I.

II.

EMBRIOLOGIE
MEMBRU SUPERIOR, SPATE, PERETII
TORACELUI
1. Muschii migrati ai spatelui definitie, situatie,
raporturi, inervatie. Implicatii clinice ( recunoasterea
paraliziilor).
Recunoaterea paraliziei mm trapez i mare dorsal
Pentru subiectele privind aspectul unui muchi paraliziei! Pentru
evidenierea aciunii unui muchi pacientului i se cere s execute
micarea corespunztoare aciunii principale a muchiului n timp ce
examinatorul se opune micrii. n cazul tulburrilor musculare sau
neurologice (lezarea nervului ce inerveaz muchiul), micarea este
limitat sau imposibil.

2. Regiunea nucala topografie, raporturi

Puncia suboccipital
Anestezia nervului occipital mare

3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica

si anestezia nervului intercostal .
Puncia toracic
Anestezia nervului intercostal (Explicai de ce este necesar
anestezierea a minim 3 nervi!)

4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat

anterior.
Musc
hi
Pecto
ral
mare

Origine

Insertie

Actiune

-partea
clavicular
a pe
marginea
anterioar
aa
claviculei
partea ei
mediala
Partea
sternocos
tala pe
fata

Creasta
tubercul
ului
mare al
humerus
ului

coborar
ea si
proiectr
ea
anterio
ara a
umarul
ui
adducti
a
bratului

Inerva
tie
Nervu
l
pecto
ral
media
l
(plexu
l
brachi
al c5c7)

Raporturi
Muschi
superficial ,
acoperit de
piele,
tesutul
conjunctiv
subcutanat
, nervii
supraclavic
ulari
mediali si
intermediar
y, glanda

Vasculariza
tie
Ramuri
pectoral
din artera
toracoacro
miala
Ramuri
perforante
din artera
toracica
interna

anterioar
aa
sternului
sip e
primele 6
cartilaje
costale
-partea
abdomin
al pe
teaca
muschiul
ui drept
abdomin
al

-rotatia
medial
a
bratului
-flexia
bratului
-muschi
inspirat
or
auxiliar
y si are
rol in
miscare
a de
catarar
e cand
ia punct
fix pe
humeru
s

mamara.
Acopera
pectoral
mic, dintat
anterior,
subclavicul
ar, coastele
si soatiile
intercostal
e , iar in
apropierea
insertiilor
acopera
insertiile
bicepsului
brachial si
coracobrah
ial.
Impreuna
cu micul
pectoral
participa la
formarea
peretelui
anterior al
axilei
Intre
marginea
sa
superioara
si deltoid
se afla un
interstitiu
in care se
gaseste
vena
cefalica si
ramura
deltoidiana
a arterei
acromiotor
acice
E invelit pe
ambele

Pecto
ral
mic

Fetele
antero
laterale
ale
coastelor
3-5

Procesul
coracoid

Proiecta
rea
anterio
ara a
umarul
ui
coborar
ea
unghiul
ui
lateral
al
scapulei
(in
miscare
a de
bascula
rea a
scapulei
)
-muschi
inspirat
or
auxiliar
y (punct
fix pe
procesu
l
coracoi
d)

pecto
ral
lateral

Dinta
t
anteri

Fetele
laterale
si

Margine
a medial
a

-prin
fibrele
inferioa

Nervu
l
thorac

fete de
fascia
pectoral
care se
insera pe
clavicula si
stern
Este
acoperit de
pectoral
mare intre
cei doi
aflandu-se
nervul
pectoral
lateral si
de ramurile
pectoral
ale arterei
acromiotor
acice
Ac opera
dintatul
anterior,
vasele
axilare,
plexul
brachial,
coastele si
spatiile
intercostal
e
respective;
Pe
marginea
sa
inferioara
se afla
artera
toracica
lateral
In partea
posterioara
e acoperit

Ramuri ale
arterei
axilare

Artera
toracica
lateral;

or

marginile
superioar
e ale
primelor
10
coaste

IMPLICATII CLINICE

scapulei
Fata
anterioa
ra a
scapulei,
in partea
ei
medial

re
particip
a la
bascula
rea
scapulei
prin
deplasa
rea
unghiul
ui
inferior
catre
lateral
- prin
fibrele
superio
are
coboara
coastel
e
(punct
fix e
scapula
)
-prin
fibrele
inferioa
re ridica
coastel
e
punct
fix e
scapula
[articip
a la
proiecti
a
anterio
ara a
scapulei

ic
lung
C5-C7

de
subscapula
r de pe fata
ant a
scapulei iar
anterior de
pectoral

subscapula
ra;
scapulara
posterioara

Recunoaterea paraliziei mm pectoral mare i dinat anterior

5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare.

