Sunteți pe pagina 1din 6

GLOMERULONEFRITA ACUTA (GNA)

Definitie: Nefropatie glomerulara caracterizata prin inflamarea acuta a glomerulului


renal si proliferarea locala de tesut glomerular →leziuni ale membranei bazale glomerulare ,
mezangiului si endoteliului capilar renal → afectarea filtrarii glomerulare.

Clasificare

1. GNA primare

a) GNA infectioase :

•bacteriene :

-poststreptococice-streptococ β-hemolitic grup A

-nestreptococice –stafilococ, pneumococ, meningococ, salmonella typhi,


colibacil etc.

• virale :

-virus vaccinal

- virusul urlian)

- coxackie A si B

-v. varicelei, rujeolei, citomegalic, virusul HVB, HCV, HIV.

• parazitare : toxoplasma, trichinella, richetsii

b) GNA neinfectioase

c) Primitive-etiologie neidentificata (25% din GNA).

1
2. GNA secundare unor boli generale

-purpura Henoch - Schonlein

-sdr. hemolitic -uremic

-sdr. Goodpasture

-boli de colagen ( LES, PAN)

GLOMERULONEFRITA ACUTA POSTSTREPTOCOCICA(GNAPS)

Este o complicatie tardiva a infectiei cu tulpini nefritigene de streptococ β-hemolitic


grup A

Poarta de intrare –respiratorie (cel mai frecvent) , cutanata (mai rar).

FIZIOPATOLOGIE

-reducerea suprafetei de filtrare glomerulara , determinata de obstructia capilarelor


glomerulare.

Grupa de varsta cea mai frecvent afectata: : 6-12 ani( extrem de rara sub 3-4 ani),

Raport B/F :2/1

I.Infectia streptococica premonitorie

-depistata anamnestic la 50% din pacientii cu GNA

-este localizata mai ales la nivelul cailor respiratorii superioare

-precede debutul bolii cu 10-14 zile inainte (pana la 21 de zile in infectiile cutanate si
15-25 de zile in scarlatina); perioada de latenta de la vindecarea infectiei streptococice pana la
debutul GNA este asimptomatica sau cu manifestari minore, nespecifice. ( subfebrilitate ,
astenie, inapetenta, fatigabilitate, epistaxis, artralgii, s.a.).

II. Debutul - are caracter acut si se manifesta:

-tipic : manifestari urinare ( oligurie, hematurie ) insotite adesea de edeme si eventual


de febra;

-mai putin tipic: , cu predominenta ( uneori brutala) a unuia dintre sdr. Majore ale
bolii : insuficienta cardiaca( edem pulmonar acut), HTA brutala , cu manifestari neurologice (
encefalopatie hipertensiva sau Insuficienta renala ac.)

2
-atipic: febra(chiar debut pseudoinfectios), cefalee, varsaturi, anorexie, dureri
abdominale, , stare de rau;de regula in zilelee urmatoare apar semnele urinare revelatoare..

Intensitatea simptomelor de debut este variabila, de la forme minore pana la forme


grave, amenintatoare de viata.

III. Perioada de stare –4 sindroame ,,cardinale’’:

1. Sdr. urinar

Clinic :

- oligurie - diureza sub 30 ml/mp/sc /24 ore

-hematurie macroscopica - aspect de ,,spalatura de carne ,,

In cca .10% din cazuri , sdr. urinar este singura manifestare a bolii.

Biologic :

-densitate urinara normala sau crescuta

-proteinurie moderata 0,5 -2 g/24 ore, necorelata cu severitatea bolii , initial


neselectiva ( de tip glomerular) , devine selectiva catre convalescenta

-hematurie microscopica

-cilindrurie( cilindri hematici, granulosi si hialini)

-leucociturie frecventa( chiar cilindri leucocitari);

Intensitatea simptomelor de debut este variabila, de la forme minore pana la forme


grave, amenintatoare de viata.

III. Perioada de stare –4 sindroame ,,cardinale’’:

1. Sdr. urinar

Clinic :

- oligurie - diureza sub 30 ml/mp/sc /24 ore

-hematurie macroscopica - aspect de ,,spalatura de carne ,,

In cca .10% din cazuri , sdr. urinar este singura manifestare a bolii.
3
Biologic :

-densitate urinara normala sau crescuta

-proteinurie moderata 0,5 -2 g/24 ore, necorelata cu severitatea bolii , initial


neselectiva ( de tip glomerular) , devine selectiva catre convalescenta

-hematurie microscopica

-cilindrurie( cilindri hematici, granulosi si hialini)

-leucociturie frecventa( chiar cilindri leucocitari);

2. Sdr. edematos

- edeme discrete sau moderate uneori oculte(cantarire zilnica) , cu caracter renal :


moi, albe , pufoase , nedureroase , lasa godeu la digitopresiune , nu respecta legea gravitatiei ;
incep la pleoape si fata si au o intensitate care variaza in cursul zilei ( mai accentuate matinal).

