Sunteți pe pagina 1din 16

Biletul 1

1.canalele laterale abdominale,limite,raspindirea colectiilor purulente:


Canalul lateral drept-situat intre colonul ascendent si peretele abdominal dret .Inferior-canalul transverseaza fosa
iliaca dreapta ,apoi trece in bazinul mic ,superior-spatiul subdiafragmatic din cauza absentei ,sau exprimarii slabe a
lig.frenico-colic. Canalul latreal sting-limitat de colonul descendent si peretele abdominal lateral sting,trece in fosa
iliaca stinga,apoi in bazinul mic.Lig.frenico-colic delimiteaza din suprior canalul de spatiul subdiafragmatic sting.In
pozitia orizontala a corpului,cele mai profunde segmente se considera portiunile superioare,in poz.verticala-exudatul
inflamator poate cobori prin canalele laterale in fosele iliaca dreapta si stinga,apoi in cav.baz.mic.
2.Topografia zonelor de rezistenta scazuta in reg.lombara,triunghiul Petit si spatiul Lesgaft-Grynfelt: Regiunea costo-
iliaca Este o regiune pereche si situate lateral. Limite:
- superior: arcul costal si marginile inferioare ale coastei a 12-a
- inferior: orizontala ce uneste cele doua spine iliace antero-superioare
- anterior: marginea laterala a muschiului drept abdominal
-posterior: marginea laterala a muschilor proprii a coloanei vertebrale.
- Regiunea postero-laterala sau regiunea costo-iliaca posterioara
Stratigrafie: 1)pielea 2)planul subcutanat: este un tesut conjunctiv lax.Se gasesc artere ce provin din arterele lombare
si din circumflexa iliaca superficiala3)planul fascial: reprezentat de fascia oblicului extern si dorsal mare4)planul
profund: are mai multe straturi:- stratul musculo-fascial superficial: format din portiunea laterala a fasciei toraco-
lombare.Intre dorsalul mare, oblic extern si creasta iliaca se delimiteaza triunghiullombar PETIT (acesta este o zona
slaba a peretelui abdominal )- stratul musculo-aponevrotic mijlociu: alcatuit din fasciculele posterioare aleoblicului
intern si aponevroza sa posterioara.La acest nivel se formeaza tetragonal lombar GRYNFELT( punct slab )- stratul
aponevrotic: reprezentat de lama mijlocie a aponevrozei posterioare amuschiului transvers al abdomenului- stratul
muscular al patratul lombelor: acest muschi se afla intre coasta 12 sicresta iliaca- stratul fascial profund: format de
lama anterioara a aponevrozei posterioara amuschiului transvers5) planul premuscular: are 2 straturi:- fascia
transversalis- stratul retroperitoneal: alcatuit din tesut celulo-adipos, bine dezvoltat in specialin dreptul rinichiului
unde formeaza grasimea pararenala GEROTA.
3.Sistemul venos superficial al peretelui antero-lateral al abdomenului,anastomozele cavo-cavale si porto-cavale:
Sunt venule care anastomozeaza sistemul port cu sistemul cave disting 5 grupe principale (Couinaud) :Anastomoze ale
regiunii cardio-esofagiene: sistemul port (vena gastrica stnga), sau sistemul cav inferior (vena frenica inferioara
stnga), sau sistemul cav superior (prin intermediul sistemului azygos).Anastomoze rectale, ntre : venele rectale
superioare, ramuri de origine ale venei mezenterice inferioare, deci alesistemului port , venele rectale mijlocii si
inferioare, ramuri ale venelor iliace interne, deci ale sistemului cavinferior.Anastomoze ombilicale, ntre : vena (sau
venele) ligamentului rotund tributar(e) sistemului port , venele peretelui tributare sistemului cav: toracice interne,
epigastrica inferioara, epigastrica superficiala.Anastomoze parietoparietale.Anastomoze portohepatice : fie prin
absenta obliterarii ligamentului venos (canalul lui Aranzio) , fie prin anastomoze directe intrahepatice ntre sistemul
port fi venele hepatice (3% dincazuri).
Drenajul limfatic.Colonul este nconjurat de o retea de vaselimfatice n submucoasa si musculara mucoasei.Mucoasa
are un plex vascular bogat, nsa nu limfatic. Din aceasta cauza, cancerelesuperficiale ce nu depasesc n
profunzimemusculara mucoasei nu pot metastaza n ganglionii limfatici aceasta arhitectura segmentara limiteaza
extensia intramusculara tumorii.Extensia circumferentiala n zonele submucoasei seroase rezulta n cazul leziunilor
anulare.
4.Topografia tecii muschiului abdominal drept,vascularizatia,inervatia. Pereii cavitii abdomino-pelvine sunt
constituii de muchi pe care i putem sistematiza: mm.peretelui antero-lateral abdominal: se ntind de la baza
toracelui la pelvis; m.regiunii toracoabdominale - m.diafragma, care desparte cele 2 cavitti, toracic i abdominal;
mm.regiunii lomboiliace : m.psoas mare, m. psoas mic, m.ptrat lombar, mm. intertransversari lombari i m.iliac;
mm.regiunii anale; mm.regiunii perineale TEACA M.DREPT ABDOMINAL Este un nveli fibros al m.drept abdominal
format de aponevrozele muchilor lai ai peretelui lateral abdominal, astfel: n 2/3 superioare ale m.drept abdominal
aponevroza oblicului intern ajunge la marginea lateral a m.drept abdominal i se cliveaz n dou foie: anterioar i
posterioar foia anterioar a aponevrozei oblicului intern peste care se aseaz aponevroza m.oblic extern, compun
lama anterioar a tecii dreptului abdominal foia posterioar a aponevrozei m.oblic intern, dublat profund de ctre
aponevroza anterioar a m.transvers abdominal i fascia transversalis alctuiesc lama posterioar a tecii m.drept
abdominal. n 1/3 inferioar a m.drept abdominal aponevroza m.oblic intern nu se mai dedubleaz i toate
aponevrozele anterioare ale mm.lai trec anterior de m.drept abdominal formnd lama anterioar a tecii dreptului
abdominal, cu structur trilaminat lama posterioar a tecii dreptului abdominal o va forma singur fascia
transversalis, la acest nivel puin mai ngroat. limita inferioar a lamei posterioare a tecii dreptului abdominal,
pentru cele 2/3 superioare o reprezint o condensare fibroas, concav inferior, dispus pe faa posterioar a
muchiului drept abdominal; aceasta este linia arcuat (arcada lui Douglas): la nivelul liniei arcuate au origine
lig.interfoveolar (Hesselbach), care se termin pe buza posterioar a lig.inghinal lig.lui Henle, care trece spre inserie
spre creasta pectineal a osului coxal i si contopete fibrele cu cele ale lig.pectineal (Cooper) La interiorul tecii
m.drept abdominal, ntre muchi i lama posterioar a tecii au traiect vasele epigastrice superioare i inferioare (la
acest nivel, n interiorul tecii, aa.epigastrice respective se vor anastomoza prin inosculaie = cap la cap) a.epigastric
superioar provine din artera subclavie; a.epigastric inferioar provine din a.iliac extern, anastomoza epigastricelor
reprezint o cale de deviere a sngelui din subclavie n iliaca extern (deci ctre membrul inferior) util n situaia unor
obstrucii (ex.tumori) la nivelul aortei descendente.Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.lai ai
abdomenului se formeaz n planul median, ntre procesul xifoid sternal i simfiza pubian, un rafeu fibros numit linia
alb abdominal. Astfel, linia alb abdominal este scheletul fibros de la nivelul peretelui abdominal antrerior care
desparte cei doi muchi drepti abdominali i tecile acestora.
inferior, fibrele liniei albe abdominale se inser la nivelul simfizei pubiene, pe versantul anterior i, respectiv, cel
posterior, ale acesteia, formnd "adminiculum lineae albae"; acesta se prelungete lateral pn pe creasta pectineal
ca lig.lui Cooper). La nivelul liniei albe abdominale se gsete inelul ombilical, aproximativ la jumtatea distanei dintre
procesul xifoid sternal i simfiza pubian.
Biletul 2
1.topografia orificiului Winslow,importanta practica:
are sediul aproape de hilul hepatic,cu diiametrul de 3-4 cm.In absenta aderentelor permite introducera a doua
degete.In aderete-e acoperit si bursa omentala are forma de spatiu izolat.Iportanta-la hmostaza provizorie,in caz de
operatii la ficat,vasele situate in ligamentul hepatoduodenal se comprima cu 2 degete ale mainii stingi,trecind cu
degetul indicator prin orificiul epiploic,posterior de elementele anatomice ale acestui ligam.
2.Raportul a.si venei renale in raport cu vena cava inferioara si aorta abdominala:
Rinichii s/t situati la nivelul TXII si LI-II.Rinikiul sting e mai jos ca cel drept(ficat).proiectia hilurilor renale pe peretele
anterior si posterior se numesc puncte renale.Punctul renal anterior coincide cu lokul intersectiei m.dret abdom.cu
arcul dorsal;cel posterior cu intersectia marginii lateralem.erector spinae cu coasta XII.Medial de riniki se aflam.psoas
mare si venacava infer.din dreapta,aorta din stinga.In hilurile renale s/t situati pediculii renal ice contin a.et
v.renalis,ramificari ale plexului nervos renal,g.limfatici.Corelatiile acestor formation st:
Posterior-bazinetul si ureterul
Mai sus si anterior-art.renala
Mai jos si ce mai anterior-vea renala.
Vena renala stinga e mai lunga ,ea intersecteaza aorta in partea anterioara.
3.Diverticulul Mechel-dfinitie,tipuri:
Diverticulul Meckel (Meckel's diverticulum) reprezint un vestigiu embrional care se menine uneori i la adult, ca o
formaiune n deget de mnu (fund de sac) localizat pe marginea antimezostenic (antimezenteric) a ileonului
terminal, lng cecum, n locul unde artera mezenteric superioar d ramurile terminale. Importana medical a
acestei anomalii este n potenialul ei de a se ulcera i sngera i ca surs de complicaii
Localizare Localizat la 70-100 cm proximal de cec, cu frecvena de 0,3-3%, reprezint o formaiune n deget de
mnu de dimensiune variabil, cu lungimea de 4-10 cm. El provine dintr-o anomalie involutiv a canalului omfalo-
mezenteric -- se oblitereaz doar segmentul ombilical al canalului, iar cel distal rmne deschis. Acest diverticul se
poate prezenta sub 2 forme:libera,fixate la ombilic/mezenter/ileon.
4.Topografia fosetelor si plicilor peritoneale inghinale pe fata posterioara a peretelui aterolateral,importanta
practika:
In spatiul dintre plicile peritoneale ,in vecinatatea canalului inghinal,se formeaza niste depresiuni numite fosete
inghinale.Foseta supravezicala este situate intre plica ombilicala mdiana si ceA MEDIALA.Foseta inghinala mediala-
intre plicile ombilicale mediale si laterala.Foseta inghinala laterala-in afara plicii abdom.indreptul inelului
profund.INSEMNATATE PRACTIKA A FOSETELOR:prin ele se produc hernia inghinale.Daca se produc prin foseta
mediala-Hernii inghinale directe;dca se produc prin foseta inghinala laterala-corespunde inelului ingh.profund-Hernie
oblica.Prin cea supravezicala-herniile rara se intilnesc.
Plicile-in portiunea inferioara a peretelui abdom.anterolateral el(peritoneul) acopera format.anatom. formind
