Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie ,,Nicolae Testemianu

Catedra Chirurgie Operatorie i Anatomie Topografic

Anatomia topografic a gtului

Coordonator: Toncoglaz Constantin
A elaborat: Pnzari Nicoleta, gr. 1214

Chiinu 2015

Topografia Gtului
Gtul reprezint segmentul corpului care face legtura ntre extremitatea
cefalic(capul) si partea central (toracele) a organismului.
Forma gtului depinde de constitutie:
Gt scurt si gros brahimorf;
Gt lung si subtire dolicomorf;

Topografia Gtului
Gtul este delimitat:
Superior - marginea inferioara si unghiul mandibulei;
- marginea inf. a canalului auditiv extern;
- apofiza mastoid;
- linia nucala superioar;
Inferior - linia trasat pe marginea sup. ale incizurii jugulare, claviculei, vrful
acromionului, apofiza spinoas a vert. CVII.
Conventional gtul este mpartit de un plan frontal ce trece prin procesele transversale
cervicale n doua portiuni:
- Anterioar gtul propriu zis; (contine organele gtului, vasele de baz si nervii.)
- Posterioar portiunea nucal; (const din muschi ce acoper vertebrele.)

Punctele de reper

Marginea inf. a mandibulei;

Incizura jugular;
Procesele acromiale;
Coasta I (n fosa
supraclavicular);
Tuberculu carotid;
Corpul osului hyoid;
Cartilajul tiroid;
Membrana hypotyroida;
Lig. cricothyreoid;
Traheea
M. Sternocleidomastoidian;
Marginele ant. m. trapez;
Istmul gl. Tiroide (la astenici);
Gl. Submandibular.

Proiectii
1. Apexul epiglotei pe linia median de asupra
osului hioid;
2. Cordele vocale imediat inf. de cel mai
proeminent punct al cartilajului tiroid;
3. Cartilajul cricoid la nivelul CVI;
4. Artera carotid o line trasat intre: sup.
punctul la mijlocul liniei ce uneste apexul
mastoidului si unghiul mandibulei; inf. piciorusele
m. Sternoclenomastoidean;
5. Artera sublavie mijlocul claviculei;
6. Unghiul venos Pirogov format de marginea
post. a m. sternocleno. si clavicul;
7. Cupolele pleurale n fosele supraclaviculare;

Diviziuni topografice si Triunghiuri

Gtul
Reg. Cervical ant.

Reg. Cefalic post.

Reg. suprahioidian
Intern

Submandibular

Extern

Carotic

Omotraheeal

Omotrapezoid

Omoclavicular

Submental

Reg. infrahioidian

Fasciile gtului
Fasciile gtului prezint un schelet de tesut conjunctiv al gtului, limiteaz spatii celulare, unele
asigura legatura cu alte regiuni. Aceste spatii celulare contin vase, noduli limfatici, nervi. Lamelele
fasciale pot s aib grosime, ntindere, densitate si multe alte particularitti anatomice distincte.
Dup clasificarea schematic a lui V. N. Sevkunenko, care corespunde cerintelor practicii
chirurgicale, deosebim 5 foite fasciale ale gtului.

I - fascia superficial a gtului

Formeaz teac pentru m. platisma,
coborind pe torece formez teac pentru gl.
mamar.
n dependent de localizarea procelui purulent n
raport cu aceascta fascie, observam 3
particularitti:
- Dac proc. purulent se afl superficial de
teaca m. Platisma, n t. lax, pot cobor pe
torace n t. subcutanat.
- Dac procesul purulent se afl n teaca m.
platisma, poate cobor pe torace afectind gl.
mamar mastit secundar.
- n caz de localizare a procesului purulent
profund sub teaca m. platisma, el poate
cobori pe torace afectind spatiul retromamar
abcese si flegmoane retromamare.

II - lamela superficial a fasciei proprie a gtului

Formez teac pentru m. sternocleidomastoidian, m. trapez si gl. submandibular.

Inf. - se fixeaz de marginea anterioar a claviculei si stern.
Sup. marginea inferioar a mandibulei.
Pe fat trece n fascia parotidomaseteric formnd capsul glandei si acoper m.
masseter.
Suprafetele externe ale tecilor muschilor sunt dense, n plan frontal trimite septuri
de t. conjunctiv ce fixeaz fascia II de apofizile transversale a vertebrelor cervicale si
de teaca pachetului vasculonervos al gtului delimitnd reg. gtului n 2
compartimente: anterior si posterior.
n trigonul submental fascia formeaza teac m. digastric (vent. ant.). Cu 3-4 cm
suprior de stern se dedubleaz si limiteaz spatiul sternal jugular. Lamelele
superficiale si profunde concresc la nivelul marginei externe a m.
Sternocleidomastoidian limitnd sacul cecus retrosternocleidomastoideus
Gruber (gruber inflamator!)

