CAPITOLUL I Noiuni de anatomie i fiziologie a aparatului renal

Noiuni de anatomie Aparatul renal se compune din: rinichi, ci urinare:

-

2 uretere vezic urinar uretr.

Rinichii Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte i de alte a coloanei vertebrale lombare. Rinichiul are form caracteristic, circa !! grame, are dou fe"e #anterioar i posterioar$ i dou margini #lateral conve% i medial concav$. &n zona marginii concave se gsesc hilul i pediculul renal 'n care se vd vasele renale #artera i vena$, uretrul i fibre nervoase vegetative. Rinichiul este 'nvelit la suprafa" de o capsul fibroas format din fibre colagene i elastice. (e sec"iunea realizat 'n lungul margini laterale, se observ la periferie o zon brun numit corticala renal, iar 'n centru spre sinusul renal o zon de culoarea roie-glbuie, numit 7

medulara renal. )ona medular este format din *-+, forma"iuni triunghiulare pe sec"iune, numite piramidele renale -alpighi. .le sunt orientate cu baza spre cortical i v/rful spre sinusul renal. )ona cortical prezint stria"iuni radiate altern/nd cu zone, 'n aparen". (or"iunile striate sunt 'n numr de ,!!-0!! pentru fiecare piramid. 1orticala i medulara sunt alctuite din tubi uriniferi, vase sanguine i "esut intersti"ial. 2ubul urinifer este format din nefron i tubul colector.

Nefronul - unitatea anatomica si fiziologica a rinichilui, alcatuit din glomerul 3polul vascular4 si tubul urinifer 3polul urinar4. 5umarul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.

!lomerulul - primul element al nefronului - este alctuit dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramifica"iile unei arteriole aferente, provenit din artera renal. 1apilarele se reunesc apoi i formeaz, o arteriol aferent, care se capilarizeaz din nou 'n 6urul primei por"iuni a tubului urinifer. Tu" urinifer - al doilea element al nefronului - se prezint, sub forma unui canal lung de 0! mm, format din urmtoarele segmente7 capsula 8o9man, tubul contort pro%imal, ansa :enle, tubul contort distal i tubii colectori. Cap#ula $o%man, e%tremitatea pro%imal, 'nchis bilateral a nefronului, are forma unei cupe cu pere"i dubli, mrginind o cavitate ce continu lumenul tubului. &n ad/ncitura capsular se afl un ghem de ,-+2 bucle capilare #glomerul$, care rezult prin diviziunea arteriolei aferente i care se reunesc la ieirea din capsul, 'n arteriola aferent 'mpreuna cu glomerulul pe care 'l contine, poarta numele de corpuscul -alpighi. ;in tubii contorti distali, prin canalele colectoare i canalele comune care se deschid 'n papilele renale, urina format trece 'n calice i de aici 'n bazinet. Tu"ul contort pro&imal are circa 2!- ! mm lungime i este situat 'n corticala renal, continu/nd lama e%tern a capsulei 8o9man la nivelul polului urinar. An#a nefronului are forma literei ,,<= i continu tubul contort pro%imal. Tu"ul contort di#tal are circa ,-> mm. lungime i se continu 'n vecintatea piramidei ?errein cu segmentul de unire care se deschide 'ntr-un tub renal colector din piramida renal. Tu"ul renal colector are lungimea de 2!-20 mm i traiect rectiliniu. 'a#cularizaia renal( )

.ste e%trem de bogat, primind 2!-20@ din debitul cardiac de repaos. Artera renal, ramur a aortei abdominale, ptrunde prin hil i apoi se 'mparte 'n ramuri interlobare #'ntre piramide$, din care se desprind arterele arcuate, ce formeaz o ans 'n 6urul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. ;up ce se regrupeaz 'n arteriole, se capilarizeaz din nou 'n 6urul tubului respectiv #'n medular$ i se deschid 'n venele interlobulare, apoi 'n venele arcuate. Aenele, av/nd un traiect aproape asemntor cu cel al arterelor, se colecteaz 'n vena renal care se deschide 'n vena cav inferioar. Iner*aia renal( (rovine din ple%ul situat 'n hilul organului format 'n ma6oritate din fibre simpatice, dar i din c/teva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. ?ibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar i componentelor tubulare. C(ile urinare Ureterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, cobor/nd retroperitoneal de o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de apro%imativ 20 cm. A6ung 'n pelvis de unde se vars 'n vezica urinar. Sunt formate din fibre longitudinale, la e%terior i circulare la interior, gra"ie crora e%ecut micri ondulatorii caracteristice #peristaltice$ care fac ca urina s se 'ntoarc 'n vezic. (e fa"a inferioar uretrele au o mucoas, i pe cea e%tern un 'nveli con6uctiv. 'ezica urinar( este un organ cavitar cu o capacitate de 20!- !! ml, situat 'n pelvis, posterior de simfiza pubian. (rin structura sa, vezica urinar are c/teva caracteristici care o deosebesc de alte rezervoare din organism. Acestea constau 'n marea ei plasticitate, 'n puterea de a men"ine urina, fr resorb"ie i secre"ie, i totodat 'n puterea de e%pulzie p/n la ultima pictur de urin. ?orma vezicii urinare difer dup cum este ea goal sau plin. 1/nd este goal are forma semilunar, partea ei superioar form/nd o concavitate cu deschidere 'n sus, care aproape atinge partea inferioar sau fundul vezicii. 1/nd este plin, vezica devine ovoidal i depete superior simfiza pubian, venind 'n contact cu peretele anterior al abdomenului. Aezica urinar prezint un fund situat inferior, un corp i un v/rf. ?undul vezicii are o por"iune anterioar cuprins 'ntre orificiile de deschidere a ureterelor i orificiul intern al uretrei, denumit trigonul vezical. (or"iunea corespunztoare orificiului intern al uretrei poart denumirea de colul #g/tul$ vezicii urinare, no"iune mult folosit 'n clinic. A/rful este legat de ombilic prin ligamentul ombilical median #urachus$, ce ridic o plic peritoneal pe fa"a posterioar a peretelui anterior al abdomenului i care rezult din obliterarea unei forma"iuni embrionare numit canal alantoidian. Aezicii i se disting o fa" anterioar, dou fe"e laterale i o fa" posterioar.

+,

Raporturile vezicii urinare fa"a anterioar a vezicii vine 'n raport cu simfiza pubian, fa"a posterioar 'n partea de sus, prin intermediul peritoneului vine 'n raport cu ansele intestinului sub"ire i colonului sigmoid, iar 'n peritoneu la brbat cu rectul, la femeia vine 'n raport cu muchii ridictor anali care determin pere"ii musculari ai pelvisului. ?undul vezicii #trigonul$ la brbat este in raport cu canalele deferente, veziculele seminale i cu baza prostate de care ader, iar la femei vine 'n raport cu ligamentele. -tructura *ezicii urinare (eretele vezicii urinare este contractil i elastic ceea ce 'i d posibilitatea s-i mreasc volumul care variaz 'ntre 2!!-,!! ml #la femei volumul vezicii este mai mare dec/t la brbat$, 'n cazuri patologice poate a6unge p/n la 0-> l. Aceste 'nsuiri ale peretelui vezical sunt determinate de structura acesteia. (eretele vezicii este format din patru tunici: - mucoas - submucoas - muscular - seroas 'a#cularizaia *ezicii urinare Aezica urinar este bogat vascularizat de ramurile arterelor ombilical, hipogastric, hemoroidal, ruinoas i obturatoare. Aenele se grupeaz 'n ple%urile vezico-prostatice, vezico-seminale care conflueaz 'n vena hipogastric. Bimfocitele merg spre ganglionii laterali-vezicali si prevezicali iar de la acetia formeaz trunchiuri care sunt tributare ganglionilor hipogastrici, ganglionilor presacra"i, etc. ++

Iner*aia *ezicii urinare Aezica urinar are o inerva"ie motorie i o inerva"ie senzitiv. &nerva"ia motorie este dat de fibrele simpatice cu originea 'n cordoanele laterale din mduva lombar #B2-B,$, fibrele parasimpatice cu originea 'n mduva sacrat #S+-S $ i formeaz nervii pelvieni, fibrele somatice cu originea 'n coordonatele anterioare ale mduvei sacrale #S+-S $ form/nd nervul ruinos. ?ibrele simpatice au rolul s inhibe tonusul tunicii musculare i s mreasc ?ibrele parasimpatice au rolul s contracte muchii tunicii musculare i s ?ibrele somatice inerveaz sfincterul e%tern vezical care este voluntar. &nerva"ia tonusul sfincterului interni rezultatul fiind re"inerea urinii 'n vezic. rela%eze sfincterul intern, rezultatul este eliminarea urinii din vezic. senzitiv este dat numai de fibrele parasimpatice, senzitive care se afl 'n nervii pelvieni. Uretra .ste un canal musculo- membranos care difer 'n raport cu se%ul. Ba brbat e%ist un canal comun, urinar i genital, de la vezic la meatul urinar. Are patru por"iuni intraparietal, prostatic # cm$, membranoas #prin diafragma urogenital$ i spongioas sau pelvian. Ba femei este un canal 'ntins de la vezic p/n la vulv, paralel cu vaginul i posterior de el, are o lungime de cca. , cm, fiind scurt se pot produce infec"ii urinare frecvente. Are dou por"iuni: intrapelvian i perineal, orificiul inferior este situat posterior de clitoris. Noiuni de fiziologie Rinichiul este un organ de importan" vital i are numeroase func"ii, dintre care func"ia principal const in formarea urinii. (rin aceasta se asigur epurarea #cur"irea$ organismului se substan"e to%ice. .ormarea urinii se datorete unui mecanism comple% de filtrare la nivelul glomerulilor i de reabsorb"ie i secre"ie la nivelul tubilor. (rin filtrarea glomerular se formeaz urina primitiv #+0! + urin primitivC2, de ore, din filtrarea a + 0!! l plasm$. <rina primitiv #filtratul glomerular$ are compozi"ia plasmei , dar fr proteine , lipide i elemente figurate. 1on"ine deci ap, glucoza, uree, acid uric i to"i electroli"ii sangelui. in faza urmtoare, la nivelul tubilor, care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerular, se formeaz urina definitiv. 2otui la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau in mare cantitate substan"ele utile i in cantitate mic, pe cele to%ice. Substan"ele utile sunt substan"e cu prag, care sunt eliminate prin urin numai cand concentra"ia lor sanguin a depit limitele fiziologice # apa, glucoza, 5a1l, bicarbona"ii$. Substan"ele to%ice sunt substan"e fr prag, eliminarea lor urinar fcandu-se imediat ce apar in sange. Apa este reabsorbit in propor"ie de DD@ , glucoza in intregime # cu condi"ia ca in sange +/

s e%iste mai pu"in de +,>! g glucoza @o $7 srurile i in particular clorura de sodiu, in propor"ie variabil #D* - DD@$. Substan"ele to%ice nu sunt reabsorbite decat in propor"ie mult mai mic # @ uree , E0@ acid uric$ . &n afara procesului de reabsorb"ie, rinichiul are i propriet"i secretorii, putand elimina i chiar secreta unele substan"e, ca amoniacul, cu rol foarte important in echilibrul acido-bazic . Aadar, procesul de formare a urinii cuprinde o faz glomerular, in care prin filtrare se formeaz urina definitiv i o faz tabular, 'n care prin reabsorb"ie i secre"ie se formeaz urina definitiv. 1aracterul de urin definitiv este dobandit de tubii distali prin procesul de concentrare, sub influen"a hormonului retrohipofizar . ;up cantitatea de ap pe care o are la dispozi"ie, rinichiul elimin unele substan"e intr-o cantitate mai mare sau mai mic de ap, rezultand o urin cu densitate variabil. <rina format permanent - diureza #+,0 - 2,0 mlCmin.$ - se depoziteaz in vezica urinar, de unde cand se acumuleaz o anumit cantitate #20! - !! ml$, se declaneaz refle% mic"iunea deschiderea sfincterului vezical i golirea vezicii. -ic"iunea este un act contient, deschiderea i inchiderea sfincterului vezical putand fi comandate voluntar. &n afar de func"ia e%cretorie #formarea i eliminarea urinii$ rinichiul are un rol predominant in men"inerea echilibrului acidobazic, prin eliminarea de acizi i cru"area bazelor, men"inand p:-ul la cea E, 0 . Rinichii mai asigur constan"a presiunii osmotice a plasmei eliminand sau re"inand, dup caz, apa i diferi"i electroli"i. Secret unele substan"e ca renina, cu rol in men"inerea constant a tensiunii arteriale, elimin unele medicamente, substan"e to%ice. &n concluzie, rinichii indeplinesc la organism trei func"ii de baz: func"ia de epura"ie sanguin, func"ia de men"inere a echilibrului osmotic i func"ia de men"inere a echilibrului acido-bazic. 0iciunea <rina elaborat de rinichi a6unge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple calicele i bazinetul, apoi prin contrac"ia acestora, este eliminat 'n ureter. (rin unde de contrac"ie urina este transportat de-a lungul ureterului p/n 'n vezica urinar. Aezica urinar are proprietatea de a-i mri capacitatea 'n timpul umplerii, fr modificri importante ale tensiunii pere"ilor i ale presiunii intravezicale. Aceast propietate, denumit plasticitate, este rezultatul unei adaptri a tonusului musculaturii vezicale la creterea con"inutului.

