Sunteți pe pagina 1din 32

Hepatitele virale

A si E
Realizat de: Racila R.
Coordonator : Zariciuc E.

Actualitate:
Hepatita acut viral A este o boal
endemo-epidemic rspndit pe tot
globul, care n ordinea frecvenei deine
primele locuri printre bolile infecioase cu
declarare obligatorie.
Hepatita A este o boala a mainilor murdare.

Taxonomia :
Familia: Picornaviridae
Genul :Hepatovirus
Specie : Virusul hepatitei

A(VHA)

ISTORIC
Antichitate-icter infectios(751)
Epidemii: Belgia (1629)
Flandra(1742-174)
Al II-lea Razboi Mondial 5mln cazuri in
Germania
Epidemie hidrica la New Delhi in 1957 cu
infectarea a 29000 studenti

Particularitile morfologice ale VHA


VHA a fost identificat ca nite particule mici, cu diametrul
de 27-30 nm, netede, cu simetrie cubic, fr nveli.
Capsida este alctuit dintr-o carapace proteic care
nconjoar un RNAm unicatenar, cu o lungime de 7.500
nucleotide. Capsida e alctuit din 32 capsomeri.
Carapacea proteic a VHA este format din 60 de
exemplare, fiecare coninnd 3 polipeptide; VP1, cu
greutate molecular 32 kD, VP2 - 25 kD i VP3 - 2 kD.
Cercetrile la computer postuleaz existena i unei a
4-a polipeptide VP4, cu greutate molecular de 10 kD.

Structurarea genomului
Polipeptidele capsidei includ genomul RNA care posed
o protein de legtur covalent (DPg) la extremitatea 5'
i este poliadenilat la extremitatea 3'
Cadrul de citire al translaiei ste subdivizat n PI, P2,
P3. PI ncorporeaz capsula polipeptidelor VP1, VP2,
VP3 i posibil VP4.
Regiunile P2 i P3 ncorporeaz proteine virale
nestructurale, utilizate pentru replicarea viral. Din
regiunea P2 deriv 3 polipeptide: P2A, P2B i P2C.
Regiunea P3 ncorporeaz polipeptide adiionale
necesare replicrii virale care sunt denumite P3A, P3B,
P3C i P3D.

Interaciunea VHA-hepatocit
Iniial, infectarea i creterea VHA nu provoac
efecte citopatice asupra hepatocitelor infectate.
Se consider c - sunt necesare 3 sptmni
pn la 3 luni de "adaptare" pentru creterea
iniial a tipului slbatic de virus.
Mecanismul prin care VHA intr n circulaie
dup inoculare i mecanismul prin care ajunge
la nivelul hepatocitului rmn necunoscute.
VHA este fixat de ctre fibronectin. Replicarea
virusului are loc la nivelul citoplasmei
hepatocitului n interiorul veziculelor
membranoase.

Interaciunea VHA-hepatocit
S-au descris 7 genotipuri ale VHA
bazate pe secvena acizilor nucleici .
Aceste genotipuri sunt asociate cu
hepatita uman, iar celelalte 3 sunt
genotipuri simiene.
In cadrul genotipurilor 1 i 3 s-au
descris subgenotipuri: IA, 1B, 3A i
3B, care difer ntre ele aproximativ
cu 7,5%.

Identificarea serologic a VHA


Anticorpii anti-VHA pot fi detectai precoce n
faza acut a bolii i rmn detectabili timp
nedefinit.
Dup unii autori, la populaia de peste 30 ani
penetranta acestor anticorpi ar fi de 80%.
Rspunsul iniial este n anticorpi IgM ce ating
concentraia maxim n cteva sptmni de la
debutul tabloului clinic, pentru ca ulterior s
scad progresiv. La 4-5 luni dup debutul bolii
1/3 dintre bolnavi nu mai au Ac anti-VHA de tip
IgM prezeni. In faza de vindecare apar Ac antiVHA de tip IgG, care ating concentraia maxim
la 3-12 luni de la debutul bolii.