II - lamela superficial a fasciei proprie a gtului

ntre fascia I si II se gasesc ramurile nervilor
din plexul cervical, vase si ganglioni limfatici;
venele jugulare externe si posterioare, adventitia
crora este intim legat de fascie embolie.
Vena jugular extern intersecteaz lateral
si oblic m. sternocleidomastoidian, n fosa
supraclavicular perforeaz fascia a II si III, apoi se
vars n v. jugurar intern sau in unghiul Pirogov.
V. Jugular anterioar si median se vars n arcul
v. jugulare.
Toti nervii superficiali si fac aparitia la
mijlocul
marginei
post
a
m.
sternocleidomastoidian - anestezierea local.
Pe linia median fuzioneaz si nu permite
comunicarea ntre lojele gl. submandibulare.

III - lamela profund a fasciei proprie a gtului

Are form de trapez, se ntinde ntre osul
hioid si marginea posterior a claviculei si
manubrium sternului. Lateral este delimitat
de
m.
omohioid.
Pe linia median, fascia II cu III concresc,
formnd sutura anterioar (linia alb a
gtului).
Aceast fascie formez teci pentru
muschii: sternohioid, sternotiroid, tirohioid si
omohioid. Contribuie la formarea tecii
fasciculului v.n. medial al gtului peretele
anterior al tecii - n limitele
omotraheal.

IV - fascia endocervical
Aceast fascie este constituit din 2
lamele:
Parietal care tapeteaz cavitatea
gtului din interior, formeaza teac pentru
p.v.n
si
septuri
care
desparte
componentele acestui pachet vascular.
Lamela parietal ader la grupul de
muschi pretraheali.
Visceral lamela ce acoper organele
gtului, este la fel de bine dezvoltat la
copii cit si la maturi.

V - fascia prevertebralis
Ea ncepe n partea posterioar a faringelui de la baza craniului,
coboar n jos n cavitatea toracic, trecnd anterior de coloana
vertebral. Este o portiune a lamelei parietale a fasciei endocervicale
ce tapeteaza din posteriori gr. de muschi prevertebrali, formnd teaca
muschilori scaleni ai gtului. Acoper lantul simpatic si m.lungi ai
capului si gitului.
n grosimea ei sunt amplasate vasele vertebrale, tiroidiene
inferioare, cervicale ascendente si n. diafragmali. Formeaza teaca
pentru pachetul vasculonervos lateral al gtului (a. si v. subclavie,
plexul brahial.

Spatiile celulare

Spatiul celular median al gtului;

Spatiul celular pretraheeal (previsceral)
Spatiul celular paraesofagian;
Spatiul celular retroesofagian sau
retrovisceral;
Spatii celulare prevertebrale;
Spatiul scalenovertebral;
Spatiul interaponeurotic suprasternal cu
sacul cec retrosternocleidomastoidian
(sacii Gruber);
Spatiul sternocleidomastoid;

Spatiul submandibular (sacul hiomandibular);

Spatiul
parafaringian:
retrofaringian
drept/sting;
parafaringian
propriu
anterior/posterior al gtului;
Spatiul superficial al triunghiului lateral al
gtului;
Spatiul profund al triunghiului lateral al
gtului;
Lojele
fasciale
ale
mm.sternocleidomastoidian;
Tecile fascicolelor v-n ale gtului;
Tecile fasciale ale m.scaleni : spatiul
antiscalen; interscalen;
Teaca fascial a plexului brahial;
Teaca fascial a bulei adipoase a gtului.

Spatiile celulare
La concresterea lamelelor fasciale ale
gtului se formeaz spatii nchise sau fisuri,
umplute cu tesut celular lax, care contin vase
si ganglioni limfatici.
Sacul par al gl. Submandibulare - este marginit de fascia II
si III a gtului si periostul mandibulei. Acest sac contine gl.
submandibular, tesut celular lax, ganglioni limfatici, a. v.
facial.
Spatiul celular median al gtului contine toate organele
gtului cu tesutul ce la nconjoar. Bilateral ader tecile
fasciale ale fascicolelor vasculonervoase. Din anterior
tesutul are aspect adipos, din posterior lax.