plici.Olica peritoneului acopera uraca-cordon median fibros si impar pina la ombilic,si se numeste PLICA OMBLICLA
MEDIANA.PLICILE OMBILICALE MEDIALE-2 cordoane fibroase formate in urma obliterarii aa.umbilicales.CELE
LATERALE-st plici ale peritoneului ridicate deasupra art.si venelor epigastrice inf.
Biletul 3
1. Anatomia chirurgicala a intestinului subtire(jejunoileonului), segmente,raport cu
peritoneul,mezenteriul,vascularizarea,circulatia venoasa,limfaticele.,inervatia.
Intestinul subtire reprezinta o portiune a tubului digestiv situata intre stomac si intestinul gros.El cuprinde 3
portiuni:duodenul,jejunul,ileonul.Jejunul si ileonul prezinta partea mezenterica a intestinului subtire si este cea mai
mobila parte a tubului digestiv.Desi o limita neta intre jejun si ileon nu exista totusi anumite deosebiri se constata.
Diametrul jejunului este 4-5 cm,al ileonului 2.5-3cm.Peretele jeunului este mai masiv si mai vascularizat.Ansele
jejunului sunt situate in stinga de linia mediana,pe cind ansele intestinale ale ileonului in dreapta ei. Ansele intestinului
subtire sunt acoperite de marele epiploon in anterior,in dreapta si stinga fiind limitate de diferite segmente ale
intestinului gros.Posterior ansele intestinale contacteaza cu fata parietala a peritoneului.Inferior si in stinga ansele
intestinale se limiteaza cu colonul sigmoid,in bazin cu vezica urinara,intestinul rect,la femei cu uterul si anexele lui.
Mezenterul intestinului subtire isi ia inceputul de la peretele posterior al cavitatii abdominale.Lungimea bazei
mezenterului e de 15-20 cm,lungimea marginii libere 5m. Vascularizarea e asigurata de artera mezenterica superioara
care se ramifica in 10-16 artere jejunale si ileace.Aceste artere se ramifica formind arcade de gr1,2,3,4.arcadele situate
distal se ramifica formind arterele drepte care patrund in peretele intestinului. Din pertele intestinului ies venele
drepte care formeaza venele jejunale si ileale,apoi din ultimele se constituie vena mezenterica superioara care
participa la formarea venei porte. Circulatia limfatica:Vasele limfatice ale intestinului formeaza vasele chilifere acre se
intrerup in numerosi ganglioni limfatici mezenterici.Vasele limfatice eferente formeaza trunchiuri intestinale care se
varsa in canalul limfatic toracic. Inervatia:Plexul mezenteric superior,fibrele nervoase simpatice ,parasimpatice si
senzitive se anastomozeaza cu plexurile nervoase situate in diverse straturi ale intestinului.
2. Anatomia topografica a canalului vertebral,meningele si spatiile meningeale.
Canalul vertebral este limitat pe fata posterioara a vertebrelor,discurile intervertebrale,ligamentul longitudinal
posterior si arcurile vertebrelor cu ligamentele galbene.El protejeaza maduva spinarii de leziuni.La nivelul diverselor
segmente ale coloanei vertebrale,canalul are forma si suprafata de sectiune aberante.In vertebrele cervicale are forma
de triunghi,in cele toracice rotunda,iar in cele lombare si sacrale aproximativ triunghiulara.Prelungirea canalului
vertebral in segmentul sacral poarta denumirea de canal sacral. In canalul vertebral e situata maduva
spinarii,radacinile anterioare si posterioare,tunicile ei,tesut celular adipos lax si plexuri venoase care pornesc de la ea.
Maduva spinarii prezinta un cordon cilindric,lung de 42-45 cm situat in canalul vertebral, incepind de la arcul atlasului
pina la marginea superioara a vertebrei L2.Conul medular se prelungeste in jos prin filum terminale,alcatuit prin
continuarea invelisurilor maduvei spinarii. Maduva spinarii e invelita de 3 membrane dispuse din exterior in
interior:dura mater,arahnoida,pia mater. Dura mater captuseste peretii canalului vertebral neintim,formind spatiul
epidural.Dura mater incepe de la gaura occipitala mare si se tremina la nivelul vertebrelor S2,3.In spatiul epidural se
afla tesut celular lax.In el se afla plexul venos intern care se imparte in plexurile anterior si posterior. Arahnoida
prezinta o foita subtire fara vase separata de dura mater prin spatiul subdural.Sub arahnoida se afla spatiul
subarahnoidian in care se afla lichid cefalorahidian.La nivelul gaurii occipitale spatiul comunica cu cel subarahnoidian si
cisternele creierului. Pia mater prezinta o memrana interna care contine numeroase vase sanguine. E adera strins la
maduva,patrunzind in toate santurile si depresiunile ei.
3. Megacolonul congenital(maladia Hirschsprung)-notiune.
Megacolonul congenital- este tulburare cronica a motilitatii intestinului gros ca urmare a reducerii sau absentei
neuronilor plexului mezenteric in segmentele terminale ale colonului(sigmoid si rect),urmata de constipatie severe si
refractara la tratament.Este o afectiune rara,predomina la copiii de sex masculin,cu caracter ereditar sau familial,in
unele cazuri.
4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal la barbati si femei, cu predispozitie la hernii si nu
Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii inghinale,mai sus de ligamentul inghinal.In canalul inghinal
distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal superficial se formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei muschiului
oblic extern abdominal unite prin fibre intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din partea cavitatii abdominale
fosetei laterale inghinale.
Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din aponevroza muschiului oblic extern;cel posterior-fascia
transversala consolidata de fibre aponevrotice ale muschiului transvers abdominal.Peretele superior-marginile
inferioare ale muschilor abdominali oblic intern si transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.
Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si la femei-ligamentul rotund al uterului.
Biletul4
1. Topografia intestinului cec,raportul cu peritoneul si organele limitrofe,vascularizarea, inervatia,drenajul limfatic
Cecul-partea initiala a intestinului gros,prezinta o extindere in forma de sac cu lung de 5-6cm. Este situat in fosa iliaca
dreapta,cuprinde spatiul de jos in sus pina la trecerea ileonului in cec. Anterior cecul e acoperit de marele epiploon,in
lipsa lui se afla lipit cu peretele abdomianal antero-lateral. Posterios cecul e situat pe muschiul iliopsoas.Medial vine in
parort cu ansele terminale ale ileonului,iar lateral cu muschiul iliac,creasta iliaca si partial ligamentul inghinal. Frecvent
initialul cecului e acoperit cu peritoneu din toate partile,pe cind partea superioara e situata mezoperitoneal.
Vascularizatia prin artera iliocolica,apendiculara care se ramifica de la artera mezenterica superioara. Refluxul venos se
realizeaza in vena apendiculara,ileocolica, apoi in vena mezenterica superioara care contribuie la formarea venei
porte. Circulatia limfatica eferenta din cec se efectuiaza in ganglionii limfatici situati pe traiectul
vaselor:apendiculari,retrocecali,prececali,iliocecali. Inervatia simpatica e realizata de plexul mezenteric superior,aortic
abdominal si hipogastric. Inervatia parasimpatica e realizata de nervii vagi si cei splanhnici pelvieni
2. Topografia liniei albe abdominale si regiunii ombilicale(inelul si canalul ombilical,vena ombilicala la copii si adulti)
Linia alba abdominala prezinta o placa din tesut conjunctiv formata din incrucisarea pe linia mediana a fasciculelor
aponevrotice ale muschilor lati ai abdomenului. Situata in spatiul dintre cei 2 muschi drepti abdominali ea se intinde
de la apendicele xifoid pina la marginea superioara a simfizei pubiene.Aceasta formatiune are latime maxima in
portiunea sa superioara,iar in cea inferioara este mai ingusta dar mai groasa.Intre fibrele aponevrotice ale liniei albe se
pot afla fisuri care favorizeaza producerea herniilor.
Ombilicul e situat la mijlocul liniei labe si reprezinta un inel formal din fascicule fibroase in forma de butoniera cu
marginile consistente si aderate la piele.La ombilic distingem 3 straturi concrescute:pielea,strat fibros cicatrizat cu
fascia ombilicala si peritoneul parietal. In stadiul de evolutie intrauterina inelul ombilical este traversat de cordonul
ombilical care asociaza fatul cu placenta. La inlaturarea lui inelul se cicatrizeaza-se constituie ombilicul cicatrizat. Spre
marginile inelului ombilical pe fata interna a peretelui abdominal anterior converg 4 cordoane fibroase:unul din
superior(rezultatul obliterarii venei ombilicale ce la fat e indreptata sper ficat iar la adulti formeaza ligamentul rotund
al ficatului) si 3 cordoane din inferior(unul reprezinta uraca obliterata si 2 artere ombilicale obliterate).
3. Procesul de descindere a testiculului si mecanismul de producere a herniilor congenitale.
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din portiunea inferioasa a testicului coboara in jos ligamentul
scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea intrauterina a fatului, incepind cu luna a 4-a,testicului treptat de deplaseaza
in scrot urmind ligamentul conductor si formind procesul peritoneovaginal(e o prelungire a peritoneului parietal).De
obicei portiunea superioara a prelungirii peritoneale se oblitereaza si comunicarea intre cavitatea abdominala si sacul
seros al testiculului se intrerupe. Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in componenta cordonului
spermatic. Neobliterarea acestui canal poate duce la prolabarea directa a organelor din cavitatea abdominala prin
canalul inghinal deschis pina in scrot si formarea herniilor inghinale congenitale.
4. Anastomoze porto-cave interne. Importanta clinica
In portiunea abdominala a esofagului si partea cardiala a stomacului:vena gastrica stinga(v.porta) anastomozeaza cu
venele esofagiene(v.c.s).In peretele rectului:vena rectala superioara(v.porta) anastomozeaza cu venele rectale medie
si inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena mezenterica superioara si venele lienale ale venei porte anastomozeaza
cu venele renale(v.c.i)
Anastomozele porto-cave permit derivatia singelui in cazul unui obstacol pe vena porta, de exemplu in ciroza ficatului
sau in tromboza venei porte,cind singele nu poate trece prin ficat din cauza obstacolului.Ele se dilata esential in caz de
dereglare a refluxului singelui prin vena poarta ce poate avea loc in caz in caz de hipertensiune portala,tromboza etc.
Venele se dilata,devin sinusoase si sunt denumite varicoase.

