Sunteți pe pagina 1din 17

I.

EMBRIOLOGIE

II.

MEMBRU SUPERIOR, SPATE, PERETII

TORACELUI

  • 1. Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice ( recunoasterea paraliziilor).

Recunoaşterea paraliziei mm trapez şi mare dorsal

Pentru subiectele privind aspectul unui muşchi paraliziei! Pentru evidenţierea acţiunii unui muşchi pacientului i se cere să execute mişcarea corespunzătoare acţiunii principale a muşchiului în timp ce examinatorul se opune mişcării. În cazul tulburărilor musculare sau neurologice (lezarea nervului ce inervează muşchiul), mişcarea este limitată sau imposibilă.

  • 2. Regiunea nucala – topografie, raporturi Puncţia suboccipitală Anestezia nervului occipital mare

  • 3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si anestezia nervului intercostal . Puncţia toracică Anestezia nervului intercostal (Explicaţi de ce este necesară anestezierea a minim 3 nervi!)

  • 4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat

anterior.

Musc

Origine

Insertie

Actiune

Inerva

Raporturi

Vasculariza

hi

tie

tie

Pecto

-partea

Creasta

-

Nervu

Muschi

Ramuri

ral

clavicular

tubercul

coborar

l

superficial ,

pectoral

mare

a – pe

ului

ea si

pecto

acoperit de

din artera

marginea

mare al

proiectr

ral

piele,

toracoacro

anterioar

humerus

ea

media

tesutul

miala

a a

ului

anterio

l

conjunctiv

Ramuri

claviculei

ara a

(plexu

subcutanat

perforante

partea ei

umarul

l

, nervii

din artera

mediala

ui

brachi

supraclavic

toracica

Partea

-

al c5-

ulari

interna

sternocos

adducti

c7)

mediali si

tala – pe

a

intermediar

fata

bratului

y, glanda

 

anterioar a a sternului sip e primele 6 cartilaje costale -partea abdomin al – pe teaca muschiul ui drept abdomin al

 

-rotatia medial a bratului -flexia bratului -muschi inspirat or auxiliar y si are rol in miscare a de catarar e cand ia punct fix pe humeru s

 

mamara. Acopera pectoral mic, dintat anterior, subclavicul ar, coastele si soatiile intercostal e , iar in apropierea insertiilor acopera insertiile bicepsului brachial si coracobrah ial. Impreuna cu micul pectoral participa la formarea peretelui anterior al axilei Intre marginea sa superioara si deltoid se afla un interstitiu in care se gaseste vena cefalica si ramura deltoidiana a arterei acromiotor acice E invelit pe

 

ambele

         

fete de

 

fascia

pectoral

care se

insera pe

clavicula si

stern

Pecto

Fetele

Procesul

-

-

Este

Ramuri ale

ral

antero

coracoid

Proiecta

pecto

acoperit de

arterei

mic

laterale

rea

ral

pectoral

axilare

ale

anterio

lateral

mare intre

coastelor

ara a

cei doi

3-5

umarul

aflandu-se

ui

nervul

-

pectoral

coborar

lateral si

ea

de ramurile

unghiul

pectoral

ui

ale arterei

lateral

acromiotor

al

acice

scapulei

Ac opera

(in

dintatul

miscare

anterior,

a de

vasele

bascula

axilare,

rea a

plexul

scapulei

brachial,

)

coastele si

-muschi

spatiile

inspirat

intercostal

or

e

auxiliar

respective;

y (punct

Pe

fix pe

marginea

procesu

sa

l

inferioara

coracoi

se afla

d)

artera

toracica

lateral

Dinta

Fetele

Margine

-prin

Nervu

In partea

Artera

t

laterale

a medial

fibrele

l

posterioara

toracica

anteri

si

a

inferioa

thorac

e acoperit

lateral;

or

marginile

scapulei

re

ic

de

subscapula

superioar

Fata

particip

lung

subscapula

ra;

e ale

anterioa

a la

C5-C7

r de pe fata

scapulara

primelor

ra a

bascula

ant a

posterioara

10

scapulei,

rea

scapulei iar

coaste

in partea

scapulei

anterior de

ei

prin

pectoral

medial

deplasa

rea

unghiul

ui

inferior

catre

lateral

-

prin

fibrele

superio

are

coboara

coastel

e

(punct

fix e

scapula

)

