Vascularizatia rinichiului

Arterele renale sunt ramuri din aorta abdominala, cea dreapta este mai lunga decat cea stanga,
trece posterior de corpul pancreasului, de VCI, de capul pancreasului si de duodenul 2. Artera renala
stanga este mai scurta si trece posterior de corpul pancreasului. In apropierea hilului renal, arterele renale
se impart in arterele segmentare. 4 dintre ele sunt situate anterior de bazinet si se numesc prepielice
(superioara, inferioara, anterosuperioara, anteroinferioara). Una trece posterior de bazinet si se numeste
retropielica (posterioara). Aceasta ajunge posterior de bazinet trecand peste marginea lui superioara.
Intre teritoriul vascularizat de arterele prepielice si cea retropielica exista o zona mai slab
vascularizata numita planul avascular al lui Hyrtl. Arterele segmentare se impart in artere interlobare care
trec prin coloanele Bertin si merg pana la baza piramidelor, unde se impart in artere arcuate, care nu se
anastomozeaza intre ele. Din arterele arcuate se desprind arteriolele interlobulare, care la randul lor dau
nastere arteriolelor aferente, din care se formeaza glomerulul. Din glomerul pleaca arteriola eferenta, care
se capilarizeaza din nou in jurul tubilor uriniferi (da nastere capilarelor peritubulare).
Medulara este vascularizata de:
• Arterele drepte adevarate cu origine in arterele arcuate
• Arterele drepte false cu origine in arteriola eferenta a glomerulilor juxtamedulari
Venele rinichiului formeaza doua sisteme, un sistem ascendent format de venele drepte, care aduna
sangele din medulara si se varsa in venele arcuate, si un sistem descendent care incepe la suprafata
rinichiului, la nivelul stelutelor venoase Verheyen. De la nivelul stelutelor pleaca venule interlobulare care
se varsa tot in venele arcuate. Venele arcuate se anastomozeaza intre ele si formeaza o retea venoasa la baza
piramidelor. Din aceasta retea pleaca venele interlobare care se unesc si formeaza vene segmentare, care se
unesc si formeaza venele renale.
Vena renala dreapta este mai scurta decat cea stanga, trece posterior de duodenul 2 si de capul
pancreasului. Vena renala stanga este mai lunga, trece posterior de corpul pancreasului si anterior de
aorta prin pensa aortomezenterica (...). Vena renala stanga primeste ca afluenti vena genitala stanga, vena
suprarenala stanga si uneori vena frenica inferioara stanga.
Limfaticele dreneaza in ganglionii lateroaortici si laterocavi.
Inervatia este din plexul renal.
 Fascia renala
Se formeaza prin condensarea tesutului conjunctiv retroperitoneal din jurul rinichiului. Este
formata din doua lame. Lama anterioara incepe la marginea laterala a unui rinichi, acopera fata
anterioara a acestuia si a pediculului sau, apoi trece peste coloana vertebrala, aorta si cava si acopera si fata
anterioara a celuilalt rinichi si a pediculului sau. Lama posterioara incepe la marginea laterala a unui
rinichi, acopera fata posterioara a acestuia si a pediculului sau si se insera pe coloana vertebrala. Este
proprie fiecarui rinichi si se mai numeste Zuckerkandl.
Superior, cele doua lame se alipesc, formeaza septul renosuprarenal, apoi se desfac si invelesc
glanda suprarenala, apoi se alipesc din nou si se insera pe diafragma. Inferior, lamele nu se alipesc, se
continua pe o portiune de ureter, dupa care se pierd in tesutul conjunctiv retroperitoneal. Aceasta
prelungire inferioara poate constitui un traiect pentru ptoza renala.
Intre fascia renala si capsula rinichiului se gaseste grasimea perirenala, de consistenta fluida, cu rol
de depozit. Este unul dintre ultimele depozite adipoase care se consuma. Intre lama posterioara si peretele
posterior al abdomenului se gaseste grasimea pararenala Gerota, cu consistenta solida, rol de protectie si
de fixare.

Calicele mici
Sunt tuburi musculomembranoase in numar de 6-12 (egal cu al papilelor renale si cel mult egal cu
al piramidelor renale). Ele au o extremitate laterala care se muleaza pe papila renala, o extremitate mediala
care se uneste cu cea a altor calice mici si formeaza calicele mari, o fata externa care vine in raport cu
elementele din sinusul renal, si o fata interna care vine in raport cu urina.

