţului hidric aport - pierderi
(intrări - ieşiri);
• deficitul de apă al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie prin
administrare de soluţii perfuzabile coloidale sau cristaloide;
• excesul de apă al organismului impune restricţionarea aportului şi administrarea de
diuretice;
• principalul mecanism fiziologic de reglare a cantităţii de apă din organism este reflexul de
sete. La vârstnici acest reflex diminuă astfel că în mod obişnuit aceştia prezintă un anumit
grad de deshidratare;
• o alimentaţie sănătoasă vizează mai multe aspecte: cantitatea alimentelor, calitatea acestora,
ritmul de administrare;
• o dietă adecvată trebuie să asigure un aport suficient de nutrienţi, vitamine, apă şi săruri
minerale, aport adaptat necesităţilor organismului.
16
3. Nevoia de a elimina;
• organismul este un sistem deschis în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător,

schimbând cu acesta materie şi energie;
• eliminarea satisface nevoia organismului de a îndepărta anumite substanţe nefolositoare
rezultate din metabolism sau digestie;
• fiziologic eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiraţie), respiraţiei (expiraţie),
aparatului renal (diureză), aparatului digestiv (scaun), aparatului genital feminin
(menstruaţie );
• în anumite condiţii patologice se produc modificări ale modalităţilor de eliminare ale
organismului:
◦ transpiraţii abundente (coma hipoglicemică) ş hemoptizie (neoplasm pulmonar)
◦ vărsături bilioase (colecistită)
◦ vărsături explozive în jet, neprecedate de greaţă (tumori cerebrale)
◦ hematemeză {vărsături cu aspect de zaţ de cafea ce apar în hemoragia digestivă
superioară)
◦ hematurie (urină cu sânge)
◦ tulburări ale tranzitului intestinal cu alternanţa constipaţie / diaree (tumori de colon)
◦ melenă (tumoră de colon)
◦ amenoree (lipsa menstruaţiei - ovar polichistic).
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură ;

• nevoia de a te mişca şi a avea o bună postură reprezintă un aspect esenţial al mecanismului
de integrare a individului în mediul înconjurător şi orice disfuncţionalitate legată de această
nevoie fundamentală are repercursiuni în plan fizic, psihic şi social;
• menţinerea independenţei de mişcare şi a unei bune posturi presupun integritatea structurală
şi funcţională a sistemului osos, sistemului muscular, sistemului nervos, aparatului
vestibular;
Putem întâlni:
◦ paralizie - absenţa completă a forţei musculare, urmare a pierderii contractilităţii
musculaturii striate datorită întreruperii uneia sau mai multor căi motorii cortico-
musculare;
◦ pareza - uşoară slăbire a forţei musculare;
◦ hemiplegia - paralizia unei jumătăţi de corp;
◦ monoplegie - paralizia unui singur membru;
17
◦ paraplegia - paralizia jumătăţii inferioare a corpului;
◦ tetraplegia - paralizia celor patru membre.
• apariţia deficitelor motorii atrage după sine o serie de alte modificări:
◦ tendinţa de limitare a folosirii părţii afectate;
◦ nesiguranţa echilibrului;
◦ mersul cu paşi mici;
◦ diminuarea încrederii în sine;
◦ teama de a nu cădea;
◦ nervozitate, nelinişte.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni ;
• somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia

somatică a unei decuplări temporale a individului faţă de mediul exterior.
• Necesarul fiziologic de somn diferă după vârstă:
• la copii 12-14 ore
• la adulţă 7-9 ore
• la vârstnici 5-7 ore;
• odihna şi somnul în bune condiţii şi timp suficient sunt indispensabile unei bune funcţionări
a organismului la randament maxim;
• oboseala se defineşte ca fiind acea stare temporară a organismului care apare în urma unui
efort excesiv sau de prea lungă durată şi care se anulează ca urmare a unei perioade de
odihnă;
• numeroase observaţii şi experimente au demonstrat că oboseala nu este un element
periferic, legat de organele efectoare (sistemul muscular) ci un fenomen central, nervos,
legat fie de consumarea substanţei excitative a neuronilor, fie de cauze fiziopsihice mai
complexe (tipul de sistem nervos, experienţa de adaptare la mediu a individului);
• asistentul medical va trebui să diferenţieze:
◦ oboseala patologică - care este parte a tabloului clinic al anumitor boli (hepatită,
tuberculoză, diabet)
◦ oboseala fiziologică - normală;
• remediul cel mai bun al oboselii nu este întotdeauna odihna înţeleasă ca şi stare de
inactivitate absolută, simpla întrerupere a activităţii şi aşteptarea pasivă a refacerii energiei
cheltuite;
• nu orice fel de repaus, indiferent de moment şi condiţii este reconfortant
18
• odihna cea mai eficace constă în alternarea raţională a unei activităţi cu alta.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca ;
• omul este o fiinţă socială. Integrarea în grup se ţace pe baza unor comportamente învăţate, a
unor valori asumate. Îmbrăcămintea are valoare practică (protejează corpul de variaţiile
climei) dar şi valoare de simbol (exprimă personalitatea şi unicitatea individului);
• dificultatea sau imposibilitatea de a se îmbrăca, dezbrăca, de a purta îmbrăcăminte adecvată
este percepută de către individ ca o lezare a libertăţii sale cu implicaţii în percepţia
sentimentului de demnitate şi autorespect.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale ;
• menţinerea constantă a temperaturi corpului, în ciuda variaţiilor termice exogene si a

diverselor activităţi ale organismului, implică intervenţia adecvată a unor modificări
funcţionale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine, etc.)
coordonată prin mecanismul de termoreglare, controlat de centrii hipotalamici, ce menţin
permanent şi dinamic echilibrul între producerea şi pierderea de căldură din organism;
• temperatura corpului este menţinută constantă, în condiţiile unor mari modificări ale
temperaturii mediului. Fiind influenţată de o serie de factori fiziologici (starea de somn sau de
veghe, digestie, activitatea fizică, etc.) temperatura corpului prezintă variaţii ciclice, având
valori minime între orele 4-6 dimineaţa şi atingând valori maxime, care în general nu diferă
cu mult de 0,50 C faţă de cele matinale, între orele 16-17 după-amiaza;
• perturbările mecanismului de termoreglare conduc la apariţia a două situaţii cu
particularităţi distincte: hipotermia, hipertermia.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele ;
• definiţia completă a stării de sănătate este aceea ce o apreciază ca fiind starea de bine bio-
psiho-social;
• starea de bine biologic presupune integritatea funcţională a structurilor organismului şi la
aceasta contribuie şi protejarea tegumentelor şi mucoaselor, prin menţinerea curăţeniei şi
igienei personale;
• nevoia de a fi curat şi îngrijit, presupune un comportament învăţat, reflectă o anumită
trăsătură de personalitate şi indică un anumit nivel de înţelegere şi respect al individului;
19
• deficitul în satisfacerea acestei nevoi fundamentale, necesită implicarea activă a asistentului
medical atât în suplinirea măsurilor elementare de igienă cât mai ales în însuşirea de către
pacient a anumitor deprinderi.
8. Nevoia de a fi curat,9.îngrijit,
Nevoiadede
a-ţia proteja
comunica ;
tegumentele şi mucoasele ;
• comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor,

fiind o modalitate esenţială de interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între
interlocutori, menit să realizeze o relaţie interumană durabilă determinând menţinerea ori
modificarea comportamentului individual sau de grup;
• comunicarea interumană se realizează cu ajutorul limbajului verbal sau nonverbal prin care
se schimbă mesaje (informaţii, simboluri, semnificaţii, idei, sentimente, intenţii, etc.) pentru
a influenţa, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt;
• a comunica eficient şi expresiv cu ceilalţi înseamnă:
◦ să convingi,
◦ să poţi dezvolta gândirea, afectivitatea, personalitatea,
◦ să informezi inteligibil şi să înţelegi corect semnificaţia mesajului,
◦ să sesizezi şi să conştientizezi reacţiile, atitudinile şi modificările comportamentale
ale interlocutorului;
• în cadrul procesului de nursing comunicarea are un rol esenţial, ea fiind o unealtă de
influenţare şi modificare a comportamentului pacientului, în sensul înlăturării sentimentului
de teamă şi nesiguranţă, urmărind creşterea încrederii în sine, urmare a înţelegerii corecte a
situaţiei sale;
• este important ca în procesul de comunicare asistenta să folosească un limbaj adecvat şi
accesibil pacientului.
10. Nevoia de a evita pericolele ;
• individul sănătos este capabil să reacţioneze adecvat la variaţiile continue ale parametrilor
mediului exterior prin mecanisme de adaptare dezvoltate ontogenetic şi filogenetic, ceea ce
îi asigură menţinerea homeostaziei mediului intern şi a echilibrului psihic, conferindu-i
sentimentul de siguranţă;
• prezenţa bolii este de fapt o ameninţare a "stării de bine bio-psiho-social", ce vizează
integritatea funcţională a structurilor organismului şi sentimentul încrederii în propriile
forţe; pacientul se simte vulnerabil, nesigur, expus pericolelor, chiar dacă uneori nu-şi
exteriorizează sentimentele;
20
• în aceste condiţii este importantă asigurarea unui climat de încredere, înţelegere şi suport
din partea echipei de îngrijire, în concordanţă cu caracteristicile pacientului: vârsta,
inteligenţa, stilul de viaţă, credinţe le şi valorile sale, experienţele anterioare.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori;
• nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului

de a-şi afirma apartenenţa la un anumit grup social ceea ce în esenţă îi conferă sentimentul de
siguranţă;
• valorile sunt calităţile pe care le capătă pentru om elementele realităţii (obiecte, procese,
acţiuni) privite prin prisma unei atitudini (politice, juridice, morale, estetice, religioase) a unei
colectivităţi umane (categorie socială, naţiune);
• numeroase cercetări au evidenţiat că practicarea religiei contribuie la menţinerea
echilibrului psihic al individului, acţionând prin mai multe mecanisme:
◦ credinţa (care încurajează serenitatea),
◦ sentimentul de apartenenţă la un grup care te susţine,
◦ valorizarea obişnuinţelor unei vieţi regulate (care încurajează mulţumirea);
• este evident faptul că asistentul medical trebuie să dea dovadă de disponibilitate,
compasiune şi toleranţă faţă de pacienţii care au stiluri de viaţă, atitudini şi sisteme de valori
diferite de ale sale. Asistentul medical va trebui să-şi supravegheze şi să-şi controleze
comportamentul propriu astfel încât binele pacientului să rămână principala motivaţie a
acţiunii sale, tot timpul.
12. Nevoia de autorealizare ;
• a fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin

