APARATUL URINAR

Aparatul urinar sete alcatuit din doua parti: -rinichiul, este un organ secretor care
are rolul de a pruduce urina
-un sistem de canale, care colecteaza
urina si o transporta spre mediul extern (bazinet, uretere,vezica urinara si uretra).
1.RINICHIUL
Este un organ glandular bine vascularizat.
Are functia de a elabora urina.
Constituie partea fudamentala a aparatului urinar.
Situatie topografica
Rinichii ocupa partea posterioara a abdomenului, de o parte si de alta a coloanei
vertebrale.
Rinichiul drept este situat mai jos decat rinichiul stang. La femei rinichii sunt
situati ceva mai jos ca la barbati.
Mijloacee de fixare
Rinichii sunt mentinuti in pozitia pe care o au,de trei formatiuni:
-vasele renale
-peritoneul
-fascia renala
Numar
Rinichii sunt in nr.de doi, plasati de o parte si de alta a coloanei vertebrale, in
cavitatea abdominala. Uneori exista si un al treilea rinichi, el purtand numele
de ,,rinichi suplimentar. In unele cazuri nu exista decat un rinichi care ia
numele de ,,rinichi unic.
Dimensiuni
Dimensiunile sunt variabile, in functie de sex, varsta, constitutie individuala.
Valorile medii sunt: lungimea-12 cm, largimea-7 cm, grosimea-3 cm.

Configuratie externa
Rinichiul seamana cu un bob de cafea. Este alungit, de sus in jos, aplatizat din
anterior spre posterior, convex in afara si concav inauntru.
Prezinta: o fata anterioara, o fata posterioara, o margine externa, o margine
interna, la nivelul careia se afla hilul renal, pe unde trec vasele, nervii si canalul
excretor, un pol superior si un pol inferior.
Structura
Rinichiul este unul din cele mai complexe organe, privit din punct de vedere al
structurii anatomice. El este alcatuit din: invelisul fibros (capsula fibroasa),
tesutul propriu si tesutul conjuctiv interstitial (stroma conjuctiva a organului)
Sub capsula fibroasa se afla parenchinul renal si reprezinta rinichiul propriu-zis.
Nefronul reprezinta unitatea structurala si functionala a rinichiului. Este alcatuit
din corpuscul renal (Malpighi) si tubul urinifer.
Tubul urinifer. Este un tub lung de 3-4 cm alcatuit din:
-tub contort proximal
-ansa lui Henle
-tubul contort distal
Vascularizatie si inervatie
Este vascularizar de artera renala, care provine din aorta abdominala.Ea aduce
rinichiului atat sange nutritiv, cat si sange functional.
Vena renala se varsa in vena cava inferioara.
Inervatia este simpatica si parasimpatica.
Toate formatiunile arteriale, venoase, nervoase patrund sau ies din rinichi prin
hilul renal.

2. CAILE URINARE
Sunt repezentate de:calicele renale, bazinetul renal, uretere, vezica urinara si
uretra.
A) CALICELE RENALE
-Sunt mici tuburi membranoase care leaga papilele renale de bazinetul renal.
-Lungimea este de cca.1 cm, largimea de 6-12 mm.
-Nr. lor este egal cu cel al papilelor renale, un rinichi are in jur de 9 papile.
Configuratie
Fiecare din calicele renale prezinta cate o suprafata interna, externa, superioara
si inferioara.
Suprafata interna este dreapta, fara rigozitati. Este continuu udata de urina.
Suprafata externa este in raport cu grasimea care umple sinusul renal si cu
ramurile din artera si vena renala.
Extremitatea superioara corespunde bazei papilei renale, care se deschide in
calicele renal.
Extremitatea inferioara este mai larga decat cea superioara.
Calicele renal are forma unui trunchi de con.Ea se deschide in bazinetul renal.
Calicele renale sunt de doua feluri:-calice renale mici
-calice renale mari
B)BAZINETUL RENAL
Este un gen de rezervor membranos, in care se deschidecalicele renale mari.
Inaltimea este de cca. 20-30 mm, iar largimea de cca. 15-20 mm.
Cnfiguratie externa
Are forma relativ triunghiulara, fiind turtit in sens antero-posterior.
El prezinta: doua fete (anterioara si posterioara), doua margini(superioara si
inferioara), un varf ce se continua cu ureterul si o baza in care partea sa mijlocie
este concava iar cele doua extremitati poarta numele de coarnele bazinetului..