Calicele mari
De obicei sunt 3: superioara, mijlocie si inferioara. Au aceleasi parti ca si calicele mici, extremitatea
laterala este spre calicele mici, cea mediala se uneste cu a celorlalte calice mari si formeaza bazinetul. Fetele
externa si interna au aceleasi raporturi.
 Bazinetul (pelvisul renal)
Este o palnie musculomembranoasa, turtita anteroposterior, cu o capacitate de 5-7 ml. Daca calicele
mari sunt scurte, bazinetul este de tip ampular si are 10 ml capacitate. Daca calicele mari sunt lungi,
bazinetul este de tip ramificat si are capacitate de 2-3 ml.
Bazinetul are o portiune intrarenala, in care vine in raport cu elementele din sinusul renal, si una
extrarenala in care vine in raport posterior cu muschiul psoas mare si anterior pe dreapta cu duodenul 2 si
pe stanga cu corpul pancreasului. In pedicul, este elementul posterior. Pe sectiune, bazinetul are forma
triunghiulara cu latura superioara oblica, cea inferioara orizontala baza spre calicele mari si varful spre
ureter.
Calicele mici, mari si bazinetul sunt vascularizate de ramuri din arterele renale.

Sinusul renal
Este o excavatie in parenchimul renal in care se patrunde prin hilul renal. El are pereti neregulati,
cu doua tipuri de proeminente: papilare, determinate de papilele renale, si interpapilare, determinate de
coloanele Bertin.
Sinusul renal contine tesut adipos ce se continua cu grasimea perirenala, arterele si venele
segmentare, partea intrarenala a bazinetului.

Ureterul
Este un conduct musculomembranos cu lungime de 25-30 cm, se intinde de la bazinet pana la
vezica urinara. Traiectul sau nu este rectiliniu, ci prezinta mai multe curburi:
• Curbura renala – in dreptul rinichiului
• Curbura marginala – in dreptul stramtorii superioare a bazinului
• Curbura pelvina – pe peretele lateral al pelvisului
Nici calibrul ureterului nu este uniform, prezentand o succesiune de dilatatii si ingustari:
• Infundibul (dilatatie)
• Colul
• Fus lomboiliac
 • Stramtoare marginala
• Fus pelvin
• Stramtoare parietala
Ureterului i se descriu 3 segmente: abdominal, pelvin si parietal. Segmentul abdominal are la
randul lui doua parti, parte lombara si parte iliaca. Raporturi partea lombara:
• Posterior = muschiul psoas mare, nervul genitofemural, procese costiforme lombare
• Anterior = pe dreapta, duoden 2, vase colice drepte, vase genitale drepte; pe stanga, duoden 4, vase
colice stangi, artera genitala stanga
Vena genitala stanga se varsa in vena renala stanga si are traiect paralel cu ureterul stang.
• Medial = VCI sau aorta
• Lateral = rinichi, colon ascendent sau descendent
In portiunea iliaca, ureterul are raporturile:
• Anterior = pe dreapta, vasele ileocolice, radacina mezenterului, ileonul terminal; pe stanga,
mezocolonul sigmoid, vasele sigmoidiene (in recesul intersigmoidian)
• Posterior = pe dreapta, ureterul intersecteaza vasele iliace externe si interne la 1,5 cm sub bifurcatia
iliacei comunei; pe stanga, incruciseaza vasele iliace comune la 1,5 cm deasupra bifurcatiei
• Lateral = vasele genitale
• Medial = promontoriu
Segmentul pelvin are la randul lui doua parti, parietala si viscerala. In partea parietala, ureterul
vine in raport cu peretele lateral al pelvisului, reprezentat la acest nivel de muschii obturator intern si
ridicator anal. Ureterul vine in raport la acest nivel cu ramurile arterei iliace interne (artera obturatoare,
artera ombilicala, artera vezicala inferioara +/- deferentiala, uterina, vaginala), vena iliaca interna si
afluentii ei, nervul obturator. La femei, ureterul participa la delimitarea fosetelor ovariene, venind in raport
cu ovarul si trompa uterina.
In portiunea viscerala, la barbat, ureterul trece intre vezica si rect si este incrucisat anterior de
canalul, deferent. La femeie, merge in baza ligamentului lat, unde este incrucisat anterior de artera uterina
si are raport cu fornixul vaginal.
 Segmentul parietal, strabate oblic peretele vezicii, trecand succesiv prin musculara, submucoasa si
mucoasa si se deschide pe peretele posterior al vezicii printr-un orificiu ureteral. Acestea au forma de fanta
si prezinta lateral o plica ureterala care permite trecerea urinii intr-un singur sens. Intre cele doua orificii
ureterale aflate la o distanta de aproximativ 3 cm exista o plica interureterala posterior de care este recesul
retroureteric. El este mai evident la sexul masculin si la varste inaintate.
Cele doua orificii ureterale impreuna cu orificiul intern al uretrei delimiteaza trigonul vezical
Lieutaud.