Biletul 5
1. Anatomia chirurgicala apendicelui vermiform,raportul cu peritoneul si organele limitrofe,vascularizarea si
inervarea.
Apendicele vermiform prezinta un tub cu lungimea de 5-15cm care se separa de la peretele postero-medial al cecului
inferior de locul de trecere al ileonului in cec. Lumenul apendicelui vermiform comunica cu cel al cecului printr-un
orificiu. Apendicele vermiform poseda un mezou propriu care-l fixeaza de cec si de portiunea terminala ileonului.
Apendicele e situat in fosa ileaca dreapta,virful fiind orientat in jos si in stinga ajungind pina la linia terminala. In afara
de pozitia descendenta apendicele poate avea sediul medial-de-a lungul portiunii terminale a ileonului;lateral-in
canalul lateral drept;anterior-paralel peretelui anterior al cecului;retrocecal-in tesutul celular retroperitoneal si sub
ficat. In dependenta de pozitie apendicele poate adera de rinichiul drept ,ureterul drept,vezica urinara si de intestinul
rect.La femei el poate ajunge pina la ovarul drept ,tubul uterin drept si uter. Vascularizarea: a.apendiculara de la
a.mezenterica superiaoara. Refluxul venos se realizeaza prin v.apendiculare care se varsa in v.mezenterica superioara
si mai departe in vena porta. Inervatia simpatica e realizata de plexul mezenteric superior,aortic
abdominal,hipogastric,iar cea parasimpatica e realizata de ramurile nervilor vagi.
2. Continul spatiul paranefral,caile de difuzare a lichidului
Spatiul paranefral este limitat de fascia prerenala si retrorenala,derivate din fascia retroperitoneala.Lamelele fasciale
cuprins rinichiul cu tesutul adipos pararenal,vasele renale,aorta,v.cava inferioara si ureterele.Lichidul difuzeaza pe
parcursul vaselor si a ureterelor ajungind pina in bazinul mic.
3. Topografia peritoneului,raportul cu organele bazinului la barbati si femei.Pliurile si recesele peritoneale
In excavatia bazinului mic la barbati peritoneul trece de pe peretele antero-lateral al abdomenului pe peretele anterior
al vezicii urinare,acopera peretii superior,posterior si partial cei laterali ai vezicii si apoi trece pe peretele anterior al
rectului,formind intre vezica urinara si rect un reces-rectovezical.Lateral el este limitat de plicile peritoneale
rectovezicale acre au directie anteroposterioara de la vezica urinara spre intestinul rect.In excavatia rectovezicala
poate sa se plaseze o parte din ansele intestinului subtire si intestinul sigmoid.
La femei peritoneul trece de la vezica urinara pe fundul uterului,posterior pe toata suprafata intestinala a uterului si
partial pe vagin,apoi pe peretele anterior al rectului.Deci in excavatia micului bazi la femei se formeaza 2
adincituri:vezicouterina si rectouterina.La trecerea de pe uter pe rect peritoneul formeaza 2 plice laterale care se
intind in directie anteroposterioara ajungind la sacru.In excavatia vezicouterina poate sa se amplaseze omentul
mare,in cel rectouterin-ansele intestinului subtire.
4. Repere,limite si diviziuni clinico-topografice pe peretele abdominal antero-lateral,proiectia organelor cavitatii
abdominale
Limitele abdomenului:superior-rebordurile costale si apendicele xifoid,inferior-crestele iliace,simfiza pubiana si
ligamentele inghinale,lateral-de liniile verticale ce unesc capetele libere ale coastelor 11 cu crestele iliace.
Repere:rebordurile costale,apendicele xifoid,crestele iliace,spina iliaca antero-superioara,linia alba,ombilicul,muschiul
drept abdominal.
Peretele antero-lateral al abdomenului este divizat prin 2 linii orizontale paralele(spinala si costala) si 2 linii verticale in
9 zone.
Liniile orizontale impart peretele abdominal anterolateral in 3 zone suprapuse :epigastrul, mezogastrul si hipogastrul.
Liniile verticale paralele(trasate pe marginea laterala a muschilor drepti abdominali) subdivizeaza cele 3 zone intr-o
serie de regiuni secundare mediane si laterale.
Astfel zona superioara cuprinde: epigastrul si hipocondrul drept si sting;zona mijlocie:regiunea ombilicala si 2 laterale
dreapta si stinga;zona inferoara include regiunile in mijloc pubiana si 2 laterale inghinale dreapta si stinga.
In regiunea hipocondrica dreapta se afla:lobul drept al ficatului,vezica biliara,flexura dreapta a colonului
transvers,lobul superior al rinichiului drept,glanda suprarenala dreapta;
regiunea epigastrica:lobul sting al ficatului,corpul si pilorul stomacului,jumatatea superioara a
duodenului,pancreasul,aorta abdominala,trunchiul si plexul celiac;
regiunea hipocondrica stinga:portiunea cardiaca si fundul stomacului,splina,unghiul sting al colonului transvers,lobul
superior al rinichiului sting,glanda suprarenala stinga,coada pancreasului;
regiunea abdominala laterala dreapta:colonul ascendent,rinichiul drept,ansele intestinului subtire,ureterul drept;
regiunea ombilicala:colonul transvers,jumatatea inferiaoara a duodenului,ansele intestinului subtire,curbura mare a
stomacului,hilul rinichiului,aorta abdominala,vena cava inferioara;
regiunea abdominala laterala stinga:colonul descendent,rinichiul sting,ansele intestinului subtire,ureterul sting;
regiunea inghinala dreapta:cecul si apendicele,portiunea terminala a ileonului,ureterul drept;
regiunea pubiana:ansele intestinului subtire,vezica urinara,portiunea inferioara a ureterelor,uterul,o portiune a
colonului sigmoid;
regiunea inghinala stinga:colonul sigmoid,ansele intestinului subtire,ureterul sting.
Biletul 6
1. Recesele,sinusurile mezenteriale ale cavitatii peritoneale inframezocolice si insemnatatea practica
Sinusul mezenteric drept e delimitat in dreapta de colonul ascendent,superior de mezocolonul transvers(de la flexura
dreapta pina la unghiul duodenojejunal),in stinga si inferior de mezenterul intestinului subtire.Anterior e acoperit de
marele epiploon si delimitat de cavitatea bazinului mic prin capatul distal al radacinii mezenterului intestinului
subtire,care se lipeste la cec in regiunea unghiului ileocecal.In sinus se afla ansele intestinului subtire.
Sinusul mezenteric sting la dreapta e delimitata de radacina mezenterului intestinului subtire,superior de mezoul
colonului transvers(de la unghiul duodenojejunal pina la flexura stinga),din stinga de colonul descendent si mezoul
colonului sigmoid,inferior sinusul mezenteric sting e deschis si continua larg cu cavitatea bazinului,anterior e
rambursat de marele epiploon.In sinus se afla ansele intestinului subtire.
Exudatul inflamator poate difuza din sinusurile mezenterice in canalele laterale ale cavitatii peritoneale.Ambele
sinusuri mezenterice comunica reciproc prin fisura cuprinsa intre mezoul colonului transvers si unghiul
duodenojejunal.Sinusul mezenteric sting e mai pronuntat decit cel drept si din cauza lipsei de limite anatomice in
portiunea inferioara procesele purulente dezvoltate au tendinta de a cobori in cavitatea bazinului mic.Peritonitele
incapsulate se formeaza mai des in sinusul mezenteric drept.
Depresiunile cavitatii peritoneale apar in locurile de trecere a peritoneului de pe peretii cavitatii abdominale pe viscere
sau de pe un organ pe altul.
Recesul duodenojejunal se formeaza in locul de trecere a duodenului in jejun.
Recesul iliocecal inferior si superior se formeaza in locul de confluenta a ileonului in cec. Recesul ileocecal superior e
situat intre peretele superior al ileonului si peretele medial al cecului; cel inferior intre peretele inferior al ileonului si
marginea interna a cecului.
Recesul retrocecal reprezinta o depresiune in peritoneul parietal pe peretele posterior al cavitatii peritoneale.
Recesul intersigmoid este o formatiune anatomica in forma de pilnie delimitata din parti de mezenterul intestinului
sigmoid si peritoneul parietal.
Importanta practica a receselor consta in aceea ca in anumite cazuri ele treptat se adincesc.In aceste recese e posibila
formarea herniilor interne prin strangulare mai frecvent a anselor intestinului subtire.
2. Metode de hemostaza in leziunile traumatice ale ficatului.
Hemostaza reprezinta oprire a unei hemoragii (prin procedee medicale sau chirurgicale), mai ales n timpul unei
intervenii chirurgicale. Hemostaza in plaga se efectueaza prin ligaturarea vaselor aplicind suturi si tamponament
biolgic.Tratamentul chirurgical al ficatului lezat consta initial in hemostaza minutioasa si indepartarea tesutului
neviabil,inclusiv rezectia ficatului.Hemostaza certa se obtine prin apropierea si suturarea marginilor plagii. Hemostaza
se realizeaza in afara de suturarea plagii,folosind trombina uscata,buretele hemostatic,tifonul hemostatic.Se utilizeaza
tampoane biologice compuse din plasma singelui de donator sau fibrinogen uscat cu adaos de remedii hemostatice si
antiseptice.
3. Anatomia chirurgicala a intestinului rect,vascularizarea,inervatia,refluxul venos
Rectul-ultima portiune a tubului digestiv (prelungeste portiunea pelviana a sigmoidului) descinde in bazinul
mic,strabate perineul si se deschide in exterior prin orificiul anal. Prezinta 2 curburi in plan sagital (flexura sacrala si
perineala) si 2 curburi inconstante in plan frontal,ce-i confera forma literei S. Topografic distingem 2 portiuni: ampul
arectala(segmentul pelvin,mezoperitoneal) si canalul anal(care strabate diafragmul pelvin si e extraperitoneal).
Ampula posterior este in raport cu sacrul si coccisul ,iar anterior la barbati este in raport cu peritoneul ce se rasfringe
pe fata superioara a vezii urinare,rezultind excavatia rectovezicala;la femei anterior vine in raport cu peritoneul ce se
rasfringe pe peretele posterior al uterului,formind excavatia rectouterina Douglas.
Canalul anal la barbati vine in raport cu virful prostatei,partea membranoasa a uretrei,glandele bulbouretrale
Cowper;la femei-cu fata posteriara a veginului formind excavatia rectovaginala.
Vacularizatia:ramuri a a.mezenterice superioare-a.rectala superioara si ramuri ale a.iliace interne-a.rectala medie si
inferioara.
Refluxul venos:v.rectala superioara(v.porta) si in v.rectale medii si inferioare(v.cava inferioara)
Limfaticele:in ganglionii iliaci interni,subaortali,si rectali superiori Inervatia simpatica-plexul mezenteric
inferior,hipogastric superior si pelvin;parasimpatica-prin n. splanhnici pelvini.
4. Procesul de descindere a testiculului si mecanismul de producere a herniilor congenitale
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din portiunea inferioasa a testicului coboara in jos ligamentul
scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea intrauterina a fatului, incepind cu luna a 4-a,testicului treptat de deplaseaza
in scrot urmind ligamentul conductor si formind procesul peritoneovaginal(e o prelungire a peritoneului parietal).De
obicei portiunea superioara a prelungirii peritoneale se oblitereaza si comunicarea intre cavitatea abdominala si sacul
seros al testiculului se intrerupe. Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in componenta cordonului
spermatic. Neobliterarea acestui canal poate duce la prolabarea directa a organelor din cavitatea abdominala prin
canalul inghinal deschis pina in scrot si formarea herniilor inghinale congenitale.
Biletul 7
1. Limitele,scheletul osteoligamentar si orificiile pelvisului
Inelul pelvian osos este format din 2 oase pelviene si osul sacru.Fiecare os pelvian consta din 3 oase:ilion,ischion si
pubis.La fomarea inelului pelvian osos participa vertebra L5 care proemineaza deasupra strimtorii superioare a
bazinului,formind la limita cu sacru-promontoriul. In componenta inelului pelvian osos intra:anterior-simfiza osului
pubian,posterior-articulatia para sacroiliaca.Sacrul se uneste cu osul pelvian cu 2 ligamente puternice din fiecare
parte:sacrotuberal si sacrospinal.Aceste ligamente transforma incisurile ischiatice mare si mica in orificii
omonime.Inelul pelvian osos are orificiu de intrare-apertura superioara si de iesire din bazinul mic-apertura
inferioara.Apertura superioara e limitata de:promontoriu,linia terminala, creasta pubiana si simfiza pubiana. Apertura
inferioara este formata de coccis ,ligamentul sacrotuberal,ramura osului ischion,ramura inferioara a pubisului care
formeaza unghiul subpubian.
2. Argumentarea topografica a cailor posibile de acces chirurgical pe pancreas
Caile de acees chirurgical utilizate pe pancreas sint:
-abordarea pancreasului prin omentul mic-se incizeaza ligamentul hepatogastric ce permite a decola limitat numai
capul pancreasului.
-decolarea pancreasului prin ligamentul gastrocolic-cea mai comoda cale;permite a desco
cperi toata glanda.
-calea de acees operatorie prin mezocolonul transvers-incizia se efectuiaza la radacina lui sub arcada arteriala Riolani
dupa ridicarea in sus a colonul transvers.Aceasta cale e incomoda si prezinta pericol de infectare a etajului inferior al
cavitatii abdominale in caz de suturare a exudatului in bursa omentala.
-calea de acces operatorie lombara extraperitoneala-se practica la microabcesele fuzate in tesutul celular
retropancreatic.
-abordarea pancreasului dupa separarea epiplonului de colonul transvers.
3. Topografia bursei omentale,limite,importanta practica,raspindere lichidului
Bursa omentala prezinta un spatiu ingust care se situeaza posterior de micyl epiploon,stomac si este spatiul cel mai
izolat al cavitatii peritoneale.Patrunderea in bursa e posibila numai prin orificiul epiploic. Peretele anterior-micul e
format de micul epiploon,peretele posterior al stomacului si ligamentul gastrocolic;peretele inferior-colonului
transvers cu mezoul sau;superior-lobul caudal al ficatului;posterior-foita parietala peritoneala care acopera din
anterior pancreasul,aorta,v.cava inferioara,plexurile nervoase si ganglionii limfatici;din partea stinga bursa omentala e
delimitata de splina si ligamentul gastrolienal.In bursa se evidentiaza prelungirea omentala superioara,care se situiaza
posterior de lobul caudat al ficatului ajungind pina la esofag si diafragm;si prelungirea inferioara care se intinde pina la
splina. In bursa omentala e posibila acumularea continutului gastric in cazul ulcerului perforant al stomacului situat pe
peretele lui posterior;pot evolua diverse purulente ca urmare a proceselor inflamatorii la pancreas sau in urma
complicatiilor postperforatorii ale ulcerelor gastrice si duodenale.
4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal in hernia directa.semne distinctive
Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii inghinale,mai sus de ligamentul inghinal.In canalul inghinal
distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal superficial se formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei muschiului
oblic extern abdominal unite prin fibre intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din partea cavitatii abdominale
fosetei laterale inghinale.
Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din aponevroza muschiului oblic extern;cel posterior-fascia
transversala consolidata de fibre aponevrotice ale muschiului transvers abdominal.Peretele superior-marginile
inferioare ale muschilor abdominali oblic intern si transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.
Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si la femei-ligamentul rotund al uterului. Hernia directa
reprezinta prolabarea viscerelor in sacul herniar acoperit cu fascia transversala; apare in foseta inginala mediala in
afara cordonului spermatic.In acest caz se observa deformatia peretelui posterior al canalului inghinal.Hernia inghinala
directa se considera numai capatata.
Biletul 8
1. Sistemul venos portal,structura,anastomozele porto-cave si cavo-cave profunde ale cavitatii peritoneale.
Vena porta reprezinta un trunchi venos care colecteaza singele de la toate oraganele impare ale abdomenului,cu
exceptia ficatului.Ia nastere posterior de capul pancreasului prin confluerea a 2 radacini venoase principele:vena
mezenterica superioara si vena lienala.In 1/3 de cazuri participa si vena mezenterica inferioara.Vena porta prezinta un
trunchi venos de mare calibru avalvular,cu o lung de 4-6cm si un diametru de 15-20mm,situat in componenta
ligamentului hepatoduodenal care,prin hilul ficatului,patrunde in parenchim.
Pina a patrunde in hilul ficatului,vena porta primeste:
-v.cistica
-v.gastica dreapta si stinga
-v.prepilorica
-v.pancreatice
-v.paraombilicale
Anastomozele porto-cave: In portiunea abdominala a esofagului si partea cardiala a stomacului:vena gastrica
stinga(v.porta) anastomozeaza cu venele esofagiene(v.c.s).In peretele rectului:vena rectala superioara(v.porta)
anastomozeaza cu venele rectale medie si inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena mezenterica superioara si venele
lienale ale venei porte anastomozeaza cu venele renale(v.c.i) Anastomozele porto-cave permit derivatia singelui in
cazul unui obstacol pe vena porta, de exemplu in ciroza ficatului sau in tromboza venei porte,cind singele nu poate
trece prin ficat din cauza obstacolului.Ele se dilata esential in caz de dereglare a refluxului singelui prin vena poarta ce
poate avea loc in caz de hipertensiune portala,tromboza etc. Venele se dilata,devin sinusoase si sunt denumite
varicoase.
Anastomozele cavo-cave: Pe peretele anterior al abdomenului: vena epigastrica superioara(v.c.s)anastomozeaza cu
vena epigastrica inferioara(v.c.i);pe peretele posterior al abdomenului: vena azigost si hemiazigos(v.c.s) cu venele
lombare ascendente(v.c.i);in peretele lateral al toracelui si al abdomenului: venatoracoepigastrica(v.c.s) cu venele
epigastrice superficiala si inferiaoara(v.c.i); venele intercostale posterioatre(v.c.s) cu velnele lombare(v.c.i).
2. Topografia ureterelor si raportul cu vasele si nervii in bazinul feminin
In portiunea pelviana a ureterului se disting partea parietala care adera la peretele lateral al micului bazin si cea
viscerala care se alatura la organele pelviene.Limita superioara a portiunii pelviene a ureterului se afla la nivelul liniei
terminale.Aici el se incruciseaza cu vasele iliace,in partea stinga intersecteaza artera iliaca comuna,in dreapta-artera
iliaca externa.Inferior ureterul se situeaza la peretele lateral al bazinului trecind pe peretele antero-medial sau anterior
a arterei iliace interne,intersectind inceputul arterei ombilicale,vasele obturatorii si nervul obturator.In portiunea
viscerala ureterul formeaza o curbura indreptata anterior si interior,apoi se prelungeste in profunzimea cavitatii
bazinului mic.In acest loc formeaza intersectie cu artera uterina.Mai departe el trece in baza ligamentului lat al
uterului.In apropierea marginii uterului,la nivelul colului uterin,ureterul se incruciseaza a 2-a oara cu artera
uterina,apoi se indreapta spre vezica urinara fiind situat posterior de artera uterina si anterior de vena.Indreptindu-se
apoi anterior-inferior si interior ajunge la peretele postero-lateral al vezicii urinare.
3. Zonele socogene ale cavitatii abdominale si blocajul lor
Un punct critic reprezinta ligaturarea arterei mezenterice inferioare la nivelul bifurcatiei acesteia in arterele colica
stinga,sigmoidiana si rectala superioara.Un alt punct critic il prezinta ligaturarea arterei colice medii care poate duce la
necroza jumatatii medii a colonul transvers deorece ramurile superioare ale arterei colice stangi nu pot asigura
vascularizatia acestei portiuni extinse a colonului.
4. Zonele de rezistenta scazuta pe peretele abdominal antero-lateral,importanta practica
Linia alba-poate prezenta fisuri care favorizeaza producerea herniilor; Apendicele xifoid; Ombilicul; Linia arcuata-
situata cu 4-5 cm mai jos de obilic la trecerea aponevrozelor muschilor lati ai abdomenului pe partea anterioara a
muschiului drept abdominal; Linia semilunara-formata la limita dintre portiunea musculata si aponevrotica a
muschiului transvers abdominal; Canalul inghinal; Inelul inghinal superficial si profund ce favorizeaza aparitia herniilor
inghinale directe si oblice; Inelul femural-sediul herniilor femurale.
Biletul 9
1.Raportul peritoneului in raport cu org cav peritoniale(lig,,mezouri pars nuda desen skema in plan sagital) desen
2. Strat de tes celuloadipos parakolon al reg retroperitoneal(continut,sintopia,cai de difuziune a inf purulente) -e
situate anterior de fasciile retroperit,prerenala si preureterika.Parakolon ant e delim de fascia retrokolika ,kare in
timpul dezv i/uter a kolonului ka urmare a transformarii mezoului kolonului.Port date la inceput sint situate i/perit ,iar
apoi okup o pozitie mezoperit.In sus ajunge pina la mezoul kol transv,lateral e delimitat dekonkresterea fasc retroperit
ku perit parietal,de pancreas si 1/3 duoden,inf-in dreapta cec;in stinga-radac mezoului kolon sigmoid
;korespundesituarii sinusurilor mezenteriale drepte si stingi ale cav abd