Spatiile celulare
Spatiul previsceral este delimitat de
foitele fasciei endocervicale. Se extinde
de la osul hioid manubriul sternal.
Spatiul pretraheeal este situal mai jos
de istmul gl. tiroide anterior de trahee.
Contine ganglioni limfatici, venele
plexului tiroid impar, artea tiroidea ima
(10-12%). Acest spatiu este limital de t.
celular mediastinal prin septul fascial
format la nivelul manubriului sternal de
fascia endocervical.

Spatiile celulare
Spatiul celular paraesofagian prelungire n
posterior a spatiului pretrahial. Este limitat
extern de fascicolii v. n. al gtului; posteriorprocesele fasciale laterale, provenite din
fascia visceral a esofagului ctre fascicolelor
v-n.
Spatiul retrovisceral este delimitat de
fasciile endocervical si prevertebral a
gtului, posterior de faringe si esofag,
comunica mediastinul posterior.
Spatiul celular parafaringian formatiuni
anatomice a. carotid comun; v. jugular;
n. vag, hipoglas, accesoriu si glosofaringian.

Spatiile celulare
Spatiul interaponeurotic suprasternal situat deasupra
incizurii jugulare a sternului, care are 4-5 cm nltime si se
formeaz de dedublarea fasciei II cu fascia III care
respectiv se fixeaz de marginea anterioar si postrioar a
incizurii jugulare si jonctiunii sternoclaviculare. Astfel
limiteaz si sacii retrosternocleidomastoidieni (Gruber).

Sacii Gruber este umplut cu tesut adipos si contine

arcul venos. Att spatiul suprasternal cit si sacii Gruber
sunt nchisi si nu comunic cu alte regiuni.
Teaca par a pachetului vasculonervos n dependent
de nivelul n formarea tecii ia parte una sau alt fascie (IIportiunea sup.-ant., iar III- portiunea inf.-ant.-lat.),
peretele posterior fiind format de prelungirile fasciale din
fascia V. Teaca ader intm de peretii vaselor din
componenta fasciculului. Inferior comunic cu t. celular
mediastinal.

Spatiile celulare
Spatiul celular al lateral al gtului ntre foitele
fascilor II si III si fascia prevertebral, delimitat teaca
p.v.n. si marginea m. trapez. Spatiul este limitat de
fosa axilar prin septuri multiple de t. conjunctiv. Pe
traiectul vaselor a. v. l. situate n acest spatiu, tesutul
celular comunic cu tesutul regiunilor limitrofe.
Spatiul prevertebral posterior de organe si tesutul
retrofaringeal, este limitat de fascia prevertebral, ce
se extinde n jos pn la vertebra TIII.
Teaca fascial a bulei (glomus) adipoase a gtului
limitat de fascia II si V, este apmlasat n lateral al
gtului ntre m. sternocleidomastoidian si trapez.
Prelungirea fascial superioar se fixeaz de occipital.
Inferior ajunge n reg. supraclavicular, amplasnduse sub fascia III.

Regiunea suprahioidian
Limitele:
superior marginea mandibulei, apofiza
mastoid.
inferior osul hioid.
lateral marginea anterioar a m.
sternocleidomastoidian.
n aceast regiune se observ 3 :
mentonier impar ntre venterile anterioare
a m. digastric si corpul osului hioid.
submandibular par marginea inferioar a
mandibulei si laturile m. digastric. n acest se
gaseste gl. submandibular.

Regiunea suprahioidian
Stratigrafia:
* Pielea groas, mobil, contine pilozitate
abundent la barbati.
* Fascia superficial m. platisma, originea venei
jugulare anterioare, r.n. facial, r. cutanate ale nervului
transvers al gtului (plex cervical).
* Fascia proprie lamela superficial a fasciei
cervicale. Formeaz loj pentru gl. submandibular,
supero-lateral, lamela superficial a fasciei prezint o
ngrosare
care
formeaz
despartitoarea
submandibuloparotidian. Acoper venterul ant. m.
digastic, m. miohioidieni si ganglionii limfatici situati in
aceast zon.
* Planul profund este alctuit din muschi
(digastic, stilohioid, milohioid si hioglos), glanda
submandibular, noduri limfatice, vase si nervi profunzi.