+1

Fnregistrarea presiunii intravezicale a artat c, dup o uoar cretere ini"ial la primele 6eturi de urin, presiunea 'nregistrez un platon 'n tot timpul umplerii vezicale p/n la volumul de !!-,!! ml, c/nd are loc o cretere brusc a presiunii i este declanat mic"iunea refle% c/nd 'mpre6urrile permit. (rima senza"ie de plenitudine vezical este perceput la un volum de +!!-+0!ml, la +0!-2!!ml este resim"it prima dorin" de mic"ionare, iar peste capacitatea fiziologic vezical #20!-,!!ml$ apar contrac"ii puternice ale musculaturii peretelui vezical, care determin senza"ia necesit"ii impedioase de a urina. -ic"iunea este rezultatul unor refle%e declanate de distensia pere"ilor vezicali. &mpulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar #simpatic$, de unde se descarc impulsuri aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhib contrac"iile, rela%eaz muchii vezicali i 'ntresc tonusul sfincterului neted al colului vezical. 1oncomitent distensia vezical declaneaz impulsuri care a6unse la mduv pe calea nervilor ruinoi sunt conduse apoi pe ci aferente nespecifice spre centrii nervoi superiori, a6ung/nd p/n la nivelul scoar"ei cerebrale, determin/nd senza"ia de a urina. ;ac mic"iunea nu este posibil, impulsurile pornite de la corte%, prin centrii medulari, inhib tonusul muchiului vezical, concomitent mresc tonusul sfincterului e%tern, mrind continen"a vezical. ;ac condi"iile permit, are loc mic"iunea. Reflu%ul mic"iunii este declanat de distensia vezical, impulsurile a6ung pe fibre aferente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al mic"iunii, de unde se descarc impulsuri care tot prin fibre al enervilor pelvici produc contrac"ia musculaturii vezicii i +2

rela%area sfincterului intern al colului vezical. 1oncomitent are loc rela%area voluntar a sfincterului e%tern striat i urina 'ncepe s se evacueze din vezic. (rocesul evacurii este a6utat de contrac"ia musculaturii abdominale i a diafragmului care, cresc/nd presiunea intraabdominal, comprim vezica. Refle%ul medular al mic"iunii este controlat de numeroi centrii supramedulari cu rol facilitar sau inhibitor.

+3

CAPITOLUL II Noiuni de#pre "oal(4 Ci#tita

5efiniie4 1istita acut este un sindrom clinic determinat de inflama"ia microbian a mucoasei vezicii urinare. 1istitele se caracterizeazG prin coe%isten"a durerilor mic"ionale cu polachiuria intensG i piurie, simptome care dovedesc prezen"a germenilor patogeni 'n urina vezicalG. Ba femeie, cistita acutG este o afec"iune curentG i banalG. Fn general episoadele de cistite acute sunt rare, dar uneori boala survine frecvent de mai multe ori pe lunG, declanate chiar numai de raporturile se%uale. Fn asemenea condi"ii afec"iunea devine invalidantG. ;esigur at/t problemele diagnostice c/t i cele terapeutice vor fi diferite dupG cum cistita acutG este un accident izolat sau este recidivantG. .actorii de ri#c care influen"eaz un poten"ial ridicat pentru cistita acut infec"ioas complicat sunt: se%ul feminin v/rsta 'naintat infec"iile intraspitaliceti sarcina purttori de cateter urinar anomalii anatomice i func"ionale ale tractului urinar utilizarea recent de antibiotice simptomatologie care dureaz mai mult de apte zile diabetul zaharat

Pre*alena Apro%imativ 0E,*@ din popula"ie, femei cuprinse 'ntre 2!-,! de ani 20- 0@, femei gravide ,-E@. 8oala apare la orice v/rst i este mai frecvent la femei. Reparti"ia bolii pe grupe de v/rst este diferit 'n raport cu originea sa. 6tiologie Hriginea cistitei poate fi: - uretropielorenal de aceea 'n orice cistit trebuie e%plorate i cile urinare superioare care sunt calicele, bazinetul i ureterele. - vezical #traumatism produs cu ocazia sonda6ului vezical, staza vezical, tumori, corpi strini, radionecroz vezical, boli parazitale, ulcera"ii$. - Fn sfera genital 'n special la femeie #uretrite, metrite, bartolinite, vulvovaginite, +7

traumatisme vulvare, ane%ite$. - la brbat #uretrita posterioar, prostatit$ - procese inflamatorii abdominale pelviene #abces apendicular, perisignoidit supurat$. 1auzele generale #sindromul Reiter uretrit, con6unctivit, artrit virotic sau alergic$ Agenii etiologici sunt similari 'n infec"iile tractului urinar necomplicate 'nalte sau 6oase. 6#cherichia Coli este germenele cel mai frecvent incriminat 'n aparitia infectiilor tractului urinar. Antigenele H #somatic$ si I #flagelar$ confera virulenta si uropatogenitate tulpinilor de .scherichia 1oli. .scherichia adera la uroteliu #la nivelul receptorilor specifici prin intermediul adezinelor situate pe varfurile pililor sau fimbriile ce proemina pe suprafata bacteriana. 2ulpinile cu pili J(= se ataseaza la suprafata mucoasei gazdei, se sustrag de la legarea de catre polimorfonucleare neutrofile, si prezinta cele mai importante caractere de adeziune si virulenta. (roduc pielonefrita si asociat favorizeaza aparitia bacteriemiei. 2ulpinile bacteriene prezinta si alte componente uropatogene: hemolizine ce induc formarea de pori in membranele celulare, aerobactina - proteina ce permite captarea fierului din mediu necesar bacteriei, rezistenta la actiunea bactericida a plasmei. :emolizina favorizeaza inflamatia cu efect citolitic pe celula renala7 prin hemoliza se elibereaza ?e care este captat de aerobactina care favorizeaza cresterea bacteriana. serul uman. -taph9lococcu# #aproph9ticu# K adera la uroteliu prin intermediul unui reziduu lactozaminic. ?actorii de aparare ai tractului urinar: ?lu%ul urinar care realizeaza un efect de spalare a tractului urinar7 ?lora periuretrala saprofita ce se opune dezvoltarii bacteriilor patogene7 (h-ul vaginal acid7 Secre"ia prostatic cu ac"iune bactericid7 (h-ul urinar acid, anumite substan"e din urin #imunoglobuline &g L, &gA, (roteina 2amm-:orsfall7 1elulele epiteliale, polinucleare7 Aalvele vezico-ureterale. +7 Proteu# mira"ili# K au fimbrii manozo K rezistente: secreta ureaza, hemolizina 8le"#iella K are fimbrii manozo K sensibile, secreta aerobactina rezistenta la cu efect to%ic pentru celulele tubului contort pro%imal si proteaza care distruge &gA .

lizozim, concentratie de uree crescuta, acizi organici$7

Anatomie patologic( 1istita acut poate fi: - cataral - fibrinopurulent - purulent - difteroid - hemoragic - gangrenoas Cla#ificare4 - cistite acute necomplicate la femei 'nainte de menopauz - cistita acut recurent la femei - cistita acut la femei gravide - cistita acut la femei la menopauz - cistita acut la brba"i tineri - cistit acut la copii - cistita acut complicat K cauzat de boli urologice. Ta"lou clinic4 polaMiurie7 disurie7 usturimi mictionale7 tenesme vezicale7 dureri suprapubiene7 urini tulburi #piurie$, uneori ru mirositoare7 urini hipercrome #hematurie ini"iala sau terminal$.

POLA8IURIA reprezint simptomul cel mai des 'nt/lnit 'n patologia urinar i se caracterizeaz prin mic"iuni frecvente i reduse ca volum. Fn cistitele datorate germenilor banali polaMiuria se amendeaz 'n cursul nop"ii spre deosebire de cistit, datorit bacilului tuberculos 'n care polaMiuria este mai intens 'n timpul nop"i. PIURIA este semnul ma6or al infec"iei cilor urinare. (iuria reprezint prezen"a puroiului 'n urin, urina este tulbure, aspectul tulbure poate avea diferite grade 'n func"ie de cantitatea i felul puroiului care se amestec 'n urin, urina fr luciu, urina care i-a pierdut transparen"a, urina mat sau intens tulbure, uneori cu filamente care cad pe fundul borcanului. (iuria poate fi manifestat sau discret, uneori este intens cu sfacela i miros putred # 'n cancerele vezicale$, piuria poate fi afirmat prin e%amenul microscopic ce arat prezen"a unor leucocite polinucleare alterate, alteori la sf/ritul mic"iunii apare hematuria terminal, care +

'n general nu este abundent, este foarte frecvent 'n cazul infec"iei cu 5eisseria gonoreea i chlamidia trachomatis. 5UR6R6A 'n cazul cistitei acute apare de obicei o durere terminal la care se adaug de obicei tenesme vezicale dureroase. Bocalizarea durerii are de asemenea o importan" deosebit, durerea hipogastric iradiat pe uretr sau 'n gland, are localizare vezical. ;e asemenea o deosebit importan" 'l prezint e%amenul urinii la emisie. 1/nd urina este tulbure i asociat cu durere i polaMiuria se confirm diagnosticul de cistit. ;urerea este de intensitate variabil 'n general destul de vie i este prezent pe tot parcursul mic"iunii, e%ager/ndu-se spre sf/ritul acesteia. 1u e%cep"ia cistitei gangrenoase, cistita este epiretic. H cistit febril reprezint de fapt o pielocistit, febra fiind datorit infec"iei cilor urinare superioare sau a parenchimului renal. Fn func"ie de etiologia cistitei, la triada simptomatic enun"at se mai poate aduga hematuria, disuria i durerea lombar. :60ATURIA reprezint prezen"a s/ngelui 'n urin. .%amenul obiectiv 'n cazul c/nd se suspecteaz i prezen"a unei hematurii 'ncepe cu e%amenul urinii emisie. (rovenien"a hematuriei se stabilete prin proba celor trei pahare. 8olnavul urineaz succesiv 'n trei pahare conice, c/teva picturi 'n primul pahar, partea cea mai abundent a mic"iunii 'n al doilea pahar, iar ultimele picturi 'n al treilea pahar. ;ac hematuria apare numai 'n primul pahar N ini"ial 'nseamn c este de origine uretral. ;ac apare numai 'n ultimul pahar N terminal este de origine vezical. ;ac apare 'n toate cele trei pahare N total este de origine renal. Fn cazurile 'n care e%amenul clinic d indica"ii asupra originii hematuriei, se poate prescrie un tratament hemostatic, urm/nd a continua investiga"iile dup ameliorarea hematuriei. Fn cazul 'n care e%plorarea clinic nu ofer nici o indica"ie asupra locului de plecare al hematuriei, cistoscopia devine un e%amen hemoragiei. 5I-URIA reprezint greutatea la mic"iune, golirea cu efort a vezicii, este un simptom frecvent 'n cistita acut. 5iagno#tic poziti* se pune pe baza datelor clinice si biologice. (entru a eticheta suferin"a unui bolnav cu cistit, triada simptomatic polaMiuria, piurie, durere este suficient. (entru stabilirea unui diagnostic corect, etiopatogenic sunt necesare o serie de e%amene .%amenul regiunii lombare poate pune 'n eviden" un rinichi mare, palpabil. Fn regiunea hipogastric se descoper staza vezical sau o tumoare pelvian. Ba e%amenul scrotului i al uretrei se poate palpa o leziune inflamatorie epididimar +) de urgen", ea trebuie fcut la prezentarea bolnavului 'n plina hematurie. <retrocistoscopia 'n plin hematurie arat originea vezical a

sau o periuretrit. 2actul vaginal la femei i tactul rectal la brba"i e%amineaz starea organelor pelviperineale i 'n ansamblu, e%amenul clinic poate orienta dese ori deasupra originii cistitei. (rezen"a de secre"ie la nivelul meatului uretral impune recoltarea acesteia i e%aminarea ei, at/t pe frotiu direct c/t i pe 'nsm/n"ri. .%amenul urinii K leucociturie, hematurie bacteriurie semnificativa #+!0 <?1Cml, sau +!2 #+! $ <?1Cml in prezenta bandeleta urinara poate fi utila pentru un diagnostic rapid piuriei si a simptomelor sugestive$. - determinarea esterazei leucocitare are o sensibilitate si specificitate buna pentru prezicerea unei leucociturii sau a unei bacteriurii semnificative #mai putin sensibila decat e%amenul microscopic$7 - determinarea nitritiilor #are o sensibilitate si specificitate pentru detectarea prezentei enterobacteriilor ce convertesc nitratii la nitriti, daca acestea se gasesc in concentratie de O +!0Cml$. <n alt e%amen deosebit de important pentru stabilirea diagnosticului este urocultura. Aceasta reprezint 'nsm/n"area germenilor pe un mediu de cultur, dac urocultura efectuat pe medii obinuite este negativ aceast piurie P amicrobian= poate fi o tuberculoz urinar, infec"ie fuzospirilar, infec"ie virotic sau parazitar care va necesita e%amene de laborator complementare. Fn orice cistit e%amenul radiologic este absolut necesar. Radiografia renovezical poate descoperi uneori cauza cistitei 'ntr-o litiaz vezical sau pielouretral, un corp strin intravezical, un rinichi mare, metastazele osoase ale unui cancer al prostatei. <rografia poate eviden"ia cauza cistitei i unele leziuni ale aparatului urinar care nu au fost bnuite clinic: - leziuni renale tuberculoase - hipotonia pielocaliceal dintr-o pielonefrit - absen"a imaginii pielocaliceal datorit unei pionefraze. - rsunetul ureteropielorenal datorit unui obstacol vezical sau subvezical #tumoare malign vezical 'n vecintatea orificiului uretral, reflu%ul vezicouretral, uretre, 'n c/rlig de undi", datorit unui adenom al prostatei cu evolu"ie intravezical tumoare a prostatei, stricturi uretrale$. 1istografia urografic d indica"ii asupra gradului hipertoniei vezicale #vezic rotund$ sau asupra apari"iei "esutului de scleroz #vezic asimetric$, i uneori arat i cauza cistitei: - imaginea lacunar a unei tumori vezicale - proeminen"a unei tumori a postatei /,

- prezen"a calculilor de acid uric - proeminen"a datorit unei dilata"i chistice ureterale - rsunetul vezical al unui obstacol subvezical - diverticuli. 1u ocazia urografiei se poate face i o uretrografie mic"ional, care poate arta modificrile uretrei prostatice datorite unui adenom sau unui cancer al prostratei, stricturi uretrale. H radiografie vezical fcut dup mic"iune poate pune 'n eviden" un rezidiu vezical. 1istoscopia sau uretrocistoscopia este ultimul e%amen 'n cazul c/nd celelalte investiga"i sunt neconcludente. 1istoscopia poate arta unele cauze ale cistitei care nu au putut fi eviden"iate prin celelalte e%amene i de asemenea, aspectul leziunilor mucoase i localizarea lor. Astfel se pot identifica leziuni difuze, greu de interpretat i care necesit repetarea cistoscopiei dup un tratament intens cu antibiotice i instila"ii cu solu"ie de nitrat de argint +@, leziuni localizate 'n trigon sau calot #cistit de origine renal sau sigmoidian$ localizate la col #cistit de origine uretrogenital localizate pe fe"ele laterale sau pe fa"a posterioar #cistit de origine pelvian, ane%ial apendicular, sigmoidian sau rectal$. 5iagno#ticul diferential se face cu: vaginite7 uretrite - boli cu transmitere se%uala #1hlamQdia trachomatis, 5eisseria gonoree, infectia cu virus herpes simplu $7 prostatite7 sindromul uretral #sindrom cistitic in absenta unei bacteriurii semnificative poate fi determinat de 1hlamQdia trachomatis$7 pielonefrita acuta. 6*oluie; Progno#tic .volu"ia unei cistite depinde de cauzele predispozante i de posibilitatea tratrii lor. 5atura germenilor nu 6oac dec/t un rol secundar, se afirm c leziunile datorate colibacilului sunt mai pu"in periculoase, dar de durat mai lung dec/t cele determinate de stafilococ sau streptococ care sunt mai grave, dar curabile 'ntr-un timp mai scurt. ?ormele acute simple se pot vindeca i spontan cauzele fiind trectoare. Simptomele se amendeaz 'n c/teva zile, urina devine clar iar 'n +!-+2 zile evolu"ia se termin prin P restitu"io ad integrum=. ?ormele acute simple recidivante se observ mai ales la femei, necesit e%plorri complete pentru a li se descoperi originea i a se putea aplica un tratament cauzal eficient. Fn forma cangrenoas sau e%foliant, care este destul de rar i apare 'n anumite condi"ii ca: - uter 'ncarcerat - infec"ia puerperal /+