Structura glandei mamare. Mijloace de sustinere ale
glandei. Implicatii clinice

Regiunea mamara apartine regiunilor pectorale, classic regiunile

anterioare ale peretelui toracic. Contine glanda mamara, caracteristica
exclusive vertebratelor mamifere.Tesutul glandular impreuna cu stroma
conjunctiva si adipoasa, si pielea care le inveleste alcatuiesc ceea ce se
intelege prin notiunea de san / mamela. Glanda mamara exista la ambele
sexe dar datorita dezvoltarii si rolului sau constituie unul din principalele
caractere sexual secundare feminine
Este o regiune situate pe peretele anterior al toracelui si I se descriu
urmatoarele limit:
-superior: coasta III (reg mamara se invecineaza superior cu reg
infraclaviculara si cu trigonul clavipectoral)
-inferior: coasta V sau VII ( reg mamara se invecineaza inferior cu reg
inframamara sau hipocondrul)
-medial: linia sternala (catre medial regiunea mamara se invecineaza cu
regiunea presternala)
-lateral: linia axilara anterioara (catre lateral regiunea mamara se
invecineaza cu regiunea axilara)
-profund: fascia muschiului pectoral mare
Limitele nu sunt fixe, putand varia de la individ la individ in functie de
marimea glandei mamare si starea ei de activitate
STRATIGRAFIA
1)Tegumentul tegument normal, asemanator celui de pe celelalte parti
ale regiunii anterolaterale ale toracelui. In parrtea central a regiunii
mamare se gaseste PAPILA MAMARA , o proeminenta cilindrica, la niv
careia se deschid canale galactofore prin pori galactofori. Papila mamara e
inconjurata de o zona pigmentata numita AREOLA MAMARA. Pe suprafata
areolei se gasesc proeminente determinate de glande cutanate
hipertrofiate (tuberculii Morgagni_ sau de glande mamare accesorii
(toberculii Montgomery). Papila si areola sunt pigmentate asemanator
avand o culoare roz bruna. In timpul sarcinii, se pigmenteaza mai intens.
2)Tesutul conjunctiv adipos : inconjoara glanda mamar atat anterior cat
posterior de aceasta, grosimea lui e variabila in functie de tipul
constitutional. De obicei, la nivelu papilei, acesta lipseste, papilla fiind la
acest nivel apropiata de glanda mamara. Acest tesut patrunde printre lobii
glandei mamare, formand septuri.
In grosimea t adipos se gases casa numitele ligament suspensoare ale
sanului. Acestea au originea pe clavicula si pe fascia muschiului pectoral
mare si se insera in tegumentul regiunii cat sip e glanda in sine. Aceste
ligament confera stabilitate si mobilitate glandei

In grosimea tesutului adipos se gasesc ramuri arteriale provenite din a

toracica lateral, interna, toracoacromiala, intercostala, cat si plexuri
venoase si limfatice si ramuri nervoase din nervii intercostali 2-5. In
sarcina se formeaza reteaua Haller venele devin evidente
3) Glanda mamara: glanda de tip tubuloalveolar, de culoare cenusie
galbuie, avand o fata posterioara plana si o fata anterioara convexa ,
glanda e formata din lobi (10-20) despartiti prin tesut conjucntiv. La randul
lor lobii sunt impartiti in lobuli si acestia in acini glandular. Produsul de
secretie este drenat prin canalele galactofore care se deschid la nivelul
papilei mamare.
4) stratul muscular superficial (muschiul pectoral mare si fascia sa)
5)spatial interpectoral
6)startul muscular profund pectoral mic
Vascularizatia: arterele provin din aa toracica interna, toracica lateral,
toracoacomiala, si din intercostalele 2-5 , venele au traiect invers
Nervii provin din plexul cervical (n, supraclavicular), plexul brachial si din
n intercostali 2-5.
IMPLICATII CLINICE
Anomalii congenitale
Mamoplastia de augmentare localizarea inciziei, poziionarea
implantului mamar
raportul esut glandular/ esut conjunctiv, n funcie de vrst i stare
fiziologic mijloacele de susinere i implicaiile chirurgicale (liftingul
mamar)