Regiunea suprahioidian
Glanda Submandibular are form oval,
ocup loja oseo-fibroas din triunghiul
submandibular.
Capsula glandei este format din
dedublarea foitei fasciei proprii a gtului. Lamelele
fasciale interna si extern se fixeaz de marginea
anterioar a mandibulei si linia oblic marginea
sup. a glandei ader la periostul mandibulei.
Pe traiectul ductului glandei, loja
submental comunic cu cea sublingual.
Canalul excretor al glandei ncepe anterosuperior, pleac in fisura dintre m. miohioid si
hioglos nimerind n planseul bucal. n aceast
fisur trece n. lingual (mai sus de canal), n.
hipoglos si v. lingual (mai jos de canal).

Regiunea suprahioidian
Vascularizatia este asigurat de vasele
faciale si linguale (a. v. facial, a. v. lingual).
Nodurile limfatice submandibulare sunt
asezate de-a lungul corpului mandibulei.
Importanta regiunii prezenta glandei
submandibulare si limfonodurilor adenite
submandibulare. Pirogov (lingual) limitat de
port. tendinoas m. digastric, marg. post. a m.
milohioid si n. hipoglos. Fundul acestui - m.
hioglos. denudarea si ligaturarea a. linguale.
Mai intern de m. Stilohyoid si digastric trece a.
carotid extern. Medial de ea se afl m.
stiloglos si stilofaringian, ntre care trece n.
glosofaringian. Acesti muschi mpreun cu m.
stilohioid buchetul anatomic, divergent de la
apofiza stiloid.

Regiunea infrahioid
Limitele:
superior linie orizontala ce trece prin osul
hioid si mm. Sternocleidomastoidieni.
lateral marginele anterioare ale mm.
Sternocleidomastoidieni.
inferior incizura jugular.
profund conductul laringo-traheeal si gl.
tiroid.

Regiunea infrahioid
Stratigrafia:
* Pielea subtire, mobil si extensibil.
* T. celulo-adipos subcutanat
* Fascia superficial m. platisma. Sub
aceast fascie se determin vene superficiale
v. jugular anterior, median a gtului si
nervii gtului.
* Fascia omoclavicular teac pentru
muschii situati mai jos de osul hioid
(sternohioid,
omohioid,
sternotiroid,
tirohioid).
* Foita parietal a fasciei endocervicale
si spatiul previsceral plexul venos.
* Foita visceral a fasciei endocervical
acoper organele interne ale acestei regiuni.

Regiunea infrahioid
Importanta regiunii traheostomiei; interventii de extrem
urgenta, n scop restabilirii permeabilittii cilor aeriene superioare n
caz de obstacol; tiroidectomie.

Organele Gtului

Laringele
9 cartilaje :

Cartilajul tiroid
Cartilajul cricoid
Epiglota
2 cartilaje aritenoide
2 cartilaje cuneiforme
2cartilaje corniforme
Lig. Cricothiroid leag cartilajul cricoid de cel tiroid.
Membrana tirohioidian fixeaz cartilajul tiroid de
osul hioid.
Bursa sinovial n centrul membranei tirohioidian,
sub m. sternohioid.
Puncte de reper portiunea anterioar a cartilajului
cricoid; incizura pe marginea superioar a laringelui.
Scheletopic laringele CV CVI; epiglota CIII; laringele
este mobil si pozitia se schimba conform miscarilor
capului...,
Epiglota nchide si deschide intrarea n laringele;

Laringele
Cavitatea laringelui form de clepsidr:
Portiunea sup. vestibulul laringian;
Portiunea inf. cavitatea infraglotica;
Portiunea median pe peretii laterali
venterii laringieni limiteaza
Superior plicile vestibulare
Inferior plicile vocale

ntre plici - glota

M. Epiglotici acoper laringele din anterior;

Lateral lobii gl. tiroide;
Posterior - faringele;
Superior epiglota comunic cu radacina limbii;
Vascularizatia arterele laringiene sup. si inf.
Venele omonime.
Inervatia n. laringeu superior, inferior.
Circularia limfatic de la laringe ganglionii
limfatici
prelaringeeni,
pretraheeali,
paratraheeali, profunzi ai gtului.