- la strictura"i i prostatici dup e%plorri instrumentale traumatizante. Fn toate aceste cazuri starea general se agraveaz repede i mortalitatea este destul de ridicat. ;up c/teva zile de boal mucoasa vezical 'ncepe s fie eliminat uneori 'n totalitate, la femei e%pulzia este posibil, la brbat trebuie fcut o cistotomie i e%tras mucoasa gangrenoas e%foliat. -ucoasa se poate regenera complet i rapid, dar uneori rm/n sechele grave ca: - vezic mic scleroas - scleroza orificiilor ureterale. Complicaii4 (ielonefrita ascendent de obicei prin reflu% vezico ureteral. Fncrusta"ii i calculi vezicali datorit precipitrii fosfa"ilor i carbona"ilor de calciu, consecin" a alcalinizrii urinii prin scindarea ureei de ctre unele bacterii. Abcese 'n peretele vezical i necroze localizate. (ericistita apare 'n cazul fistulizrii abcesului. (eritonita apare tot 'n cazul 'n care abcesul este fistulizat. &nfec"ia peretelui vezical 'n cazul unei cistite grave i de durat Scleroza i retrac"ia peretelui vezical. Aezica urinar redus, de dimensiuni mici care nu 'i mai poate 'ndeplini func"ia de rezervor. -Stenozarea orificiilor ureterale reprezint un grav pericol pentru rinichi. Semnele de gravitate ale cistitei sunt: intensitatea durerilor frecven"a mic"iunilor eliminarea de grun6i purulen"i i sfacele alterarea strii generale. Tratament +; Tratament profilactic #se aplica 'n special 'n cazul infec"iilor recidivante$: tratarea afectiunilor ginecologice7 igiena corporala si vestimentara #len6eria de corp curata$7 toleta regiunii perineale7 mictiune postcoitum, cu efect eficient de spalare 7 hidratare suficienta7 combaterea constipatiei7 Ba femeile predispuse la episoade recurente de cistita: - creme antiseptice locale in aria periuretrala inaintea actului se%ual - profila%ia antimicrobiana cu doze mici dupa obtinerea sterilizarii urinii: administrarea zilnica sau de oriCsaptamana de trimetoprim +!! mg, trimetoprim sulfameto%azol + tb #,*! //

mgCzi$, nitrofurantoin +!! mgCzi. la femeile in postmenopauza cu cistite : estrogeni intravaginal7 hidratare corespunzatoare #administrare de lichide in cantitate mare circa l Czi $, care contribuie la epurarea germenilor #prin efect de spalare$7 bi de ezut decongestionante7 antiinflamatoare nesteroidiene e%: ;iclofenac +!!mgCzi7 antalgice e%: 5o-spa +2! mgCzi7 1/nd urina este prea acid K p: sub 0,0 se administreaz bicarbonat de sodiu 'n doz de 2! gCzi. ;ac e%ist un reziduu vezical, sonda, vezical amelioreaz la r/ndul ei durerea. Fn general cu acest tratament medical simplu fenomenele vezicale se linitesc 'n 2zile. Fn acest timp se e%ecut urocultura i e%plorrile radiologice pe baza crora se va putea indica apoi un tratament corect "in/ndu-se seama de faptul c tratamentul cauzal este obligatoriu 'n orice form de cistit. /; Tratament medicamento# ;ac germenii sunt sensibili la Sulfatiazol sau 5eo%azol vor fi preferate acestea, antibioticele rm/n/nd medica"ia de rezerv. 5eo%azolul se va prescrie 'n doz de !,+! gCMilocorp la adult i !,+!-!, ! gCMilocorp la copil. Fn general unui adult i se prescriu 'n primele dou zile la , ore dou tablete #> gC2,h$ apoi la trei ore o tablet #,gC2,h$. ;ac urina 'ncepe s se limpezeasc se continu tratamentul p/n la sterilizarea #+!+2 zile$ 'n prezen"a unor calculi radioscopici, dup ameliorarea cistitei se va proceda la 'ndeprtarea acestora. H cistit aprut la o femeie la care urograma este normal trebuie considerat de origine genital. 1/nd fenomenele acute ale cistitei nu cedeaz la tratamentul medical este indicat asocierea tratamentului urologic. ;ac urina cu tot tratamentul aplicat se men"ine tulbure se pot face splturi vezicale cu solu"ii antiseptice slabe nitrat de Argint 2 grameC !!, Acid 8oric ,! grade C !!. ;ac urina este prea acid i are mult mucus se poate folosi pentru splturi solu"ie de bicarbonat de sodiu ,! gradeC !! sau chiar: - ap distilat - solu"ie clorurosodic izotonic. Splturile au scopul s detaeze falsele membrane i depozitele purulente de pe mucoasa vezical. Fn acelai scop se pot utiliza i instala"iile cu: - chemotripsin - streptoMinaza - streptodornaza Fn cistitele 'ncrustate se fac splturi cu solu"ie L # Subi i Albright$ care are un p: acid: /1

- Acid citric monohidrat 2, gr. - H%id de magneziu anhidru ,* gr. - 1arbonat de sodiu anhidru ,,, gr. - Ap distilat +!!! ml. - 2linguri la un litru de ap steril. Acidul citric tinde s fi%eze calciul ionic legat de fosfor ca fosfat de calciu, d/nd citrat de calciu uor solubil. Ac"iunea citratului 'ntr-o solu"ie suprasaturat de fosfat de calciu previne precipitarea. .fectul iritant al citratului este micorat de prezen"a o%idului de magneziu, care men"ine intact puterea solvent. (rin aceste splturi se ob"in rezultate bune 'n cistitele rebele 'ntre"inute de piogeni banali. Fn cistitele cu fuzospirili se ob"in rezultate bune dac se administreaz penicilin, novarsenobenzol # neosalvarsan$ 'n dou in6ec"ii intravenoase la o zi interval #!,+0-+!, ! gr$. Fn cistitele colului vezical frecvente la femei, care nu au cedat la tratamentul medical se pot prescrie instila"ii vezicale cu +!-+0 ml oleu gomenolat 0@ introdus cu un instilator fr sod, zilnic sau la dou zile, 'n total +! instila"ii. ;ac totui nu se ob"ine o ameliorare evident i urocultura este pozitiv, iar germenul este sensibil la un antibiotic se vor prescrie creioane ureterale cu antibioticul respectiv#'n general 0!-+!!! mgC creion, cantitatea se micoreaz dac antibioticul este iritat$, care se vor introduce pe uretr zilnic sau la dou zile, dup trecerea unui 8eniguee drept numrul *-,!. Fn concluzie tratamentul unei cinstite poate fi foarte simplu sau, dimpotriv foarte complicat. Rezultatele sunt fie bune de la 'nceput, fie mediocre. ;e multe ori boli se vindec datorit corticalizrii simptomatologice sau persisten"ei unei mici spine ini"iative la nivelul colului sau uretrei, dar cu rsunet mare asupra psihicului unor bolnavi. Antibioticele i chimioterapicele constituie medica"ia comun a tuturor infec"iilor urinare, aplic/ndu-se dup cum s-a prezentat anterior si 'n cazul cistitei acute. (entru ca antibioterapia i chimioterapia s fie eficiente sunt necesare urmtoarele condi"ii: - germenii s fie sensibili la antibioticul utilizat. - S nu e%iste malforma"ii congenitale sau alte cauze de staz urinar - ;ac e%ist condi"ii care s favorizeze staza urinar acestea s fie 'ndeprtate la 'nceputul tratamentului. - ;ozele de antibiotice s asigure o concentra"ie eficient 'n s/nge - Fn formele acute, grave s se asocieze mai multe antibiotice. - 2ratamentul s fie continuat p/n la sterilizarea urinii. Antibioticele i chimioterapicele sunt substan"e antimicrobiene care 'n multe cazuri pot omor' germenii# ac"iune bactericid$ sau le pot opri multiplicarea #ac"iune bacteriostatic$. 1u condi"ia ca 'n s/nge s e%iste o concentra"ie medicamentoas destul de mare /2

#concentra"ie inhibant$ i s aib un tip de contact cu germenii suficient de lung, 'n aceste condi"ii infec"ia poate fi 6ugulat dar sindromul postinfec"ios # sclerozele i alte sechele$ trebuie urmrit i tratat. Fn infec"iile localizate germenii care se afl 'n "esuturi necrozate, 'n depozite fibrinoase sau 'n colec"ii purulente nu sunt influen"a"i de antibiotice. Acestea fie c nu pot a6unge la ei sau chiar dac a6ung, doza este prea mic i nu poate avea influen" asupra lor datorit e%isten"ei unor inhibitori sau inactivatori ai antibioticelor. ;e asemenea p:-ul mediului poate fi neprielnic medicamentelor. Astfel 1efalosporinele #)imaMs, .nfe%ia$, 1loramfenicolul, Rifampicina, 5eo%azolul, Sulfametinul sunt active la un p: neutru. (entru alcanizarea urinii se folosete bicarbonat de sodiu ,-+! gr C zi i citrat de sodiu 2-, grC zi. 1/nd germenul este bine cunoscut tratamentul va 'ncepe cu un singur antibiotic, de preferin" cel mai activ cu efect bactericid i cu sfera de ac"iune cea mai 'ngust, cu ac"iune direct asupra agentului patogen cauzal. Fn infec"ia urinar e%ist posibilitatea de infec"ii succesive i de suprainfectri cu diveri germeni, dac 'n cursul tratamentului cu antibiotice sau cu chimioterapice, cauzele favorizante nu au fost suprimate. Ba bolnavii cu sonde vezicale sau ureterale, nefrostomii, cile e%cretoare fiind 'n legtur cu e%teriorul se produc schimbri ale germenilor patogeni se 'nt/lnesc la aceti bolnavi succesiv infec"ia colibacilar, apoi infec"ie cu proteus, pioceanic, Ilebsiella. ;e aceea, infec"iile urinare prezint greut"i mari pentru sterilizarea focarelor i frecvent aceste infec"ii au o evolu"ie prelungit, cronic cu perioade de ameliorri i agravare devenind p/n la sf/rit rezistente la antibiotice i chimioterapie. .ste necesar ca 'n cursul tratamentului s se repete uroculturile, s se testeze sensibilitatea germenilor i s se utilizeze antibioticele cu sfer 'ngust de ac"iune. 2ratamentul cu antibiotice i chimioterapie 'n cistita acut p/n la cunoaterea rezultatului uroculturii. Fn asemenea cazuri, tratamentul medicamentos antimicrobian nu poate fi dec/t empiric, 'n practic e%ist situa"ii 'n care urgen"a i gravitatea cazului pot 6ustifica ini"ierea unui tratament empiric p/n la primirea rezultatelor de laborator. :iperleucocitoza cu polinucleoz indic, de multe ori infec"ii cu germeni piogeni care pot fi eventual sensibili la penicilin, eritromicin i oleandomicin. Beucopeniile cu formule leucocitare normale pot indica o infec"ie cu germeni gramnegativi, care ar putea fi sensibili la streptomicin, tetraciclin, cloramfenicol, negram, nitrofurantoin. 2ratamentul va fi 'nceput cu antibiotice cu sfer larg de ac"iune sau cu asocieri de antibiotice, sper/nd ca unul dintre ele s aib ac"iune asupra germenului, se vor prefera antibiotice neutilizate 'nc de bolnav p/n la acea dat. ;ozele vor fi mari sau ma%ime de la 'nceput i urmrind bolnavul 2,- > ore se poate trage o concluzie asupra eficacit"ii /3

tratamentului.