3. Sdr. hipertensiv si supraincarcare cardio-vasculara (50-90% din cazuri)

-hipertensiune arteriala mixta sistolo-diastolica , oscilanta (este necesara


monitorizarea tensiunii la 1- 6 ore).

-semne de supraincarcare cardio-vasculara : tahicardie, cardiomegalie,


hepatomegalie de staza, reflux hepato-jugular, edem pulmonar acut in formele severe.

In 5-8 % apar semne de hipertensiune intracraniana( encefalopatie hipertensiva):


cefalee, varsaturi , somnolenta modificari de comportament, diplopie, confuzie, agitatie marcata,
convulsii, coma, (uneori exitus).

4. Sdr. de retentie azotata :are expresie preponderent biochimica

-cresterea azotului neproteic sanguin datorita reducerii filtrarii glomerulare

Sfarsitul fazei acute este marcat de normalizarea diurezei

IV.Faza de ameliorare este marcata de disparitia edemelor , a HTA si retentiei azotate, durata
ei fiind de 14-28 zile.In plus dispar si semnele inflamatorii, hematuria microscopica(la 2/3 din
cazuri) si hipocomplementemia ( de regula in 3-30 zile de la debut, exceptional pana la 6
saptamani).Treptat se normalizeaza si filtrarea glomerularas i fractia de filtrare.

V.Convalescenta dureaza pana la 1 an de la debut. Vindecarea se apreciaza la 1 an de la


debut; in 95% din cazuri aceasta este deplina, in 5-10% fiind cu ,,defect’’.

-uree crescuta, creatinina si acid uric crescute (75% din cazuri).

4
Paraclinic:

1.Markeri ai infectiei streptococice:

•ex. bacteriologic –exsudat faringian, culturi din alte focare.

•ex. serologic ( evidentierea anticorpilor) -ASLO <220 u Todd, pozitivare in


80% din GNA poststreptococice , creste la 1-3 saptamani, atinge valoarea maxima la 3-5
saptamani , apoi scade lent in cateva luni la valorile anterioare ; se impune determinarea in
dinamica a titrului ASLO.

Se mai pot determina Ac anti-hialuronidaza, anti-streptokinaza, anti –ADN-aza

2.Dozarea titrului complementului seric care pune in evidenta aparitia bolii printr-un
mecanism imun: scaderea complementului global si a fractiunii C3

3.Probe inflamatorii nespecifice : VSH, fibrinogen, alfa 2 si gamaglobuline care sunt


crescute in cursul bolii si revin la normal in convalescenta.

4. Hemoleucograma

- anemie hipocroma si leucocitoza moderata cu neutrofilie tranzitorie.

5. Ionograma sanguina

-hiponatremie de dilutie (in formele cu oligoanurie ); la intrarea in faza de


convalescenta , poliuria poate genera o accentuata hiponatremie si hipokaliemie;

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe asocierea sdr.urinar ( indispensabil) cu 1-2 sau toate


celelate trei sdr. ,,cardinale’’ale bolii , coroborate cu dovezile infectiei streptococice si scaderea
complementului seric.

Tratament

1. Igieno-dietetic

a) repaus la pat : doar in cazurile severe .

- spitalizarea se impune in toate cazurile datorita riscului de complicatii. .

b) dieta : in cursul spitalizarii sunt necesare restrictii ale aportului de sodiu, potasiu si apa,
care inceteaza la externarea din spital .

In prezent dieta este mai putin restrictiva ( restrictia de proteine este recomandata de unii
autori doar daca ureea sanguina este mai mare de 75 mg/dl.

5
2. Tratament medicamentos

- Penicilina (sau alt antistreptococic) se administreaza la toate cazurile la care exista dovezi
ale unei infectii inca active si , de asemenea , pentru a se limita raspandirea streptococilor.

Antibioterapia nu influenteaza in nici un fel evolutia naturala sau prognosticul bolii.

-Tratamentul HTA : -diuretice si antihipertensive(blocant al canalelor de calciu sau


inhibitori ai enzimei de conversie)

3. Profilaxie: depistarea precoce si tratarea corecta a faringoamigdalitelor streptococice reduc


cu peste 50% riscul complicatiilor renale .

Dispensarizarea este obligatorie.

Dupa externare ( la intrarea in convalescenta ) , copilul va fi supravegheat prin examene clinice


si prin examene de urina lunare.

La implinirea unui an de la debutul bolii se indica efectuarea unui bilant clinic si biologic
complet , pentru a se putea afirma vindecarea. Odata afirmata vindecarea, nu mai este
necesara o urmarire deosebita a copilului in continuare.

S-ar putea să vă placă și