C)URETERELE
Acestea fac legatura intre bazinetul renal si vazica urinara.
Lungimea ureterului sete de cca. 26-30cm.Cel drept este cu 1-2 mai scurt.
Largimea este de cca.5-6 mm.
Ureterul poate fi impartit in urmatoarele portiuni: abdominala, iliaca, pelvina si
vezicala.
Structura
Unui ureter i se descriu 3 tunici:
-Externa(adventice) -este de natura conjunctiva ,alcatuita din conjunctiv elastic.
-Musculara- alcatuita din fibre musculare netede unite prin tesut conjunctiv.
Fibrele musculare sunt dispuse in trei planuri: superficial, mijlociu si profund.
-Interna -alcatuita dintr-un epiteliu stratificat.
Vascularizatie si inertie
Este vascularizat de artera renala, spermatica interna, vezicala inferioara si
hipogastrica.
Venele sunt reprezentate de venele uretrale.
Inervatia este asigurata de fibre din plexul renal si hipogastric si fibre din plexul
pelvic.
D)VEZICA URINARA
Este un rezervor musculo-membranos, care colecteaza urina si care prin
contractia peretilor ei, o elimina prin uretra in mediul exterior.
Este situata in micul bazin, in loja vezicala. Peritoneul acopera numai partea
superioara, abdominala, a vezicii urinare.
Configuratie externa
Forma variaza in functie de continutul ei.Daca este goala are forma de cupa, iar
daca este plina are forma ovoida.
Prezinta 3 portiuni:superioara, intermediara si inferioara.

La nivelul fundului vezicii se deschid cele doua orificii ale ureterelor si orificiul
uretrei.In cele tri orificii se formeaza o zona nuita trigonul vezical.Portiunea care
se afla in dreptul orificiului vezical al uretrei, poarta numele de colul vezicii.
Vezica este fixata in pozitie sa de:
-ligamentul ombilical mijlociu
-peritonel
-ureterele
-vasele si nervii vezicii urinare
Structura
Peretele vezicii urinare este alcatuita din 4 tunici
-Tunica mucoasa
-Tunica submucoasa
-Tunica musculara
-Tunica seroasa
Vascularizatie si inervatie
Vascularizatia arteriala este asigurata de: artera ombilicala,artera
hipogastica,artera hemoroidala,artera rusinoasa si artera obturatorie.
Venele se varsa in final in vena hipogastrica.
Inervatia motorie se face prin fibre simpaticem din L2-L4 si parasimpatice, din
S1-S3.
E)URETRA
Este canalul prin care se elimina urina, din vezica urinara in mediul extern.
URETRA LA BARBAT
Lungimea este de cca.15-20 cm.Se elimina atat urina cat si lichid spermatic.
Are trei portiuni:

-Uretra prostatica trece prin prostata, in ea se deschid si canalele

ejaculatoare.Spre vezica prezinta sfincterul intern al uretrei sau sfincterul
vezical.
-Uretra membranoasa, este cuprinsa in perineu, in grosimea ei aflandu-se
sfincterul uretral extren.
-Uretra peniana, se afla in interiorul penisului. Reprezinta traiectul mobil al
uretrei.
Vascularizatie si inervatie
Arterelecare vascularizeaza uretra sunt: artera prostatica, artera hemoroidala,
artera bulbara si artera vezicala inferioara.
Venele se varsa in vena dorsala a penisului, in plexul venos seminal si in vena
rusinoasa interna.
Inervatia provine din plexul hipogastric si din plexul pelvin.
URETRA LA FEMEIE
Este mai scurta decat la barbat. Se deschide in vestibulul vaginului, imediat sub
climatoriu.La femeie serveste numai la eliminarea urinii.
Vascularizatie si inervatie
Arterele care vascularizeaza uretra la femeie provin din artera rusinoasa interna.
Venele converg in plexul venos vaginal.
Inervatia provine din plexul hipogastric inferior si din plexul rusinos intern.

GLANDELE CU SECRETIE INTERNA

In functie de locul in care se varsa produsul de secretie, glandele se clasifica in:
-gl. cu secretie interna(gl. endocrine).Ex:glanda tiroida,paratiroida, timusul,
glanda hipofiza,pancreasul endocrin,suprarenalele.
-gl. cu secretie externa(gl.exocrine).Ex:gl.sudoripare,gl.salivare, gl.gastrice.
-gl. mixte.Sunt glande care functioneaza atat ca glande endocrine cat si ca
glande exocrine.Ex: Ficatul