/7

CAPITOLUL III Rolul a#i#tentului medical <n pregatirea "olna*ului pentru in*e#tigaii clinice i paraclinice
Participarea a#i#tentei medicale la efectuarea in*e#tigaiilor clinice i paraclinice Sarcinile asistentei medicale 'n pregtirea i asigurarea unui e%amen clinic medical sunt urmatoarele: pregatirea psihic a bolnavului7 verificarea i pregtirea instrumentarului necesar7 dezbracarea i 'mbrcarea bolnavului7 aducerea bolnavului 'n pozi"iile adecvate e%aminrilor7 asigurarea iluminrii necesare la e%aminrile cavit"ilor naturale7 deservirea medicului cu instrumente7 supravegherea bolnavului. Con#im(m=ntul pacientului .ste un drept al pacientului s i se ofere toate informatiile pentru a intelege e%act ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de acord cu efectuarea procedurii. A e%plica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua e%plica"iile medicului, se va asigura ca pacientul le-a 'nteles bine i va verifica dac pacientul a semnat consim"m/ntul atunci c/nd este necesar. Pregatirea p#ihic( pacientului H bun 'n"elegere i informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va a6uta s pregtim pacientul adecvat pentru respectiva manevr. .%plicandu-i pacientului procedura medical cu claritate i vom castiga 'ncrederea i cooperarea sa. ;e e%emplu, 'naintea unei recoltari dificile i dureroase trebuie s informam pacientul asupra tipului i gradului de disconfort pe care probabil 'l va sim"i. ;e asemenea trebuie informat c/t timp va dura procedura, la ce efecte s se astepte dup i 'n c/t timp vor fi gata rezultatele. Rtiind e%act la ce s se astepte, pacientului 'i va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine. ;aca trebuie doar s asistam medicul 'n timpul unei tehnici, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, s il incura6am, i apoi s-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingri6irile specifice in orice situatie. <nele teste necesit instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a /7

pacientului si recoltarea corect a probelor, cu atat mai mult cu c/t unele necesit anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata 'naintea recoltarii. 5ez"r(carea i <m"r(carea pacientului4 8olnavul nu trebuie s stea complet dezvelit 'n fa"a oricrei e%aminri, 'ns dezvelirea par"ial a suprafe"elor de e%aminat prin tragerea i rsucirea cmii la g/tul bolnavului nu trebuie practicat cci aceasta poate ascunde o serie de simptome importante. ;up terminarea e%amenului clinic bolnavul trebuie 'mbrcat 'n len6eria de spital. Fmbrcarea i dezbrcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact i fine"e pentru a nu provoca dureri. Anamneza -este metoda prin care medicul va ob"ine date de la pacient#antura6 sau apar"intori$ cu privire la starea de sntate i de boal, precum i mediul ambiental 'n care evolueaz acesta. Asistenta va permite pacientului s-i e%prime suferin"ele i 'l va asculta fr s 'l 'ntrerup, apoi va pune 'ntrebri#'nchise i deschise$ i 'n tot acest timp va observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului# v/rsta, se%ul, locul naterii, condi"ii de via" i munc$, motivele internrii# 2- simptome de ordin general sau local$. Rolul a#i#tentului medical <n efectuarea e&amenului clinic (entru e%amenul clinic medical, asistenta medical pregtete urmtoarele: stetoscopul7 mnui sterile de cauciuc7 un termometru7 o tvi" renal7

6&amenul clinic general const 'n: In#pecia4 .ste cea mai veche metod cu valoare diagnostic, prin aprecierea dintr-o privire a unor particularit"i morfofiziologice i psihice ale bolnavului. 6&aminarea 'ncepe prin luarea anamnezei. Astfel inspec"ia general se va face 'n decubit dorsal. -edicul aezat 'n fa"a bolnavului, la lumin natural, dac se poate inspecteaz zona afectat de traumatisme, zona fiind dezbrcat. 8olnavul este ferit de rceal, astfel c e%aminarea se va face 'ntr-o camer 'nclzit, 'n 6ur de 2! de grade, cu geamuri 'nchise. Palparea4 ; informa"ii despre volum, suprafa", sensibilitate i consisten". Asistenta dezbrac pacientul, 'l aeaz 'n decubit dorsal, dezbrcat. -edicul cu privirea spre bolnav, pentru a-i observa mimica i av/nd m/inile calde, palpeaz bolnavul st/nd 'n dreapta sa. Percuia4 /

2ehnica: degetul mi6lociu de la m/na st/ng se aplic intim pe teritoriul de percutat, iar cu degetul mi6lociu de la m/na dreapt flectat se lovete perpendicular falanga medie a degetului mi6lociu st/ng de dou, trei ori: Sunet sonor: - sunet timpanic - sunet netimpanic Sunet mat: - intensitate mic, tonalitate ridicat7 se ob"ine la percu"ia muchilor. Fn urma e%amenului somatic sunt observate i consemnate: - aspectul general al pacientului7 - culoarea tegumentelor7 - greutatea i 'nl"imea7 - starea de contien"7 - starea vaselor, a muchilor: - posibilitatea de mobilizare i autoservire. Recoltarea #=ngelui pentru e&amene de la"orator Recoltarea diverselor probe # de s/nge, de urin etc.$ poate afecta direct diagnosticul, tratamentul i vindecarea pacientului. ;e cele mai multe ori, asistenta este direct responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. &n unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, s pregteasc pacientul, sa asiste medicul, s 'l a6ute la efectuarea respectivei recoltari, sa acorde ingri6iri specifice pacientului dupa recoltare. .%ista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa #glicemia pe glucotest$. 0(#uri de protecie4 -surile de protec"ie trebuie luate at/t pentru asistent cat si pentru pacient. ;upa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul. Puncia *enoa#( se realizeaz de obicei 'n fosa antecubital. Se poate recolta din venele de pe antebra"ul dorsal, m/na dorsal sau picior, sau orice alta loca"ie accesibil 'n functie de situatie. &ncheietura interioara a mainii nu se foloseste decat foarte rar ca zona de recoltat datorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice e%istente in zona respective.1ele mai comune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat #vena mediana, basilica si cefalica$ urmate de cele de pe mana# ple%ul venos metacarpian, venele dorsale$. 0ateriale nece#are4 garou7 manusi7 seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta7 /)

holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder7 comprese cu alcool7 etichete 7 formular de cerere analize pentru laborator7 recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator 7 banda6 adeziv pentru locul punctie.

Preg(tire materialelor4 formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele eprubetele trebuie alese cu gri6a in functie de analizele care se cer si de aditivii fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului . confirmarea identitatii pacientului # pentru a se evita confuzia si a nu se lua se comunica pacientului ce i se va face, i se va e%plica procedura pentru a-i se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la eventualele recoltarea se face cu pacientul intins pe pat sau stand pe scaun, cu mana evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa 7 se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare 7 se monteaza garoul pro%imal fata de zona aleasa pentru punctie. ;aca venele nu pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele7 pe care ii contin 7

Tehnic(4 analize la un alt pacient$ 7 reduce an%ietatea si a ne asigura de cooperarea sa 7 incidente in cazul unor recoltari anterioare # lipotimii, ameteli$ 7 spri6inita pe suportul special al scaunului sau de o masa 7

s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori. #pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena si sa-l deschida dupa ce se introduce acul in vena$. se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu o compresa cu alcool pana acesta ramane curat. 1uratarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora e%istenta pe pielea din 6ur 7 nu se combina folosirea compreselor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare 7 alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod 7

1,

se imobilizeaza vena presand cu policele e%act sub locul ales pentru punctie si se punctioneaza vena sub un unghi de ! grade .;aca se foloseste eprubeta, ea

se intinde de piele 7 se va umple automat pana la nivelul la care este marcata.;aca se foloseste seringa, se va evita aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena 7

scoate acul 7

holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena7 se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru a se va evita sa se tina garoul mai mult de minute 7

preveni staza si hemoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate 7 se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului 7 se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie si se

accidental acul din vena sau a se perfora vena 7 aditivilor cu sangele 7

scoate cu blandete acul din vena. &ntotdeauna se scoate intai eprubeta din holder si apoi se se preseaza locul punctiei pentru 2minute sau pana cand se opreste

sangerarea daca aceasta dureaza mai mult de atat. Aceasta previne e%travazarea sangelui in tesutul din 6ur si formarea hematomului. hemoliza7 1+ dupa oprirea sangerarii se aplica un banda6 7 a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce

se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. &n cazul

in care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 0 minute, dupa care se aplica comprese calde7 S S S S S S se descarca materialele folosite in containerele speciale, separate. 5otarea procedurii 'n fia de proceduri i 'n dosarulCplanul de 'ngri6ire7 ;ata, ora, locul punc"iei venoase, timpul c/nd proba a fost trimis la laborator7 Se specific ce probe s-au recoltat, c/nd au fost trimise la laborator ureea sangvina : valorea normala 2!-,! mg@7 acidul uric: A.5. -0 mg@7 creatinina: A.5.!,>-+, mg@ 5aT N+ 0-+0! m.UC+ sau +0-2+ mg@7 IT N ,0 m.UC+ sau +0-2+ mg@7 1aT N ,,0C0,0 m.UC+ sau D-++ mg@7 Notarea procedurii

e&amen "iochimic - prin punc"ie venoas se recolteaza 0 ml s/nge fr anticoagulant:

determinarea p:>ului #ang*in - se recolteaza s/nge fara garou, pe heparina, 'n conditiile de stricta anaerobioza, 'n seringi perfect etanse. A.5.NE, !-E,,!7 '-:4 +,> ml de s/nge cu !,, ml citrat de 5a ,*@ fr staz venoas. Aalori normale: "ar"ai femei copii mici -+! mm, la o ora7 >-+ mm la o ora7 E-++ mm la o ora 0-+0 mm la 2 ore +-2! mm la 2 ore

- determinarea :L! Recoltarea se face prin punc"ie nervoas strict 2ml de s/nge pe cristale ..;.2.A.#acidetilen-diamino-tetraacetic +@$ !,0ml. Ba recoltarea cu vacutainer se utilizeaza eprubete cu dop MOV . Aalori normale: Celule albe (leucocite) 8arbati si femei: ,,0!!K++,!!!CmcB or ,.0K++.! % +!DClitru #S& unitati$ Celule roii - 8arbati: ,.EK>.+ milioane R81s per microlitri #mcB$ or ,.EK>.+ % +!+2Clitru #S& unitati$ - ?emei: ,.2K0., milioane R81s per mcB or ,.2K0., % +!+2CB 1/

- 1opii: ,.!K0.0 milioane R81s per mcB or ,.>K,.* % +!+2CB Hematocrit (HCT) - 8arbati: ,2@K02@ or !.,2K!.02 volum fractionar #S& unitati$ - ?emei: E@K,E@ or !. EK!.,E volum fractionar - 1opii: 2@K,,@ Hemoglobina - 8arbati: +,K+* grame per decilitru #gCdB$ or *.EK++.2 millimoli per litru #mmolCB$ #S& unitati$ - ?emei: +2K+> gCdB or E.,KD.D mmolCB - 1opii: D.0K+0.0 gCdB Platchete (trombocite) Aalori normale: 1opii: +0!,!!!K,0!,!!! plachete per mm or +0!K,0! % +!DClitru #S& unitati$ Adulti: +0!,!!!K,!!,!!! plachete per mm or +0!K,!! % +!DClitru #S& unitati$ Recoltarea urinii4 -umar urin(4 (une in eviden"a elementele din urin. Se pregateste bolnavul pshic e%plic/ndu-i 'n ce const tehnica. Se recolteaz +0! ml de urin din urina de diminea". Se eticheteaz si se trimite la laborator. Pro"a A55I->:A0$UR!6R4 (rin proba Addis-:amburger se poate determina eliminarea pe minut a hematiilor, leucocitelor, bacteriilor, cilindrilor separat. .liminarea elementelor morfologice din urin capt o semnifica"ie patologic, dac numrul hematiilor eliminate pe minut depete +!!!, iar al leucocitelor ,!!!. 2ehnic: &n preziua e%amenului bolnavul este supus unui regim sec, srac 'n lichide7 'n ziua e%amenului el rm'ne nem'ncat. ;iminea"a golete vezica iar urina se arunc. (este ore urineaz din nou, 'ntre timp rm/n'nd 'n repaus absolut la pat. <rina evacuat spontan sau ob"inut prin sonda6 #la femei$ se determin cantitativ, apoi se centrifugheaz +! ml dup metoda obinuit i apoi, cu a6utorul unei pipete, se 'ndeprteaz D ml din lichidul supranatant, fr s se tulbure sedimentul. Restul de l ml, care con"ine depozitul ob"inut, prin centrifugare, se omogenizeaz i apoi se aaz 'n camera de numrat pentru determinarea cantitativ a elementelor morfologice, dup metoda numrrii elementelor figurate ale s'ngelui. Recoltarea urinii pentru urocultura4 <rocultura reprezint 'nsm/n"area urinii pe un mediu de cultur i stabilete prezen"a bacteriilor 'n urin. Se recolteaz urina de diminea" deoarece are o concentra"ie mai mare de germeni, 'n 11

absen"a unui tratament cu perfuzii deoarece produce un efect de dilu"ie 'naintea 'nceperii tratamentului cu antibiotice. Asistenta medical instruiete bolnavul s-i fac toaleta organelor genitale dup care prima cantitate de urin emis 0! ml se elimin 'n toalet sau bazin, apoi fr s se 'ntrerup 6etul urinar, se recolteaz apro%imativ 0 ml 'ntr-o eprubet steril. Se flambeaz apoi gura eprubetei 'nainte i dup recoltare i se astup repede cu dopul de vat steril 'n cazul recoltarii in eprubet, sau se inchide capacul bine dac se folosete recipient specific# vezi imaginea$. Se transport la laborator sau se 'nsm/n"eaz direct pe mediul de cultur i se introduce 'n termostat.

6fectuarea urografiei ;efini"ie .ste o metodV curentV de e%aminare morfofunctionalV a rinichilor si a cVilor urinare, utiliz/nd substante iodate hidrosolubile, administrate intra-venos. (regatirea materialelor i a instrumentelor -cVrbune7 -ulei de ricin7 -substan" de contrast: Hdiston !->!-E0@7 -medicamente antihistamice7 -medicamentatia de urgentV7 -seringi de 2!7+!72 ml de unicV folosintV7 -ace de unicV folosintV pentru intra-venoase i intra-musculare. (regatirea psihica si fizica a pacientului Se pregVteste pacientul din punct de vedere psihic. Se anuntV si se e%plicV necesitatea tehnicii. & se va e%plica tehnica si regimul alimentar necesar pentru reusita acesteia. Se face pregVtirea alimentarV a pacientului. 1u 2- zile 'naintea e%amenului va consuma un regim alimentar fVrV alimente ce contin celulozV #adicV fVrV fructe, legume, zarzavaturi, paste fVinoase, p/ine$ si ape gazoase. 12