Modalitati de transmitere
1. Contaminarea se face pornind de la materiile
fecale ale bolnavului (maini murdare, muste),
fructe de mare, crustacee (scoici, stridii etc.)
pescuite din ape murdare, alimente
contaminate (fructe, zarzavaturi).
2. De cele mai multe ori se transmite prin apa
contaminata (conducte defecte, consum de
apa din izvoare si rauri murdare, apa
contaminata, folosita la spalarea zarzavaturilor).
3. Contact sexual neprotejat (de orice forma
inclusiv oral si anal) .

Grupurile de risc
copii care traiesc in comunitati precum crese,
gradinite etc.;
adulti care traiesc in conditii aglomerate si
nesanitare;
vizitatori ai tarilor cu prevalenta ridicata de
hepatita A;
persoanele active sexual;
dezastrele naturale precum inundatii, cutremure
etc. cand apa potabila poate fi cu usurinta
contaminata cu virusul hepatic

Patogenie

Virionii patrund in organismul uman prin mucoasa


aparatului digestiv.
Se multiplica in endoteliul intestinului subtire, ganglionii
limfatici mezenterici, apoi pe cale hematogena ajung in
ficat, unde patrund in celulele reticulohistiocitare Kupfer,
celulele parenchimatoase a ficatului (provoaca leziunea
hepatocitelor).
Patrunderea virusului in hepatocite si replicarea lui duce
la dereglarea proceselor metabolice intracelulare
necroza hepatocitelor.
Apoi virionii ajung cu bila in intestin care sunt eliminate
impreuna cu materiile fecale din organism.

Tabloul clinic:
Perioada de incubatie: minim = 7 zile, maxim =
50 zile, mai frecvent 15-30 zile.

Perioada preicterica (4-7 zile, poate varia

de la 1-14 zile) - care se manifesta prin:


manifestari generale, digestive si neuropsihice:
greata, varsaturi, astenie, cefalee, disconfort,
mialgii, artralgii, ameteli, insomnie, prurit cutanat,
febra (37 39 C), deseori se confunda cu o
toxiinfectie alimentara.
La copii se poate manifesta cu diaree.
La palparea abdomenului: hepatomegalie,
sensibilitate crescut cu dureri in hipogastru drept
si epigastru.

Tabloul clinic:
Perioada icterica -

se manifesta prin aparitia


icterului si urina devine nchisa la culoare, iar materiile
fecale deschise la culoare, sclerele se coloreaza in
galben apoi mucoasele si tegumentele.
Icterul se intensifica in primele 2-3 zile si se mentine 1-2
saptamani, dupa care scade din intesitate pana la
remitere.
La examenul obiectiv in primele zile a perioadei icterice
se evidentiaz hepatomegalie, uneori impreuna cu o
splenomegalie.
Dupa 2 saptamani de evolutie incepe stadiul de declin a
bolii.In majoritatea cazurilor de hepatita A indiferent de
gravitatea evolutiei, are loc vindecarea totala si
restabilirea tuturor functiilor ficatului.

Atentie !!!
Hepatita A duce la deces, dupa diferite surse, in 0.05 1%, cauza principala fiind hepatita A hepatita
fulminanta, sau patogenic spus: necroza masiva acuta
a ficatului.
Cu encefalopatie hepatica acuta, evolutie spre coma
hepatica, mai des la 4-5 zile de la aparitia icterului.
La multi bolnavi se observa hemoragii la locul injectiilor,
epistaxis, varsaturi de aspect zat de cafea. Posibil
edeme la membrele inferioare. ASAT > ALAT. Evolutia
spre coma duce la decesul bolnavului.
Evolutia spre cronicizare nu a fost descrisa niciodata, dar
sunt cunoscute cazuri de recidiva a hepatitei A sau
mentinerea indelungata a valorilor patologic crescute a
transaminazelor cu schimbarile patomorfologice a
parenchimului hepatic.