3. Cai de difuziune a purulentei din spatiul lateral al bazinului. In port laterale ale bazinului ,intre foitele fascpelviene,
sint situate spatii laterale de tes cellular,in kare se afla v.iliace komune si iliace interne,g.limfatici,plexuri
nerv,ureterele,canale deferente.Tes dat kontribuie la raspindirea kolectiilor purulente fuzate in spatiile celulare
visceral ale cav bazin mik,in reg fesiera prin orif supra-,infrapirirform(pe traiectul vas si n. gluteali sup +inf),apoi prin
traiectul n,sciatic pe suprafata post a femurului,prin kanal obturator in tes cel al strat-lor profunde ale suprafetei ant a
femurului
4. Zone de rezista scazuta ale diafrag,continutul lor- Printrefascikulele muskulare ale diafragmului,lateral de
pedunculii lui trec v,azigos ,hemiazigos si n.splanhnici+triunkiul simpatik.Intre port musk(costala,lombara si
sternala)deseori se formeaza fisuri triunghiulare ku baza indreptat aspre periferie,iar apexul partea centrului
tendinos.Aceste fisuri musk pot duce la aparitia herniilor diafragmale.Importanta klinika inalta- triunghiul lombokostal
si sternokostal

Biletul 12
1. Topografia spaiilor fasciocelulare ale bazinului. Ci de difuzare ale coleciilor purulente.
Spaiul celular din jurul vezicii urinare se mparte n:
o Prevezical (ntre simfiza pubian i fascia vezicii urinare, fundul format de diafragmul urogenital al bazinului).
Coleciie purulente din aceste spaii difuzeaza spre femur (prin canalele femural i obturator), n spaiile laterale ale
bazinului, pe peretele anterior al abdomenului.
o Retrovezical (ntre peretele posterior al vezicii urinare i aponeuroza peritoneoperineal, fundul servete diafragma
urogenital ). Rspndirea se face n regiunea canalului inghinal (de-a lungul ductului deferent) i n spaiul
retroperitoneal (pe traiectul ureterelor).
Spaiul celular retrorectal se afl ntre intestinul rect cu fascia lui i osul sacral. Limita inferioar este format de fascia
care acoper m. Levator ani. Purulenele se pot rspndi n spaiul retroperitoneal. Spaiile celulare situate pe amble
pri ale rectului se numesc pararectale de unde infeciile purulente se pot rspndi n spaiile celulare laterale ale
bazinului mic.
n bazinul mic deosebim spaiul celular parametral situat n jurul colului uterin inclus ntre foiele lig. lat al uterului mai
ale la baza lui. Infeciile purulente se pot rspndi n esutul celular retroperitoneal (pe traiectul ureterelor), n esutul
celular al fosei iliace i al regiunii fesiere.
2. Topografia flexurii duodenojejunale, pliurile, recesele, importana practic.
Reprezint continuarea poriunii ascendente a duodenului n jejun format la nivelul vertebrei L2-L3. Se afl anterior
de m. Psoas mare i de vasele renale stngi, spre stnga de aorta abdominal. Se afl mezoperitoneal. La nivelul trecerii
duodenului n jejun se formeaz recesul duodenojejunal. La nivelul trecerii din spaiul retroperitoneal spre cavitatea
peritoneal se formeaz un orificiu care este delimitat de:
- plica duodenala superioara (Plica duodenalis superior/Plica duodeno-jejunalis), care delimiteaza mpreuna cu
peritoneul parietal si recesul duodenal superior(Recessus duodenalis superior),
- plica duodenala inferioara (Plica duodenalis inferior/Plica duodeno-mesocolica), care si ea la rndul ei
delimiteaza recesul duodenal inferior (Recessus duodenalis inferior).
Importana practic a recesurilor se manifest prin: aciunea acestora de ventuz, care rezult datorit presiunii
negative. De aceea n aceste recese sunt posibile hernii interne prin strangulare a anselor intestinului subire. Este
numit hernia Treitz.
3. Canalul inghinal: pereii, coninutul.
n regiunea inghinala peretele abdominal este traversat de catre funiculul spermatic (la barbat) sau lig.rotund al
uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit canal inghinal. Acesta are o lungime de 4 - 5 cm. si are directie
oblica, infero-medial, aproximativ paralel si situat superior de lig.inghinal. Ii descriem 4 pereti (anterior, posterior,
superior si inferior) si 2 orificii( orificiul inghinal superficial si orificiul inghinal profund).
Peretele anterior al canalului inghinal: portiunea inferomediala a aponevrozei m.oblic extern abdominal; peretele
posterior al canalului inghinal (cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea ce determina producerea la nivelul lui a
herniilor inghinale) format de catre fascia transversalis, in intervalul dintre: superior - marginea inferioara a
m.transvers; lateral - fascia iliaca; inferior - buza posterioara a lig.inghinal; medial - marginea laterala a tecii m.drept
abdominal. Fascia transversalis este intarita de structuri fibroconjunctive:
medial: lig.reflex (Colles), tendonul conjunct (falx inguinalis aponeurotica), lig. lui Henle
lateral: lig.interfoveolar Hesselbach
Peretele superior al canalului inghinal: marginile inferioare ale mm.oblic intern si transvers
Peretele inferior al canalului inghinal il formeaza lig.inghinal.
Orificiul inghinal superficial
situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic, subcutanat: tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru palparea
orificiului inghinal superficial. are forma ovalara, alungita, cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei oblicului extern.
pe laturi este marginit de condensari ale fibrelor aponevrozei oblicului extern
o stalpul lateral (crus lateralis)
o stalpul medial ( crus medialis)
o intre cei doi stalpi se arcuiesc fibre aponevrotice denumite fibre intercrurale; acestea solidarizeaza stalpii delimitand
supero-lateral orificiul inghinal superficial
Orificiul inghinal profund se gaseste preperitoneal, la nivelul fasciei transversalis care se continua la acest nivel cu
fascia spermatica interna. la nivelul marginii mediale a orificiului inghinal profund fascia transversala este intarita de
catre lig.interfoveolar; pe fata posterioara a acestui ligament au traiect vasele epigastrice inferioare. orificiul inghinal
profund este situat la aproximativ 3 cm.superior de mijlocul lig.inghinal, la jumatatea distantei dintre spina iliaca
antero-superioara si tuberculul pubic. corespunde fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal. prin acest orificiu
trec herniile inghinale oblice externe
4. Topografia ombilicului. Fistulele ombilicale.
Ombilicul e situa la mijlocul liniei albe. Distingem 3 straturi concrescute ntre ele: pielea, stratul fibros cicatrizat cu
fascia ombilical i peritoneul parietal. n stadiul de evoluie intrauterine, inelul ombilical e traversat de cordonul
ombilical care asociaz ftul cu placenta, la nlturarea lui, inelul se cicatrizeaz constituind ombilicul cicatrizat. Totui
acesta prezint locuri slabe i favorabile pentru apariia herniilor.
Fistulele ombilicale sunt secundare persistenei permeabilitii canalului vitelin sau al uraci. Fistulele viteline sunt
relative frecvente ele pot fi oarbe externe, interne (diverticul Meckel) sau totale. Datorit acestor fistule i persistenei
deschise a canalului, se pot elimina zilnic cantiti de lichid incolor sau fecaloid prin ombilic. Fistulele uracale se
manifest prin nc o deschidere a vezicii urinare la nivelul ombilicului.