&n ziua precedentV e%amenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apV. &n seara precedentV e%amenului va consuma o canV cu ceai si o felie de p/ine prV6itV. &n dimineata e%amenului nu mVn/ncV si nu consumV lichide. ;upV e%amen regimul alimentar este obisnuit. (regVtirea medicamentoasV a pacientului 1u 2- zile 'naintea e%amenului se administreazV cVrbune si triferment de c/te 2 tablete. &n dimineata si seara precedente e%amenului se administreazV 2 linguri de ulei de ricin si se efectueazV clisma evacuatoare simplV. &naintea e%aminVrii pacientul 'si goleste vezica urinarV si se controleazV radioscopic dacV nu mai e%istV aer 'n intestin. .fectuarea tehnicii Se face testarea sensibilitVtii organismului la substanta de contrast. Se in6ecteazV un ml Hdiston intra-venos prin omogenizare cu s/nge. Se comunicV pacientului sV nu se sperie la unele simptome ce pot sV aparV: ameteli, greturi sau dureri abdominale care dispar repede si fVrV consecinte. ;acV pacientul prezintV reactii hiperalergice se 'ntrerupe administrarea si se anuntV medicul. ;acV toleranta este bunV se administreazV intra-venos substante de contrast: pentru adulti: - 2! ml Hdiston E0@ - 20 ml Hdiston >!@ pentru copii: - 'n functie de v/rstV: 0-+0 ml Hdiston >!@ sau 0!@ Ba *-+! minute de la efectuarea in6ectiei se e%ecutV radiografii 'n serie, apro%imativ la !7>!7D!7+*! minute. ;upV e%amen pacientul este condus la salon. .%amenul se noteazV 'n ?oaia de observatie. Ci#touretro#copia ;efinitie Cistouretroscopia reprezinta e%aminare endoscopica a vezicii urinare cu a6utorul cistoscopului. Scop - identificarea proceselor patologice endovezicale, inflamatiilor specifice, patologice , a tumorilor, corpilor straini, malformatii anatomice. (regatirea materialelor si a instrumentelor casolete cu cimpuri sterile, manusi sterile, pense sterile, seringa LuQon cu oliva 13 ori pe zi

uretrala, solutie de novocaina !,0@ ,!-0! ml, cistoscop, pense sterile, solutie de dezinfectat, sonde uretrovezicale,solutie de acid boric @, eprubete pentru recoltarea urinii. (regatirea psihica si fizica a pacientului pacientul va fi informat de utilitatea, scopul i modul de desfurare a interven"iei, i se suprima micul de6un si va ingera 0!! ml lichide, cu o ora inaintea e%aminarii pacientul isi va goli vezica urinara, va fi condus in sala de e%aminare si a6utat sa se dezbrace7 pacientul va fi aezat 'n pozi"ie ginecologic7 se efectueaz toaleta regiunii perineale, cu apa si sapun. .fectuarea tehnicii se dezinfecteaza meatul urinar, apoi prin anestezie locala se introduc in uretra 2! la barbati cistoscopia se efectueaza sub anestezie venoasa prin masca sau ml solutie de novocaina7 rahianestezie7 se verific func"ionalitatea cistoscopului, se asigur semiobscuritate, se racordeaz cistoscopul la re"eaua electric7 se lubrefiaza instrumentul cu &nstigel7 se ofer materialul medicului la cerere7 se supravegheaz pacientul 'n timpul e%aminrii #puls, respira"ie, stare general$. &ncidente i accidente accese de febr, frisoane, dureri lombare7 ruptura de uretr, perfora"ia vezicii urinare, uretroragie.

17

6fectuarea e&amenelui cu ultra#unete ?echografia@ Obiective ambulator$. Pregtirea pacientului a$ (sihic: Se informeaz asupra necesit"ii i inofensivit"ii e%amenului7 Se prezint avanta6ele i dezavanta6ele. vanta!e" 5u prezint risc de radia"ii7 (regtirea pentru e%amen este minim7 17 Aizualizarea 'n timp real a organelor abdominale #artera aort abdominal, ficat, .valuarea motilit"ii unor organe, a formei, dimensiunilor, structurii, pozi"iei7 .valuarea structurilor inaccesibile sau slab vizualizate prin alte tipuri de .viden"ierea prezen"ei, v/rstei i ritmului de cretere a sarcinii, sarcini multiple, -onitorizarea terapeutic. Lel pentru realizarea contactului cu tegumentul7 (rosop te%til sau din h/rtie7 ?oaia de observa"ie a pacientului sau biletul de trimitere #c/nd e%amenul se face vezic i canalele biliare, pancreasul, rinichii, ureterele, vezica urinar$7

e%amene #e%amene radiologice$7 malforma"ii fetale sau alte anomalii7 Pregtirea materialelor

pozi"iei7 b$ sedeaz7 -

5u are influen" nociv asupra ftului 'n caz de sarcin7 5u este necesar spitalizarea7 5u necesit substan"e de contrast cu iod7 Se poate repeta fr riscuri. 5u pot fi evaluate structurile pline cu aer #plm/n, intestin$7 Ba pacien"ii obezi undele ultrasonore sunt atenuate, s-ar putea s fie necesar Se comunic durata e%aminrii7 Se e%plic tehnica procedurii i modul de colaborare, folosirea gelului, pstrarea Se ob"in informa"ii despre eventuale alergii la late%7 Se ob"ine consim"m/ntul informat. ?izic: Se iau msuri de 'ndeprtare a gazelor 'n cazul 'n care acestea se interpun 'n fa"a Se inspecteaz zona pentru a nu e%ista rni sau banda6e7 #.%amenul nu se poate ;ac se impune e%aminarea la un pacient operat se e%amineaz plaga7 Se iau msuri 'n cazul e%aminrii copiilor pentru a sta liniti"i, la nevoie se <nele e%amene necesit post alimentar #echografia vezicii biliare, echografia .%amenele radiologice cu bariu se fac dup efectuarea echografiei pentru a nu (entru echografia pelvin, vezica urinar trebuie s fie plin7 Fn cazul echogafiei ;oppler nu se fumeaz7 .ste necesar sedarea preprocedural 'n echocardiografia transesofagian 'n

#ezavanta!e"

repetarea e%amenului7

flu%ului undelor ultrasonice7 face, fiind necesar aplicarea gelului pe pielea integr$7

transesofagian$7 influen"a imaginea7

care se efectueaz i teste de coagulare.

Participarea la e$ectuarea proce%urii e%aminat7 Se supravegheaz copiii s stea nemica"i 'n timpul e%amenului7 .%aminatorul are gri6 s asigure contactul permanent 'ntre transductor i Se 'nregistreaz imaginile pe film, pe 1; sau se fac 'nregistrri digitale7 Se 'ndeprteaz gelul la sf/ritul e%aminrii7 Se transport la salon. Se verific dac pacientul a respectat recomandrile7 Se aeaz pacientul 'n pozi"ie adecvat, solicitat de medic 'n func"ie de organul

tegument, la nevoie se mai aplic gel7

&ngri!irea pacientului 5u este necesar, e%amenul fiind netraumatizant, se poate face i ambulator7

1)

Se acord 'ngri6irile impuse de starea general a pacientului i de afec"iunea Se urmrete dac nu apar cumva fenomene alergice la late% 'n ecografia

pentru care este spitalizat7 transvaginal i 'n echografia de prostat i rect. 'eorganizarea locului %e munc
-

?oaia de observa"ie a pacientului se aeaz 'n dosar. Se noteaz 'n foaia de observa"ie rezultatul e%amenului sau se completeaz 'n Se noteaz e%amenul 'n planul de 'ngri6ire i dac este necesar repetarea

(otarea proce%urii buletinul de e%amen7 acestuia #la c/t timp$. 'ezultate ne%orite" &magini neconcludente 'n echografia abdominal dac s-au fcut e%aminri cu bariu sau e%ist gaze, zone hipo sau hiperecogene, modificri de form, volum, pozi"ie.

2,

CAPITOLUL I' Acordarea <ngriAirilor #pecifice "olii

Internarea &nternarea 'n spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de trimitereCinternare de la medicul de familie, dovada calita"ii de asiguratCneasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. ;e la biroul de internari bolnavul este insotit la garderobaCbaieCdus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. ;upa aplicarea msurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va merge 'n sec"ia de nefrologie, 'nso"it de personalul au%iliar i cu foaia de observa"ie. Fn cadrul sectiei el va fi primit de asistenta ef, aceasta 'l va informa asupra regulamentului spitalului i 'i va da primele elemente de educa"ie sanitar. A#igurarea condiiilor de mediu Saloanele trebuie s fie luminoase i cu o ventila"ie ireproabil, curate i dotate cu mobilierul strict necesar. Se vor 'nltura to"i e%citan"ii: auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Asistenta medical verific i e%plic pacientului cea mai buna pozi"ie pe care trebuie s o adopte 'n pat, va asigura len6erie de pat i corp uscata i curata de cate ori este nevoie i va urmari pacientul sa nu apara complicatii. Asistenta va prezenta bolnavului salonul, baia, cabinetul medicilor si a asistentelor medicale. -upra*egherea "olna*ului asistenta medical va vizita bolnavul c/t mai des, chiar fara solicitare7 va urmari si nota manifestarile patologice cum sunt: hemoragii, manifestari de comportament, contractii sau convulsii si le va raporta medicului7 va nota volumetric eliminarile de lichide7 asistenta medicala va determina densitatea fiecarei emisii de urin i o va nota 'n ?.H.7 va urmarii 2A, (, R, 2W, iar 'n cazurile de constipatie va face clisma evacuatoare. A#igurarea igienei 2oaleta pacientului face parte din 'ngri6irile de baza, adic din 'ngri6irile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul i igiena bolnavului. 1onsta 'n men"inerea pielii 'n stare de cura"enie perfecta i 'n prevenirea apari"iei leziunilor cutanate, fiind o condi"ie esen"iala a vindecarii. Toaleta pacientului poate fi " - zilnic pe regiuni 7 - sptm/nal sau baia general In funcie de gradul de mobilizare, acesta : 2+

- nu are nevoie de a6utor 7 - are nevoie de spri6in fizic si psihic 7 - are nevoie de a6utor partial 7 - necesit a6utor complet . Obiective : X 'ndeprtarea de pe suprafa"a pielii a stratului cornos descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecata cu praf, alimente, resturi de de6ectieii si alte substante straine, care adera la piele 7 X deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii 7 X inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism 7 X producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaza mobilizarea anticorpilor 7 X linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort 7 X se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea bolnavului 7 X se evita curenti de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor X se izoleaza bolnavul de antura6ul sau 7 X se pregatesc in apropriere materialele necesare toaletei, schimbarii len6eriei a patului si a bolnavului pentru a preveni escarele 7 X bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura 7 X se descopera progresiv numai partea care se va spala 7 X se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav 7 X se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate pentru a favoriza circulatia sanguina 7 X apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata ori de cate ori este nevoie, fara a se lasa sapunu in apa 7 X se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si a%ile X se imobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor7 X ordinea 'n care se face toaleta pe regiuni: splat, cltit, uscat 7 X se muta musamaua si aleza de protectie 'n func"ie de regiunea pe care o splm. Etapele toaletei : Se va respecta urmtoarea succesiune: se 'ncepe cu fa"a, g/tul i urechile7 apoi bra"ele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor7 se 'ntoarce bolnavul 'n decubit lateral i se spal spatele, fesele i fa"a posterioar a coapselor, din nou 'n decubit dorsal, se spal gambele i picioarele, organele genitale e%terne, si efectueaz toaleta cavita"ii bucale. 2/ la sf/rit se

Corectarea echili"rului hidroelectrolitic -se va urmri i nota cu foarte mare e%actitate cantita"ile de lichide pierdute i se vor administra lichide c/te 0!->! ml pentru fiecare grad de febr, deoarece cantitatea de lichide administrate 'n 2, de ore este 'n func"ie de pierderi, la care se adaug ,!!-0!! ml7 -la calcularea aportului de lichide se vor lua 'n considerare lichidele ingerate din bauturi sau alimente, perfuzie, clisme hidratate7 -pentru a preveni hiperhidratarea se controleaz zilnic greutatea corporal7 -aportul de sodiu va fi redus la + gCzi7 -c/nd hidratarea orala nu este posibila, cantitatea necesara de lichide se va introduce i.v. 'n pefuzie lenta folosind glucoza +!-2!@7 -calea de administrare si compozitia lichidelor 'n vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic 'n func"ie de ionogram7 Alimentaia "olna*ului &n functie de starea bolnavului, alimentarea lui se face: X activ - pacientul manaca singur la sala de mese sau in salon X pasiv - pacientul i se introduc alimente in gura Alimentaia activ cure"enia desv/rit 'n sala de mese aerisirea se aran6eaz estetic pe mese mici tacamuri, paharele, cana cu apa, servetele, flori,numarul regimului se creeaz o atmosfera c/t mai intim se anunta bolnavii s vina la masa se invita bolnavii s se spele pe m/ini Alimentarea la pat: X se pregatete salonul ca pentru alimentarea 'n salon la masa7 X se aeaz pacientul 'n pozi"ie confortabil, semisez/nd sau sez/nd cu a6utoul rezematorului de pat sau cu perne7 X se prote6eaza len6eria de pat cu muama7 X se adapteaz masa speciala la pat acoperita cu fata de masa, se aseaza pe genunchii pacientului peste patura acoperita cu aleza7 X se aseaza in 6urul gatului un prosop7 X asistenta imbraca halatul de protectie7 X se spala pe maini si serveste masa. Alimentaia pasiv: 21

X se aeaz pacientul 'n pozi"ie semiez/nd cu a6utorul rezematorului de pat sau 'n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat 'nainte pentru a uura degluti"ia7 X i se prote6eaza len6eria cu un prosop curat 7 X se aran6eaz un prosop 'n 6urul g/tului 7 X se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura 7 X asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna 7 X verifica temperatura alimentelor 7 X ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide 7 X supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului 7 X este ters la gur, i se aran6eaz patul 7 X se 'ndeparteaz eventualele resturi alimetare care a6unse sub bolnav pot contribui la eventualele escare 7 X schimb len6eria dac s-a murdrit 7 X acoper pacientul i aerisete salonul7 X str/nge vesela i o transport la oficiu. 0(#urarea funciilor *itale ?unc"iile vitale includ: respira"ia, pulsul, temperatura, tensiunea arterial, .le sunt frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal. Rolul asistentei medicale 'n msurarea func"iilor vitale: pacientului7 S comunice medicului modificrile semnificative ale func"iilor vitale. S pregteasc material i instrumentar corespunztor i 'n stare de func"ionare7 S pregteasc pacientul din punct de vedere fizic #pozi"ie corespunztoare i 'n S pregteasc psihic pacientul, e%plic/ndu-i tehnica7 S asigure condi"ii de microclimat care s nu influen"eze func"iile vitale #linite, S cunoasc varia"iile normale ale func"iilor vitale 'n func"ie de v/rst7 S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise7 S respecte frecven"a de evaluare a func"iilor vitale 'n raport cu starea

acelai timp comod$7

temperatur, umiditate corespunztoare$7

Msurarea i notarea respiraiei Scop K evaluarea func"iei respiratorii, aceasta fiind un indiciu al evolu"iei bolii, al apari"iei unor complica"ii i al prognosticului. 22

-ateriale necesare K ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de temperatur. 2ehnic: Se realizeaz prin inspec"ie, aplic/nd o m/n pe toracele pacientului Se realizeaz numrarea respira"iilor timp de un minut7 Respira"ia se msoar 'n mod obi"nuit diminea"a i seara, la orele la care se

msoara temperatura i pulsul, dar se msoar de c/te ori este nevoie la indica"ia medicului. Aalori normale: +>-+* respira"ii pe minut #adult$. Fn respiraie se vor urmri: Simetria micrilor respiratorii7 ?recven"a i ritmul respirator7 Amplitudinea micrilor respiratorii7 2ipul respira"iei.