Important
Hepatita A se poate prezenta sub
trei forme clinice:
forma usoara,
semigrava,
grava.

Formele hepatitei A:
Forma usoara se caracterizeaza prin stare
generala buna a bolnavului, disparitia rapida a
icterului (2-3 saptamani), normalizarea ALAT (1
luna). Perioada de vindecare scurta.
Forma semigrava durata icterului tegumentar
3-4 saptamani, valori ridicate ALAT 1,5 luni.
Forma grava durata icterului tegumentar
peste 4 saptamani, valori ridicate ALAT peste
1,5 luni.
Se evidentiaza forme acute, care dureaza pana
la trei luni, si subacute care dureaza intre trei si
sase luni.

Alte forme:
1. Forma frusta: subicter de scurta durata al sclerelor,
hepatomegalie. Alta simptomatologie este slab
exprimata si de o durata mai scurta dect n forma
icterica usoara a bolii.
2. Forma anicterica: este caracteristic lipsa icterului, se
regasesc unele simptome cu durata mai scurta decat la
forma frusta. Este prezenta hepatomegalia la examenul
obiectiv si indicele bilirubinei generale este in limite
normale.
3. Forma subclinica: este caracterizata prin lipsa tabloului
clinic definitiv dar cu hepatomegalie. Bilirubina sanguina
este in limite normale, au loc deviatii imunilogice.

Diagnosticul
Diagnosticul de baza al infectiei acute prin
evidentierea de Ac IgM-anti-HAV, care apare
precoce si dispar treptat in cateva luni.
Dovada unei infectii recente prin IgG-anti-HAV,
anticorpii IgG-anti-HAV persista un timp
indelungat chiar si toata viata. Este posibila
evolutia in mai multe faze (scadere a titrului de
IgM, apoi crestere). Acesti anticorpi se
depisteaza in ser prin analiza radioimunica (ARI)
sau imunoenzimatica (AIE).

Diagnosticul
Date de laborator: analiza clinica generala a
sangelui: leucopenie, monocitoza si limfocitoza.
Testele de coagulare arata insuficienta
hepatocelulara, indicele de protrombina in sange
este scazut.
Testele enzimatice arata citoliza. Valorile ALAT
(alaninaminotransferaza) si FIFA
(fructozomonofosfataldolaza), cresc in HAV
cresc de 810 ori, reprezinta stadiul lezarii
tesutului hepatic si activitatea infectiei virale.

Tratament:
Hepatita acut cu VHA fiind o boal autolimitat nu
necesit un tratament specific, acesta fiind numai
suportiv
Spitalizarea este necesar numai n formele cu tulburri
dispeptice severe si in hepatite fulminante.
Diet cu un aport energetic corespunztor .
Se exclude consumul de buturi alcoolice, se reduce
aportul de grsimi i se interzic mncruri greu
digerabile: rntauri, maioneze, icre, sarmale, crnai.
Se vor suprima medicamentele hepato-toxice.
Tratament suportiv cu adminsitrarea de ser fiziologic i
sruri glucozate n caz de deshidratare prin vrsturi,
medicaie antiemetizant (domperidon, metoclopromida,
eritromicin injectabil).

Profilaxie:
1. Realizarea actiunilor igienico-sanitare: intreruperea
mecanismului de transmitere a virusului pe calea
fecal-orala.
2. Prin asigurare a apei de calitate, alimente
necontaminate, asigurarea de conditii sanitare
corespunzatoare, respectarea legilor sanitare cu privire
la manipularea alimentelor si a apei si a altor produse.
3. Vaccinarea se recomanda la copii, adolescenti, cadrele
medicale, cei ce calatoresc sau sunt in focare epidemice
si se realizeaza in doua prize la intervale de 6-12 luni.
Imunitatea post-vaccin este de aproximativ 10 ani.
Vaccinul contine virus hepatic A omorat.