superior a individului ce implică atingerea potenţialului său maxim prin valorizarea
configuraţiei unice a personalităţii, creativităţii, proceselor cognitive, structurilor afective şi
volitive;
• când această nevoie nu este satisfăcută apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de a-ţi
îndeplini o dorinţă sau a-ţi exercita un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de
stimă şi încredere în sine;
• se poate spune că nevoia de realizare şi autorealizare corespunde unei trebuinţe intrinseci de
interacţiune cu realitatea înconjurătoare şi se exprimă în mod diferit în funcţie de vârstă, sex
şi condiţiile socio - culturale în care se dezvoltă individul.
13. Nevoia de a se recreea ;
21
• activităţile recreative şi ludice sunt parte importantă a vieţii individului, esenţiale în
menţinerea echilibrului sau interior asigurând relaxarea fizică şi psihică;
• jocul şi activităţile agreabile în general au implicaţii benefice certe în desfăşurarea
proceselor afectiv emoţionale (sentimentul de mulţumire, bucurie, plăcere) asigurând condiţii
proprice de afirmare a personalităţii, facilitând interrelaţionarea cu indivizi cu preocupări
asemănătoare.
14. Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea ;
• fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu

semenii, cu natura, cu situaţiile pe care le stăpâneşte, provoacă, anticipează, rezolvă, precum
şi cu sine însuşi;
• învăţarea este modalitatea de asimilare a cunoştinţelor şi de formare intelectuală,
emoţională şi voliţională, de elaborare a deprinderilor, a conştiinţei şi a comportamentului
social cult;
• prin învăţare personalitatea umană se construieşte, se menţine şi se regenerează permanent.
Implicată în educaţia pentru sănătate a individului şi a comunităţii, asistentul medical
contribuie activ la acumularea de cunoştinţe, atitudini şi deprinderi în scopul menţinerii sau
redobândirii sănătăţii.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un tot
unitar ce reprezintă mai mult decât suma părţilor sale componente, având particularităţi ce îi
conferă unicitate.
ETAPELE PROCESULUI DE INGRIJIRE
Procesul de ingrijire comporta 5 etape:
 Culegerea de date;
 Analiza si interpretarea lor (diagnostic de ingrijire);
 Planificarea ingrijirilor (obiective);
 Realizarea interventiilor (aplicarea lor autonome/delegate);
 Evaluarea.
Model:
Studiu de caz:
B.A. in varsta de 33 de ani ,sex masculin ,cu domiciliul in comuna Balteni ,jud. Olt , angajat
ca muncitor necalificat la o societate cu profil mecanic de 4 ani,anterior muncitor in
22
constructii pe diverse santiere, sa internat in sectia de ,,Boli interne,, in data de 05.09.2015
prin prezentare in unitatea de primiri urgente a spitalului judetean de urgent pentru:
Motivele internarii (M.I.):
-dispnee;
-febra ridicata;
-tuse productiva cu sputa purulenta;
-junghi toracic;
-stare generala alterata;
Antecedente personale patologice(A.P.P):
-boli infectioase ale copilariei;
-apendicectomie la 15 ani;
-traumatism thoracic inchis prin accident de munca in urma cu 5 ani;
Antecedente heredo-colaterale(A.H.C):
Mama:-H.T.A;
-Astm bronsic;
Tata:-Ciroza hepatica;
-Etilism cronic;
Are 1 frate sanatos si 1 sora cu ,,Bronsita astmatiforma,,
Conditii de viata si munca(C.V.M): pacientul nu are familie,locuieste intr-o casa cu 3 camere

impreuna cu parintii ,fumeaza de la varsta de 19 ani aproximativ 20 de tigari pe zi,consuma
alcool atat tarie cat si vin si bere aproximativ 2-3 l pe zi,consuma 2 cafele pe zi si mananca
dezechilibrat cu regim alimentar bogat in mezeluri si grasimi.
Istoricul bolii: episodul actual a debutat brusc in urma cu 24 ore cu febra ridicata ,frison, tuse
productiva,junghi toracic puternic ,simptome neameliorate de automedicatie (Nurofen
,Paracetamol,bromhexim),motiv pentru care ajunge in unitatea de primiri urgente si se
interneaza pe sectie cu diagnosticul de ,,Pneumonie bazala dreapta,,
23
MODEL STUDIU DE CAZ
PLAN DE ÎNGRIJIRE
MODEL ,,Pneumonie bazala dreapta,, (NURSING)
ZIUA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI EVALUARE
FUNDAMENTALA DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE
AFECTATA
-Nevoia de a respira Acelerarea ritmului Pacientul sa prezinte o -Asigur repaus la pat; -Recoltez produse
si de a avea o buna respirator si scaderea buna respiratie si -Asez pacientul in pozitie biologice la
circulatie; aportului de oxigen asigurarea semisezand pentru ai recomandarea medicului: -Pacientul
ZIUA -Nevoia de a manifestata prin permeabilitatii cailor favoriza respiratia; Ht,Hb,VSH,TGP,TGO, prezinta in
I menţine temperatura dispnee respiratorii prin -Aerisesc salonul; uree,creatinina,acid uric continuare
corpului în limite Alterarea capacitatii diminuarea cantitatii -Umidific aerul din salon ;sumar de urina tuse
normale organismului de a de mucus. si asigur o temperatura ,glicemie,HLG. productiva,
-Nevoia de a dormi pastra temperatura in Redarea capacitatii optima de 20-220C; Pregateste pacientul dispneea inca
şi a se odihni limitele normale organismului de -Masor ;functiile pentru Rx pulmonara; persista,iar
datorita febrei ridicate efectuare a vitale:TA;Puls;Respiratie Am administrat la junghiul
si frisoanelor; termoreglarii prin ;Temp. indicatia medicului ; toracic s-a mai
Diminuarea reducerea episoadelor -TA=150/95; Oxigenoterapie ; diminuat;
necesarului fiziologic febrile si a frisoanelor. -AV=98puls/min; Gentamicina 80 mg la
de odihna datorita Asigurarea conditiilor -R=resp/min; 8ore im; Cefort 1g la 12
durerilor toracice de odihna şi somn prin -T= 39,50 C; ore iv;
aparute; reducerea durerilor. -SPO2=90%. -Acetilcisteina 200
-Supravegez pacientul mg1tb de 3 ori/zi;
observa caracteristicile Ketonal 1 f im de 2
tusei,le notez pentru a ori/zi; Algocalmin 1f la
instiinta medicul cu nevoie im; etc.
privire la orar,frecventa
etc.
 Panul de ingrijire se va realiza pe minim 3 zile pentru a putea observa evolutia sau involutia starii de sanatate a pacientului sau pana la
externare;
24
M 21. EPIDEMIOLOGIE SI SANATATE PUBLICA
NR. ORE ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC 96
SPĂLAREA MÂINILOR
Scop: Spălarea mâinilor asigură igiena, protecţia şi securitatea persoanei

prevenind transmiterea germenilor purtaţi pe mâini, responsabili de o ma
infecţiile nosocomiale. Este o sarcină autonomă, asistentul medical este
pentru asigurarea ei.
Tipuri de spălare a mâinilor

Lavajul simplu elimină flora tranzitorie formată din enterobacterii, viru
mai mult sau mai puţin patogene şi care nu se multiplică. Ea se elimină î
spălare meticuloasă şi contactul cu un antiseptic.
Lavajul igienic sau antiseptic elimină în totalitate flora tranzitorie şi dim
comensuală sau rezidentă, adică germenii oportunişti care se găsesc în m
(stafilococul auriu de exemplu) care se multiplică anormal, în absenţa m
duc la scăderea rezistenţei organismului.
Fricţiunea igienică cu un produs hidro-alcoolic elimină flora tranzitorie
comensuală. Lavajul chirurgical se practică în sălile de operaţii, sălile d
pansamente serviciile de urgenţă.
Indicaţiile spălării mâinilor
Lavajul simplu:
- la intrarea şi la ieşirea din serviciu;
- înainte şi după înlăturarea mănuşilor sau a oricărui tip de echipament d
- după orice gest contaminant;
- după acordarea îngrijirilor igienice de confort sau hoteliere;
- după două secvenţe de îngrijire cu risc de contaminare la acelaşi pacien
pacienţi.
Fricţiunea igienică
Soluţia hidroalcoolică, sau gelul, sunt utilizate pentru a substitui lavajul

mâinilor curate din punct de vedere macroscopic.
Fricţiunea cu soluţie hidroalcoolică sau cu gel se aplică pe mâinile care n

vizibile de murdărie sau pulberi. În caz contrar se recurge la spălarea cu
Lavajul chirurgical
- cu ocazia unor proceduri cu risc înalt de infecţii (cateterismul central, p

drenajul pleural, etc.);
- pentru intervenţiile chirurgicale la blocul operator sau în serviciul de ra

intervenţională;
- în alte servicii de investigare;
- pentru asistarea naşterilor.
ÎNSEMNĂRILE ELEVULUI
MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU

Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.
MODULUL 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Nr. Ore învățământ clinic 72
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA I

TUBERCULINĂ
Introducerea în stratul dermic, a unei cantităţi mici de tuberculină, cu a
speciale şi a unui ac steril.
Indicaţii:
- supravegherea validităţii vaccinării antituberculoase prin BCG;
- depistarea cazurilor de tuberculoză.
Principii tehnice:
Tuberculina este un filtrat obţinut din cultura de bacili Koch. Orice alergie l
fapt, un contact prealabil al pacientului cu bacilul Koch (primo-infecţia bac
Calmette - Guerin (vaccinarea BCG).
Pentru a releva această alergie este suficient să punem în contact organismu
cantitate de tuberculină.
Acest lucru se realizează prin I.D.R. la tuberculină sau Reacţia Mantoux.
Doza de tuberculină administrată este de 10-50 unităţi.
Pregătirea pacientului:
- se explică în termeni accesibili procedura şi se obţine consimţământul info
- se descoperă membrul superior stâng sau numai antebraţul.
Efectuarea procedurii:
- se alege zona pentru injecţie;
- se dezinfectează pielea;
- se injectează strict i.d. 0,1ml tuberculină până se formează o papulă cu dia
eventualelor leziuni produse de infecţia bacilară. Pacientul este luat în evide
măsuri de izolare şi de prevenire a răspândirii infecţiei la cei din jur.
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA TOR