Se consemneaz valoarea ob"inut i celelalte caracteristici 'n foaia de temperatur cu culoarea verde. 5otarea: se consemnez valoarea ob"inut printr-un punct pe foaia de temperatur #fiecare linie orizonta a foii reprezint 2 respira"ii$. Se unete apoi valoarea perzent cu cea anterioar pentru ob"inerea curbei. Msurarea i notarea pulsului Scop K evaluarea func"iei cardio-vasculare. -ateriale necesare: ceas cu secundar, creion rou, foaia de temperatur. .lemente de apreciat: ritmicitatea, frecven"a, celeritatea, amplitudinea. 2ehnic: (ulsul se poate msura pe orice arter accesibil palparii i care poate fi Asigurarea repaosului fizic i psihic +!-+0 min7 Splarea pe m/ini7 Reperarea arterei7 ?i%area degetelor palpatoare pe traiectul arterei7 .%ercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu v/rful degetelor i comprimat pe un plan osos: artera radial, femural, humeral, carotid, temporal, pedioas7

numrarea pulsa"iilor timp de un minut. Se noteaz valoarea ob"inut 'n foaia de temperatur printr-un punct, "in/nd cont c fiecare linie orizontal a foii reprezint , pulsa"ii i apoi se unete valoarea prezent cu cea anterioar. Aalori normale ale pulsului la adult: >!-*! pulsa"ii pe minut. Ba v/rstnici K peste >!23

*! pulsa"ii pe minut. Msurarea i notarea temperaturii )cop- evaluarea func"iei de termoreglare i termogenez7 *one %e evaluare" a%il, plica inghinal, cavitatea bucal, rect, vagin7 Materiale necesare - termometru ma%imal, casolet cu tampoane de vat i comprese sterile, recipient cu solu"ie dezinfectant, tav medical, lubrifiant, alcool medicinal. Tehnic" X asistenta se spal pe m/ini 7 + se scoate termometrul din solu"ia dezinfectant, se cltete i se terge cu o compres, se scutur 7 (entru msurarea 'n a%il: X se aeaz pacientul 'n pozi"ie de decubit dorsal sau 'n pozi"ie ez/nd X se ridic bra"ul pacientului 7 X se terge a%ila prin tamponare cu prosopul pacientului 7 X se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur 'n centrul a%ilei, paralel cu toracele X termometrul se men"ine timp de +! minute )e noteaz valoarea 'n ?.2. #cu albastru$: notarea unui punct pe vertical, corespunztoare datei i timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontal a foii, dou diviziuni de grad se unete valoarea prezent cu cea anterioar, pentru ob"inerea curbei termice X dup citire, termometrul se terge cu u o compres steril, 'nmuiat 'n ap cu spun sau alcool7 termometrul se pstreaz 'ntr-un borcan cu cloramin +@. X temperatura #'n care nu sunt indica"ii speciale$ se msoar de 2 ori 'n cursul a 2, h, diminea"a 'ntre >-E i dup-amiaz 'ntre +>-+E . Msurarea tensiunii arteriale se face cu a6utorul unui tensiometru. -etoda cea mai frecvent folosit este cea ascultatoare # tensiunea arteriala sistolica se poate aprecia si palapator, valorile fiind cu apro%imativ +! mm:g mai mici decat prin metoda ascultatorie$. 1ondi"ii 'n care se desfaoar determinarea tensiunii arteriale: - conditii referitoare la aparat: aparat bun, verificat periodic7 - conditii referitoare la pacient: tensiunea arterial se msoara 'n repaus cel pu"in 0 minute de repaus. .fortul emotiilor fac s creasc debitul cardiac i se modific tensiunea arterial7

27

- condiii de te nic propriu!zis: se aplic maneta aparatului +2-+, cm la"ime 'n 6urul bra"ului, astfel 'nc/t marginea ei inferioar s fie 2- cm deasupra plicii cotului, niciodata nu trebuie aplicat peste len6erie7 'nainte de a pompa aer 'n manet, se repereaz prin palpare artera humeral la plica cotului 'n locul unde urmeaz s se aplice stetoscopul7 se ridic presiunea 'n manet, relativ repede prin pompare de aer cu para de cauciuc 'n timp ce se palpeaza pulsul radial. Se crete presiunea din manet cu 2!- ! mm:g peste nivelul la care dispare pulsul7 plasarea stetoscopului pe artera humeral i decomprimarea manonului 'ncet i uniform 7 tensiunea arterial sistolica #sau ma%ima $ se apreciaz la valoarea presiunii la care apar primele zgomote arteriale # sau la valoarea la care reapare pulsul prin metoda palpatorie$ 7 tensiunea arterial diastolic # minima$ se apreciaz la valoarea de presiune la care dispar zgomotele arteriale 7 tensiunea arteriala se msoar atat 'n clino c/t i 'n ortostatism, bra"ul la care se face msurarea trebuie s fie totdeauna la acelasi nivel cu inima pacientului # indiferent daca acesta este culcat sau 'n picioare $, deci nu cu bra"ul at/rn/nd 'n 6os7 msurarea tensiunii arteriale trebuie repetat de 2ori consecutiv, pentru verificare i 'nlturarea eventualelor reac"ii vasomotorii secundare, an%ietatii. ;intre factorii de eroare pentru valorile tensiunii arteriale men"ionm Jgaura ascultatorie J, 'ntalnit la unii hipertensivi i care consta in disparitia zgomotelor arteriale intre anumite valori cuprinse intre tensiunea arteriala sistolic i cea diastolic. "alori normale: la +- ani: la ,-++ ani: 2.A. ma%. E0 - D! mm :g - 2.A. min. 0!->! mm :g 2.A: ma%. D!-++! mm :g - 2.A. min. >!->0 mm :g

la +2-+0 ani: 2.A: ma%. +!!-+2! mm :g- 2.A. min. >!-E0 mm :g 27

 la adult la v/rstnic

2.A: ma%. ++0-+,! mm:g- 2.A. min. E0-D! mm:g 2.A: ma%. Y+0! mm:g2.A. min. YD! mm:g

0onitorizarea diurezei .misia urinii este declanat de senza"ia de mic"iune, 'n mod normal 'n decurs de 2, de ore este de 0-> mic"iuni la brba"i i ,-0 mic"iuni la femei. Asistenta urmrete urmtoarele tulburri de mic"iune: polachiuria, ischiuria, nicturia, disuria, incontinen"a urinar. 2ot 'n acest scop se va aduga la urina colectat c'teva cristale de timol care nu modific reac"iile chimice ale urinii. Aaloarea normal este circa +0!! mlC2, de ore, la brba"i este ceva mai mare +2!!+*!! mlC2, de ore, la femei +!!!-+,!! mlC2, de ore. Rolul a#i#tentei medicale <n admini#trarea medicamentelor4 ;oza de administrare Fn func"ie de doza administrat, acelai produs poate ac"iona ca aliment, medicament sau to%ic. (rescrierea medicamentelor -edicamentele sunt prescrise de medic i notate 'n foaia de observa"ie a pacientului internat sau pe re"ete 'n cazul pacientului ambulator. (rescrierea const 'n: numele medicamentului7 concentra"ie i cantit"i7 doza unic sau pe 2, h7 mod de administrare7 orarul administrrilor7 administrare 'n raport cu servitul meselor. sistenta me%ical trebuie s cunoasc i s controleze" medicamentul prescris de medic s fie administrat pacientului respectiv doza corect de administrare7 ac"iunea farmacologic a medicamentelor7 frecven"a de administrare i intervalul de dozare7 efectul ce trebuie ob"inut7 contraindica"iile i efectele secundare7 interac"iunea dintre medicamente. sistenta me%ical veri$ic i i%enti$ic" calitatea medicamentelor7 2

1unostin"e pentru administrarea medicamentelor

integritatea medicamentelor7 culoarea medicamentelor7 decolorarea sau supracolorarea7 sedimentarea, precipitarea sau e%isten"a flocoanelor 'n solu"ie7 lichefierea medicamentelor solide7 opalescen"a solu"iilor. sistenta me%ical respect " calea de administrat prescris de medic7 doza6ul prescris, orarul de administrare i somnul pacientului7 incompatibilitatea de medicament7 administrarea rapid a medicamentelor deschise7 ordinea de administrare a medicamentelor servirea pacientului cu doza unic de medicamente pe cale oral. sistenta me%ical in$ormeaz i anun, " pacientul pentru medicamentele prescrise, 'n ceea ce privete modul de

administrare, cantitatea, efectul scontat i eventualele reac"ii secundare7 medicul asupra efectelor secundare i eventualelor greeli de administrare a medicamentelor. Asistenta medical efectueaz administrarea medicamentelor 'n condi"ii de igien, asepsie, dezinfec"ie, sterilizare i men"inere a msurilor de supraveghere i contr ol a infec"iilor nozocomiale sau intraspitaliceti. BngriAiri profilactice Asistenta medical va "ine cont de normele de prevenire a infec"iilor intraspitaliceti i 'n acest sens va respecta cu stricte"e msurile de asepsie i antisepsie 'n efectuarea manoperelor terapeutice Fn acelai timp va 'nv"a bolnavul 'n tot timpul spitalizrii i la e%ternare s respecte i el anumite reguli de via" pentru a preveni recderile i complica"iile: +. Respectarea odihnei 2. Respectarea regimului dietetic . &nterzicerea consumului de alcool i tutun. 6&ternarea pacientului .%ternarea este cel mai ateptat moment de ctre bolnav. Ba e%ternare are loc intruirea bolnavului de a respecta normele de igien, tratamentul i regimul alimentar impus de medic.

2)

3,

CAPITOLUL '

Prezentarea planurilor de <ngriAire

Cazul I Culegerea datelor 4 +; Inter*iul 5ume: 5. (renume: H. Se%: feminin A/rsta: >! de ani Hcupatia: casnic Stare civil: cstorit Religia: ortodo% 1ondi"ii de via": salubre 5a"ionalitate : rom/n /; 0oti*ele internarii: mic"iuni dureroase, polaMiurie piurie, febr D grade 1 insomnie 1; I#toricul "olii4 ;e o sVptVm/nV pacienta este febril . ;e , zile prezintV polaMiurie, disurie. Se prezintV la medicul de familie de unde i se dV bilet de trimitere sec"ia 5efrologie. 2; Antecedente per#onale patologice4 martie 2!!D gastrit 3; Antecedente heredocolaterale4 mama, tatal aparent sntoi 7; -imptomatologie <n cur#4 Stare general: Stare de nutri"ie: Stare de contien": ?acies: 2egumente: -ucoase: ?anere: Zesut con6unctiv adipos: febril D grade, talie +,E! m, greutate:*! Mg, alterat pstrat 'n lun plin. palide, uscate, fierbin"i, urme de godeu. normal colorate. normal implantate. normal reprezentat7 3+

Sistem ganglionar: Sistem muscular: Sistem osteo-articular: Aparat respirator: Aparat cardiovascular: Aparat digestiv: 2ranzit intestinal: ?icat, ci biliare, splin: Aparat urogenital:

superficial, nepalpabil. normoton, normotrof, normoMinetic. aparent integru. torace normal conformat, e%cursii costale simetrice, sonoritate pulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice. AAN*!Cmin, 2AN+,!CD! mm:g, puls membre inferioare perceptibil abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil, nedureros, spontan la palpare. fiziologic 'n limite normale: ficat cu marginea inferioar la rebordul costal7 splin nepalpabil. lo6e renale dureroase, manevra Liordano pozitiv bilateral, polaMiurie, disurie

Sistem nervos, endocrin, organe de sim": orientare temporo-spa"ial7 fr semene de irita"ie meningean7 H2S, RH2 prezent bilateral simetric.

Ta"el cu ne*oile fundamentale dup( modelul conceptual al 'irginiei :ender#on Nr; Ne*oia fundamental( 0anife#t(ri de dependen( -ur#a de dificultate :idratare insuficient7 -ic"iuni +!-+2Czi (olaMiurie ,. 0. >. E. 5evoia de a se mica i a avea o bun postur 5evoia de a dormi i odihni 5evoia de a se 'mbrca i desbrca 5evoia de a avea temperatura corpului 'n limite normale ?ebr Do1 (roces infec"ios -ic"iuni dureroase &mobilizare Somn perturbat 'ntrerupt si superficial An%ietate. 8oal . 5evoia de a elimina &nflama"ia vezicii urinare 8oal, mediu spitalicesc 2ulburari urinare

Crt; +. 5evoia de a respira i a avea o 2. bun circula"ie 5evoia de a bea i m/nca

3/

*.

5evoia de a fi curat, 'ngri6it, de a prote6a tegumentele i mucoasele 5evoia de a evita pericolele

D.

&ritabilitate, depresie psihic, emotivitate

+!. ++.

5evoia de a comunica 5evoia de a ac"iona conform propiilor convingeri i valori de a practica religia 5evoia de a fi preocupat 'n vederea realizarii 5evoia de a se recreea 5evoia de a 'nvata cum s ii pstreze sntatea

&ndispozitie , (acienta nu-i poate practica religia

lipsa de cunoatere a boli a modului ei de evolu"ie a manifestrilor, a tratamentului prescris An%ietate -ediul spitalicesc, Stare de boal

+2. + . +,.