Hepatita virala E
Hepatita E este o infectie acuta a
ficatului, cauzata de un virus de tip
RNA, ce determina simptome similare
celor manifestate in infectii cu virusul
hepatic A .

Taxonomia
Familia : Hepeviridae
Genul : Hepevirus

Structura:
Morfologie :sferic, particul fr anvelop
suprafa cu "spikes"-uri i indentaii
se dezintegreaz prin expunere la clorur de
cesiu i ngheare la -20C
Mrime : 32 - 34 nm
diametru 32,3 nm
Genom : RNA - 7,5 kilobaze, lan unic, polidinilat
cu structur molecular: 5'-N5-5- poly A - 165S)
Cultivarea in vitro- fr succes (BSC -1, FRHK-4,
HEK, AGMK)
In viv - fr efect la oarecele inoculat.

Modalitati de transmitere :
Se raspandeste prin:
apa,
alimente contaminate.
Ca si virusul hepatic A, virusul hepatic E nu
cauzeaza infectii cronice ale ficatului, insa, in
situatii foarte rare, poate conduce la afectiuni
hepatice mai grave.

Hepatita E perioada de
incubatie
Virusul hepatic E are o perioada de incubatie ce
variaza intre 15-60 de zile (in medie 40 de
zile).
Momentul in care acest virus este cel mai
contagios nu a fost determinat, insa se stie ca
virusul hepatic E apare in materiile fecale cu o
saptamana inaintea aparitiei afectiunii clinice si
persista 7-14 zile dupa aceasta. In aceasta
perioada, materiile fecale sunt deosebit de
contagioase.
Poate cauza moartea in (1-2%).

Hepatita E simptome
Simptomele cauzate de hepatita E sunt similare
celor cauzate de infectii cu alti virusi hepatici.
Unii pacienti prezinta simptome pseudo-gripale,
oboseala, durere abdominala, greata,
inapetenta, varsaturi, icter si urina inchisa la
culoare.
Aparitia febrei este neobisnuita acestui tip de
hepatite, iar copiii sub 14 ani si adultii peste 50
de ani experimenteaza rareori vreunul din
simptomele mentionate anterior.

Hepatita E transmitere
Transmiterea de la o persoana la alta este mai
putin frecventa decat in cazul virusului hepatic A.
Cele mai frecvente metode de transmitere a
virusului hepatic E sunt urmatoarele:
ingerarea alimentelor sau a apei ce a intrat in
contact cu materii fecale infectate;
necuratirea adecvata a mainilor dupa utilizarea
toaletei;
utilizarea instrumentelor de mancat/baut folosite
in prealabil de catre o persoana infectata.

Hepatita E tratament
Cel mai comun tratament impotriva hepatitei E este
odihna in pat.
Este de asemenea recomandata ingerarea unei
cantitati mari de lichide, in special daca se
manifesta diaree si varsaturi. Fireste, o alta
masura ce trabuie luata, este evitarea alcoolului.
Desi nu exista tratamente impotriva hepatitei E o
data ce aceasta s-a instalat, exista posibilitatea
de a diminua simptomele acesteia (precum
durere sau greata) prin utilizarea unor anumite
medicamente prescrise de medic.

Hepatita E prevenire
Nu este vaccin disponibil impotriva virusul
hepatic E.
Cel mai sigur mod de a preveni infectarea o igiena
personala riguroasa si un stil de viata sanatos.
Printre masurile care trebuie adoptate se numara:
spalarea cu sapun si apa a mainilor dupa fiecare
utilizare a baii, inainte si dupa prepararea sau
mancarea alimentelor, si dupa schimbarea
scutecelor;
evitarea mancarurilor insuficient gatite (fierte,
coapte, prajite doar partial);
evitarea ingerarii apei de puritate indoielnica.

Multumesc pentru
atentie!!!