Traheea
Semiinele circulare deschise posterior;
Unite prin ligamente dense;
Posterior t. conjunctiv dens ce contine fibre
musculare;
n regiunea gitului 7/8 inele traheeale 5-7cm din
lungimea traheei;
Limita superioar CVI-VII acoperit de istmul gl.
tiroide;
Inelele initial sunt superficiale (1,5-2cm); apoi se
adncesc, la nivelul incizurii jugulare (6 cm
profunzime);
Inferior acoperit de a. carotida comun;
Posterior de trahee esofagul, intre ele n. laringeu
recurent.
Vascularizatia rr. traheeale (a. tiroide inferioare);
Inervatia rr. traheeale (n. laringeu recurent).

Glanda Tiroid
30-50 g.
2 lobi (drept, stng) form oval aplatizt,
naltimea 3-5 cm, latimea 2-3 cm.
Istmul la nivelul inelelor 2-3 traheeale.
Lobul piramidal (30-40%)
Capsula proprie subtire (intern) mparte
glanda n lobuli mici.
Spatiu fisural de t. celular lax vasele gl.
tiroide, ganglionii limfatici si gl. paratiroide.
Capsula
fascial
(extern)

fascia
endocervical cuprinde gl. mpreun cu
laringele, la trecerea ei pe organele vecine
ligamente.

Glanda Tiroid
Pe marginile laterale ale lobilor ader
pachetul v-n al gtului.
La marginea posteromedial a lobilor n.
laringeu recurent.
Vascularizatia 2 artere tiroide sup., 2 artere
tiroide inf., (10% de persoane a. tiroid
ima).
Reteaua venoas mai dezvoltat dect cea
arterial, se formeaz v. tiroide pare sup.,
medii si inf., ce se vars n vena jugular
intern si cele brahiocefalice. Inf. de istm
plex venos tiroid impar.
Inervatia triunchiurile simpatic si nervii
laringieni. La marginea inf. a gl. tiroide, a.
tiroid inf. intersecteaz n. laringeu inf.,
lezarea lui n timpul legaturrii arteriei duce
la dereglarea fonatiei

Glanda Paratiroid
Formatiuni pare
Localizate ntre foitele capsulare a gl. tiroide
pe suprafata posterioar a lobilor tiroidieni.
Ramurile sup. si inf. ale a. Tiroide servesc ca
conductoare pentru localizarea corect a
glandelor care sunt suspendade pe capetele
vaselor.
Capsula proprie lobi.
2 gl. superioare (0,5x0,3x0,3) si 2 inf.
(0,8x0,5x0,3).
Vascularizatia rr. paratiroidiene de la
a.tiroidiene.
Drenajul venos vv. tiroidiene sup. si inf.
Inervatia nn. laringeu superior si inferior si rr.
simpatice.

Faringele
Limitat:
Superior baza craniului;
Inferior vertebra CVI;
Contine 3 portiuni:
Partea nasal basa craniului palatul dur;
Partea bucal palatul dur corpul osului hioid;
Partea laringian osul hioid esofag;
Inelul Pirogov-Waldeyer (inelul limfatic faringian):
Foliculi limfoizi solitari
Amigdalele:
2 palatine ntre arcadele palatine;
2 tubulare pe peretii lat. ai partii nazale n
apropierea tubei Eustachio;
Faringian n stratul submucos al peretelui
post. al faringelui;
Lingual n radcina limbii;

Faringele
n jurul faringelui, la nivelul portiunii bucale si nazale spatii de tesut
celular parafaringian si retrofaringian limitate ntre ele de septul fascial
dintre fascia prevertebral si foita care acoper faringele.
Posterior fascia prevertebral; mm. lungi ai gtului si corpurile vertebrelor
cervicale;
Anterior portiunii laringiene laringele;
Lateral lobii gl. tiroide si arcadele carotide comune;
Vasularizatia aa. faringian ascendent, palatine ascendente si
descendente, tiroid superioar si inferioar;
Inervatia rr. n. simatici, vag, glosofaringian.
Circulatia limfatic ganglionii limfatici profunzi.

Esofagul
Limit superioar nivelul cartilajului cricoid al
laringelui CVI;
3 portiuni cervical; toracic; abdominal;
Portiunea cervical TI (4,5-8,5 cm);
Initial prima steanoz (diametrul 1,5 cm);
Diametrul esofagului se schimba n conformitate cu
starea fiziolofic;
Anterior cartilajul cricoid al laringelui si cartilajele
trheeale;
Posterior fascia prevertebral a gtului;
Deviaz spre stnga de lina median;
Vascularizatia artera tiroid inferioar;
Inervatia rr. n. vag;
Limfaticile ganglionii limfatici cervicali subiacenti;

ntrebari