Biletul 13
1. Topografia duodenului, vascularizaia, inervaia.
Scheletotopic, limita superioar a duodenului trece pe marginea superioar a vertebrei L1, iar cea inferioar pe
marginea superioar a vertebrei L4. Sintopic, partea superioar a duodenului e n raport cu ficatul i vezica biliar.
Marginea concave a duodenului pe parcurs e strns lipit de capul pancreasului, cea convex de rinichiul drept. Inferior
partea orizontal e n contact cu colonul ascendant i unghiul drept al colonului transvers. Posterior de partea
orizontala, traverseaz vena cava inferioara i aorta, iar peste semicercul superior al ei curbeaz, apoi trec pe peretele
anterior al duodenului artera mezenteric superioar i vena. Vascularizaia e realizat de sistemul trunchiului celiac i
a. mezenteric superioar. Artera gastroduodenal se ramific n: pancreaticoduodenal superior posterior i superior
anterior. A. mezenteric superioar se ramific: a. pancreaticoduodenale inferioare care anastomozeaz cu cele
superioare , formnd arcurile anterioare i posterioare. Inervaia se realizeaz prin fibre simpatice i parasimpatice ce
aparin: plexurilor solar, mesenteric superior, hepatic, gastric, pancreatic, nervilor vagi.
2. Topografia triunghiului urogenital perineal, stratigrafia.
Triunghiul urogenital este cuprins ntre linia convenional trasat de la unul de tuberculii sciatici spre altul a
perineului i marginea inferioar a simfizei pubiene.
Stratigrafia la barbai:
Pielea
. Celular subcutanat ce ptrunde n fosa ischiorectal. n esut trec vasele superficiale i nervii.
Fascia superficial acoper muchii superficiali.
Stratul de muchi superficiali (bulbospongios, ischiocavernos, superficial transvers al perineului).
Fascia inferioar a diafragmului urogenital formeaz centrul tendineum perinei.
Muchiul transvers perineal profund formeaz diafragmul urogenital.
Fascia superioar ce acoper din superior muchiul transvers perineal profund.

3. Topografia spaiului celuloadipos retroperitoneal propriu-zis. Rspndirea purulenelor.


Spatiul retroperitoneal e situate posterior de poriunea posterioar a peritoneului parietal, ntre el i foia
endoabdominal. Drept limit superioar servete diafragmul, la locul de trecere a foiei posterioare a peritoneului
parietal pe diaphragm. n partea de jos limitele convenionale snt promontoriul i linea terminalis a bazinului. Spaiul
retroperitoneal e completat de un strat masiv de esut adipos, e stratificat de fascii i include n componena sa
organe, vase sanguine i limfatice i nervi.
4. Spaiul inghinal- variante, importana clinic.
Distana dintre peretele superior i cel inferior al canalului inghinal sau dintre mm. abdominali oblic intern i transvers
superior i ligamentul inghinal inferior poart denumirea de spaiu inghinal. Forma lui variaz (fisural, oval,
triunghiular) avnd dimensiuni diverse i o importan deosebit la apariia herniilor inghinale.

Biletul 14
1.Anat.topogr a int gros-segm,raport cu peritoneu,vasc,inerv. Intestinul gros are urmatoarele port-cecul si apend
vermiform, col ascend, col transvers, col descen, sigmoid, rect(port supraampulara, ampula si port distala).Raportul cu
peritoneul-mezoperitoneal col ascend, descend, ampula rect; intreperitoneal apend, port supraampulara a rect, col
trans, sigmoid; extraperitoneal port distal a rectului.Vascul e asigurata de de 2 vase magistralece pornesc de la
aorta abd- art mezenterice sup si inf. De la art mez sup art iliocolika,care se ramifika spre port terminal a
ilionului,apendice si cec.A 2-a ramura de la art mez supindreptata spre colon-art colika.La rindul sau se diviz in ram
descen ce se anastam cu cea ascend de la art iliokolika sic ea ascend ce se anastam ku ram descen de la art kolika
medie,.Ramurile sekundare ale art kolice medii vascul col transv pinal a flexura kolika stinga.De la art mezen inf incep
art kolika stinga ,art sihmoide si art rectala sup.Art kolika stinga se divizeaza in ram ascend(anastam ku ram stinga a
aart kolice medii) si descen(anastam ku art sigmoide ),art rectala sup vasc port initiala a rectului si port terminal a
sigmoidului.Sist venose format din venele omonime se varsa in ven mezen sup si infer apoi in v.kava.INERV- plex
mezent sup si inf,aortic abd,hipogastric sup si inf.Inerv parasim ram n,vagi si splanhnici pelvieni
2.REVIZIA INT. SUBTIRE-PROC GUBAREV---Procedeul Gubarev se foloseste cu scop de exam a viscerelor cavitatii abd si
de determinare a lungimii ansei intestinale, necesara la crearea anastamozei gastrointestinal.Aceasta procedura
consta in determinarea flexurii duodenojejunale intr-un timp rapid si anume marele epiploon cu colon transverse
deplaseaza in sus, sub radacina mezoului abordam col vert.si alunecam cu degetul aratator in stinga ei ,se determina
portiunea initiala a jejunului lungimeaacestuia fiind apreciata prin fixarea intima la col vert(corpul vetr L2)
3.PROIECTIA HILURILOR RENALE PE PERETII ANT SI POST AL ABDOMENULUI ---Proiectia hilurilor renale pe peretiii ant
si post ai abdomenului poarta denumirea de puncte renale.Punctul renal ant coincide cu loculde intersectie a m-lui
rect abdominal cu arcul costal,cel post cu locul de intersectie a marg laterala a m-lui erector spinae cu coasta XII.
4. straturile peretelui anterior al abdomenului:
1. stratul superficial
Pielea
esutul subcutanat
Fascia superficiala cu 2 lame: foia superficial lax i foia profund dens
1. stratul mijlociu
muchiul drept abdominal i teaca acestuia. Superior de linia arcuata peretele anterior este constituit din aponeuroza
muchiului oblic extern i foia anterioar a aponeurozei muchiului oblic intern, peretele posterior este alctuit din
foia posterioar a aponeurozei m. oblic intern si cea a m. transvers. Inferior de linia arcuat peretele anterior al tecii
este format de cele 3 aponeuroze ale muchilor lai: oblic extern, intern i transvers abdominal.
2. Stratul profund: reprezentat de fascia transversala a abdomenului n poriunea inferioar i endoabdominal n
poriunea superioar, esutul celular preperitoneal i peritoneul parietal.

Biletul 15
1.Limitele,repere osteomusculare si segmentele coloanei vertebrale
Limite:superior de osul occipital;
Inferior ultima vertebra coccigiana;
Segmente5:cervical,thoracic,lombar,sacral si coccigian;
Repere osteomusculare:
*apofiza spinoasa a vertebre C2;
*apofiza spinoasa vertebrei C7;
*Coloana vertebrala usor in flexiune se poate palpa apofizele spinoasa ale vertebrelor C3-6;
*linia ce leaga unghiurile inferioare ale omoplatilor determina apofiza spinoasa a vertebrei T7;
*linia orizontala trasata prinpunctele superioare ale crestelor iliece posterioara,traverseaza printer apofizele spinoase
ale vertebrelor L4-5;
*muschiul trapez si dorsal mare;
2.Topografia pancreasului,vascularizarea,inervatia. Componente:cap,git,corp,coada;
Corpul situat la nivelul T12;
Portiunea din dreapta a corpuluie deplasat anterior formind-tuberculul epiploic.Pe marginea superioara a fetei
posterioare a corpului este situate trunchiul celiac.Partea abdominal a aortei intersecteazacorpul pancreasului in
directive vertical si este posibila palparea pulsului in regiunea epigastrica.
Capul situat la nivelul L1;
Este situate in interiorul corburii duodenului,cuprins strins din 3 parti:din dreapta,din sus.si jos.Capul e aplatizat in
directive anteroposterioara si are o forma de oval extins.In locul de trecere a capului in corp,in santul de pe fata
posterioara e situate vena porta si afluentii sai,in dreapta si anterior capul acopera vena cava inferioara,separate
printr-un tesut cellular retropancreatic.In santurile dintre duoden si capul pancreasului si pe fata anterioara si
posterioara sunt situate arterele si venele pancreaticeduodenale anterioare si posterioare sub forma de arcade.In
limitele dintre cap si corpul pancreasului se aflao incizura prin care trec vasele mezenterice superioare.Pe fata
anterioara a capului in plan orizontal se insereaza radacina mezocolonului transvers.
Coada situate la nivelul T11;
Are o forma conica sau plata.Posterior de coada se afla artera si vena renala stinga.
Vascularizarea:artera hepatica comuna;artera lienala ,artera mezenterica superioara,artere pancreatoduodenale
superioara si inferioara prin formarea arcadelor.
Refluxul venos se realizeaza in sistemul venei porte prin venele lienale si pancreatoduodenale
Inervatia:fibre nervoase simpatico ale nervilor splanhici mic si mare;fibre nervoase parasimpatice de la plexul
celic,plexurile nervoase mezenteric superior,lienal,hepatic si renal sting.