Proiectia ureterului
La nivelul coloanei vertebrale, pe peretele posterior al abdomenului
• Verticala care trece la 1 cm medial de varfurile proceselor costiforme L1-L3
Pe peretele anterior al abdomenului, punctele ureterale:
• Punctul superior Bazy – la intersectia orizontale prin ombilic cu marginea anterioara a dreptului
abdominal
• Punctul mijlociu Halle – la intersectia liniei bispinoase cu verticala prin tuberculul pubic
• Punctul inferior se palpeaza prin tuseu rectal sau vaginal

Vascularizatie si inervatie
• Ramuri din arterele renale, lombare, iliace, genitale
• Artera deferentiala/artera uterina
• Venele sunt omonime arterelor
• Limfaticele dreneaza in ganglionii lombari si iliaci
• Inervatia provine din plexul renal, plexurile hipogastrice

Vezica urinara
Este un rezervor muscuomembranos in care se acumuleaza urina intre doua mictiuni. Capacitatea
sa este, de 200-250 ml, peste 400 de ml apare senzatie de mictiune imperioasa, iar peste 700 ml sfincterul
extern devine incompetent. La cadavru, peretele vezicii se rupe la introducerea de 1500-2000 ml de apa.
 In schimb, cresterea presiunii intravezicale chiar cand vezica are o cantitate mica de urina in
interior poate duce la ruperea peretilor. Ca dimendiuni, are 12/9/6 cm. Prezinta un varf orientat
anterosuperior, fund orientat posteroinferior, corp care prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si
doua margini laterale, care la vezica plina devin fete laterale.
Raporturi la vezica goala:
• Varful se continua pana la ombilic cu uraca
• Fundul prezinta doua segmente: la barbat, superior veziculodeferential si inferior prostatic; la
femeie, segmentul superior uterin si inferior vaginal
• Fata anterioara a corpului vine in raport cu simfiza pubiana, de care este separata prin spatiul
prevezical (retrosimfizar) Retzius ce contine ligamente pubovezicale si puboprostatice, plexuri
venoase, limfatice, tesut adipos
• Fata posterioara a corpului este singura acoperita de peritoneu, priveste posterior si superior;
peritoneul se reflecta de pe vezica pe rect la barbat, respectiv pe uter la femeie, formand recesurile
rectovezical, respectiv vezicouterin in care pot cobori anse
• Marginile laterale vin in raport cu ridicatorul anal si cu ligamentele ombilicale mediale (arterele
ombilicale obliterate)
La vezica plina:
• Peretele anterior ascensioneaza si vine in raport si cu peretele anterior al abdomenului, intre ea si
perete formandu-se recesul peritoneal prevezical
• Marginile laterale devin fete laterale si au o portiune acoperita de peritoneu, care se reflecta apoi pe
peretii laterali ai pelvisului, formand recesurile laterovezicale in care pot cobori anse
Structura vezicii:
1. Tunica serofibroasa (seroasa doar pe fata posterioara)
2. Musculara are 3 straturi: longitudinal extern, circular mijlociu si plexiform intern care formeaza
impreuna muschiul detrusor
3. Submucoasa
4. Mucoasa care prezinta un epiteliu de tip uroteliu cu numeroase pliuri la vezica goala, cu exceptia
trigonului vezical care este neted
 Vascularizatia si inervatia
Exista 4 surse arteriale:
• Artera vezicala superioara din artera ombilicala
• Artera vezicala inferioara din artera iliaca interna
• Ramuri din artera epigastrica inferioara
• La barbat, artera rectala medie; la femeie, arterele uterina si vaginala
Venele formeaza un plex vezical care comunica cu plexurile venoase invecinate si dreneaza in vena
iliaca interna. Limfaticele dreneaza in ganglionii iliaci.
Inervatia provine din plexul hipogastric inferior.

Glanda suprarenala
Situata la polul superior al rinichiului, pe dreapta are forma de creasta de cocos, pe stanga are
forma de virgula. Are doua fete, anterioara si posterioara. Prezinta o baza (fata renala), o margine
superioara, o margine mediala. Raporturi:
• Superior = diafragma
• Inferior = rinichi
• Anterior = pe dreapta, fata viscerala a ficatului si flexura duodenala superioara; pe stanga, fata
posterioara a stomacului, pancreas
• Medial = VCI sau aorta
• Posterior = diafragma
Hilul suprarenalei se afla pe fata anterioara si prin el iese doar vena suprarenala.
Vascularizatia provine din 3 artere suprarenale: superioara (din artera frenica inferioara), mijlocie
(din aorta) si inferioara (din artera renala). Vena suprarenala dreneaza pe dreapta in VCI, pe stanga in
vena renala stanga.
Inervatia este simpatica din nervul splahnic mare, prin plexul celiac.