-prin

fibrele

inferioa

re ridica

coastel

e –

punct

fix e

scapula

-

[articip

a la

proiecti

a

anterio

ara a

scapulei

IMPLICATII CLINICE

Recunoaşterea paraliziei mm pectoral mare şi dinţat anterior

5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura glandei mamare. Mijloace de sustinere ale glandei. Implicatii clinice

Regiunea mamara

apartine regiunilor pectorale, classic regiunile

anterioare ale peretelui toracic. Contine glanda mamara, caracteristica exclusive vertebratelor mamifere.Tesutul glandular impreuna cu stroma conjunctiva si adipoasa, si pielea care le inveleste alcatuiesc ceea ce se intelege prin notiunea de san / mamela. Glanda mamara exista la ambele sexe dar datorita dezvoltarii si rolului sau constituie unul din principalele

caractere sexual secundare feminine Este o regiune situate pe peretele anterior al toracelui si I se descriu

urmatoarele limit:

superior: coasta III

(reg mamara se invecineaza superior cu reg

infraclaviculara si cu trigonul clavipectoral)

inferior: coasta V sau VII

( reg mamara se invecineaza inferior cu reg

inframamara sau hipocondrul)

-

medial: linia sternala

(catre medial regiunea mamara se invecineaza cu

regiunea presternala)

-

lateral: linia axilara anterioara

(catre lateral regiunea mamara se

invecineaza cu regiunea axilara)

-

profund: fascia muschiului pectoral mare

 

Limitele nu sunt fixe, putand varia de la individ la individ in functie de marimea glandei mamare si starea ei de activitate STRATIGRAFIA

1)Tegumentul
1)Tegumentul

– tegument normal, asemanator celui de pe celelalte parti

ale regiunii anterolaterale ale toracelui. In parrtea central a regiunii mamare se gaseste PAPILA MAMARA , o proeminenta cilindrica, la niv careia se deschid canale galactofore prin pori galactofori. Papila mamara e inconjurata de o zona pigmentata numita AREOLA MAMARA. Pe suprafata areolei se gasesc proeminente determinate de glande cutanate hipertrofiate (tuberculii Morgagni_ sau de glande mamare accesorii (toberculii Montgomery). Papila si areola sunt pigmentate asemanator

avand o culoare roz bruna. In timpul sarcinii, se pigmenteaza mai intens.

2)Tesutul conjunctiv adipos

: inconjoara glanda mamar atat anterior cat

posterior de aceasta, grosimea lui e variabila in functie de tipul constitutional. De obicei, la nivelu papilei, acesta lipseste, papilla fiind la acest nivel apropiata de glanda mamara. Acest tesut patrunde printre lobii glandei mamare, formand septuri. In grosimea t adipos se gases casa numitele ligament suspensoare ale sanului. Acestea au originea pe clavicula si pe fascia muschiului pectoral mare si se insera in tegumentul regiunii cat sip e glanda in sine. Aceste ligament confera stabilitate si mobilitate glandei

In grosimea tesutului adipos se gasesc ramuri arteriale provenite din a toracica lateral, interna, toracoacromiala, intercostala, cat si plexuri venoase si limfatice si ramuri nervoase din nervii intercostali 2-5. In sarcina se formeaza reteaua Haller – venele devin evidente

3) Glanda mamar

a: glanda de tip tubuloalveolar, de culoare cenusie

galbuie, avand o fata posterioara plana si o fata anterioara convexa , glanda e formata din lobi (10-20) despartiti prin tesut conjucntiv. La randul lor lobii sunt impartiti in lobuli si acestia in acini glandular. Produsul de secretie este drenat prin canalele galactofore care se deschid la nivelul papilei mamare.

4) stratul muscular superficial (muschiul pectoral mare si fascia sa)

5)spatial interpectoral

 

6)startul muscular profund – pectoral mic

 

Vascularizatia: arterele provin din aa toracica interna, toracica lateral,

toracoacomiala, si din intercostalele 2-5 , venele au traiect invers Nervii provin din plexul cervical (n, supraclavicular), plexul brachial si din

n intercostali 2-5.