6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al

glandei mamare. Notiunea de ganglion santinela.
Implicatii clinice

Limfa de la niv reg mamare dreneaza in vase limfatice organizate intr-un

system limfatic superficial si unul profund
a) Superficial
- E repr de un plex papilar si un plex subdermal, fiecare avand cate o
component central si un periferica.
Plexul PAPILAR partea centrala: corespunzatoare areolei = plex
areolar; partea periferica =plexul superficial cutanat unde se varsa
limfa din areolar
Plexul SUBDERMAL partea central =plexul subareolar; partea
periferica=plexul circumareolar
Limfa areolara se dreneaza in plexul subareolar, iar de aici in grupul
pectoral al ganglionilor axilari. Plexul circumareolar comunica la
randul sau cu plexul prepectoral care e situate la suprafata m
pectoral mare. Limfa superficial dreneaza si in ggl sternali,
subclaviculari, axilari opusi si in grupul apical al ganglionilor axilari.
DRENAJUL LIMFEI IN GGL AXILARI OPSUI OBLIGA CHIRURGUL SA II
CONTROLEZE SI PE ACESTIA IN CAZ DE CANCER MAMAR/
b) Profund
Limfa profunda este drenata prin limfatice interlobulare in vase
interductale iar de aici in plexul subareolar

-cai principale si secundare : PRINCIPALA : 2-3 Trunchiuri colectoare

care strang limfa plexului areolar dupa care inconjoara marginea
inferioara a pectoralului mare (calea subpectorala) si ajung in GRUPUL
CENTRAL AL GGL AXILARI/. Pe aceasta cale se gasesc doi ganglion
intermediary : subpectoral SORGIUS si interpectoral ROTTER
Caile secundare dreneaza limfa mamelei dupa o anumita sistematizare
: limfa din supero si infero lateral ajunge in gr central si pectoral al ggl
axilari; limfa din cadranul superomedial va fi drenata catre ggl
supraclaviculari; inferomedial: ggl frenici sip e calea lig triunghiular
hepatic in limfaticwele subperitoneala dinapoia partii superioare a liniei
albe.
IMPLICATII CLINICE
Adenopatia. Diferene ntre adenopatia inflamatorie i cea tumoral.
Palparea limfonodulilor axilari
Noiunea de ganglion santinel i tehnica ganglionului santinel
Conceptul de ganglion santinel se bazeaz pe teoria de diseminare
secvenial a celulelor tumorale pe cale limfatic. Cnd apare aceast
diseminare, invazia se produce iniial n primul ganglion limfatic regional
care preia limfa din teritoriul arondat unei tumori primare. Acest ganglion
a fost denumit ganglion santinel i are rolul de a indica prezena sau
absena metastazelor n ganglionii regionali. Tehnica ganglionului
santinel folosete trasori radioactivi (amestec coloidal de albumin i un
radioizotop, de ex I 131) sau/i colorani vitali (fluorecein sau isosulfan
blue) care se injecteaz n jurul tumorii apoi se efectueaz o
limfoscintigrafie, la intervale prestabilite, astfel nct s se poat identifica
regiunea ganglionar n care dreneaz limfa. Dup injectarea trasorului,
intervenia poate fi facut la 6 ore, 12 ore sau 24 ore, astfel nct s existe
timp suficient de migrare a trasorului spre ganglionul santinel i
efectuarea prealabil a unei scintigrafii a nodulilor limfatici loco-regionali.
Identificarea intraoperatorie a ganglionului santinel se va face cu ajutorul
unui gamma finder (detector portabil intraoperator de radiaii gamma).
Acesta va fi extras i trimis laboratorului de anatomie patologic. Dac
acest ganglion nu este invadat tumoral, nu va fi necesar
limfadenectomia regional complet, concluzie la care s-a ajuns dup
numeroase studii. Dac ns ganglionul este invadat, restul ganglionilor
limfatici pot fi i acetia afectai i se impune o limfadenectomie regional
complet. Atenie! Exist i ci de drenaj secundare, paradoxale!