&mposibilitatea de a se recrea (acienta nu are informa"ii despre boal

Spitalizare 5epreocupare fat de boal

31

Plan de <ngriAire caz I Pro"lema de dependen( O"iecti*e Inter*eniile a#i#tentei medicale autonome i delegate :ipertermie K D grade 1 (acienta s prezinte temperatura corpului in limite normale7 Asigur len6erie curata 7 :idratez pacienta cu 2!!! ml de lichide7 -onitorizez functiile vitale i le notez 'n ?H. Aplic comprese reci pe frunte Ba indica"ia medicului administrez Algocalmin ;isconfort cauzat de dureri suprapubiene (acienta s aib o stare de bine fizic f C zi -sor si notez in ?.H. func"iile vitale 7 Asigur repaus absolut la pat 7 Administrez la indica"ia medicului (iafen && ?C)& <rinal + tbC zi, , 5orflo%acin 2 tbC> h per os Recoltez urina pentru e%amen de urina, urocultura, proba A;;&S K:A-8<RL.R, Recoltez s/nge pentru e%amen de laborator :, uree, creatinina la indica"ia medicului (acienta prezinta 2N >.* in urma tratamentului administrat 2AN +2!C E! mmhg RN +*Cmin (NE,bCmin <ree- *!mgCdl 1reatinin- 2mgCdl I- ,, :b-*, :t-2,,0 2AN +2!C E! mmhg RN +*Cmin (NE0bCmin <rocultur : +!!!!! element Cmm antibiograma (roba Addis-:amburger : 6*aluare

32

Beucocite N ,0!! pe mlCminut Alterarea somnului (acienta s prezinte un numar suficient de ore de somn Asigur un mediu favorizant somnului, reduc zgomotele, asigur len6erie curata, aerisesc salonul, Administrez ;iazepam + cpCzi la indicatia medicului, 5orflo%acin + cp la > h <rinal + cp[zi .ritrocite N !!! pe mlCminut. (acienta prezinta un somn linistit, cu uoare clipe de insomnie datorate mictionarii, 2N >,0 grade 1 2AN +2!C >! mmhg RN +>Cmin (NE!bCmin 2enesme vezicale (acienta s prezinte mictiuni fiziologice Asigur imbracaminte curata 7 -en"in igiena riguroas a zonei perineale (regatesc bolnava pentru e%plorari imagistice renale .fectuez baie calda de sezut Administrez la indicatia medicului : supozitoare cu (apaverina Czi, 5orflo%acin 2tbCzi <rinal + tbCzi -a in%ica,ia me%icului " Recoltez s/nge pentru analize : uree, creatinin, fosfataz alcalin Recoltez urin pentru sumar urin 33 ;iurez N +>!! mlC2, h Stare general influen"at : 2N >.0 grade 1 2AN +2!C >0 RN +>Cmin (N>0bCmin Aalori analize : uree-!,0! 1reatinin. 2mgCdl Rezerv alcalin : +,!uCl

(olaMiurie

(acienta sV prezinte eliminVri fiziologice

Am asigurat repaos la pat Am asigurat un climat cald i confortabil Am calculat bilan"ul hidric .duc pacienta sa mentina igiena riguraos a zonei perineale (regatesc bolnava pentru e%plorari : radiografie renala, 1onduc bolnava pentru e%plorari imagistice renale Am administrat un regim bogat 'n lichide: supe, ceaiuri, compoturi, Am educat pacienta sV aibe un regim normoglucidic. Am e%plicat pacientei cum sV recolteze urocultura, sumarul de urinV, Am asigurat zilnic len6erie de pat i de corp Ba indica"ia medicului am administrat: - Scobutil +f intramuscular, 5orflo%acin 2 tbC> h per os

&n urma interven"iilor aplicate tulburVrile urinare s-au diminuat 2N >,0 grade 1 2AN +2!C >! mmhg RN +>Cmin (NE!bCmin ;iurez N +>!! mlC2, h

37

-ic"iuni dureroase

(acienta sa prezinte mic"iuni nedureroase

-onitorizez func"iile vitale .duc pacienta sa consume lichide in cantitate mare 2 litri pe zi .duc pacienta sa mentin o igiena riguroasa a zonei genitale Administrez medicatia recomanat de medic : 5orflo%acin 2 tbC> h per os, urinal + cpCzi Scobutil +fiola intramuscular. .ducarea pacientei pentru prevenirea recidivelor: - len6erie curat, igien riguroas a regiuni perianal i genital - hidratarea corespunztoare - asigurarea unor condi"ii adecvate fr poluare fonic, chimic sau microbian - temperatura cuprins 'ntre +*-2!W1 - luminozitate - moderat plasarea pacientei 'ntr-un salon suferind de aceeai afec"iune pentru a evita contactarea bolilor infec"ioase

(acienta prezint mictiuni fiziologice 2N >,* grade 1 2AN +2!C E! mmhg RN +>Cmin (NE>bCmin ;iurez N 2!!! mlC2, h (acienta are o stare general sta"ionar

(oten"ial de complica"ii #riscul e%tinderii infec"iei spre rinichi$

(acienta s beneficieze de un mediu de siguran" fr accidente i infec"ii

37

An%ietate

(acienta s aib o stare de bine psihic

Sugerez pacientei s participe la orele de psihoterapie. ;iscut cu pacienta si ii prezint alti pacien"i cu evolu"ie favorabil 'n urma tratamentului

(acienta prezint o stare bun psihic, are 'ncredere 'n echipa de 'ngri6ire 2N >,* grade 1 2AN +2!C >! mmhg RN +*Cmin (NE0bCmin ;iurez N +E!! mlC2, h (acienta are cunotin"e despre afec"iune i colaboreazV cu echipa de 'ngri6ire 2N >,E grade 1 2AN +2!C E0 mmhg RN +ECmin (NE0bCmin ;iurez N +*!! mlC2, h

Bipsa cunotin"elor despre afec"iune

(acienta sV aibV cunotin"e despe boalV pe perioada spitalizVrii

.valuez capacitatea pacientei de a 'n"elege Aduc pacientei toate cunotin"ele despre boala sa (un 'n legVturV pacienta cunotin"e echipa de 'ngri6ire ?avorizez discu"iile de grup ;iscut cu pacienta tratamentul, alimenta"ia i importan"a lor ;iscut cu pacienta complica"iile afec"iunii i cum sV se fereascV de ele

6picriza (acient 'n v'rst de >! de ani ce prezint de o sptamina febra, transpira"ii, tulburari de urinare se interneaz in cadrul clinicii de nefrologie pentru investiga"ii i tratament. &nvestiga"iile clinice i paraclinice relev diagnosticul de Ci#tit( acut( cu 6#cherichia coli# (e parcursul internrii a urmat tratament cu : S1H8<2&B + fiol intramuscular 5HR?BH\A1&5 2 tbC> h per os L.52A-&1&5] +fC> ore i.v. <R&5AB + tbC zi

Fn urma tratamentulului medicamentos, a regimului alimentar, a colaborVrii i eforturilor fVcute de echipa de 'ngri6ire, starea pacientei la e%ternare este bunV fizic i psihic. Se e%terneaz cu recomandrile: s evite frigul i umezeala s urmeze tratamentul cu 5orflo%acin 2 tbCzi, <rinal + tb[ zi s consume 2 litri de lichide pe zi urocultura de control

3)

Cazul II +; Inter*iul 5ume: A. (renume: -. Se%: feminin A/rsta: >0 de ani Hcupatia: (ensionar Stare civil: castorit Religia: ortodo% 1ondi"ii de viat: bune 5a"ionalitate : rom/n (ersoana care poate fi contactat: so"ul tel. %%%%%%%%%% /; 0oti*ele intern(rii: polaMiurie febra disurie insomnie oboseal 1; I#toricul "olii4 pacient 'n virst de >0 de ani s-a prezentat la sec"ia urologie a spitalului cu: disurie, febr moderat, stare general moderat. Se interneaz pentru investiga"ii i tratament 2;Antecedente per#onale fiziologice4 -menarha + ani, -+ sarcin normal, -menopauza 0! ani, Antecedente personale patologice: in 2!!D Bitiaz renal 3; Antecedente heredocolaterale4 prin"i clinic sntoi 7; -imptomatologie <n cur#4 Stare general: Stare de nutri"ie: Stare de contien": ?acies: 2egumente: -ucoase: febril, talie +,>! m, greutate: *D,0 Mg, alterat, pstrat 'n lun plin. palide, urme de godeu. normal colorate. 7,

?anere: Zesut con6unctiv adipos: Sistem ganglionar: Sistem muscular: Sistem osteo-articular: Aparat respirator: Aparat cardiovascular:

normal implantate. normal reprezentat7 superficial, nepalpabil. normoton, normotrof, normoMinetic. aparent integru. torace normal conformat, e%cursii costale simetrice, sonoritate pulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice. AANE0Cmin, 2AN+2!CD! mm:g, puls artere periferice neperceptibil #edeme$, soc ape%ian spa"iul v intercostal, zgomote cardiace ritmice, fr sufluri supraadugate,

Aparat digestiv: 2ranzit intestinal: ?icat, ci biliare, splin: Aparat urogenital:

abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil, nedureros, spontan la palpare. fiziologic. 'n limite normale: ficat cu marginea inferioar la rebordul costal7 splin nepalpabil. lo6e renale nedureroase, diurez +*0! ml #declarativ$, urini normocrome, pierderi de urina

Sistem nervos, endocrin, organe de sim": orientare temporo-spa"ial7 fr semene de irita"ie meningean7 H2S, RH2 present bilateral, simetric.

7+

Ta"el cu ne*oile fundamentale dup( conceptul 'irginiei :ender#on Nr; Crt; +. 5evoia de a respira i a avea o bun circula"ie 2. 5evoia de a bea i m/nca :idratare insuficienta7 Ne*oia fundamental( 0anife#tari de dependen( ;ispnee -ur#a de dificultate ;ureri lombare si pelvine An%ietate. Stare de boal . ,. 5evoia de a elimina 5evoia de a se mica i a avea o bun postur 0. 5evoia de a dormi i odihni &nsomnie 7 Hboseala, 5eliniste7 >. E. *. D. +!. ++. 5evoia de a se 'mbrca i desbrca 5evoia de a avea temperatura corpului 'n limite normale 5evoia de a fi curat, 'ngri6it, de a prote6a tegumentele i mucoasele 5evoia de a evita pericolele 5evoia de a comunica 5evoia de a ac"iona conform propiilor convingeri i valori de +2. + . +,. a practica religia 5evoia de a fi preocupat 'n vederea realizarii 5evoia de a se recreea 5evoia de a 'nvata cum s ii pstreze sntatea &mposibilitatea de a se recrea (acienta nu are informa"ii despre boal 1olic renal Bipsa de cunostin"e ?ebr * grade 1 ;eshidratare Stare de boal An%ietate -ediul spitalicesc, Stare de boal &nfec"ie urinar (olaMiurie ;ureri mictionale &mobilizare &nflama"ia vezicii urinare 8oal, mediu spitalicesc An%ietate

2egumente palide, uscate An%ietate &ndispozitie , (acienta nu-i poate practica religia

7/

Plan de <ngriAire cazul II Pro"lema de dependen( O"iecti*e Inter*eniile a#i#tentei medicale autonome i delegate ;ispnee R- 22 r min (acienta s respire cu minim de dificultate Asigur repaus la pat in semisezand Ba indicatia medicului am administrat o%igen 2lCmin. Am msurat func"iile vitale i le-am notat 'n foaia de temperatur stare general stabil pacienta respir normal 6*aluare

2A N+,!CD! mm :g 2N *,2W1 R N +> respira"ii pe minut

Alterarea nevoii de a bea i de a m/nca manifestat prin refuzul pacientei de a bea lichide i de a m/nca cauzate de dureri mic"ionale :ipertermie K * grade 1

Satisfacerea aceste nevoi

Am administrat la indica"ia medicului tratamentul prescris Asigur pacientei o alimenta"ie srac 'n proteine, lichide

(acienta prezint 'n continuare inapeten" i o uoar deshidratare

(acienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale 7

Asigur len6erie curata 7 :idratez pacienta cu 2!!! ml de lichide7 Recoltez urocultura -onitorizez functiile vitale i le notez 'n ?H. Aplic comprese reci pe frunte Ba indica"ia medicului administrez Algocalmin f C zi, <rinal + tbC zi, 5orflo%acin + cp C > h 71

(acienta prezinta 2N >.* in urma tratamentului administrat 2AN +2!C E! mmhg RN +*Cmin (NE,bCmin <rocultur : +!!!!! element Cmm (roteus mirabilis Antibiograma -

sensibil la 5orflo%acin ;ureri mic"ionale (acienta s aib o diurez normal i s prezinte mic"iuni spontane nedureroase Administrez la indica"ia medicului tratamentul: <rinal + tbC zi, 5orflo%acin + cpC > h lichide Am asigurat o atmosfer linitit i cald .fectuez bi calde de ezut Am introdus bazinetul cald sub bolnava si am a6utat-o s urineze Am 'nv"at pacienta pozi"ia corect pentru uurarea mic"iunii i golirea complect a vezicii urinare #ez/nd aplecat 'n fa"$ Alterarea nevoii de a se mica i Recptarea de a avea o bun postur independen"ei manifestat prin repaus la pat cauzat de prezen"a durerilor lombare i de dureri 'n regiunea pelvin A6ut pacienta la efectuarea unor micri Fnso"esc pacienta 'n plimbri scurte 'n salon -sor func"iile vitale i notez 'n foaia de temperatur (acienta este dependent de personalul medical Stare generala influentata, dureri mictionale diminuate, 2N >,E grade 1

Asigur pacientei o alimenta"ie srac 'n proteine, ?unc"ii vitale: 2AN +2!C E! mmhg RN +*Cmin (NE0bCmin ;iurez N +>!! mlC2, h

72

(olaMiurie

(acienta sa prezinte mic"iuni fiziologice

Asigur imbracaminte curata 7 .duc pacienta sa mentina igiena riguraos a zonei perineale (regatesc bolnava pentru e%plorari : e%amen de laborator, radiologie Asigur un aport hidric 'n func"ie de eliminari2!!! ml pe zi 1onduc bolnava pentru e%plorari imagistice. .duc pacienta sa urineze dupa un orar prestabilit. Asigur un regim alimentar normocaloric, fara alimente iritante pentru vezica# alcool. cofeina, citrice.$ Aez pacienta 'n pat, 'n decubit dorsal Ba indica"ia medicului : Recoltez s/nge pentru analize# Ash, :b, timp ^uiM, 2s, 2c,$ Administrez ;ormicum +f iv., <rinal + tbC zi, 5orflo%acin +cpsC >h,.pira% +tbC zi

Stare general influen"at : ;iurez N +*!! mlC2, h Lreutate *! Mg 2N >,E grade 1 2AN +2!C E0 mmhg RN +*Cmin (NE0bCmin Aalori analize : uree-!,0! gr _ 1reatinin. mgCdl Rezerv alcalin : +,0uCl Ash-++E :b-D, :t- 2,,> 2s- * 2c- +0 2. ^uiM- +>

(acienta s prezinte 2egumente i mucoase uscate tegumente normal colorate

Asigur pi6amele curate Asigur igiena riguroas a tegumentelor pentru a preveni infec"iile 73