(PUNCȚIA PLEURALĂ)
Toracocenteza este pătrunderea cu un ac steril, printr-un spaţiu intercost

pleurală.
Indicații
- prelevarea şi analiza lichidului pleural, care orientează medicul spre o mal
inflamatorie, de origine cardiacă sau neoplazică;
- evacuarea lichidului pleural în pleureziile masive;
- administrarea de medicamente în situ.
Incidente şi accidente
- pneumotorax;
- şoc pleural.
Pregătirea materialelor
- ac Kuss, lung de 6-8 cm prevăzut cu mandren, sau un ac obişnuit de aceea
diametrul de ≈ 1 cm;
- materiale şi soluţii dezinfectante;
- recipiente pentru colectarea lichidului pleural (gradat) şi pentru prelevări d
- materiale pentru Reacţia Rivalta în vederea cercetării naturii lichidului (ex
- mănuşi de unică folosinţă;
- mască;
- seringă de capacitate mare, etanşă pentru aspirarea lichidului pleural;
- seringi de unică folosinţă şi fiole cu xilină pentru infiltraţii locale (anestez
- se face anestezie locală (medicul) după ce se exclude un istoric de alergie
anamneză;
- medicul introduce acul, în plină matitate, în spaţiul 7-8 intercostal pe linia
regulă deasupra marginii superioare a coastei inferioare pentru a evita ating
intercostali;
- se cere pacientului să rămână în apnee în timpul introducerii acului în cavi
- se îndepărtează mandrenul (dacă s-a folosit acul Kuss) pentru a permite lic
cu o seringă;
- se adaptează seringa la ac şi se aspiră primii mililitri de lichid ce vor fi rep
eprubete pentru examene biochimice, citobacteriologice şi pentru reacţia Ri
- se evacuează restul de lichid (nu mai mult de 1l chiar în caz de pleurezie m
- se extrage acul şi se pansează steril locul puncţiei;
- se supraveghează aspectul pacientului, frecvenţa respiratorie şi pulsul.
Îngrijirea pacientului după puncţie:
- se ajută pacientul să se îmbrace;
- se aşează în pat pe partea puncţionată, dacă tolerează, procliv;
- se supraveghează activ funcţiile vitale: frecvenţa respiraţiei, pulsului, T°, T
- se observă tusea şi expectoraţia, culoarea şi aspectul tegumentelor şi muco
- se semnalează medicului orice modificare apărută în starea pacientului.
Interpretarea rezultatelor:
- lichid seros sau serofibrinos, poate fi exudat sau transudat, natura sa determ
reacţia Rivalta;
- exudat hemoragic – se întâlneşte în pleurezia TBC sau neoplazică;
- exudat purulent – în pleurezii metapneumonice bacilare;
- lichid putrid, brun sau brun-cenuşiu – în supuraţiile pulmonare.
STUDIUL DE CAZ – PLAN DE ÎNGRIJIRE
MODULUL 24: CARDIOLOGIE SI NURSING ÎN CARDIOLOGIE
Nr. Ore învățământ clinic 72
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EKG DE RE
Plasarea electrozilor EKG

Se plaseaza pe pacient cei patru electrozi ai cablului cu 4 poli al EKG as
-Electrodul rosu – mana dreapta;
-Electrodul galben – mana stanga;
-Electrodul negru – picior drept;
-Electrodul verde - picior stang .
Plasarea electrozilor pentru torace

Plasarea celor 6 electrozi pe torace (fig. 2):
-Electrodul rosu C1 –parasternal drept, in spatiul intercostal 4 ;
- Electrodul galben C2 – parasternal stang ,in spatiul intercostal 4 ;
- Electrodul maro C4 – linia medioclaviculara stanga ,in spatiul intercos
- Electrodul verde C3 – intre C2 si C4 pe coasta a 5-a ;
- Electrodul negru C5 – pe linia axilara anterioara stanga in dreptul C4 ;
- Electrodul violet C6 – pe linia axilara medie stanga in deptul C4.
ATENTIE !
-Se indeparteaza parul in exces de pe suprafata toracelui pentru a asigura

electrozilor cu pielea, daca este nevoie ;
STADIUL SI CATEGORIA VALORILE T.A in mmHg RECOM
TA normala Sub 130/ sub 85 Control
TA de granite 130-139/85-89 Control
HTA stadiul I-usoara 140-159/90-99 Confirm
timp de
HTA stadiul II-medie 160-179/100-109 Evaluare
urmarire
HTA stadiul III- severa Peste 180/110 Evaluare
urmarire
Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.

MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING ÎN GASTROEN
Număr de ore învățământ clinic 72
TUBAJUL NAZOGASTRIC
Scop/Indicaţii
- aspirarea conţinutului gastric;
- alimentaţia enterală;
- introducerea unor medicamente;
- obţinerea sputei înghiţite pentru cercetarea bacilului Koch.
Materiale necesare
- tavă sau cărucior pentru materiale;
- sonde radioopace de cauciuc sau din material plastic sterile;
- seringa de 20 ml; seringă Guyon (50 ml) sterilă;
- tăviţă renală;
- soluţie pentru lubrifiere (aqua gel);
- comprese;
- eprubete, pungă colectoare pentru colectarea conţinutului eliminat;
- alimente, medicamente în funcţie de scop şi indicaţie;
- pahar mat, leucoplast, prosoape, şerveţele de hârtie;
- prosop, câmp pentru protecția lenjeriei.
Pregătirea pacientului
- se explică scopul şi necesitatea, modul de derulare a procedurii, durată;
- se explică modul de colaborare, se obţine consimţământul;
- se îndepărtează proteza dentară şi se pune într-un pahar mat cu apă;
- sonda se poate introduce pe cale nazală sau bucală;
- se îmbracă mănuşi de unică folosinţă;
- se protejează lenjeria pacientului cu un prosop sau un câmp plasat sub băr
- se măsoară distanţa dintre lobul urechii şi vârful nasului până la apendicel
- se marchează locul celor 2 măsurători sau se notează distanţele dacă sonda
- se dă pacientului să ţină tăviţa renală sub bărbie;
- se umezeşte vârful sondei pentru a asigura înaintarea;
- sonda se introduce cu grijă prin nara selectată împingând-o spre spate în jo
- înghiţirea se face lent, dând pacientului la nevoie cantităţi mici de apă;
- pacientul înghite până la primul semn;
- se observă starea pacientului deoarece pot apare tusea, cianoza, tulburări r
arată că sonda a ajuns în traheea;
- pacientul este rugat să înghită încet până la al doilea semn;
- se verifică poziţia sondei prin una din următoarele metode:
- aspirarea conţinutului stomacal;
- introducerea aerului;
- introducerea capătului liber al sondei într-un pahar cu apă;
- pentru alimentaţie sau introducerea unor medicamente verificarea trebuie
radiologic;
- când sonda a ajuns în stomac la diviziunea 45 sau 55, în funcție de calea p
fixează cu leucoplast pe nas astfel încât să nu împiedice vederea şi să nu pre
- se realizează o buclă din partea liberă a sondei pentru a permite mişcarea l
face a doua fixare;
- pacientul este aşezat în poziţie comodă;
- se continuă tubajul conform scopului şi indicaţiei;
- între două folosiri:
- sonda se clampează;
- sonda a pătruns în căile respiratorii (pacientul tuşeşte, se cianozează) se re
lăsat să se liniştească, se încearcă din nou;
- senzaţia de vomă şi greaţă se combate prin respiraţii profunde.
Indicaţii privind schimbarea sondei: - sondele de cauciuc pot fi lăsate pe
din material plastic 4-7 zile;
- când există indicaţia de schimbare a sondei între îndepărtare şi repunere tr
repaus în timpul nopţii de 6-8 ore;
- sonda se repune folosind cealaltă narină.
Îndepărtarea sondei
Materiale necesare
- tavă sau măsuţă pentru materiale;
- şerveţele de hârtie;
- prosop;
-pensa hemostatica;
- pahar cu apă.
Efectuarea procedurii
- se verifică recomandarea medicului privind îndepărtarea/schimbarea sond
- se explică procedura;
- pacientul este aşezat în poziţie semişezândă sau şezând în funcţie de starea
- se aplică sub bărbia pacientului un prosop;
- se spală mâinile, se îmbracă mănuşi de unică folosinţă;
- se verifică dacă sonda este pensată;
- se îndepărtează leucoplastul cu blândeţe de pe nas şi faţă;
- pacientul este rugat să inspire şi să rămână în apnee;
- aparatul se lubrifiază cu ulei de vaselină;
- se folosesc mănuși sterile de cauciuc;
- piesele bioptice sau țesuturile îndepărtate în timpul intervenției se pun
conservante (formol);
- bolnavul se pregătește psihic;
- colonul trebuie golit;
- cu 2-3 zile înainte de examinare se inițiază un regim hidro-zaharat;
- cu aproximativ 16 ore înainte se administrează un purgativ (Fortrans, F
- se vor face minim două clisme până la apariția unui conținut clar;
- pacientul va primi o premedicație: midazolam intravenos sau scobutil;
- examinarea se face în camera de endoscopie;
- pacientul va fi așezat în decubit lateral stâng cu coapsele flectate pe abd
- asistenta lubrifiază aparatul și menține poziția bolnavului;
- avansarea aparatului poate dura mai mult de o oră;
- asistenta va supraveghea și starea pacientului: culoarea feței, pulsul, res
- după terminarea examinării, pacientul va fi transportat în salon, unde v
supraveghere cel puțin 24 ore;
- după examinare, chiar și a doua zi, pacientul acuză un disconfort abdom
determinat de distensia gazoasă din timpul examinării;
- în cazuri foarte rare, colonoscopia poate să se soldeze cu perforația inte
primele semne (acuze dureroase) pot apărea cu întârziere și trebuie rapor
medicului;
- se pot recolta biopsii, se pot extirpa polipi;
- piesele recoltate se vor transporta la laborator;
- colonoscopul va fi curățat și sterilizat.
M 26. NEFROLOGIE ,UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RE
SONDAJUL VEZICAL LA BĂRBAT

Scop/indicaţii:
- evacuarea conţinutului vezicii urinare când aceasta nu se mai produce spo
urinei în caz de incontinenţă;
- spălătură vezicală.
Material necesar:
- sonde urinare sterile (foley, nelaton) de diferite dimensiuni;
- mănuşi sterile şi mănuşi de unică folosinţă;
- soluţii dezinfectante, tampoane şi comprese sterile, seringi, ser fiziologic s
sterile pentru lubrifierea sondei;
- pungi colectoare;
- materiale pentru toaleta organelor genitale;
- muşama, aleză;
Pregăatirea pacientului
- se informează pacientul despre derularea procedurii;
- se obţine colaborarea şi consimţământul;
- se aşază pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse uşor depărtate cu
Efectuarea procedurii:
- se verifică recomandarea medicală;
- se aşază pacientul în poziţia recomandată;
- se protejează patul cu aleză şi muşama;
Îngrijirea pacientului după procedură
- sonda poate să rămână pe loc în funcţie de scop;
- pacientul este aşezat într-o poziţie comodă;
- se verifică dacă acuză disconfort, dacă are senzaţie de arsură.
Observații
- Dacă sonda rămâne în vezică pentru mai multe zile, se foloseşte sonda fol
introducere folosind ser fiziologic steril se umflă balonaşul care fixează son
- Capătul exterior al sondei se adaptează la o pungă colectoare sau între dou
clampează cu o pensă.
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE

Scop/indicaţii
- evacuarea conţinutului vezicii urinare când aceasta nu se mai produce spo
urinii în caz de incontinenţă;
- spălătura vezicală.
Material necesar:
- sonde urinare sterile (foley, nelaton) de diferite dimensiuni;
- taviţă renală;
- mănuţi sterile ţi mănuşi de unică folosinţă;
- soluţii dezinfectante, tampoane şi comprese sterile, seringi, ser fiziologic s
sterile pentru lubrifierea sondei;
- pungi colectoare;
- materiale pentru toaleta organelor genitale;
- muşama, aleză;
Pregătirea pacientei:
- se informează pacienta privind derularea procedurii;
- se schimbă mănuşile cu cele sterile;
- se evidenţiază meatul urinar;
- se dezinfectează orificiul uretral de sus în jos folosind 2-3 tampoane;
- se prinde sonda între degetele mediu şi inelar ale mâinii dominante;
- se lubrifiază sonda cu ulei steril;
- se ţine sonda cap pe un creion în timpul scrisului şi se introduce în uretra l
cm;
- se continuă sondajul în funcţie de scopul propus.
Îngrijirea pacientei după procedură
- este ajutată să se imbrace, să se așeze într-o poziție comodă;
- se verifică dacă acuză disconfort;
- dacă acuză dureri sau sângerează se anunță medicul.
RECOLTAREA PROBELOR DE URINĂ PENTRU EXAMENE