7. Muschii umarului situatie, raporturi, inervatie;

notiuni de topografie. Santul delto-pectoral. Implicatii
clinice
Muschi
M.
Deltoid

origine
Jumatate
a lateral

Insertie
Tuberozit

actiune
-flexie
si

raport
E superficial,
acopera

inervatie
Nervul
axilar

M.
supraspi
nos

a
marginii
anteriaor
ea
clavicule
i
margine
a lateral
a
acromio
nului
margine
a
inferioar
aa
spinei
scapulei

atea
deltoidia
na de pe
fata
amterola
terala a
humerus
ului

Fosa
supraspi
noasa

Tubercul
ul mare
al
humerus
ului

rotatie
medial
a
bratulu
i
(fascic
ulul
clav si
acrom)
extensi
e si
rotatie
lat
(fasc
posteri
or)
abducti
a
bratulu
i
(contra
ctie
totala)

miscar
ea e
inceput
a de
supras
pinos
Incepe
miscar
ea de
abducti
ea
bratulu
i
-tensor
al
capsul
e
articula

supraspinosul,
rotund mic, rotund
mare, si
subscapular,
acoperind
articulatia
umarului
-la trecerea peste
tuberculul mare
prezinta BURSA
SUBDELTOIDIANA.
Anterior marginea
sa se alatura
marginii
superioare a
pectoralului mare,
intre cei doi
muschi fiind un
spatiu = santul
delto pectoral in
care se gaseste
vena cefalica sip e
unde ajunge
superficial in
dreptul procesului
coracoids ramura
acromiala a arterei
toracoacromiale

c5-c6

Tendonul
muschiului
supraspinos trece
printr-un spatiu
delimitat de
acromion si capul
humeral, spatiu in
care vascularizatia
e de proasta
calitate iar fibreele
pot si traumatizate
usor; de aceea de

Nervul
suprasc
apular
( C5-C6)

M
INFRASP
INOS

Fosa
infraspin
oasa

Tubercul
ul mare
al
humerus
ului

Rotund
mic
teres
minor

Margine
a lat a
scapulei;
superior

Tubercul
ul mare
al
humerus
ului

Rotund
mare
teres
major

Unghiul
inferior
si
margine
a lateral
a
scapulei

Creasta
tubercul
ului mic
al
humerus
ului

re (prin
fibre
care se
insera
pe
aceast
a)
Rotator
lateral
adduct
or al
bratulu
i
-tensor
al
capsul
ei
articula
re
Rotator
lateral;
adduct
or al
bratulu
i
Adduct
or al
bratulu
i
extens
or al
br.
-rotator
medial
al br
bascul
area
lateral
aa
unghiul
ui
inferior

multe ori acest

tendon e afectat in
periartritele
scapulohumerale
la nivelul sau
aparand calcifieri,
rupture, etc
Intre el si capsula
umarului exista o
bursa sinoviala
bursa
subtendinoasa a
infraspinosului

Nervul
suprasc
apular

Incadrat de
infraspinos si
rotund mare

Nervul
axilar
c5-c6

Acoperit posterios
de latisimus dorsi
si lunga portiune a
tricepsului,
anterior vine in
raport cu lat dorsi
care il conjoara
apoi cu
subscapular si
coracobrahial
-marginea
inferioara
delimiteaza
peretele posterior
al axilei.
!!! Marginea
superioar
delimiteaza