1.TIROIDA
Este o glanda nepereche,mediana, situata pe partea anterioara a conductului
laringo-traheal.
Corpul tiridei ocupa fata anteriara a gatului.
Are culoare gri rozata, mergand spre galben.Culoraea sa variaza in functie de
vascularizatia sa, cand este hipervascularizata, capata o tenta rosie, in cazul unei
staze sanguine, capata o tenta violacee.
Tiroida este mai voluminoasa la femeie decat la barbati.Este mai putin
voluminoasa la copii fata de adulti si mai voluminoasa la adulti,fata de batrani.
Configuratie externa
Poate fi asemanata cu o jumatate de inel si cu litera ,,H.
Tiroidei i se descriu trei parti:
-partea mijlocie.Este relativ stramta si se numeste istm.
-doua parti laterale.Sunt voluminoase in comparatie cu istmul si se numeste lobi
(lobul drept si lobul stang).
Istmului i se descriu doua extremitati (dreapta si stanga), doua fete(anterioara
care este convexa si posterioara care este concava) si doua margini(superioara
care este concava si inferioara).
Lobulului tiroidian i se descriu trei fete:externa, interna si posterioara. Cele trei
fete se unesc la nivelul a trei margini: anterioara, postero-externa si posterointerna.
Structura
Gl.tiroida este alcatuita din:stroma conjunctiva, folicili tiroidieni si celule ,,C
parafoliculare.
a)Stroma conjunctiva-este alcatuita din tesut conjunctiv care contine fibre
elastice precum si tesut adipos,ce formeaza la exteriorul glandei, capsula
fibroasa.De la nivelul fetei interne a capsulei, tesutul conjunctiv formeza septuri
interlobulare care patrund in interiorul glandei separand intre ei lobulii

tiroidieni.Din septurile interlobulare pornesc septuri intralobulare, care patrund

in interiorul lobulilor tiridieni,separand intre ei foliculii tiroidieni.
b)Foliculii tiroidieni- reprezinta elementul functional secretor al glandei
tiroidiene.Sunt alcatuiti din membrana proprie, epiteliu, substanta coloidala.
c)Celulele C parafoliculare(celule clare)- se gasesc intre foliculii tiroidieni, in
tesutul conjunctiv lax, care foemeaza septurile interfoliculare. Secreta
calcitonina care stimuleaza depozitarea la nivelul osului.
Vascularizatie si inervatie.
Exista 4 artere voluminoase, cate doua de fiecare parte a tiroidei(artera tiroidiana
superioara si inferioara).Cele superioare sunt ramuri din artera carotida externa,
iar cele inferioare din artera subclavie.Poate fi adaugata si a cincea, numita
artera tiroida mijlocie, care vascularizeaza istmul glandei tiroidiene.
Venele iaau nastere la nivelul retelei venoase,perifoliculare,se indreapta spre
suprafata glandei, unde formeaza un plex venos peritiroidian.Din acest plex
pleaca venele tiroidiene superioare, mijlocii si inferioare,care se varsa in final in
vena jugulara interna
Filetele nervoase tiroidiene provin din simpaticul cervical, formand doua plexuri
(inferior si superior).
Glande tiroida este inervata si de nervul laringeu superior si recurent, precum si
de filete nervoase provenind din nervul hipoglos.
2.GLANDELE PARATIROIDE
Sunt formatiuni anatomice rotunjite,anexate glandei tiroide,in nr.de patru.
-gl.parotide externe(2),se afla pe partea posterioara a gl.tiroide.
-gl.parotide interne(2), se afla in interiorul gl.tiroide.
Structura
Gl.paratiroide sunt alcatuite din :celule epiteliale, tesut conjunctiv si vase.
Celulele epiteliale sunt alcatuite din:celule fundamentale,celule cromafile si
celule cilindrice.