Scopul/indicaţii
- screening;
- evaluarea balanţei hidroelectrolitice şi acidobazice;
- identificarea infecţiei de tract urinar;
- monitorizarea diverselor terapii.
Modalităţi de recoltare
- prelevarea din urină de dimineaţă prin emisia spontană din mijlocul jetului
este mai concentrată şi are un ph mai scăzut);
- sondaj urinar steril când pacientul nu poate urina;
- prin puncţia suprapubiană (efectuată de către medic);
- o mostră din urina eliminată şi colectată în 24 de ore pentru dozarea substa
variază de-a lungul zilei.
- la recomandarea medicului administrarea unor medicamente poate fi întrer
- unele teste necesită restricţii alimentare pentru care pacientul va fi informa
examene biochimice);
- pentru urina recoltată în 24 de ore, aportul de lichide este normal exceptân
examenul o cere (conform recomandărilor medicului);
- pacientul este instruit cum să colecteze urina în 24 de ore: prima urină de d
recoltează începând cu a doua micţiune inclusiv prima micţiune din diminea
păstrează la rece.
Erori de colectare
- pacientul nu este corect informat;
- colectoarele nu sunt sterile;
- nu se colectează corect urina pe 24 ore;
- cantitatea recoltată nu este suficientă.
Materiale necesare
- colectoare sterile;
- mănuşi de cauciuc (dacă pacientul nu poate recolta singur);
- material pentru toaleta locală;;
- etichete/cod de bare
- material pentru dezinfecţia mâinilor;
- comprese de tifon;
- material pentru dezinfecţia meatului urinar.
Observații :Materialele diferă în funcţie de situaţia clinică a pacientului: co
continent sau nu, cu sondă sau nu.
M 27 CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE
Bisturie:
mâner de bisturiu
lame de bisturiu de
bisturiu cu lamă fixă (Péan)
Foarfeci
foarfeci chirurgicale
Pense cu dinţi (gheare):
pensă Mickulicz (de

pensă Kocher dreaptă, curbă
Pense fără dinţi:
Ace chirurgicale:
ac
(cu f
ac triunghiular (Hagedorn) ac rotund (intestinal)
stilet butonat
sondă can
apăsător d
(à baise la
chiuretă Bruns
SONDE CHIRURGICALE
sondă
Pezzer
sondă son
Malecot
Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.

M 28. CHIRURGIE TORACICA,CARDIOVASCULARA SI NURS
Număr de ore de învățământ clinic 36
TRAUMATISME TORACICE RAPID LETALE:

PNEUMOTORACELE SUFOCANT
Semne:
– detresa respiratorie;
– deviaţia traheei spre partea opusă;
– murmur vezicular diminuat sau absent pe partea lezată;
– expansiunea sau hiperinflaţia părţii lezate;
– timpanism la percuţie pe partea lezată;
– adesea distensia venelor gâtului;
PNEUMOTORACE SUFOCANT STANG (RX);
Tratament:
– nu se va aştepta confirmarea radiologică;
PNEUMOTORACE DESCHIS;
Se va trata prin aplicarea unui pansament oclusiv lipit pe tegument la

astfel ieşirea aerului (lipirea pe toate cele 4 laturi poate produce pneumo
Tratamentul definitiv constă din debridarea şi închiderea leziunii pere
plasarea simultană a unui tub de drenaj toracic.
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA RAD

PULMONARE STANDARD
Este un examen radiologic static care permite vizualizarea prin „transp
în principal, dar şi a conturului inimii precum şi a oaselor cutiei toracice (co
Indicații
Pentru a reda transparenţa structurilor pulmonare şi bronşice, clişeele radiog
cu raze X (Roentgen) de intensitate mică.
Radiografia pulmonară se face din două incidenţe: din faţă, în timpul inspir
în condiţii de obscuritate.
- se dezbracă în regiunea superioară a corpului;
- se îndepărtează obiectele metalice de la gât care pot da false imagini;
- se explică în mare în ce constă procedura, pentru a obţine colaborarea pac
- se cere pacientului să execute comenzile medicului radiolog atunci când i
profund, să rămână în apnee, să-şi schimbe poziţia).
Interpretarea rezultatelor
Rezultate normale
Interpretarea clişeului este făcută de medic la negatoscop (un panou ilumina
Pe negatoscop, structurile mai puţin dense apar colorate în negru, iar structu
apar în alb.
Se apreciază: conformaţia toracelui, înclinaţia şi spaţiile intercostale, silueta
transparenţa pulmonară.
Rezultate patologice:
- opacităţi (infiltrate) în masă – în pneumopatii virale, TBC pulmonară;
- opacităţi segmentare – în pneumonie, atelectazie;
- epanşamente (lichide) pleurale – în pleurezii purulente, serofibrinoase, hem
- transparenţe difuze – în emfizemul pulmonar;
- transparenţe localizate – în caverne tuberculoase drenate, în pneumotorax.
Modulul 29. OTORINOLARINGOLOGIE SI
OTORINOLARINGOLOGIE
Numărul orelor de învățământ clinic 36
SPĂLĂTURA AURICULARĂ
Spălarea conductului auditiv extern pentru îndepărtarea secreţiilor sau a c
Indicaţii
- dop de cerumen sau dop epidermic;
- corpi străini intraauriculari;
- otite cronice.
Pregătirea materialelor
Se pregătesc pe o măsuţă rulantă:
- seringa guyon cu capacitate de 150-200 ml, sterilă;
- lichid de spălătură: apă sterilă încălzită la 37°C;
- soluţia medicamentoasă prescrisă de medic;
- un prosop de unică folosinţă, eventual din material impermeabil;
- tampoane auriculare.
- se anunţă pacientul şi se explică scopul procedurii, precum şi modul de de
colaborarea sa;
- se aşază pacientul în poziţie şezândă;
- se aplică prosopul sub bărbia pacientului;
- se invită pacientul să ţină tăviţa renală sub urechea afectată şi să încline uş
pentru ca lichidul să se scurgă în aceasta;
- asistenta medicală se spală pe mânini şi îşi pune mănuşi de unică folosinţă
- se solicită pacientului să stea în repaus, în decubit dorsal, pentru câteva mi
curentul de aer;
- se verifică lichidul de spălătură;
- se reorganizează locul de muncă si se colectează materialele folosite în rec
- se spală mâinile;
- se notează procedura în fişa pacientului;
- se supraveghează pacientul după spălătură;
- se anunţă medicului eventualele incidente: ameţeli, dureri, vărsături de cau
MANEVRA HEIMLICH
Este o manevră neinstrumentală (manuală) de dezobstrucţie a căilor
mod „reflex” la toţi pacienţii suspecţi de o inhalaţie de corp străin.
Indicaţii
- toate stările de sufocare prin inhalare de corpi străini solizi;
- cel mai adesea este vorba de un corp străin blocat la nivelul laringelui;
- obstrucţia căilor aeriene poate antrena un stop cardio-respirator.
Descrierea manevrei
Principiul este de a crea o hipertensiune abdominală bruscă, vizând împing
sus. Presiunea astfel trasmisî aerului din aparatul respirator permite mobiliz
obstruent, care este practic ejectat ca un „dop de şampanie”, întruncât inhala
realizează prin aspiraţia accidentală, având plămânii plini cu aer.
Semnele de recunoaştere a obstrucţiei căilor respiratorii prin inhalare d
a) pacientul este în picioare sau aşezat, conştient, dar nu poate respira sau v
b) se agită pentru a atrage atenţia celor din jur şi îşi pune mâinile în „v” pe p
c) tirajul, semn al efortului inspirator, este prezent la nivelul muşchilor cerv
d) victima este căzută , inconştientă şi în stop respirator.
- salvatorul se plasează deasuprea victimei, în genunchi, de o parte şi de alta
şi comprimă brusc epigastrul, totdeauna cu o mişcare ascendentă;
- se execută compresări abdominale scrurte;
- pacientului inconştient, plasat în decubit dorsal lateral stâng, i se pot aplic
posterioare.
Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.
STUDIUL DE CAZ- PLAN DE ÎNGRIJIRE

M 30. OFTALMOLOGIE SI NURSING IN OFTALMOLOGIE
Numărul de ore de învățămât clinic 36
DETERMINAREA ACUITĂŢII VIZUALE (AV

Acuitatea vizuală sau vederea centrală reprezintă aptitudinea ochiului de
spaţiale. Acestea sunt măsurate prin unghiul sub care sunt văzute. Toate obi
un unghi format din razele care pleacă din extremităţile obiectului şi se încr
nodal al ochiului pentru a ajunge pe retină.
Pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare:
Pentru determinarea AV sunt necesare:
- optotipul snellen, care este un panou iluminat electric ce conţine 10 rându
diferite destinate a fi văzute sub un unghi vizual de 5º de la o anumită distan
rând este precizată distanţa de la care un ochi emetrop le citeşte. pentru cop
sunt înlocuite de figuri geometrice sau alte semne;
- trusa cu lentile pentru aprecierea dioptriei de corecţie.;
- ocluzor.
Psihică
- informarea pacientului privind derularea procedurii;
- obţinerea acordului şi a colaborării în timpul examinării.
Fizică
- se cercetează AV a fiecărui ochi în parte, acoperindu-se pe rând cu un oclu
ochi simultan;
- pacientul va fi aşezat în faţă optotipului iluminat electric, pe un scaun, la o
- în principiu, AV= d/D , unde:
d = distanţa de la care ochiul examinat a deosebit o literă
Îngrijirea pacientului după procedură:
- nu necesită îngrijiri deosebite;
- este ajutat, în caz de AV redusă, să se deplaseze în salon sau până la aparţ
ambulatoriu).
ÎNGRIJIRI PRE ŞI POST OPERATORII IN AFECŢIUNI OCULARE
Îngrijiri preoperatorii
- se pregăteşte pacientul pentru intervenţia chirurgicală (dacă medicul indic
acordul) astfel:
- se pregăteşte pacientul psihic (informare, explicare, obţinerea consimţămâ
- se face pregătirea preoperatorie locală prin: tunderea genelor cu o forfecuţ
timp ce pacientul stă în poziţie semişezândă pe scaunul oftalmologic, cu och
când doarme; verificarea permeabilităţii canalului lacrimal prin injectarea u
fiziologic) prin orificiul intern inferior al canalului lacrimal, cu un ac bine a
1-2 ml; spălarea ochiului prin instilarea repetată a unei soluţii izotone (ser fi
îndepărtarea cililor şi a secreţiilor oculare;
- se măsoară şi se notează funcţiile vitale şi vegetative :T°, P, TA;
- se măsoară tensiunea intraoculară în caz de glaucom;
- se administrează soluţii miotice local iar pe cale generală, diuretice indica
- se sistează alimentaţia cu cel puţin 12 ore înainte de operaţie (în caz de an
- se face clismă evacuatoare dacă medicul indică (în seara premergătoare in
- se recoltează produse biopatologice pentru examene de laborator: glicemie
examen-sumar de urină, examen citobacteriologic al secreţiei oculare;
- se perfuzează i.v. Manitol 10%, în dimineaţa zilei intervenţiei, la indicaţia
Îngrijiri postperatorii
- se supraveghează şi se ajută pacientul în desfăşurarea activităţilor de bază:
eliminare întrucât există riscul de accidentare mai ales la cei cu binoclu;
Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.
STUDIUL DE CAZ - PLAN DE ÎNGRIJIRE