3.Raportul ureterului cu vasele si nervii pe parcurs la barbati.La barbate ureterul se afla lateral de vasele iliace
interne,artera ombelicala,artera obturatorie si nervul obturator.Se afla si in raport reciproc cu canalul
deferent,ampulele si veziculele seminal.
4.Topografia formatiunilor anatomice in funiculul spermatic
Funiculul spermatic:
*fascia cremasterica;
*muschiul cremaster-este format din fascicule musculare provin din muschiul oblic abdominal intern si din muschiul
tranvers al abdomenului,are origine pe fascia iliaca si terminatie pe fascia psermatica interna;
*fascia spermatica interna- deriv de la fascia abdominal transvers; concrete cu foia parietal a tunicii vaginale a
testiculului. La nivelul extremitii inferioare a testiculului aceast fascie unete pielea i dartosul cu testiculul i
epididimul, formnd
ligamentul scrotal. Acest ligament este constituit din fibre conjunctive,
elastice i musculare, reprezentnd un rest din gubernaculum testis,
care a contribuit la descenderea testiculului n scrot;
*plexul pampiniform
*artera testiculara;
*plexul testicular;
*artera cremasterica;
*ramura geniltala de la nervul genitofemural;
*artera ductului deferent;
*ductul deferent;

- Biletul 16
1.Topografia ficatului,particularitatile sistemului sanguine,schema segmentara Couinaud. Limite.Limita superioara-
din dreapta linia axilara medie,spatial intercostal 10,pe linia claviculara medie pina la spatial intercostals 4,traverseaza
sternul mai sus de apofiza xifoida si in spatial intercostals 10 din stinga atinge linia parasternala.Limita inferioara-
spatiul intercostal 10, se indreapta oblic in sus si in stinga traverseaza rebordul costal si la nivelul cartilajului coastei a
7-a din stinga trece in spatiul intercostal 5, unde se uneste cu linia superioara.
Ficatul are 2 fete: diafragmatica si visceral, deosebim 2 lobi drept si sting, pe fata diafragmatica divizati de ligamentul
falciform,iar pe fata visceral- de santul longitudinal sting. Fata de peritoneu- mezoperitoneal. Pe fata posterioara unde
ficatul are contact direct cu diafragmul peritoneul lipseste.
Aparatul de sustinere- asigura fixarea suficienta a organului(ligamentul coronarian a ficatului, lig. Falciform, lig.
Rotund, vena cava inferioara, presiunea intrabdominala, tonusul muschilor peretelui abdominal antero-lateral,
diafragmul).
Sistemul sangvin(system vascular cu circulatie dubla( nutritive si functional)). Circulatia functional e asigurata de fluxul
sangvin hepatic, singe venos din circulatie portala 75%, circulatie nutritionala asigurata de single arterial venit de la
arterele hepatice.
Schema Segmentara Coulnaud- reprezinta clasificarea segmentelor functionale hepatice astfel parenchimul hepatic
poate fi divizat in 4 sectiuni functionale prin trasarea a 3 planuri sagitale:
Planul sagital- separa lobul hepatic drept de cel sting , intersecteaza fata superioara a ficatuluila dreapta lig. Falciform,
iar prin fata inferiaora hepatica trece prin fosa policistului, bifurcatia venei porte si ajunge pe santul sting al venei cave
inferioare.
Planul sting- separa lobul sting anatomic si restul parenchim hepatic. El trece sagital sting de pe fata viscerala si prin
insertia lig. falciform de pe fata diafragmatica.
Planul drept-oblic trece anterior la jumatatea distantei dintre si extremitatea dreapta a ficatului si se indreapta
posterior spre locul unde vena hepatica dreapta se varsa in vena cava.
Potrivit acesteia, inficat se disting 8 segmente. In lobul drept al ficatului deosebim sectorul paramedian drept, compus
din segmentele 5 paramediocaudalsi 7 laterocranian. In lobul sting al ficatului distingem sectorul paramedian sting ,
constituit din sgmentele 3 laterocaudal si 4 paramediocaudal. Segmentul 1 paramediocranian formeaza sectorul dorsal
sting.
Lobul sting: segment caudal , laterocranian., laterocaudal si patrat.
Lobul drept:paramediocaudal, lateocaudal, laterocranian, caudal.

2.Fasciile si straturile adipoase retroperitoniale. Spatiul retroperitoneal e situat posterior de portiunea posterioara a
peritoneului parietal si fascia endoabdominala.
Tesut adipos retroperitoneal;
Spatiul adipos pararenal include( rinichii, glandel suprarenale, partea abdominal a aortei, vena azigos si hemiazigos,
ureterul, veba si artera renala, vena cava inferioara, trunchiul simpatico si plexul nervos vegetativ si ganglion limfatici).
Spatiu adipos paraureteric;
Spatiul adipos paracolon include( portiunea ascendenta si descendenta a colonului, pancreasul si duodenul).
Fasciile.Anterior de tesutul adipos retroperitoneal se afla fascia retroperitoneal ace incepe de la fascia
endoabdominala si peritoneul parietal in regiunea marginii laterale a canalului lateral a cavitatii abdominal. Ea se
indreapta medial si catre marginea lateral a rinichiului( ureterului) se divizeaza in 2 lamele: fascia pre si retrorienala
care formeaza capsula adipoasa a rinichiului.
Fascia prerenala se divizeaza in 2 foite si formeaza capsula glandei suprarenale.
3.Semnele distincte dintre herniile inghinale oblice si drepte; Herniile inghinale oblice iese prin foseta inghinala
laterala, este o hernie capatata datorita presiunii intraabdominale marite si destinderii tesuturilor, care constituie
inelul inghinal profund unde se formeaza sacul herniar( prolabarea peritoneului parietal), situate in grosimea
cordonului spermatic in grosimea cordonului spermatic sub fascia spermatica interna. La fel hernia inghinala oblica se
considera si congenital cind canalul peritoneovaginal, complet sau partial neobliterat, serveste ca sac hernia.
Herniile inghinale directe ies prin foseta inghinala medial. Aceasta hernie inghinala se considera hernie numai
capatata. Majoritatea herniilor inghinaledirecte se formeaza in spatiile inghinale inalte, de aceea plastia orificiilor
herniare are drept scop consolidarea peretelui posterior al canalului inghinal. De obicei sacul hernia e lipsit de col
pregnant si formeaza o bombare.

4.Raportul dintre arterile uterine si ureterele in portiunea pelviana,importanta clinica.


Interesctia arterei uterine si a ureterului e situate la 2 cm in afara istmului uterin, la 2 cm mai profund fata de peretele
lateral. La femei portiunea pelvica a ureterului impreuna cu artera iliaca interna si ovarul delimiteaza peretele
posterior al fosei ovariene. In traseul sau catre peretele inferior a acestei fose ureterul e insotit de ( 2,5 cm) artera
uterine care apoi trece anterior de ureter pentru a urca intre cele 2 foite ale ligamentului lat. Ureterul adera la artera
uterine la nivelul originii sale apoi coboara mai profund fata de artera uterina sip e un plan mai anterior fiind aderat la
peretoneul parietal posterior. . n timpul sarcinii, artera uterin urc odat cu uterul i, datorit imbibiiei gravidice,
cele dou elemente sunt mai uor de eliberat; segmentului inferior determin mpingerea arterei uterine i ureterului
ctre peretele lateral al
pelvisului, ele fiind nghesuite i dificil de disecat .
Biletul 17
1.Anatomia clinica a splinei, vascularizarea, inervatia. Splina e situate in hipocondriul sting intre coastele 9 si 11 .
Limite: superior fata inferioara a diafragmului, posterior-portiunea lombara a diafragmului, cu rinichiul sting si glanda
suprarenala, inferior- coada pancreasului si unghiul sting al colonului transvers. Pe fata visceral a splinei se afla hilul
lineal din care pleaca 2 ligamente ( gastrolienal- care pleaca spre curbura amare a stomacului si frenolienal care pleaca
spre portiunea lombara a diafragmului. Fata de peritoneu splina se afla introperitoneal. Vascularizatia splinei e
reralizata de artera lienala ca ramura a trunchiului celiac.Inervatia e realizata de plexul celiac , plexul diaphragmatic
sting, plexul suprarenal sting si plexul nervos splenic.

2.Continutul etajului subperitoneal al bazinului. Portiunea subperitoneala a micului bazin se afla intre peritoneu si
fascia paritela pelviana,care a copera muschiul levatir ani,in aceasta regiune la barbati se aflta:prostata,portiunile
pelviene ale ureterelor,portiunile extraperitoniale ale vezicii urinare,ale rectului,ale veziculelor seminal,ale portiunilor
pelvinele ale canalelor deferente si ampulele lor. La femei: portiunile pelviene ale ureterelor,portiunile
extraperitoniale ale vezicii urinare si ale colului rectului si portiunea pelvina a vaginului. Organele sintuate in potiunea
subperitoniala a bazinului mic sunt inconjurate de teci de tesut conjunctiv si cellular.
3.Particularitatile de vascularizare si sistemul venos al intestinului rect. Rectul este o importanta regiune de
anastomoze porto-cave. La nivelul rectului exista doua plexuri venoase, plexul rectal (hemoroidal intern), situat in
submucoasa rectului si in tesutul subcutanat al regiunii perianale, si cel de-al doilea,plexul venos extern sau
perimuscular din regiunea extra peritoneala a rectului.
Plexul rectal intern prezinta o parte superioara si alta inferioara, delimitate de linia pectinata. Pareta superioara este
formata dintr-un sistem plexiform de vene columnare rectale, din care rezulta hemoroizii interni, si care participa la
formarea venei rectale superioare, ce este un afluent de origine al venei mezenterice inferioare. Venele ce formeaza
partea inferioara contribuie la formarea venei rectale inferioare, ce se varsa in vena rusinoasa interna, afluent al venei
iliace interne.
Plexul venos extern dreneaza ascendent in vena rectala superioara sau lateral, prin venele rectale medii, in vena iliaca
interna ce apoi se varsa in vena cava inferioara.
Vascularizarea este asigurata de 2 vase magistrale ce pornesc din aorta abdominal:arterele mezenterice superioara si
inferioara.De la artera mezenterica superioara se separa artera iliocoloca care la rindul ei se ramifica spre portiunea
terminal a ilionului,apendice si cec.A doua ramura de la artera mezenterica superioara indreapta spre colon artera
colica dreapta,care se divizeaza in ramura descendenta care se anastomozeaza cu cea ascendenta de la artera
iliocolica sic ea ascendenta care anastomozeaza cu ramura descendenta a arterei colice medii,ramura a arterei
mezenterice superioara.De la artera mezenterica inferioara-artera colica stinga,arterele sigmoide si artera rectal
superioara.Artera colica stinga se divizeaza in ramurila ascendenta si descendenta,cea ascendenta anastomozeaza cu
ramura stinga a arterei colice medii si ramura descendenta anastomozeaza cu aretrele sigmoide.