Tesutul conjunctiv se dispune in jurul gl. paratiroide, formand o capsula foarte

fina.De pe fata interna a capsulei pornesc, spe interiorul glandei septuri
conjunctive, care separa intre ele cordoanele ce celulele epiteliale, constituind
tesutul de sustinere sau stroma.
Vascularizatie si inervatie
Arterele ce vascularizeaza gl.paratiroide provin din arterele parotiroidiene
superioare si inferioare.
Venele care dreneaza sangele venos al gl. paratiroide se varsa in final in venele
paratiroide.
Gl. paratiroidiene secreta un hormon, numit parathormon, care stimuleaza
rezorbtia Ca din os si eliberarea Ca in sange.
Hiposecretia de parathormon, duce la aparitia spasmofiliei,datorata
hipocalcemiei.
Hipersecretia de parathormon duce la osteoza paratiroidiana
Gl. paratiroidiene sunt inervate nervoase simpatice, provenite din ganglionii
simpatici cervicali superior si mijlociu si din plexul tiroidian.
Inervatia parasimpatica este data de nervul laringeu superior, ramura a nervului
vag.
3.GLANDA HIPOFIZA
Este asezata in dreptul fetei inferioare a creierului, posterior de chiasma optica,
anterior de corpii marnilari,continuind extremitatea inferioara a tijei pituitare.
Ea se gaseste adapostita in ,,saua turceasca a sfetnoidului.
Are forma elipsoidala,alungita in sens transversal si usor aplatizata de sus in jos.
Structura
Hipofiza este alcatuita din trei lobi:anterior,intermediar si posterior.
Lobul anterior,lobul intermediar si portiunea tubara, formeaza adenohipofiza, iar
lobul posterior formeaza neurohipofiza.
Lobul anterior este alcatuit din tesut conjunctiv(stroma) si celule glandulare.

Tesutul conjunctiv formeaza o retea de septuri foarte fine,care delimiteaza un

sistem de loji, in interiorul carora se afla celulele glandulare.in interiorul acestor
septuri conjunctive se afla capilarele venoase si arteriale.
Celulele glandulare sunt de doua feluri:cromofobe si cromofile.
Lobul intermediar dispusa intre lobul anterior si cel posterior si este alcatuit din
tesut conjunctiv (stroma) si din celule glandulare bazofile.
Lobul posterior deriva din nevrax.Este alcatuit din tesut conjunctiv si elemente
nervoase. Tesutul conjunctiv formeaza o membrana fina cae inveleste lobul
posterior in totalitate si se prelungeste in sus pe tija pituitara fiind in legatura cu
piamater.
Legaturile hipofizei
Hipofiza are legaturi functionale si morfologice cu hipotalamusul.
Morfologic, legatura se realizeaza pe cale vasculara si nervoasa.
Nervos,legatura se face prin fasciculele de fibre nervoase simpatice, care leaga
nucleii hipotalamici, de lobul posterior al hipofizei, formand tractul hipotalamohipofizar.
Vascular, legatura se realizeaza prin sistemul vascular portal, care se indreapta
spre lobul anterior al hipofizei. Sistemul portal,ia nastere din ramurile arteriale
hipofizare ale arterei carotide interne.Venele se varsa in sinusuri cavernoase.
Hipofiza are inervatie simpatica ce provine din ganglionii simpatici superiori si
parasimpatica ce provine din ganglionul pterigopalatin si din fasciculul
hipotalamo-hipofizar.
Adenohipofiza secreta hormonii:STH,ACTH,FSH,LH,TSH,Prolactina si ICSH.

4.EPIFIZA
Este o glanda endocrina, mult mai bine reprezentata in perioada de crestere.
Se gaseste in depresiunea dintre coliculii cvadrigemeni anteriori, fiind legata de
tavanul ventriculului al treilea printr-o prelungire digitiforma.

Structura
Epifiza este alcatuita din capsula, stroma (tesut de sustinere) si parenchim
secretor.
Capsula este reprezentata de piamater,invelind glanda si transmitand spre
interiorul acesteia septuri fine ce o impart in lobuli. In interiorul acestor septuri
se gasesc capilare arteriale si venoase.
Stroma este alcatuita din fibre conjunctive de reticulina si fibre nevroglotice.
Parenchimul secretor este alcatuit din urmatoarele tipuri de celule:pinocite
(secretoare),gliale,pigmentare si nervoase.Cele mai imp.sunt pinocitele.
Vascularizatie si inervatie
Vasele sanguine provin din plexurile coroide.
Inervatia este de natura simpatica,provenind din ganglionul simpatic cervical
superior si parasimpatica, provenind din parasimpaticul cranian.
Hormonii secretati:antigonadotrop si glomerulotropina.
5.TIMUSUL
Este o glanda cu secretie interna,impara si mediana
Este situat in portiunea inferioara a gatului si in partea antero-superioara a
toracelui.La nivelul gatului se afla anterior de trahee si la nivelul toracelui, se
afla in mediastinul anterior, posterior de stern, intre cei doi plamani.
Configuratie externa
Privit din exterior, timusul are o forma alungita de sus in jos, pe linia mediana.
El prezinta:extremitatea superioara (varf), corpul si extremitatea inferioara
(baza).
Extremitatea superioara este formata din doua prelungiri inegale ca lungime
numite ,,coarnele timusului.Cornul stang este mai inalt.Coarnele timusului se
indreaptacranial spre corpul glandei tiroide, cu care nu intra in contact.
Corpul timusului este alcatuit din 2 lobi(stang si drept) care vin in contact intim,
la nvelul fetelor interne.Cei doi lobi sunt separati printr-o zona foarte fina de
tesut conjunctiv.