M 31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA REALIZAREA PUNCŢIEI M

Este pătrunderea cu ajutorul unui trocar în zona spongioasă a unui os
Scop/indicaţii
- explorarea anomaliilor hematologice;
- confirmarea diagnosticului de cancer (boala Hodgkin, leucemia mileoida c
evidenţierea adenopatiei difuze sau splenomegalie;
- confirmarea diagnosticului unor boli infecţioase;
- recoltarea măduvei de la persoane sănătoase în vederea transfuzării/transp
Materiale necesare
Pentru puncția medulară
- trocar Malarme;
- seringi de 20ml;
- lame şi lamele (pentru examen microscopic);
- ser fiziologic cald.
Pentru anestezie locală
- gel pentru anestezie locală;
- ace pentru injecţii subcutanat;
- ace pentru injecţii intramusculare;
- seringi de 20 mm;
- flacon de xilocaina 2%.
Pentru dezinfecţie
- mănuşi sterile de unică folosinţă;
- comprese sterile;
- se obţine consimţământul;
- unii pacienţi au nevoie de administrarea unui tranchilizant pentru creşterea
- se pregăteşte locul puncţiei:
- la bărbaţi dacă este cazul se face depilarea când locul ales este sternul la n
- pentru puncţia sternală pacientul este aşezat în decubit dorsal cu toracele u
Participarea asistentului medical la procedură
- se identifică pacientul;
- se verifică indicaţia medicală;
- se aşază pacientul în decubit dorsal;
- se pregăteşte locul: se spală, se efectuează dezinfecţia;
- medicul face anestezie locală;
- se protejează locul puncţiei cu un câmp steril;
- se introduce trocarul traversând periostul şi apoi medicul retrage mandren
- se aspiră un eşantion din măduvă cu ajutorul unei seringi;
- se pune mandrenul înainte de a retrage acul;
- produsul extras se pune pe o sticlă de ceasornic;
- asistentul medical preia produsul recoltat şi realizează un frotiu din eşantio
între lamă şi lamelă;
- la locul înţepăturii se face dezinfecţie şi se aplică un pansament;
- măduva extrasă se trimite imediat la laborator, în condiţiile cerute de medi
Îngrijirea pacientului după puncţie
- pacientul rămâne în repaus la pat;
- se observă locul puncţiei să nu sângereze, să nu apară hematom. Se poate
gheaţă;
- se supraveghează funcţiile vitale;
- durerile moderate se combat cu analgezice;
- retragerea sa va fi imperativă şi imediată înaintea oricărei suspiciuni de in
locului puncţionat sau în cazul unor semne generale de infecţie susceptibile
prezenţa cateterului;
- cateterul nu poate fi menţinut (în condiţii normale, fără complicaţii) mai m
zile); de regulă, se schimbă locul inserţiei la 48-72 ore;
- soluţiile de bază cele mai utilizate sunt: clorură de sodiu 0,9%, glucoză 5%
hidroelectrolitice (soluţie ringer):
- toate medicamentele şi soluţiile adăugate se amestecă cu soluţia de bază p
înainte de începerea administrării;
- medicamentele adăugate în soluţie trebuie menţionate pe o bandă adezivă
flacon cu denumirea corectă, cantitatea prescrisă;
- prepararea unei perfuzii mixte şi manipularea ei, trebuie efectuate în cond
soluţiile de perfuzie sunt un mediu bun pentru dezvoltarea germenilor;
- se exclud de la amestecuri de orice tip:
- sângele şi derivatele de sânge;
- soluţiile de aminoacizi;
- emulsiile lipidice;
- soluţiile concentrate pentru tratament osmotic (manitol, osmofundin);
- soluţii molare pentru corectarea echilibrului acido-bazic (bicarbonat de so
clorură de potasiu 7,45%);
- data expirării unei soluţii trebuie verificată întotdeauna pentru a evita adm
devenită inactivă sau toxică;
- sistemul de perfuzie cu filtru de aerisire încorporat în camera de picături, t
de introducerea unor soluţii medicamentoase în recipientul de perfuzie, pen
filtrului cu lichidul de perfuzie şi a se păstra funcţionalitatea acestuia;
- stabilirea numărului de picături de soluţie pe minut se poate face după urm
Indicaţii terapeutice
- hidratare şi aport electrolitic;
- alimentaţie parenterală;
- aport de medicamente;
- transfuzie cu sânge şi derivate de sânge.
Indicaţii pentru diagnostic
- prelevări de sânge, repetate într-un interval de timp scurt;
- administrarea de substanţe de contrast;
Aceste indicaţii trebuie limitate la strictul necesar şi revăzute zilnic în fu
pacientului, şi în particular, în funcţie de aptitudinea sa de a primi tratam
digestivă.
Constraindicaţii
Constraindicaţii absolute
Nu se va puncţiona braţul care:
- prezintă fistulă arterio-venoasă;
- implant ortopedic;
- ablaţia ganglionilor axilari.
Constraindicaţii relative
În cazul în care:
- braţul este paralizat sau traumatizat;
- există leziuni cutanate şi infecţii la locurile de puncţionare.
- se identifică pacientul;
- se informează despre importanţa şi durata procedurii şi eventual despre
imobilizare;
- un garou;
- comprese sterile/tampoane de vată;
- soluţii antiseptice iodate sau clorhexidină alcoolică dacă pacientul este
- pungi cu soluţii de perfuzat, indicate de medic;
- medicamentele prescrise pentru administrarea în perfuzie;
- trusa de perfuzat sterilă cu debitmetru şi una sau mai multe căi de perfu
- robinet trifazic pentru racordarea simultană a 2 perfuzii la aceeaşi linie
- catetere / branule de dimensiuni diferite;
- plasturi, pansamente adezive de tip folie sau plasă;
- perne pentru poziţionare, eventual atele pentru o poziţie confortabilă a
pacienţii agitaţi.
Pregătirea liniei de perfuzie
- se verifică prescripţia medicală;
- se spală mâinile şi se îmbracă mănuşi de unică folosinţă;
- se adaptează tubulatura principală la punga cu soluţie sterilă;
- se adaugă robinetul la căile de perfuzare a soluţiilor, dacă sunt necesare
apoi prelungitorul ce va fi adaptat la cateterul / branula endovenoasă;
- se clampează tubul perfuzorului;
- se umple camera picurătorului la jumătate;
- se deschide prestubul / clema pentru a purja ansamblul liniei de perfuza
- se clampează apoi tubul principal al perfuzorului şi se acoperă steril;
- se datează tubulatura principală şi se schimbă la fiecare 24 h. dacă perf
multe zile.
- cu mâna nedominantă se exercită o presiune uşoară asupra pielii pentru
cercetată;
- se introduce cateterul / branula cu vârful mandrenului orientat în sus şi
vena;
- se opreşte înaintarea acului în momentul în care pe ac vine sânge;
- se fixează cu tamponul cateterul în timp ce se retrage mandrenul;
- se desface garoul;
- se aruncă mandrenul în recipientul special;
- se adaptează amboul perfuzorului la branulă;
- se deschide tubul perfuzorului;
- se fixează cateterul / branula cu un pansament oclusiv steril, incluzând
- se adaptează numărul de picături la prescripţia medicală după formule
- se reorganizează locul de muncă;
- se îndepărtează mănuşile, se spală mâinile;
- se notează procedura în Fişa de proceduri (nume, dată, ora administrări
Incidente/Accidente
- extravazarea soluţiei în afara venei şi tumefierea dureroasă a zonei;
- necroza ţesutului în caz de extravazare de soluţii hipertone;
- infecţia locală detectată prin semne inflamatorii locale: eritem, durere,
tumefacţie şi lezarea funcţiei segmentului respectiv;
- obstruarea cateterului / branulei cu cheaguri de sânge în absenţa manev
întreţinere zilnică;
- edemul pulmonar acut prin hiperhidratare în cazul în care nu se calcule
picături pe minut şi nu se respectă timpul de perfuzare.
M 32. ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFI
PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU EXAMINAREA RADIO
SISTEMULUI
OSTEOARTICULAR
Scop: studierea morfologiei oaselor şi a funcţionalităţii unor articulaţii p
diagnosticului de luxaţii, fractură, tumori, distrofie osoasă.
Deoarece oasele sunt radiopace, nu sunt necesare materiale speciale.
- se dezbracă regiunea cu precauţie, dacă zona este lezată;
- se îndepărtează bijuteriile sau alte obiecte radiopace sau care sunt în câ
(mărgele, lănţişoare, ceas, telefoane după caz);
- se îndepărtează pansamentele, unguentele care ar putea influenţa imagi
- se calmează durerea prin administrarea unui analgezic dacă în timpul e
examinată este mobilizată (fracturi, luxaţii, inflamaţii articulare acute);
- dacă membrul lezat nu poate fi menţinut fără atele, se pot folosi atele ra
- în cazul radiografiilor oaselor bazinului, la recomandarea medicului se
evacuatoare;
- pacientul este ajutat să adopte în timpul examinării poziţia indicată de m
Îngrijirea după examen
- îngrijirile sunt în funcţie de afecţiunea de bază şi acuzele pacientului.
DUREREA EXTREMITATILOR
Durerile extremitatilor pot proveni din toate structurile componente.
Tegumentele au sensibilitate dureroasa superficiala discriminativa,iar lez
Durerea osoasa este profunda ,relative difuza,de intensitate variabila cu l
produce.
Fracturile dau o durere intensa ,locala accentuata de miscarea pasiva sau
si de incarcarea osului afectat. Segmentul cu fractura este deformat si loc
echimoze de intinderi variabile. Durere este data de ruptura sau intindere
.Traumatismele fara fractura pot duce la aparitia hematoamelor subperio
dureresurda,difuza.
Infectiile osoase (osteomielitele) dau o durere profunda,prost localizata,a
variaza cu viteza de dezvoltare a procesului infectios. Durere se accentue
procesul infectios atinge periostul. Ruperea periostului si deschidere infe
inconjuratoare duc la scaderea durerii prin detensionarea sa.
Tumorile osoase dau durere in clipa cand pun in tensiune periostul ,in fu
crestere. Tumorile benigne sau cu crestere lenta pot atinge dimensiuni fa
devin dureroase in momentul fracturii osului bolnav, iar tumorile cu cres
precoce dureroase.
B. Dureri de origine musculara.
Utilizarea intensa a unei grupe de muschi neantrenate da o durere surda,d
grupei respective(febra musculara). Aceasta durere apare dupa efort ,atin
72 ore apoi cedeaza progresiv.
Traumatismele musculare cu hematom intramuscular dau o durere ce inc
traumatism si dureaza pana la resorbtia hematomului. Durerea poate fi lo
intreg membrul.
Rupturi musculare, care pot fi de fibre , corp muscular ,tendon sau fascie
localizata, accentuata de palparea locului rupturii. In ruptura de fascie se
masei musculare in zona de ruptura,iar ruptura corpului muscular sau a t
M 33. REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE
REUMATOLOGIA- GENERALITATI
Reumatologia este specialitatea care se ocupa cu depistarea, diagn