4. Clasificarea herniilor abdominal externe conform mecanismului de producer si semnelor clinice.


Clasificarea herniilor externe dupa mecanismul de producere: hernia inghinala;femurala;herniile linii
albe,ombilicale,herniile semilunare(Spiegel),ale apendicelui xifoid,lombare,obturatorii.
Dupa simptome clinice: Hernia reductibile-continutul din sacul hernia,in pozitia orizontala a bolnavului,se reduce liber
in cavitatea abdominal si iese din nou in pozitie vertical,se palpeaza bine orificiul hernia. Hernii ireductibile-presenta
aderentei dintre sacul hernia si continut si este imposibil de a reduce continutul hernia. Hernii strangulate-
comprimarea viscerilor la nivelul inelului hernia,la staza venoasa cu transsductie ce complica reductia continutului in
cavitatea abdominal.In orificiul hernia ingust e posibila strangularea peretelui intestinal(hernia Rihter),herniile
ombilicale,epigastrice si fmurale.

BILET 18
1. Anomaliile congenital ale organelor cavitatii pelviene
Malformatiile vulvei:
- Aplazia sau absenta vulvei
- Hemiagenezia vulvara
- Hipoplazia vulvei( oprirea in dezvoltare a vulvei, se intalneste la bolnave cu infantilism somatic si psihic si cu alte
malformatii
- Absenta congenitala a perineului
- Deschiderea ureterelor in vulva
Malformatiile vaginului
- absenta sau atrofierea vaginului: obliterarea vaginului printr-un diafragm transversal care, de cele mai multe ori se
reduce la o simpla brida- prezenta unui sept sagital, mai mult sau mai putin complet care imparte vaginul in 2 cavitati.
Daca septul despartitor nu e complet vaginul se numeste subseptat, daca este complet se poate asocia cu un uter
dublu
- hipoplazia vaginala( vagin scurt, stramt)
Malformatiile uterului
- absenta uterului este exceptionala si nu se constata decat in cazul absentei concomintente si a aparatului urinar
- uter didelf: cele doua canale Muller raman neunite pe toata intinderea si in consecinta uterul este dublul
- uter pseudodidelf: corpurile uterine sunt separate, colurile fiind insa unite
- uter septat sau subseptat: uterul este complet sau incomplet impartit de un sept sagital in 2 cavitati
- uter bicorn sau unicorn: este o malformatie frecventa care consta in dezvoltarea mai accentuata a ambelor sau a unui
singur corn uterin
- hipoplazia uterina care se poate explica printr-o lipsa de dezvoltare. Hemiuterul este jumatatea unui uter dublu care
se dezvolta in lipsa celeilalte jumatati
Malformatiile trompelor
- absenta lor( exceptionala)
- hipoplazia( trompele sunt subtiri si sinuoase)
- atrezia (trompe rudimentare, obstruate)
Malformatiile ovarelor:
- agenezia si disgenezi ovariana cu prezenta gonadelor a tesutului stromei si absenta completa sau aproape completa a
elementelor epiteliale si germinale, se observa in sindromul de disgenezie gonadica
- grade minore de hipoplazie, asociate cu un tract mullerian normal dezvoltat, se manifesta prin tulburari menstruale
diverse
Hermafroditismul
Este o malformatie foarte rara caracterizata prin prezenta la o singura persoana a organelor genitale ale ambelor sexe.
Mai frecvent se poate constata un canal genital, care in parte sau in totalitate nu corespunde gonoadelor respective.
Aceasta malformatie are o explicatie embriologica:pana la stadiul de 25mm embrionul este un hermafrodit avand
elementele necesare de a se dezvolta fie catre un sex fie catre celalalt. In acest stadiu gonoadele sunt diferentiate si
embrionul poseda atat canale Muller cat si canalele Wolff. Cauzale care determina dezvoltarea ambelor elemente
embrionare, mascule si femele nu sunt bine cunoscute. Hermafroditul adevarat este purtator intr-o parte a unui ovar
si in partea opusa a unui testicol sau a unui amestec al acestor tesuturi glandulare. Pseudohermafroditul are
gonoadele respective ale unui sex dar organele genitale externe sunt corespunzatoare sexului opus.
A. Anomalii ale aparatului urinar I. anomalii ale parenchimului renal II. anomalii ale cailor urinare B. Anomalii ale
aparatului genital masculin A. Anomalii ale aparatului urinar I. Anomaliile parenchimului renal: 1 Anomalii de
numar:(agenezia renala, rinichiul supranumerar) 2 Anomalii de volum si de structura: (rinichi mic congenital:
aplazia renala ,rinichiul hipoplazic, hipoplazia segmentara, hiperplazia renala, chisturile renale) 3. Anomali de forma
si de fuziune: (rinichi in potcoava:, rinichi inelar, rinichi discoidal) 4 . Anomalii de pozitie:( ectopia renala, ptoza
renala) 5. Anomalii de rotatie: rinichi incomplet rotat (bazinet anterior), rinichi super-rotat (bazinet posterior), rinichi
invers rotat (bazinet lateral).
2 Topografia maduvei spinarii si canalului vertebralCanalul vertebral este limitat de fata posterioara a
vertebrelor,discurile intervertebrala a de,lig longitudinal posterior si arcurile vertebrlelorcu lig galbene.La diferite
nivele forma acestuia difera,astefel in regiunea cervical are forma de triunghi,th- rotunda iar in regiunea lombara si
sacrala triunghiulara.Arcul vertebral se leaga de corpul vertebrei prin pediculii vertebrali,marginea superioara si infer
ale pediculului are incizuri,2 incizuri suprapuse formeaza un orificiu prin care trec nervii ,vase.in regiunea sacrala
continuarea canalului formeaza canalul sacral,treptat in jos canalul se ingusteaza.lumenul aplatizindu se,Canalul sacral
prezinta niste orificii ,sacrale pelviene si dorsal,ce corespund vertebrelor fuzionate.Inferior canalul se deschide in hiatul
sacral. Maduva spinarii este un cordon cilindric aplatizat in directie anteroposterioara cu o lungime de 45 cm, situate in
canalul vertebral. Incepe de la arcul atlasului pina la vertebra L2 . marginea inferioara a maduvii spinarii la adulti este
localizata cu o vertebra mai sus sau mai jos , la copii ea e situalta mai jos. Conul medular se prelungeste in jos prin
filum terminale , care se insereaza pe vertebra a 2 a coccisului. Maduva spinarii prezinta doua intumescente, cervical
de la C4 pina la T1, lombosacrala care cuprinde vertebrele inferioare toracice si lombare superioare.
3. caile chirurgicale de acces spre rinichi la.incizia fiodorov .incepere de la punctul de insertie a coastei 12 a cu m.
erector spinae in directie oblica spre ombilic,pina la marginea laterala a m,drept abdominal.dupa sectioanrea
straturilor superficiale,se desfac srat cu strat dea lungul fibrelor muschii lati abdominali si se dau intro parte,se
sectioneaza fascia transversala,iar peritoneul se retrage anterior,se descopera fascia retrorenala.care se incizeaza
incizia bergman israel deschide acces spre rinichi si ureter aproape pe tot parcursul lui.incizia incepe la mijlocul
coastei a 12-a si e dusa oblic in jos la nivelul crestei iliace, neajungind la ea cu 3-4 cm. dupa sectionarea straturilor
superficiale, muschilor , peritoneul se va indrepta inainte, nervul iliohipogastric inapoi. Se deschide capsula fasciala si
rinichiul se separa de tesutul adipos pararenal.
4.Divizari topografice a peretelui anterolateral al abdomenului, proiectia organelor cavitatii peritoniale. Peretele
abdominal anterolateral e delimitat superior de rebordurile costale si xifoid, inferior de crestele iliace, pubis si lig.
Inghinale, lateral liniile vertical ce unesc capetele libere ale coastelor 11 crestele iliace. divizari topografice. Prin
trasarea a doua linii orizonatale si paralele si 2 linii vertical aceasta zona se divizeaza in 9 parti, linia orizontala
superioara uneste punctele inferioare ale perechii a 10 de coaste ,cea inferioara crestele iliace anterosuperioare.
Liniile orizonatale impart peretele abdominal si anterolateral in 3 zone: epigastrul , mezogastrul, hipogastrul. 2 linii
vertical pleaca din mijlocul lig inghinale pe marginile externe ale muschilor abdominali drepti catre rebordurile costale
si vor subdiviza cele 3 zone sus mentionate. Zona superioara cuprinde epigastrul deoparte si alta fiind hipogastrul
drept , respective sting. Zona mijlocie cuprinde regiunea ombilicala si 2 laterale:dreapta , stinga. Zona inferioara
cuprinde : in mij regiunea pubiana si 2 laterale inghinale dreapta si stinga.in regiunea hipocondrica dreapata se afla
ficatul( lobul drept) vezica biliara ,flexura dreapta a colonului transvers, lobul superior a rinichiului drept, suprarenala
dreapta . in regiunea epigastrica se afla lobul sting al ficatului, stomacul, duodenul(jum super);pancreasul , aorta
abdominal, trunchiul si plexul celiac. In reg hiinpocondrica stinga se afla portiunea cardiac si fundul stimacului,
splina,unghiul sting colon transvers, lob superior rinichi sting si suprarenala stinga., coada pancreasului. Reg abdominal
lateral dreapta cuprinde colon ascedent drept , rinichi drept , ansele in, subtire, ureter drept. In reg ombilicala se
proiecteaza colon transvers ,jum infer a duoden, ansele intestine subtire, curbura mare a stomac, hilul rinichi, aorta
abdomin, vena cava infer. In reg abdomin lateral sting se proiecteaza colon descendent sting , rinichi sting, ansele
intestine subtire, ureten sting. In reg inghinala drepta se afla cecul si apendicile , ureterul drept. In reg pubiana ansele
intestine subtire, vezica urinara,utern, o portiune a sigmoidului,in reg inghinala stinga colon sigmoid ,ansele intestine
subtire, ureter sting.