(acienta se mobilizeaz la fiecare 2 ore, prezint tegumente integre, curate,

:idratez pacienta 'n functie de necesitate -onitorizez func"iile vitale si le notez in ?H Asigur mobilizarea pacientei pentru a preveni escarele Administrez la indicatia medicului : - 5orflo%acin 2tbC>h - (iafen supozitor 2C zi 2ranspira"ii (acienta sa prezinte eliminari adecvate cantitativ - <rinal + cpC zi Asigur len6erie curat de pat Asigur toaleta bolnavei .duc pacienta s pastreze igiena tegumentelor -onitorizez func"iile vitale -onitorizez bilantul ingesta e%creta Administrez la indicatia medicului : <rinal + tbC Alterarea nevoii de a comunica manifestat prin an%ietate cauzat de necunoaterea evolu"iei bolii (acienta s poat comunica zi, 5orflo%acin 2tbC >h Asigur unui climat adecvat, confortabil vor efectua i rolul lor Am 'ncura6at pacienta s comunice, s fie 'ncreztoare, Am a6utata pacienta sa se e%prime, s fie &nsomnie (acienta sa prezinte un 'n"eleas. Asigur un mediu favorizant somnului, reduc 77 Stare generala buna ;iurez N 2,! mlC2, h Lreutate *! Mg 2N >.* grade 1 2AN + !C E! mmhg RN +*Cmin (NE*bCmin ;iurez N 2,! mlC2, h Lreutate *! Mg 2N >.* grade 1 2AN +2!C >! mmhg RN +*Cmin (NE0bCmin 0!! ml lichide ingerate, (acienta 'i revine treptat, este informa"iile primite

Am e%plicat pacientei toate interven"iile ce i se comnucativa i receptiv la

numar suficient de ore de somn

zgomotele, asigur len6erie curata, aerisesc salonul, Administrez la indica"ia medicului ;iazepam + cpCzi Asigur un mediu confortabil Am 'nv"at pacienta s stea 'n pozi"ia corespunztoare pentru golirea complect a vezicii urinare Administrez la indicatia medicului: - 5orflo%acin 2tbC zi - (iafen supozitor 2C zi - <rinal + tbCzi - Scobutil + fiola intramuscular

2N

>,0 grade 1

2AN +2!C >! mmhg RN +ECmin (NE2bCmin Stare general stabila durerile au fost diminuate ;iurez N +*!! mlC2, h Lreutate *! Mg 2N >,E grade 1 2AN +2!C E! mmhg RN +*Cmin (NE*bCmin

;ureri pelvine

(acienta sa nu prezinte dureri

An%ietate

(acienta s aib o stare de bine psihic

Sugerez pacientei s participe la orele de psihoterapie. Am 'ncura6at-o s fac fa" stresului creat de boal Am 'ncura6at pacienta s discute liber despre gri6ile sal Am 'ncercat s-i ofer rspunsuri c/t mai precise despre boala 77

(acienta prezint o stare bun psihic, are incredere 'n echipa de 'ngri6ire 2N >,* grade 1 2AN + !C *! mmhg RN +>Cmin (NE>bCmin

Am informat-o asupra manevrelor medicale ;eficit de cunotin"e despre boal (acienta s cunoasca date despre boal &nformez pacienta despre boal i tratament. .%plic pacientei importan"a respectrii tratamentului (acienta este receptiv la informa"iile primite 2N >,0 grade 1 2AN +2!C >! mmhg RN +*Cmin (NE*bCmin

6picriz( 4 (acient 'n virst de >0 de ani s-a prezentat la sec"ia urologie a spitalului cu: dureri lombare si pelvine, dispnee, polaMiurie, febr moderat, stare general moderat. .%amenele clinice si paraclinice relev Ci#tit( cu Proteu# mira"ili#; &nvestiga"ii de laborator: - .%amen de urin: microhematurie - <rocultur: steril (e parcursul internarii a urmat tratament cu: - 5orflo%acin 2tbC zi timp de E zile7 - (iafen supozitor 2C zi 7 - Scobutil + fiolaC zi7 - <rinal aMut + tbC zi . .volu"ia a fost favorabil Ba e%ternare se recomand pacientei: - 2ratament conform re"etei prescrise: 5orflo%acin 2tbC zi, <rinal + tbCzi. - .vitarea e%punerii la frig i umezeal - 1ontrol peste E-+! zile.

7)

Cazul III Culegerea datelor +; Inter*iul 5ume: -. (renume: A. Se%: feminin A/rsta: +2 ani Hcupatia: elev Religia: ortodo% 1ondi"ii de viat: salubre 5a"ionalitate : rom/n /; 0oti*ele internarii: ;ureri suprapibiene usturimi mictionale polaMiurie, insomnie,

1; I#toricul "olii4 pacient 'n v/rst de +> ani, s-a prezentat la internare cu o stare general alterat, acuz de apro%imativ o sptm/n disurie, febr moderat 'nso"it de dureri 'n regiunea lombar, pacienta a fost plecat 'ntr-o e%cursie la munte unde a fcut baie intr-un lac cu ap foarte rece. Fn momentul actual pacienta prezint dureri vii la mic"iune, transpira"ii reci i o stare de disconfort general. 2;Antecedente per#onale4 - infectie urinar 2!!D 3; Antecedente heredocolaterale4 > -ama pielonefrit - 2atl :.2.A. 7; -imptomatologie <n cur# Stare general: Stare de nutri"ie: Stare de contien": ?acies: 2egumente: -ucoase: ?anere: afebril, talie +,0! m, greutate:,! Mg, alterat pstrat simetric. palide, uscate. normal colorate. normal implantate. 7,

Zesut con6unctiv adipos: Sistem ganglionar: Sistem muscular: Sistem osteo-articular: Aparat respirator:

normal reprezentat7 normoton, normotrof, normoMinetic. aparent integru. torace normal conformat, e%cursii costale simetrice, sonoritate pulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice.

superficial, nepalpabil.

Aparat cardiovascular: AAN>0Cmin, 2AN+2!C>0 mm:g, Aparat digestiv: 2ranzit intestinal: ?icat, ci biliare, splin: Aparat urogenital: abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil, nedureros, spontan la palpare. fiziologic. 'n limite normale: ficat cu marginea inferioar la rebordul costal7 splin nepalpabil. lo6e renale dureroase, manevra Liordano ` bilateral, mic"iuni fiziologice K diurez +2!! ml #declarativ$, urini normocrome, (ierderi urinare, Sistem nervos, endocrin, organe de sim": orientare temporo-spa"ial7 fr semene de irita"ie meningean7 H2S, RH2 present bilateral, simetric.

7+

Ta"el cu ne*oile fundamentale dup( modelul conceptual al 'irginiei :ender#on Nr; Crt; +. 2. Ne*oia fundamentala 5evoia de a respira si a avea o buna circulatie 5evoia de a bea si minca 0anife#tari de dependenta &napeten", :idratare . ,. 0. >. E. *. D. +!. ++. 5evoia de a elimina insuficienta7 2ranspiratii7 2ulburri urinare 5evoia de a se misca si a avea o buna &mobilizare postura 5evoia de a dormi si odihni Hboseala, 5evoia de a se imbraca si desbraca 5evoia de a avea temperatura ?ebr corpului in limite normale 5evoia de a fi curat, ingri6it, de a &giena prote6a tegumentele si mucoasele 5evoia de a evita pericolele 5evoia de a comunica 5evoia de a actiona conform propiilor convingeri si valori +2. + . +,. practica religia 5evoia de a fi preocupat in vederea realizarii 5evoia de a se recreea &mposibilitatea de a 2ulburari ale diurezei &nflama"ia urinare 8oal, -ediul spitalicesc ;urere pelvine &nfec"ie urinar genitala Bipsa de cunotin"e vezicii -ediu spitalicesc -ur#a de dificultate

precara An%ietate -ediu spitalicesc 5ecomunicativ Stare de boal (acienta nu-i poate Afec"iune urinal

de a practica religia

se recreea 5evoia de a invata cum sa isi pastreze (acienta nu de"ine Bipsa de informa"ii sanatatea informa"ii despre infec"ii ingien si la receptivitatea

7/

Plan de <ngriAire cazul III Pro"lema de dependen( O"iecti*e Inter*eniile a#i#tentei medicale autonome i delegate <sturimi mic"ionale (acienta sa prezinte mictiuni spontane nedureroase Fncura6ez pacienta sa mic"ioneze .duc pacienta sa isi goleasc complet vezica Administrez la indica"ia medicului : <rinal + tbC zi, 5eo%azol >gC2, h (olaMiurie (acienta sa urineze fiziologic Recoltez urina pentru urocultura Asigur imbracaminte curata 7 -en"in igiena riguroas a zonei perineale (regatesc bolnava pentru e%plorari : imagistice renale, e%amene de laborator, e%amen clinic general, ecografie renala. Asigur un aport hidric 'n func"ie de eliminari 2 lCzi 1onduc bolnava pentru e%plorri imagistice renale. , Asigur un regim alimentar normocaloric, fara alimente iritante pentru vezica, eliminind alcoolul, cofeina, citricele. .duc pacienta sa urineze dupa un orar 71 <rocultura : +!!!!! elemente Ilebsiella sensibil la 5eo%azol Stare general influen"at : ;iurez N +*!! mlC2, h Lreutate ,0 Mg 2N >.0 grade 1 2AN +2!C >0 mmhg RN +>Cmin (N>0bCmin Aalori analize : uree-!,0! 1reatinin. 2mgCdl Rezerv alcalin : +,!uCl (acienta prezint mictiuni fiziologice fara usturimi 6*aluare

prestabilit de - , ziua si odata seara Ba indicatia medicului : Administrez <rinal + tbC zi, 5eo%azol >gC2, h Recoltez s/nge pentru analize : uree, creatinin, ;ureri suprapubiene (acienta s aib o stare de bine fizic,sa nu mai prezinte dureri suprapubiene fosfataz alcalin si urina pentru sumar urina -sor si notez in ?.H. func"iile vitale 7 Asigur repaus absolut la pat 7 Recoltez urina pentru e%amen de urina, urocultura,proba A;;&S K:A-8<RL.R, Recoltez s/nge pentru e%amen de laborator :, uree, creatinina la indica"ia medicului Ba indicatia medicului : Administrez <rinal + tbC zi, 5eo%azol >gC2, h Scobutil + fiola intramuscular. <ree- *!mgCdl 1reatinin- 2mgCdl :b-*, :t-2,,0 2AN +2!C E! mmhg RN +*Cmin (NE0bCmin Lreutate ,, Mg <rocultur : +!!! element Cmm (roba Addis-:amburger : Beucocite N ,0!! pe mlCminut .ritrocite N !!! pe mlCminut. (acienta prezinta un somn linistit, cu usoare clipe de insomnie datorate mic"ionrii, 2N >.0 grade 1 2AN +2!C >0 mmhg RN +>Cmin 72

Administrez (iafen && ?C)& la indica"ia medicului I- ,,

&nsomnie

(acienta sa prezinte un numar suficient de ore de somn

Asigur un mediu favorizant somnului, reduc zgomotele, asigur len6erie curata, aerisesc salonul, la indicatia medicului administrez ;iazepam + cpCzi, <rinal + tbC zi, 5eo%azol >gC2, h

An%ietate

(acienta s aib o stare de bine psihic

Sugerez pacientei s participe la orele de psihoterapie. (rezint pacientei alti pacienti cu evolutie favorabil ;iscut cu pacienta, i o 'ncura6ez.

(N>0bCmin (acienta prezint o stare bun psihic, are 'ncredere si coopereaza cu echipa de 'ngri6ire 2N >.0 grade 1

2AN +2!C >0 mmhg RN +>Cmin Bipsa cunotin"elor despre boal (acienta s aib cunotin"e despre afec"iune 2N >.E grade 1 2AN +2!C >! mmhg RN +ECmin (N>2 bCmin &nvt bolnava normele de igien a tegumentelor si a zonei genitale in special. (N>0bCmin (acienta are cunotin"e despre boal

73

6picriza 4 (acient 'n v/rst de +> ani ce prezint usturimi mic"ionale, dureri suprapubiene, polaMiurie, febr se interneaz in clinic pentru investiga"ii si tratament. .%amenul clinic# anamneza$ i e%amenele paraclinice #analize de s/nge, analize de urin,$ 5eo%azol dou tablete la , ore # >gC2, h$ apoi la sus"in diagnosticul de Ci#tit( acut( cu 8le"#iella sensibil la 5eo%azol. Sub un tratament cu ore o tablet #,gC2,h$ urina a 'nceput s se limpezeasc i sa continuat tratamentul 'nc +! zile p/n la sterilizarea ei. Simptomele s-au ameliorat 'nc din primele zile de spitalizare. Fn ziua a 0- a de spitalizare la vizita efectuat 'mpreun cu medicul de salon, acesta a hotr/t e%ternarea pacientei urm/nd a reveni la control dup +, zile, timp 'n care va continua un tratament cu: 8iseptol 2 tablete diminea"a, 2 seara <rinal o tbCzi Se va feri de e%punere la frig i umezeal Regim hidric 2- l pe zi . <rocultura de control

77

CAPITOLUL 'I 6ducaia #anitar( a pacientului cu ci#tit(

BngriAiri de pre*enire primarC4 medicului. efectuarea corectV a toaletei regiunii perineale pentru a evita pVtrunderea evitarea aportului e%cesiv de sVruri minerale se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agentii to%ici, afec"iunile se vor efectua e%ercitii fizice pentru cresterea tonusului musculaturii perineale i microorganismelor 'n tractul urinar. dob/ndirea obisnuin"elor corecte de eliminare. evitarea inhibVrii refle%ului de mictiune, deoarece se produce distenzia vezicii evitarea inhibVrii refle%ului de mictiune deoarece se produce distensia vezicii evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefroto%ic fVrV sfatul

urinare staza urinara, care poate favoriza formarea calculilor. urinare, staza urinarV, care poate favoriza formarea calculilor.

cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanti 'n aparitia si volutia afectiunilor renale. abdominale, acestea favoriz/nd contrac"iile vezicii urinare i al sfincterului e%tern al uretrei. BngriAiri de pre*enire #ecundarC4 depistarea precoce a afec"iunilor renale, i dispensarizarea lor corectV. tratamentul corect al acestor afectiuni dupV sfatul medicului. colaborarea pacientului cu asistenta medicalV i echipa de 'ngri6ire. evitarea complica"iilor. reintegrarea 'n societate a individului cu infec"ii urinare administrarea tratamentului recomandat respectarea profila%iei specifice.

BngriAiri de pre*enire teriarC4

77