recuperarea bolnavilor cu suferinte non-chirurgicale ale aparatului loco
este o subspecialitate derivata din medicina interna.
Principalele grupe de afectiuni de care se ocupa reumatologia sunt urmat
a. patologie degenerativa : boala artrozica (gonartroza, coxartroza, spon
localizari), guta, pseudoguta
b. patologie articulara si a tesuturilor moi legata de suprasolicitare si de
cervico-brahiala, fibromialgia, periartrita scapulo-humerala, epicond
canalare de membru superior si inferior, sindromul Dupuytren, entez
bursite, capsulite, distrofia simpatica reflexa
c. patologie infectioasa articulara : TBC osteo-articular, boala Lyme (b
infectioase
d. patologie metabolica : osteoporoza, osteomalacia
e. patologie infamatorie, autoimuna: poliartrita reumatoida, spondilita a
reactiva, artrita psoriazica, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia
dermatomiozita, vasculitele
Mijloacele diagnostice folosite in reumatologie incud : analize biochim
(autoanticorpi), teste genetice, examene imagistice (radiografii, ecograf
RMN articular), teste functionale (electromiograma), punctia articulara
articular si moale, masurarea densitatii osoase (osteodensitometrie DEX
De cele mai multe ori, evaluarea este complexa, multidisciplinara, avin
Tumor, rubor, calor, dolor, functiolaesa !
Aceasta ar fi o minisinteza a simptomelor unei afectiuni reumatologice :
cald, te doare, ai dificultati la miscare ? Oricare din acestea poate fi semn
beneficiaza de consult reumatologic.
Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.

M 34. DERMATO-VENEROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
PRELEVAREA BACTERIOLOGICĂ DIN PUSTULE
Se face înainte de antibioterapie.
Materiale necesare
- ace subcutantate sterile;
- materiale de dezinfectare;
- seringi 2 ml sterile;
- bon de cerere examen bacteriologic;
- sticluţă, eprubete sterile.
- se explică importanţa şi derularea procedurii;
- se instalează pacientul confortabil;
- se adaptează acul la seringă;
- se prelevează conţinutul pustulei, fără să se atingă pielea din jur, se străpu
se aspiră conţinutul în seringă;
- nu se detaşează acul de la seringă;
- se dezinfectează leziunea;
- se etichetează produsul;
- se trimite repede la laborator.
Rezultatul se poate obţine după o oră la examenul microscopic, după 24 ore
identificarea germenilor, după 40 ore pentru antibiograme.
PRELEVAREA PROCEDUSELOR MICOTICE DE LA N

- săculeţ dublu pentru trimiterea la laborator cu buletinul;
- etichete;
- buletin de cerere corect completat.
- Se spală mâinile;
- se pun mănuşile;
- se scoate tamponul din ambalajul său fără să se atingă;
- se realizează prelevarea foarte precisă, din zona de leziune;
- se plasează tamponul în punga de origine, fără a atinge exteriorul ambalaj
- se etichetează, se notează data şi ora prelevării;
- se dezinfectează tava;
- se îndepartează mănuşile;
- se trimite produsul la laborator;
- se notează examenul în dosarul pacientului.
Recoltarea în micoza vaginală
- pacienta este aşezată în poziţie ginecologică;
- se montează un specul vaginal;
- prelevarea se face de pe mucoasa vaginală, cu ajutorul unui tampon de la n
vaginului;
- recoltarea nu este dureroasă şi se recomandă ca inainte de recoltare să nu s
vaginală, pentru că se modifică rezultatul;
- la bărbat, recoltarea se face la nivelul meatului urinar şi din leziuni, pacien
aşezat sau semişezând, de preferinţă dimineaţa înainte de micţiune.
În micoza anală: Recoltarea se va realiza de la nivelul marginii anale fără p
Educarea pacientei pentru evitarea recidivei micozei vaginale
BOLI INFECTO-CONTAGIOASE IN ROMÂNIA

Boli prevenite prin vaccinarea “obligatorie” Boli ce ar putea fi preven
- Polio ; -Gripa ;
- Difterie; - H. Influenzae ;
- Tetanos ; - Hepatita A;
- Pertussis; - Varicelă ;
- Rujeolă ; - Meningococ ;
- Rubeolă; - Pneumococ ;
- Parotidită epidemica; - Rotavirus ;
- Hepatită B ; - HPV;
- TBC;
HEPATITA B
Antigene principale:
- Antigenul de suprafaţă (Hbs) – produs în timpul infecţiei.
- Antigenul Hbc– în infecţie şi la purtători asimptomatici;
- Antigenul Hbe – probabilitatea crescută a infecţiozităţii;
Transmitere :
- parenterală ;
- sexuală ;
- verticală de la mama infectată / purtătoare la naştere
Incubaţie : 50-180 zile;
Forme de boală acută:
Uşoare – severe:
VARICELA
Virus varicelozosterian - herpetic uman tip 3 (ADN)

Contagiozitate: foarte crescută – “vărsat de vânt”
Caracter sezonier: -toamna – iarna – primăvara
Transmitere:
-respiratorie: secreţii nazofaringiene
-contact cu leziunile cutanate
Incubaţie: 7-14-21 zile
Perioada preeruptivă :1-2 zile
-modificarea stării generale,
-astenie,
-erupţie scarlatiniformă / morbiliformă
-uneori absentă
Perioada eruptivă:
-macule-papule-vezicule-cruste
-piele şi mucoase;
-5-20 zile;
-caracter centripet;
-debut pe trunchi;
-extindere - inclusiv pielea capului l 1 ;
-mai multe valuri eruptive ± T 0
Complicaţii:
-Pneumonie;
-Laringită;
-Encefalită;
-Sindrom Reye, nevrite, mielite;
M 36. ENDOCRINOLOGIE SI NURSING IN ENDOCRINOLOGIE
Numărul orelor de învățământ clinic: 36
SEMNE SI SIMPTOME IN BOLILE ENDOCRINE

Bolile endocrine determină manifestări caracteristice care pot fi o
asistentul
medical, ceea ce îl ajută în elaborarea unei strategii de îngrijire. Prin con
persoanele îngrijite are posibilitatea să depisteze precoce semnele unor b
persoana sau familia, în cazul copiilor, să se adreseze medicului.
Culegerea datelor
Interviul: furnizează informaţii despre simptome generale, modul și circu
asocierea cu alte simptome; aceste manifestări nu sunt specifice bolilor e
avea
valoare deosebită:
- cefaleea: frecvent în compresiunile tumorilor hipofizei cu localizări dif
de scurtă durată, apoi devine permanentă, insuportabilă, cu tulburări vizu
explozive în jet, bradicardie;
- oboseală: fizică şi intelectuală mai accentuată dimineața: în boala Addi
hipofizară, în tireotoxicoză;
- tulburările somnului: insomnii, somn neliniștit, populat de coşmaruri în
sindromul adipozo-genital; hipersomnia în tumorile hipotalamo-hipofiza
bolnavul pare adormit tot timpul;
- transpiraţia: în sindromul adipozo-genital, feocromocitom, în tireotoxic
palmelor şi în regiunea capului, la diabetici anunţând o hipoglicemie sau
- sughiţul: guşă tiroidiană;
gonadice; tulburări de vedere.
Examenul fizic:
- Poziţia: disconfort, fatigabilitate, apatie, neatenţie;
- Mişcări şi contracţii involuntare: tremurături fine (la extremităţi), asine
oculo-palpebrale în hipertiroidism; contracţii tonice ale musculaturii som
periferice în hipoparatiroidism; convulsii parţiale în tumori;
- Aspectul feţei: facies hipertiroidian, facies hipotiroidian sau mixedema
cushingoid (aspect de lună plină), facies acromegalic (piele îngroşată cu
limbă mărită, spaţii interdentare lărgite), facies addisonian (modificări d
pielii asemănător cafelei cu lapte), facies hipopituitar (aspect infantil gen
îmbătrânită), facies din insuficiența hipofizară globală (trăsături şterse cu
colorată în jurul ochilor, buhăită şi ridată);
- Statura: gigantismul (creşterea de peste 2 m), nanismul (înălţime mică 1
hipofizar sau tiroidian;
- Starea de nutriţie: poate fi evaluată după anumiţi parametrii: dezvoltare
musculaturii, a ţesutului adipos, a greutăţii corporale, sex, vârstă, înălţim
-Obezitatea poate fi de mai multe tipuri: de tip Cushing, în sindromul ad
în hipotiroidie, obezitate hipotalamică, obezitate din insuficiența gonadic
- Slăbirea-scăderea cu 10-15 kg în câteva luni în hipertiroidie, boala Add
zaharat, cașexie în insuficiență hipofizară globală;
- Aspectul tegumentelor: hiperpigmentare generalizată în boala Addison;
îngroşată, rece, ceroasă în hipotiroidie; piele caldă, umedă, subţire în hip
vergeturi roşii-violacei în boala Cushing;
- Părul şi unghiile:
- Părul: hipertricoză în ovarul polichistic; hirsutism (mustaţă, barbă, inse
musculară la femei în ovarul poli-chistic virilizant;
- Aparatul genital şi sâni: secreţie lactată anormală în pro-lactinom;
ginecomastie;
Semne vitale:
- Temperatura – creşte la hipertiroidieni şi scade la hipotiroidieni
- Pulsul – tahicardie în hipertiroidism, bradicardie în hipotiroidism
- TA – creşteri foarte mari (200-300 mmHg) în feocro-mocitom; creştere
maximă şi scădere minimă în hiper-tiroidism; scade maxima şi creşte
minima în hipo-tiroidism; hipotensiune în bola Addison
- Respiraţia: dispnee în feocromocitom; respiraţie dificilă la efort în boal
Addison şi hipertiroidism; laringospasm în hipoparatiroidism.
Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.