BILETUL 19
1.Topografia vezicii biliare si caile biliare.vascularizare,inervare.triunghiul lui Calot,importanta clinica
Schelotopic vezica biliara se determina-anterior in punctual de intersectie a marginii laterale a m.drept abd.din
dreapta cu rebordul costal,posterior-la nivelul marginii superioarea vertebrei L2. Vezica biliara se limiteaza anter si
super cu ficatul,in dreapta si infer cu flexura hepatica a colonului transvers ,in stinga cu pilorul.vezica biliara e situate
mezoperitoneal.peretele ei e lipsit de invelis seros si vine in contact cu capsula fibroasa a ficatului si se fixeaza in foseta
biliara cu ajutorul tesutului conjunctiv lax. Vascularizatia e realizata de a.colecistica care se ramifica de la a.hepatica
dreapta. Inervatia veziculei biliare se face prin fibre nervoase ale plexului nervos hepatic. Caile bilare extrahepatice
include ductul hepatic comun,cystic,coledoc Canalul hepatic comun se formeaza in hilul hepaticdupa contopirea
canalelor hepatice drept,sting.,are o lungime de 2.5-5 cm Canalul cystic are lungimea de 3cm si diam de 3 cm.se
uneste sub unghi cu canalul hepatic comun Canalul coledoc se formeaza la contopirea canalelor hepatice comun cu cel
cystic,are o lungime de 8 cm. In dependent de pozitie acesta are mai multe portiuni.1 portiunetrece in grosimea lig
hepatoduodenal,pina la nivelul super al duodenului/portiune supraduodenala.2 portiune este retroduodenala situate
poster de partea super a duodenului lungime de 2 cm.3 portiunetrece in grosimea pancreasului si se numeste
retropancreatica.4 portiune strapunge peretele poster al duodenului si se deschide la nivelul papilei mari
Vascularizare.ramurile arterelor hepatica,cistica,gastric dreapta ,pancreatoduodenala super si infer,refluxul venos prin
vena porta
Inervarea canalului coledoc se face prinplexurile hepatic,pancreatic,duodenal,,in partea terminal a coledocului si
duaden e situate un plex din ramuri para si simpatico cu ganglioni intramural.
TRIUNGHIUL marginit superior dea.cistica si pe laturi de canalele cisitc si hepatic comun se numeste CALOT
2.topografia bursei hepatice,limite,importanta practica,raspindireapurulentelor
Bursa hepatica inconjoara lobul drept al ficatului,delimitate super dediafragm,posterior de o portiune a lig coronar,din
stinga de lig falciform,inferior de ficat.Partea bursei care e situate intre fata poster a lobului drept al
ficatului,diaphragm,lig coronar estenumit spatiu subdiafragmatic. Adesea el comunica cucanalul lateral drept al
etajului infer al cavitatii abdominale.Astfel exudatul din fosa iliaca dreapta poatepoate difuza in spatial
subdiafragmatic,formind asa numitul abces subdiafragmatic.procesele purulentelimitate pot avea loc si in sediul intre
fata infer a lobului drept al ficatului si colonel transvers cu mezocolonul sau.In urma formarii aderentelor in spatial
subhepatic,orificiul micului epiploon se reduce sau se inchide complet
3.Topografia etajului peritoneal al bazinului
Portiunea peritoniala a micului bazin este reprezentata de et inferior al cav abdominal, unde se situeaza organelle sau
portiunea organelor acoperite cu peritoneu. In escavatia bazinului mic la barbat peritoniul trecind de pe peretele
anterolateral al abdomenului pe peretele anterior al vezicii urinare si apoi trecind pe peretele anterior al rectului
formeaza intre vezica urinara si intestinal rect , excavatia rectovezicala.in escavatia rectovezicala poate sa se plaseza o
parte din ansele din intes subrite si intes sigmoid. La femeii peritoneul trece de la veizica urinara pe fundul uterului ,
posterior pe toata suprafata intestinala a uterului apoi trece pe peretele interior al rectului, astefel in excavatia micului
bazin la femeii se formeaza 2 excavatii :vezica uterine si rectouterina, sau spatial duglas. La trecerea de pe uter pe rect
, peritoneul formeaza doua plici laterale, care se intind in directii anteroposterioara si ajunge la sacrul. In excavatia
vezicouterina, poate sa se amplaseze omentul mare , in cel recto uterin ansele intestinului subtire.
4.vascularizare si inervarea peretelui abdominal anterolateral
vascularizare peretelui abdominal anterolateral se efectueaza de aretere superficial si profunde , cele superficiale sint
situate in tesutul cellular subcutanat. In regiunea inferi a abdomen se gasesc artera epigastrica superficial , artera
circumflexa iliaca superficial, su arterele pudenda externe si ramuri inghinale, toate au origine artera femurala. in reg
superioara a abdomen arterele superficiale sint ramuri anterioare ale arterelor intercostale si lombare . din arterele
profunde fac parte:arterele epigastrice superioara si inferioara si artera circumflexa iliaca profunda. Artera epigastrica
superioara porneste de la artera toracica interna , artera epigastrica inferioara se desprinde de la artera iliaca externa,
acestea 2 artere gastrice anastomozeaza. De la artera epigastrica infer isi are origine artera cremasterica. 5 artere
intercostale infer originare din aorta toracica se indreapta oblic de sus in jos , si medial intre muschii oblic intern si
transvers al abdomenului si anastamozeaza cu artera epigastrica superioara. Deasemenea cele 4 artere lombare
anamostezeaza cu ramurile arterei epigastrice infer.
Sitemul venos al peretelui abdominal anterolateral este dispus in 2 planuri :superficial si venos . venele superficial
formeaza o retea densa mai pronuntata in jur ombilicului si se unesc cu cele profunde . prin intermediul venelor
toracoepigastrice care dreneaza single venos in vena axilara si vena epigastrica superficial care se varsa in vena
femurala se realizeaza o anastamoza intre system venelor cave. Prin intermediul venelor paraombilicale care se
revarsa in vena porta se realizeaza anastomoze porto cavale.Venele profunde insotesc areterele . venele lombare
prezinta sursa pt venele azigos si hemiazigos.
Inervatia se face de catre nervii intercostali inferiori, nervii iliohipogastric, ilioinghinal, ramurile ansterioare ale nervilor
intercostali se situeaza intre muchii oblic abdominal intern si transvers dind ramuri, nervii iliohipogastric si ilioinghinal
au origine de la plexul lombar. Nervul genitofemural tot incepe de la plexul lombar , ramura genital patrunde in canalul
inghinal, si trece in component cordonului spermatic, contribuie la inervatia muchiului clemaster si a tunicilor
testiculului, ramura femurala inerveaza piele regiunii femurale.

Biletul 20
1.Topografia stomacului, ligamentele, vacularizatia si inervatia Stomacul este situate in etajul superior al cav
abdominale, pozitia lui variaza in functie de gr de umplere a stomac, de virsta, particularitati individuale. Cea mai mare
parte a scomacului e situate in hipocondrul sting , cea mai mica in reg epigastrica. Axa lunga a stomacului e orientata
de la stinga spre dreapta , de sus in jos. Locul de intrare a esofag in stomac e situate in stinga de coloana vertebrala.
Din posterior orificiul de intrare se proiecteaza la stinga, de fata lateral a corpului vertebrei T11, locul de iesire din
stomac se determina la 2-3 cm in dreapta de linia mediana. Cind stomacul este plin el va fi in raport superios cu
diafradmul si lob stinga l ficatului, posterios si-n stinga cu pancreasul , rinichiul sting si suprarenala stinga, spilna,
anterior cu peretele abdomenului, inferior cu colonel transvers . cind e gol stomacul se contracta si urca in sus si
posterior. Iar in spatial eliberat se deplaseaza colonel transvers. Ligamentul hepatogastric consta din 2 foite peritoniale
, separate printr-o lama subtire de tesut cellular adipos. La baza ligamentului se afla arterele gastrice dreapta si stinga
si venele. Ligamentul adera pe distant curburii mici. Ligamentul frenoesofagian e situate intre diaphragm , esofag ,
potiunea cardiaca stomacului. Prin ligament tranverseaza o ramura a arterei gastrice stingi. Ligamentul gastrofrenic se
formeaaza in urma traversarii peritoneului parietal de pe diafrangm pe peretele anterior al fundului si partial pe partea
cardiaca a stomacului.Ligamentul gastrolienal se afla intrre splina si curbura mare a stomacului ,se extinde in stinga si
in sus de lig gastrocolic. Ligamentul gastrocolic e dispus intre curbura mare a stomacului si colonel transvers.
Ligamentul gastropancreatic se constituie la trecerea peritoneului de pe marginea super a pancreasului pe peretele
poster al corpului,portiunii cardiace si fundului stomacal. Ligamentul piloropancreatic e situate intre portiunea
pancreatica a pancreatica si partea dreapta a corpului pancreasului. Vascularizatia e facuta de sistemul trunchiului
celiac,a .gastric stinga se dispune dealungul curburii mici a stomacului, de la stinga la dreapta si distribuie ramuri
anterioare si posterioare. Artera hepatica dreapta incepe de la artera hepatica proprie si anamostozeaza cu artera
gastric stinga formind arcada arteriala. Artera gastroepiploica stinga este ramura artererei lienale,care e dispusa
dealungul corburii mari. Artera gastroepiploica dreapt are originea de la artera duodenala si se uneste cu artera
gastoepiploica stinga formind a 2 arcada arteriala. Artera gastrice scurte incep de la artera lienala patrund prin lig
gastrolienal ajungind la curbura mare a stomacului facind legatura cu ramurile arterelor gastric stinga si
gastroepiploica stinga. Venele .v.gastrica stinga trece prin lig gastropancreatic si se varsa in vena porta. Vena gastrica
dreapta traverseaza curbura micas a stomacului apoi lig hepatoduodenal ajunge la hilul hepatic se varsa in v,porta.
Vena gastroepiploica stinga traverseaza curbura mare a stomacului spre hilul splinei se varsa in vena lienala. Vena
gastroepiploica dreapta se varsa in v.mezenterica superioara. Inervatia e asigurata de portiunile sim parasimpatice a le
SNCV.{plex solar si vagii drept si sting}
2.Topografia rinichilor,sintopia formatiounilor anatomice in pediculii renali Rinichiul este cel mai mare organ al
spatial retroperitoneal ,rinichii sunt situati la nivelul vertebrelor th12 si L1-2,extremitatea super a rinichiului sting
atinge coasta 11 ,cel drept se proiecteaza in spatial intercostals 11 .rinichiul sting e mai sus deit cel drept.hilul renal din
stinga se afla la nivelul vertebrei L1 ,din dreapta la nivelul discului intervertebral intre vertebrele L1L2. Punctul renal
anter coincide cu locul intersectiei m.rect abdominal cu arcul costal,, cel poster cu intersectia marginii laterale, m
spinae erector cu coasta 12. In partea poster rinichii sint situati in loja renala ,formata in partea super de portiunea
lombara a diafragmului,in partea cavitatii toracice dupa el se afla sinusul pleural costodiafragmic.Inferior de partea
lombara a diafragmului rinichiul e situate intr o fundatura formata de m.patrat lombar. Si marele psoas. Ei formeaza
loja renala. In hilurile renale sunt situate pediculii rennali ce contin a,si v,renale,Corelatiile formatiunilor susnumite in
hil sunt poster se afla bazinetul si ureterul,mai sus si anter se afla artera renal,mai jos sic el mai anter se afla venas
renala.
3 trunchiul simpatic si plexurile neurale vegetative in spatiul retroperitonealTunchiul simpatico patrunde in spatial
retroperitoneal din mediastinul poster prin fisuri ale diafragmului .ganglionii lombari ale trunchiului inferior de linia
terminal trec in ganglioni sacrali.trunchiul simpatico e situat pe marginea medial a muschiului marele psoas intro
duplicatura a fasciei endoabdominale.Trunchiul drept anterior e acoperit de vena cava infer si ganglionii limfatici
postcavali,cel sting e situate linga aorta,iar anter sint situati ganglionii limfatici para aortic. Plexul nervos vegetativ al
spatiului retroperitoneal sint prezentate de plexurile celiac ,ale arterelor mezenterice superior,infer,renala si plexurile
aortic abdominal si hipogastric superior.la formarea acestor plexuri participa n. splahnic mare si splahnic mic, mai
participa si ramuri nerv. Vagi, pelvieni si spahnici. Cel mai mare plex este celiac,care contine 2 ganglioni , o prelungire a
plexului celiac prezinta plexul aortic abdominal iar mai jos plex hipogastric superios situate pe bifurcatia aortei.
4.peretii canalului inghinal-inelele,spatial inghinal, insemnatatea practica Canalul inghinal est situate in partea
inferioara a reg inghinale, mai sus de ligamentul inghinal. In canalul inghinal sunt 2 inele:inelul inghinal superficial care
se formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei muchiului oblic extern abdominal unite prin fibre arcidorme ce
redau fisurii forma de inel.pe linga cei 2 pilieri descrisi exista si al 3-lea fasciculul prfind al inelului superficial. El
prezinta fibre aponevrotice inferioare ale muchiului oblic extern din partea opusa, care traverseaza linia mediana si
adera la lig inghinal. Inelul inghinal profund corespunde fosetei laterale inghinale. Peretele anterior al canalului
inghinal e format de aponevroza muschiului oblic extern, cel posterios de fascia transversal, aceste fibre se indreapta
in jos pe marginea muschiului rect abdominal spre lig. Inghinal si se numesc coasa inghinala. Peretele superior este
format de marginile inferioare ale muschilor abdominali oblic intern si transvers, peretele inferios este format de lig .
inghinal. Distant dintre peretele super si infer. al canalului . de spatiu, forma lui variaza si are dimensiuni diverse si o
importanta deosebita la aparitia herniilor inghinale.