Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

IMSP Spitalul Clinic Republican “Timofei Moșneaga”

Anatomia spațiului retroperitoneal

Implicații clinice și chirurgicale

Efectuat: medic rezident anul II

Ivanov Mihaela

Chișinău 2018
 AA. ILIACE COMUNE

Raporturi:
 Anterior:- peritoneul parietal posterior
 -ureterul; cel drept de obicei trece anterior de vase mai jos decit cel sting, el incrucisind mai degraba a.
iliaca externa dreapta.
 Posterior:- cu vv. omonime; vena iliaca comuna dreapta urmeaza aproape fidel fata posterioara a arterei omonime in timp
ce cea stanga este mai oblica si mai lunga si pe masura ce urca trece pe fata fata ei mediala , incrucisind fata posterioara a a.
iliace comune drepte.
 -cu ggl. limfatici iliaci comuni
 Medial: -corpul vertebrei L5
-marginea mediala a muschiului psoas
-a. sacrata medie
Lateral: -peretii pelvisului
 ARTERA ILIACA
INTERNA

 Limite: superior: articulatia sacroiliaca

inferior: orificiul ischiatic mare
 Traiect: desendent, descriind o curba cu concavitatea posterior care imbratiseaza aripioara
sacrului si stramtura superioara a bazinului
 Raporturi:- vena iliaca interna dreapta are raport posterior si lateral cu artera, pe cand cea stinga
posterior si medial.
 ureterul drept coboara pefata ant a arterei pe cand cel stang pe fata ei mediala
 peritoneul parietal posterior stang fata de cel drept formeaza radacina mezosigmoidului
unde gasim recesul intersigmoidian ce contine ureterul stang.
 A. ILIACA EXTERNA

 Limite: -superior: articulatia sacroilica

 -inferior: ligamentul inginal unde se continua ca artera femurala

 Raporturi:-
 anterior:- peritoneul parietal posterior
 -superior, ureterul si vasele tubo ovariene
 -inferior, n. genito femural, ductul deferent la barbat respectiv ligamentul rotun si ligamentul rotund al
uterului la femeie
 -la dreapta, cu ileonul
 -la stanga, cu sigmoidul
 posterior:- vena iliaca externa; intre ea si artera se gasesc ggl. Limfatici iliaci externi.
 -lateral, cu m. psoas

 Ramuri colaterale: a. epigastrica inferioara A. circumflexa iliaca profunda

 Vena portă
Se formează din unirea v. splenice cu cele două vene mezenterice. Are
traiect şi teritoriu asemănător cu arterele omonime.
Vena mezenterică inferioară se separă de artera omonimă în vecinătatea
originii acesteia, urcă paralel cu colonul descendent, încrucişează a. colică
stângă (arcul Treitz) şi în spatele corpului pancreasului se uneşte cu v.
Splenică formând trunchiul mezenteric-splenic. Acest trunchi înapoia colului
pancreatic confluează cu v. Mezenterică superioară şi formează vena portă.
Urcă retropancreatic înapoia lui D I, trece în omentul mic şi apoi în pediculul
hepatic – planul cel mai posterior.
V portă accesorii: grupul paraombilical şi al lig. Falciform, grupul
gastrohepatic, grupul cistic, al vaselor nutritive.
Mai prezintă anastomoze portocave la nivelul rectului, al cardiei,
duodenului, colonului ascendent şi descendent (Retzius).
 Alte vene ale spaţiului retroperitoneal:
- Venele renale – înaintea arterelor omonime, cea stângă este mai
lungă.
- Vv suprarenale – cea dreaptă în VCI
- Vv lombare – patru de fiecare parte. Sunt legate între ele prin
anastomoze verticale, formează vena lombară ascendentă şi apoi v
azigos în dreapta şi hemiazigos în stânga. Prezintă anastomoze cu
plexul vertebral extern şi cu v iliolombară tributară v iliace comune
(anastomoze cavo-cave).
- Vv frenice inferioare – comunicante ale arterelor.

Vasele limfatice ale spaţiului retroperitoneal

Sunt grupuri de limfonoduri parietale:
- Lombare stângi, de-a lungul aortei abdominale
- Lombare intermediare, între aortă şi VCI
- Lombare drepte, în jurul VCI
Ele drenează limfa de la gl SR, rinichi, uretere, gonade, trompe,
fundul uterului, perete abdominal şi o conduc către trunchiurile
lombare.
 Trunchiurile limfatice colectoare:
- Trunchiul intestinale colectează limfa din teritoriile arterelor
mezenterice şi o cinduc către cisterna chilului
- Trunchiurile lombare (dr şi stg) de la membre inferioare, pelvis,
perete la cisterna chilului.
- Cisterna chilului (Pecquet)primeşte limfa segmentului
subdiafragmatic al corpului. Răspunde la T12- L1, înapoia aortei
abdominale (sub hiatul aortic) şi a renală dreaptă.
- Porţiunea incipientă a ductului toracic de la cisterna chilului până la
hiatul aortic diafragmatic.

Plexul celiac
Este situat înaintea aortei şi a a. mezenterice superioare, sub
diafragm, deasupra pancreasului şi medial de SR. Primeşte aferenţe din
nervii splahnici, nervii vagi şi frenici.
Eferenţele însoţesc aorta abdominală precum şi plexurile periarteriale
ale ramurilor aortei. Se formează plexul hipogastric superior (nervul
presacrat) care ajuns în pelvis se împarte în nervii hipogastrici drept şi
stâng.
 Trunchiurile simpatice abdominale (lombare)
Continuă simpaticul toracal de la diafragm până la promontoriu
unde de continuă cu lanţul simpatic pelvin.
Fiecare lanţ este format din 4-5 ggl legaţi prin ramuri interggl
aplicate pe feţele laterale ale coloanei lombare, înaintea vaselor lombare
şi medial de psoas.
Din lanţul simpatic prnesc:
- Ramuri comunicante pentru plexul lombar
- Ramuri vasculare pentru aortă şi ramurile sale
- Nervii splahnici lombari, drept şi stâng.
PLASAREA TROACARELOR PENTRU ABORD
RETROPERITONEAL ROBOTIC STÂNG