M 37. BOLI METABOLICE,DE NUTRITIE SI NURSING SPECIF
Numărul orelor de învățământ clinic: 36
MASURAREA GLICEMIEI - GLICEMIA CAPILARĂ
Scop
- controlul rapid al glicemiei când se impun decizii;
- autocontrolul în cadrul monitorizării DZ insulino-dependent şi insulino ne
Medicul specialist stabileşte orarul şi frecvenţa determinărilor glicemiei.
Indicaţii
- în DZ1 determinările se efectuează zilnic preprandial şi postprandial (la 2
de câte ori intervin evenimente neprevăzute care modifică orarul şi dozele d
consecinţă alimentaţia);
- cel puţin o dată pe săptămână se face profil glicemic (determinări preprand
3 dimineaţa);
- în DZ2 determinările se fac săptămânal.
- pacientul este instruit să-şi determine singur glicemia folosind glucometru
- pacientul este avertizat că tehnica determinării poate varia uşor în funcţie d
- dacă pacientul are tulburări de vedere (retinopatie) determinarea va fi făcu
instruit sau de asistenta medicală.
Materiale necesare
- glucometru;
- teste reactive (bandelete, stripsuri);
- ace speciale atraumatice;
- tampoane uscate.
- testele trebuie să fie în termen de valabilitate, data fiind înscrisă pe flacon,
- se păstrează intre 2-30o;
- scoaterea fiecărei bandelete (test) este urmată de închiderea etanşă a flacon
flaconului fiind menţinut uscat;
- capătul reactiv al bandeletei nu trebuie atins;
- fiecare tip de bandeleta este specifică unui anumit tip de glucometru;
- glicemia recoltată din sânge capilar este cu aproximativ 20 mg mai mare d
sângele venos.
VALORILE GLICEMICE NORMALE INDIFERENT DE MOMENTUL REC
CUPRINSE ÎNTRE 60-120 mg/dl;
ADMINISTRAREA INSULINEI
Scop/indicaţii
- pentru asigurarea supravieţuirii cu diabet zaharat tip 1;
- pentru controlul glicemiilor la pacienţii cu diabet zaharat tip 2 când antidia
combinate cu dieta nu ating obiectivele terapeutice;
- episoade de stres metabolic acut (infarct miocardic, avc, infecţii moderate
- pre-; intra- şi post operator când se suspendă medicaţia orală;
- insuficienţa hepatică şi renală când antidiabeticile orale sunt contraidicate;
- în diabetul zaharat gestaţional care nu se rezolvă prin dietă;
- în urgenţe hiperglicemice: cetoacidoză, hiperglicemie hiperosmolară.
Tipuri de insulină
- Insuline rapide cu acţiune scurtă, care se folosesc în situaţii de urgenţă me
se pot administra I.V. acţionând în mai puţin de 10 minute (insuline prandia
înaintea meselor);
- Insuline intermediare cu acţiune prelungită şi insuline cu acţiune lungă (in
- instruieşte pacientul privind modul de păstrare a insulinei,
- instruieşte pacientul privind recunoaşterea semnelor hipoglicemiei.
Materiale necesare
- insulină in flacoane, cartuşe sau pen-uri preumplute;
- seringi pentru insulină (cu capac de 0.25 – 1 ml);
- ace de 12 mm, 8mm, 6mm.
Se instruieşte pacientul cu privire la:
Modul de păstrare a insulinei:
- flacoane, cartuşe, pen-uri nedeschise, se păstreaza la frigider (departe de c
până la data expirării);
- flacoane, cartuse pen-uri deschise, se păstreaza în aceleaşi condiţii cel mul
- flacoanele se pot păstra şi la temperatura camerei (între 2-30ºC), fără să fi
mai mult de 28 de zile. Dacă timpul este depăşit, se pierde valabilitatea.
Verificarea aspectului insulinei
- insulinele rapide au aspect clar, limpede;
- insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, fără flocoane
Insulina cu flocoane nu se administrează;
Pregătirea insulinei în vederea administrării;
- se scoate insulina din frigider cu 60 minute înainte, pentru a se încălzi la te
- insulinele intermediare sau lente se omogenizează prin culcarea flaconului
palme de 30 de ori. agitarea flaconului în poziţie verticală produce bule şi im
dacă insulina nu se omogenizează, nu se administreaza;
- nu se amestecă insuline cu concentraţii diferite şi nici tipuri de insulină dif
Alegerea locului administrari în concordanţă cu tipul de insulină şi cu rec
- pentru insuline rapide – abdominal – cu excepţia a 5 cm în jurul ombilicul
- dacă se foloseşte totusi alcool, se aşteaptă evaporarea;
- se încarcă seringa sau pen-ul cu numărul de unităţi recomandate;
- pen-urile au avantajul că produc un zgomot pentru fiecare unitate de insul
de către persoanele cu probleme de manualitate (tremurături) sau tulburări d
administrarea putându-se face cu uşurinţă indiferent de locul unde se află pa
domiciliului);
- în regiunea abdominală sau fesieră, injectarea se face în pliu cutanat, înţep
unghi de 90º dacă ţesutul subcutanat este bine dezvoltat sau în unghi de 45º
la copii;
- pentru pacienţii slabi şi copii, injectarea se face în zona deltoidiană sau co
- se dă drumul pliului după retragerea acului;
- nu se masează locul, deoarece grăbeşte absorbţia;
Importanţa rotaţiei locului de injecţie
- rotaţia se face în aceeaşi arie, pentru a preveni lipodistrofia (lipohipertrofi
de grăsime sau lipoatrofia = topirea ţesutului gras subcutanat);
- următoarea injecţie se face la minimul 2 cm de injecţia anterioară;
Respectarea regulilor care favorizează reducerea durerii la injectare
- soluţia se injectează la temperatura camerei (se scoate din frigider cu 60 m
- aerul se elimină corect;
- zona se spală sau se dezinfectează cu alcool şi se aşteaptă evaporarea;
- zona trebuie să fie relaxată;
- înţeparea tegumentului se face rapid;
- în timpul injectării nu se schimbă direcţia acului;
- se folosesc ace adecvate, în funcţie de grosimea ţesutului subcutanat (6-8-
Recunoaşterea hipoglicemiei şi cauzele care o determină:
Simptome în hipoglicemie:
- administrarea unei doze inadecvate de insulină;
- absorbtia inadecvată a insulinei în zona cu hiperdistrofie (încetineşte proce
- nerespectarea intervalului dintre administrarea insulinei şi administrarea a
meselor, mai ales a celor de seară);
Măsuri de combatere a hipoglicemiei
- se administrează 10 gr de hidrocarbonaţi absorbabili (suc de fructe, lapte s
Nr/crt Manopera
1.
2.
3.
4.
5.
M 38. NUTRITIE SI DIETETICA
OBIECTIVELE ALIMENTATIEI FIZIOLOGICE

Alimentatia fiziologica trebuie sa indeplineasca urmatoarele trei co
1. Alimentatia trebuie sa asigure o crestere si o dezvoltare corespunz
In acest sens un rol major il are alimentatia din primii ani de viata, deoar
insuficienta in primii ani de viata inseamna o dezvoltare fizica necorespu
o alimentatie excesiva poate determina o multiplicare exagerata a celulel
realizand obezitatea la copil sau germenele obezitatii adultului.
2. Sa asigure o activitate fizica si intelectuala normala.
O alimentatie insuficienta scade randamentul fizic si intelectual.
3. Sa asigure o stare de sanatate buna.
O alimentatie rationala trebuie sa evite dezechilibrele nutritionale majore
dislipidemiile, HTA, avitaminozele), dar si pe cele minore (avitaminozel
iritabil, diverticuloza intestinala, etc.).
NUTRITIA SI DIETA - GENERALITATI

Nutritia ( de la latinescul nutritio) se defineste ca totalitatea procese
care organismele isi procura hrana ( nutrientii) necesara cresterii, dezvol
energiei pentru desfasurarea proceselor vitale, refecerea tesuturilor, etc.
Nutritia are o deosebita importanta in mentinerea starii de sanatate, in de
a organismului uman, in preventia unor boli, iar terapia medicala nutritio
importanta in vindecarea diferitelor boli.
Cultura sanatatii este de neconceput fara nutritie, tot asa cum nutritia, ca
Medicul practician, asistentul dietetician, vor trebui sa aiba in vedere ace
respecte cateva principii generale(Wohl).
Fiecare dieta trebuie modelata in functie de obiceiurile bolnavului, adapt
terapeuticii, preferintelor bolnavului.
In prescrierea unei diete trebuie sa se aiba in vedere intreg comportamen
(emotional, economic, social, in procesul de munca, in familie, etc.); ori
mult
timp poate fi urmeta de schimbari in personalitatea bolnavului mai ales i
restrictive- sau nu poate fi respectata datorita conditiilor familiale, de mu
Cu cat boala acuta sau cronica este mai grava si prelungita, cu atat duce
mare din proteinele proprii organismului. Bolile metabolice dezechilibra
comsumptive, febrele prelungite creeaza, de asemenea un bilant azotat n
insotit de pierdere de azot si potasiu. Toate acestea trebuie cunoscute de
prin administrare ratoinala de proteine poate ajuta pozitivarea mai rapida
Orice boala care este insotita de tulburari nutritionale ( pierderi de lichid
trebuie astfel tratata incat,concomitent sau chiar inaintea vindecarii cauz
echilibrata tulburarea metabolica.
Nutritia, dietoterapia pot interveni pozitiv datorita a doua insusiri de ba
variabilitatea ( datorita zestrei genetice a omului) si adaptabilitatea ( mod
enzimatice care intervin in procesul digestiei in functie de schimbarea tr
alimentare).
Recunoasterea importantei acestor doua principii biologice ne poate face
alimentatiei rationale in preschimbarea treptata a unor obiceiuri alimenta
necorespunzatoare, precum si rolul dietoterapiei in tratamentul unor boli
FIŞĂ DE EVALUARE
PRIVIND DESFĂŞURAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULU
Numele şi prenumele elevului………………………………………………………………

Perioada………………………………………………………………………………………………
Numărul absenţelor…………………………………………………..
CAPACITĂŢI PERSONALE Insuf. Suf. Bin
Punctualitate
Dovedeşte tact
şi discreţie: - în ţinută
- în exprimare
- în raporturile cu ceilalţi
Este capabil de iniţiativă
Dovedeşte curiozitatea intelectuală
CAPACITĂŢI TEHNICE Insuf. Suf. Bin
Caută să adune informaţii utilizabile

Analiza clară a situaţiei
Identifică problema sau problemele
Determină obiective pentru acţiunile sale
Prevede acţiunile sale în funcţie de resurse:
- bolnav, secţie
Execută acţiunile sale: - metodic
- respectând regulile de igienă
- cu dexteritate
Este capabil să-şi evalueze munca
Caută să-şi însuşească sau să-şi dezvolte
cunoştinţele teoretice şi practice despre
- cu restul echipei
Prezintă aptitudinile necesare pentru a stabili
sau a menţine relaţia cu persoana îngrijită:
- observaţia
- ascultarea
- cunoaşterea de sine
- comunicarea
CAPACITĂŢI ORGANIZATORICE Insuf. Suf. Bin
Evaluează acţiunile intreprinse

Asigură transmiterea informaţiilor
semnificative
Este capabil să organizeze o îngrijire pentru
pacient, îngrijirile abordate de elevi sunt, de
obicei
Ineficientă De rutină Gândite şi eficace
DATA …………………………………
Semnătura responsabil Se
Învăţământ clinic
CERTIFICAREA /EVALUAREA STAGIULUI CLINIC