Nerv
toracodorsal
(C5-C6)

al
scapul
ei cand
ia
punct
fix pe
humer
us

M
Subscap

Fata
anterioa

Tubercul
ul mic al

Adduct
or al

impreuna cu
rotundul mic, capul
lung al tricepsului
si humerusul =
PATRULATERUL
HUMEROBIROND
OTRICIPITAL prin
care trec
posterior nervul
axilar si artera
circumflexa
posterioara
Medial: un spatiu
triunghiular,
delimitat inferior
de rotund mare,
superior de rotund
mic si lateral de
triceps (capul lung)
=SPATIUL
BIRONDOTRICIPI
TAL prin care
trece artera
scapulara
circumflexa
Intre marginea
inferioara a
rotundului mare,
humerus si capul
lung al triceps se
gaseste SPATIUL
RONDOHUMERO
TRICIPITAL prin
care trec nervul
radial, vasele
brahiale
profunde
Intre rotund mare
si creasta
tuberculului mic se
afla o bursa
sinoviala
Acopera articulatia
umarului, intre el

N
subscap

ular

ra a
scapulei

humerus
ului
Capsula
articular
a

bratulu
i
-rotator
medial
al
bratulu
i
-tensor
al
capsul
ei
articula
re a
umarul
ui

si aceasta aflanduse o bursa

sinoviala bursa
subetendinoasa a
m subscapular
Medial se afla intre
torace si scapula;
lateral e incrucisat
de coracobrahial si
biceps brachial
(capul scurt)

ulari c5c6

Implicaii clinice
Noiunea de coafa rotatorilor Coafa rotatorilor este un complex
muscular format din muchii supraspinos, infraspinos, subscapular i
rotund mic. Aceti patru muchi acioneaz ca o unitate, meninnd
stabilitatea dinamic a umarului, prin fixarea capului humeral. Periartrita
scapulohumeral (lezarea tendonului m supraspinos n defileul
subacromiallimitarea abduciei)
Paralizia m deltoid: - cauze (lezarea nervului axilar n fracturi de col
chirurgical al humerusului, luxaie scapulo-humeral posterioar,
hiperabducie brutal, cu elongaia nervului) - aspect anul delto-pectoral
Implicaii clinice
Cateterizarea venei cefalice
Puncia/cateterizarea venei subclaviculare

8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in

treimea medie a bratului.Palpari.
MUSCH
I
Biceps
brachial

ORIGINE
Capul
scurt
procesul
coracoid
Capul
lung
tuberculu
l
supragle
noidal al
scapulei

INSERTI
E
Tuberozit
atea
radiala
-de la
tendoul
de
insertie
al
muschiul
ui biceps
brachial

ACTIUN
E
Flexor al
antebrat
ului pe
brat
Supinato
r (la
inceputu
l
contracti
ei
datorita

INERVATI
E
musculoc
utanul

RAPORTURI
Intre biceps si
brachial si
coracobrahial
se afla
musculocutanul
.Medial, de-a
lungul
bicepsului se
gasesc vasele
brahiale si
nervul median.

M
brahial

Fetele
anterioar
e sip e
marginile
humerus
ului

M
coracobr
ahial

Procesul
coracoid

porneste
catre
medial si
distal
aponevr
oza
bicipitala
care se
prinde
pe
fasciile
brahiala
si
antebrah
iala
trecand
ca o
punte
peste
vasele
humeral
e si n
median.
Intre
tendon si
tuberozit
atea
radial se
afla
bursa
bicipitor
adiala
Tuberozit
atea
ulnei

Fata
mediala
a

insertiei
pe
tuberozi
tatea
radial)
Rotator
medial
al
bratului
(prin
capul
lung)

Flexor al
antebrat
ului pe
brat
Tensor al
capsule
articulati
ei
cotului
Flexor si
addcuto
r al

La nivelul
cotului,
tendonul
bicepsului
delimiteaza
impreuna cu
muschii
epicondilieni
mediali si
laterali cele
doua santuri
ale fosei
cubitale. In cel
medial coboara
vasele brahiale
si n median, iar
in cel lateral
nervul radial

N
musculoc
utan c5c7

De a lungul
marginii sale
mediale n
median si
vasele brahiale
, nervul median

Musculoc
utan c5c7

Acoperit de
deltoidsi
pectoral mare,

humerus
ului

bratului,
coboara
umarul
cand ia
punct fix
pe
procesul
coracoid

acopera
subscapularul,
latissimus dorsi
si rotund mare,
lateral in raport
cu muschiul
biceps, medial
cu vasele
brahiale si
nervii median,
ulnar,
musculocutan
care il
perforeaza pe
fata sa mediala