Baza timusului este mai larga decat extremitatea superioara, fiind orientata spre
diafragm.
Structura
Timusul este alcatuit din tesut conjunctiv (stroma) si tesut propriu.
Tesutul conjunctiv formeaza o capsula fibroasa, care inveleste glanda si trimite
spre interiorul ei prelungiri sub forma de septuri care delimiteaza lobulii timici.
Tesutul propriu este alcatuit din lobulii timici care sunt formati din substanta
corticala si substanta medulara.
Vascularizatie si inervatie
Arterele provin din artera tiroidiana inferioara, artera toracica interna si
trunchiul arterial brahiocefalic.
Venele se varsa in vena brahiocefalica stanga.
Inervatia este simpatica si parasimpatica(nervul vag). La inervatia timusuui mai
participa si nervul frenic.
Timusul are urmatoarele functii: favorizeaza cresterea somatica, favorizeaza
osificarea scheletului,stimuleaza dezvoltarea si maturizarea organelor genitale,
prelungeste viata activa a individului.
6.GLANDELE SUPRARENALE
Sunt situate deasupra polului superior al rinichilor in niste spatii numite lojele
glandelor suprarenale. Loja este delimitatta de un sept de natura conjunctiva,
subtire, care se interpune intre polul superior renal si glanda si cele doua foite
ale fasciei perirenale,anterioara si posterioara.
Cofiguratie externa
Privita din exterior glanada suprarenala are forma unui ,,coif sau ,,con turtit.
Prezinta:-fata anterioara, care vine in contact cu peritoneul parietal posterior
-fata posterioara, care vine in contact cu diafragmul
-fata inferioara,care vine in contact cu polul superior renal
-varful, acoperit de diafragm

Structura
Glanda supraranala este alcatuita din tesut conjunctiv (stroma glandei) si
parenchimul glandular (parenchimul glandei).
Tesutul conjunctiv formeaza la exteriorul glandei o capsula fibroasa. De la
nivelul fetei interne a capsulei pornesc septuri fine conjunctivo-vasculare, care
patrund in interiorul glandei, formand in final o retea dispusa in jurul celulelor
glandulare.
Tesutul glandular este format din doua zone distincte.
Sub capsula se afla ,,zona corticala sau corticosuprarenala iar in centru se
afla ,,zona medulara sau medulosuprarenala.
Corticosuprarenala. Este zona situata intre capsula renala si medulosuprarenala.
Dinspre capsula spre zona medulara, ea este alcatuita din 3 zone:
a)zona glomerulara
b)zona fasciculata
c)zona reticulata
Vascularizatie si inevatie
Arterele provin din artera frenica inferioara, aorta abdominala si artera renala.
Capilarele venoase se varsa in vena cntrala medulara.Vena centrala medulara
dreapta se varsa in vena cava inferioara, iar cea stanga in vena renala.
Inervatia este de natura simpatica(din plexul celiac) si parasimpatica ( din nervul
vag).
7.PANCREASUL ENDOCRIN
Este este o glanda cu secretie mixta, endocrina( prin insulina si glucagon) si
exocrina (prin sucul pancreatic).
Pancresul este asezat in cavitatea abdominala, retroperitoneal intinzandu-se intre
concavitatea duodenului (dreapta) si splina).

Raporturi -,iar posterior in partea dreapta cadrul duodenal, in partea stanga

hilul splinei, anterior peritoneul parietal si fata posterioara a stomacului
corpurile vertebrelor L1,L2.
Configuratie externa
Pancreasul are forma asemanatoare literei,,J,asezate orizontal. I se descriu patru
forme:-capul,in parte inferioara se prelungeste cu procesul uncinat.
-gatul(istmul), pe marginea inferioara se afla incizura pancreatica.
-corpul
-coada, vine in raport cu splina si este partea mobila a acestuia.
Structura
Pancreasul este format din doua tipuri de glande:exocrine si endocrine.
Pancreasul exocrin este o glanda tubulo-acinoasa care secreta sucul pancreatic.
Pancreasul endocrin este alcatuit din insulele Langerhans-care secreta
glucagonul si insulina.
Vascularizatie si inervatie
Este vascularizat de artera splenica, artera hepatica si artera mezenterica
superioara.
Venele pncreasului se varsa in vena splenica si vena mezenterica superioara.
Inervatia pancreasului este simpatica si parasimpatica.