LEGEA NR. 46/2003, LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI
Capitolul 1 - Dispozitii generale
Art. 1 In sensul prezentei legi:
a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza
sanatate;
b) prin discriminare se intelege distinctia care se face intre persoane afla
pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei etnice, originii nationale sau
optiunilor politice sau antipatiei personale;
c) prin ingrijiri de sanatate se intelege serviciile medicale, serviciile com
conexe actului medical;
d) prin interventie medicala se intelege orice examinare, tratament sau al
de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;
e) prin ingrijiri terminale se intelege ingrijirile acordate unui pacient cu m
tratament disponibile, atunci cand nu mai este posibila imbunatatirea pro
de boala, precum si ingrijirile acordate in apropierea decesului.
Art. 2 Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate
dispune, in conformitate cu resursele umane, financiare si materiale.
Art. 3 Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nic
Capitolul 2 - Dreptul pacientului la informatia medicala
Art. 4 Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medic
precum si la modul de a le utiliza.
Art. 5 (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statu
furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obic
trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare.
Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si
persoana care sa fie informata in locul sau
Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia in
diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.
Art. 11 Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medica
Art. 12 Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un
investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe pe
Capitolul 3 - Consimtamantul pacientului privind interventia medic
Art. 13 Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie med
scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opriri
trebuie explicate pacientului.
Art. 14 Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o i
de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului
anterioara a vointei acestuia.
Art. 15 In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urge
reprezentantului legal nu mai este necesar.
Art. 16 In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, p
implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de
Art. 17 (1) In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca in
interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtam
declinata unei comisii de arbitraj de specialitate. (2) Comisia de arbitraj
medici pentru pacientii internati in spitale si din 2 medici pentru pacienti
Art. 18 Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, p
tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabiliri
Capitolul 4 - Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata priva
Art. 21 Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investig
prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dup
Art. 22 Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in caz
isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.
Art. 23 In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de serv
acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantu
obligatorie.
Art. 24 Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25 (1) Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este in
cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, trat
acordate si numai cu consimtamantul pacientului.
(2) Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol
pentru sanatatea publica.
Capitolul 5 - Drepturile pacientului in domeniul reproducerii
Art. 26 Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprez
major si imediat pentru viata mamei.
Art. 27 Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare d
sexuale normale si sanatatii reproducerii, fara nici o discriminare.
Art. 28 (1) Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este gara
cazului prevazut la art. 26.
(2) Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai si
sanatatea reproducerii.
(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente
Capitolul 6 - Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale
Art. 31 Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in
Art. 32 Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de s
material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea
masura posibilitatilor, mediul de ingrijire si tratament va fi creat cat mai
familial.
Art. 33 Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de
acreditat din afara spitalului.
Art. 34 (1) Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu ar
pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il
decat prevad reglementarile de plata legale din cadrul unitatii respective.
(2) Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati s
donatii, cu respectarea legii.
Art. 35 (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la am
de sanatate sau pana la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea si parteneriatul d
medicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatorii, de specialitate
generala, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. Dup
au dreptul la serviciile comunitare disponibile.
Art. 36 Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urg
stomatologica de urgenta si de servicii farmaceutice, in program continu
Capitolul 7 - Sanctiuni
Art. 37 Nerespectarea de catre personalul medico-sanitar a confidentiali
pacient si a confidentialitatii actului medical, precum si a celorlalte drep
prevazute in prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, co
penala, conform prevederilor legale.
Art. 39 Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in
Romaniei, Partea I.
Art. 40 La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108
3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata in Buletinul Ofi
din 10 iulie 1978, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a
Senat in sedinta din 19 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art.
Constitutia Romaniei.
Numele si prenumele elevului ………………………….. ……. Semn
PERI- MODULUL PLAN DE DENUMIREA CA
OADA STUDIAT ÎNGRIJIRI SECȚIEI CA
(titlul- ACO
corespunzător
modulului
perioadei de
practică )
Modulul 23: SCOALA
Pneumologie si nursing
specific
Modulul 24: Cardiologie CARDIOLOGIE
si nursing în cardiologie
Modulul 24: Cardiologie CARDIOLOGIE
si nursing în cardiologie GASTROENTE
Modulul 25: ROLOGIE
Gastroenterologie si
nursing în
Modulul NEFROLOGIE
26:Nefrologie,urologie si
nursing în afectiunile O.R.L
renale Modulul
29:O.R.L. si nursing in
ORL
Modulul 29:O.R.L. si O.R.L
nursing in ORL
Modulul OFTALMOLO
30:Oftalmologie si GIE
nursing în oftalmologie
Modulul 33: SCOALA
Reumatologie si nursing
în reumatologie
Modulul27:Chirurgie CHIRURGIE
generala si nursing în GENERALA
chirurgia generală
Modulul27:Chirurgie CHIRURGIE
generala si nursing în GENERALA
chirurgia generală CHIRURGIE
Modulul 28: Chirurgie TORACICA
toracică, cardiovasculară
si nursing specific
Modulul 28: Chirurgie CHIRURGIE
toracică, cardiovasculară TORACICA
traumatologie si nursing
specific
Modulul 34: Dermato- DERMATOLO
venerologie si nursing GIE
specific
Modulul 35: Boli BOLI
infecto-contagioase si INFECTIOASE
nursing specific
Modulul 35: Boli BOLI
infecto-contagioase si INFECTIOASE
nursing specific DIABET SI
Modulul 36: BOLI DE
Endocrinologie si NUTRITIE
nursing în endocrinologie
Modulul 37: Boli DIABET SI
metabolice, de nutritie si BOLI DE
nursing specific NUTRITIE
Modulul 38: Nutritie si
dietetică
DIRECTOR ,
RESPONSABIL CATEDRA NURSING SI INGRIJIRI ,
________________________________
________________________________________
FIȘĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE SEMESTRIALE
Numele și prenumele candidatului _____________________________________

Unitatea de învățământ absolvită: ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
Tema:……………………………………………………………………………………………
Criterii de apreciere a performanței candidatului pentru executarea lucrării:
1) Amenajarea ergonomică a punctului de lucru cu respectarea normelor de asepsie și
antisepsie;…………………………………………………………………………………
2) Alegerea corectă a materialelor, aparatelor și instrumentelor necesare
executării temei…………………………………………………………………………
3)Respectarea procedurilor medicale specifice;…………………………………………
4) Apreciază starea pacientului în raport cu nevoile de bază.;……………………………
5) Elaborarea planului de îngrijire în funcție de priorități.…………………………………
6) Pregătește pacientul pentru tehnici și investigații.………………………………………
Criterii de apreciere a motivării teoretice și susținerii orale a lucrării:

1) Candidatul a realizat o comunicare orală clară, coerentă şi fluentă……………………..
2) Motivează teoretic procedurile aplicate……………………………………………
3) Folosirea corectă a echipamentului de protecție ……………………………………..
4) Atitudinea faţă de pacient………….……….…………………………………………
Profesori evaluatori
Nr.
Numele și prenumele Nota acordată semnătura
crt
1.
2.
3
Nota finală__________
Rezultatul probei__________________________________________________________
94
BIBLIOGRAFIE
1.VIOLETTA VACARIU- GHID DE NURSING- EDITURA VICTOR BABEŞ

TIMISOARA 2012;
2. SEMIOLOGIE MEDICALA- ION I. BRUCKNER- EDITURA MEDICALA;
3. BAZELE MEDICINEI DE FAMILIE-ADRIAN RESTIAN-EDITURA MEDICALA

BUCURESTI 2004;
4. PROF. DR. IOANA ALINA ANCA- CURS PEDIATRIE;
5. TRAUMATISMELE TORACICE- JIM HOLLIMAN, M.D., F.A.C.E.P.-PROFESOR

ASOCIAT DE CHIRURGIE ŞI MEDICINĂ DE URGENŢĂ;DIRECTOR AL CENTRULUI
INTERNAŢIONAL DE MEDICINĂ DE URGENŢĂ-2009;
6. CENTRUL MEDICAL DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT "DR. VICTOR BABES";
7. NUTRITIE SI DIETETICA- ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE; CARMEN

NARCISA NATEA- EDITURA UNIVERSITATII “LUCIAN BLAGA’’ DIN SIBIU 2008;
8. PROCEDURI DE PRACTICĂ PENTRU ASISTENŢII MEDICALI GENERALIŞTI
95

Studiu Hepatita Ro v8

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Hepatita Ro v8

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ

Denumire: CAIET DE PRACTICĂ

Autori: RACHINA VERA GEORGETA

Unitatea de învăţământ: IȘJ OLT

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

Clasa: ANUL 2 ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL

Scopul materialului propus1:

PENTRU ELEV (DE UTILIZAT DE CĂTRE ELEV)

9. Modulul 24: Cardiologie si nursing în cardiologie. Însemnările 35

10. Modulul 25: Gastroenterologie și nursing în gastroenterologie. 41

Numele și prenumele elevului:

Perioada derulării stagiului:

Cadru didactic îndrumător:

SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

LISTA UNITĂȚILOR DE COMPETENȚĂ

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie;

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata

• organismul este un sistem deschis în permanentă interacţiune cu mediul înconjurător,

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură ;

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni ;

• somnul reprezintă o extindere a procesului de inhibiţie la nivelul scoarţei cerebrale, expresia

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca ;

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale ;

• menţinerea constantă a temperaturi corpului, în ciuda variaţiilor termice exogene si a

• comunicarea reprezintă una dintre trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor,

• nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori exprimă necesitatea individului

• a fi preocupat în vederea realizării personale reprezintă o nevoie fundamentală de ordin

14. Nevoia de a învăta cum să-ţi păstrezi sănătatea ;

• fiinţa umană, se află în permanentă interacţiune cu ambianţa socială şi materială, cu

Conditii de viata si munca(C.V.M): pacientul nu are familie,locuieste intr-o casa cu 3 camere

NR. ORE ÎNVĂȚĂMÂNT CLINIC 96

Scop: Spălarea mâinilor asigură igiena, protecţia şi securitatea persoanei

Tipuri de spălare a mâinilor

Soluţia hidroalcoolică, sau gelul, sunt utilizate pentru a substitui lavajul

Fricţiunea cu soluţie hidroalcoolică sau cu gel se aplică pe mâinile care n

- cu ocazia unor proceduri cu risc înalt de infecţii (cateterismul central, p

- pentru intervenţiile chirurgicale la blocul operator sau în serviciul de ra

- în alte servicii de investigare;

- pentru asistarea naşterilor.

MANOPERE EFECTUATE IN STAGIU

Nr. Ore învățământ clinic 72

PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA I

PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA TOR

Toracocenteza este pătrunderea cu un ac steril, printr-un spaţiu intercost

Nr. Ore învățământ clinic 72

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EKG DE RE

Plasarea electrozilor EKG

-Electrodul rosu – mana dreapta;

-Electrodul galben – mana stanga;

-Electrodul negru – picior drept;

-Electrodul verde - picior stang .

Plasarea electrozilor pentru torace

-Electrodul rosu C1 –parasternal drept, in spatiul intercostal 4 ;

- Electrodul galben C2 – parasternal stang ,in spatiul intercostal 4 ;

- Electrodul maro C4 – linia medioclaviculara stanga ,in spatiul intercos

- Electrodul verde C3 – intre C2 si C4 pe coasta a 5-a ;

- Electrodul negru C5 – pe linia axilara anterioara stanga in dreptul C4 ;

- Electrodul violet C6 – pe linia axilara medie stanga in deptul C4.

-Se indeparteaza parul in exces de pe suprafata toracelui pentru a asigura

STUDIUL DE CAZ – PLAN DE ÎNGRIJIRE