Sectiune prin treimea medie a bratului desen

Palpari
-in paniculul adipos superior de epicondilul medial se afla ggl
limfatici cubitali
-fascia brahiala se continua cu fasciile regiunilor vecine
-pe marginea medial a biceps brachial se afla manunchiul
vasculonervos brachial invelit intr-o teaca de t conjunctiv lax
(parangiul brachial)
-anevrismele arterei brahiiale
-anatomia pe viu (palpari)
9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in
treimea medie a bratului. Plasarea traseelor
vasculonervoase.
Done
Paralizia m triceps brahial

10. Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie,

raporturi, inervatie. Implicatii clinice.
Paralizia mm lojei anterioare (vezi paralizia n median i paralizia n ulnar)

11. Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie,

raporturi, inervatie. Implicatii clinice
Paralizia mm lojei laterale (vezi paralizia n radial)

12. Muschii regiunii posterioare a antebratului situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice
Paralizia mm lojei posterioare (vezi paralizia n radial)

13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale.

Implicatii clinice

Implicaii clinice
Sindromul de compartiment Sindromul de compartiment este
determinat de creterea presiunii hidrostatice ntr-un compartiment osteofascial nchis de la nivelul membrelor, cu toate consecinele nefavorabile
asupra microcirculaiei locale, ce duc la disfuncie nervoas i muscular
i ulterior necroz tisular, fenomene direct proporionale cu durata i
magnitudinea fenomenelor. Cu alte cuvinte, presiunea datorat leziunilor
provocate de traumatismul initial crete ntr-un spaiu nchis pn la
punctul n care viabilitatea esuturilor este compromis. Sindromul de
compartiment reprezint compresia nervilor, vaselor de snge i a
musculaturii nuntrul unui spaiu nchis-compartiment, cu manifestrile
corespunztoare Regiunile predispuse n mod special la dezvoltarea
unui sindrom de compartiment sunt gamba i antebraul, deoarece, la
nivelul lor fascia este mai dens, mai ales posterior. In condiiile unui
tratament inadecvat, acest sindrom evolueaz cu scleroz muscular i
retracie tendinoas - contractura ischemic Volkmann.
Teci sinoviale
Componente
Dispoziie general
Rol Implicaii clinice
Tenosinovita degetelor (diferene 2-4/1 i 5

14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul

carpian. Implicatii clinice
Ce sunt retinaculele i care este rolul lor?
Canalul carpian. Implicaii clinice - Sindromul de tunel carpian

15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice

Implicaii clinice
Foliculita, furunculul i hidrosadenita axilar
Flegmonul axilar

16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale.

Implicatii clinice
Palparea arterei brahiale
Msurarea tensiunii arteriale
Puncionarea venelor din M-ul venos de la cot
Denudarea venelor (cefalic sau bazilic)

17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii

distale a

fetei anterioare a antebratului

Dispoziia tendoanelor i palparea lor Spaiile intertendinoase i coninutul lor (a
radial, n median, artera ulnar i n ulnar) Modul n care tendoanele i elementele
vasculo-nervoase trec de la antebra la palm Palparea arterei radiale Anestezia
n focar n fractura de scafoid Anestezia n focar n fractura procesului stiloid al
radiusului

18. Regiunea palmara topografie, alcatuire. Implicatii clinice

Implicaii clinice Boala Dupuytren Flegmoanele regiunii palmare

19. Artera axilara traiect, raporturi, ramuri

20. Artera brahiala traiect, raporturi, ramuri
21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri
22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri
23. Arcul arterial palmar superficial
24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene
25. Venele cefalica si bazilica
26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior
definitie si
semnificatie biologica
27. Plexul brahial formare, parti si raporturi. Implicatii clinice
28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de
inervatie,
aspectul paraliziei
29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de
inervatie,
aspectul paraliziei.
30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri,
teritoriu de
inervatie, aspectul paraliziei
31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a
membrului superior
32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari
venoase la
nivelul membrului superior
33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor
34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior.
Importanta
clinica a acestui raport

III.

MEMBRU INFERIOR, PERETE ABDOMINAL