IMPLICATII CLINICE

Anomalii congenitale Mamoplastia de augmentare – localizarea inciziei, poziţionarea

implantului mamar raportul ţesut glandular/ ţesut conjunctiv, în funcţie de vârstă şi stare

fiziologică mijloacele de susţinere şi implicaţiile chirurgicale (liftingul mamar)

6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare. Notiunea de ganglion santinela. Implicatii clinice

Limfa de la niv reg mamare dreneaza in vase limfatice organizate intr-un system limfatic superficial si

Limfa de la niv reg mamare dreneaza in vase limfatice organizate intr-un system limfatic superficial si unul profund

  • a) Superficial

    • - E repr de un plex papilar si un plex subdermal, fiecare avand cate o component central si un periferica. Plexul PAPILAR – partea centrala: corespunzatoare areolei = plex areolar; partea periferica =plexul superficial cutanat unde se varsa limfa din areolar Plexul SUBDERMAL –partea central =plexul subareolar; partea periferica=plexul circumareolar Limfa areolara se dreneaza in plexul subareolar, iar de aici in grupul pectoral al ganglionilor axilari. Plexul circumareolar comunica la randul sau cu plexul prepectoral care e situate la suprafata m pectoral mare. Limfa superficial dreneaza si in ggl sternali, subclaviculari, axilari opusi si in grupul apical al ganglionilor axilari. DRENAJUL LIMFEI IN GGL AXILARI OPSUI OBLIGA CHIRURGUL SA II CONTROLEZE SI PE ACESTIA IN CAZ DE CANCER MAMAR/

  • b) Profund Limfa profunda este drenata prin limfatice interlobulare in vase interductale iar de aici in plexul subareolar

-cai principale si secundare : PRINCIPALA : 2-3 Trunchiuri colectoare care strang limfa plexului areolar dupa care inconjoara marginea inferioara a pectoralului mare (calea subpectorala) si ajung in GRUPUL CENTRAL AL GGL AXILARI/. Pe aceasta cale se gasesc doi ganglion intermediary : subpectoral SORGIUS si interpectoral ROTTER Caile secundare dreneaza limfa mamelei dupa o anumita sistematizare : limfa din supero si infero lateral ajunge in gr central si pectoral al ggl axilari; limfa din cadranul superomedial va fi drenata catre ggl supraclaviculari; inferomedial: ggl frenici sip e calea lig triunghiular hepatic in limfaticwele subperitoneala dinapoia partii superioare a liniei albe.

IMPLICATII CLINICE

Adenopatia. Diferenţe între adenopatia inflamatorie şi cea tumorală. Palparea limfonodulilor axilari Noţiunea de ganglion santinelă şi tehnica ganglionului santinelă Conceptul de ganglion santinelă se bazează pe teoria de diseminare secvenţială a celulelor tumorale pe cale limfatică. Când apare această diseminare, invazia se produce iniţial în primul ganglion limfatic regional care preia limfa din teritoriul arondat unei tumori primare. Acest ganglion a fost denumit ganglion santinelă şi are rolul de a indica prezenţa sau absenţa metastazelor în ganglionii regionali. Tehnica ganglionului santinelă foloseşte trasori radioactivi (amestec coloidal de albumină şi un radioizotop, de ex I 131) sau/şi coloranţi vitali (fluoreşceină sau isosulfan blue) care se injectează în jurul tumorii apoi se efectuează o limfoscintigrafie, la intervale prestabilite, astfel încât să se poată identifica regiunea ganglionară în care drenează limfa. După injectarea trasorului, intervenţia poate fi facută la 6 ore, 12 ore sau 24 ore, astfel încât să existe timp suficient de migrare a trasorului spre ganglionul santinelă şi efectuarea prealabilă a unei scintigrafii a nodulilor limfatici loco-regionali. Identificarea intraoperatorie a ganglionului santinelă se va face cu ajutorul unui «gamma finder » (detector portabil intraoperator de radiaţii gamma). Acesta va fi extras şi trimis laboratorului de anatomie patologică. Dacă acest ganglion nu este invadat tumoral, nu va fi necesară limfadenectomia regională completă, concluzie la care s-a ajuns după numeroase studii. Dacă însă ganglionul este invadat, restul ganglionilor limfatici pot fi şi aceştia afectaţi şi se impune o limfadenectomie regională completă. Atenţie! Există şi căi de drenaj secundare, paradoxale!

7. Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de topografie. Santul delto-pectoral. Implicatii clinice

Muschi

origine

Insertie

actiune

raport

inervatie

M.

Jumatate

-flexie

E superficial,

Nervul

Deltoid

a lateral

Tuberozit

si

acopera

axilar

 

a

atea

rotatie

supraspinosul,

c5-c6

 

marginii

deltoidia

medial

rotund mic, rotund

anteriaor

na

de pe

a

mare, si

e a

fata

bratulu

subscapular,

clavicule

amterola

i

acoperind

i

terala a

(fascic

articulatia

-

humerus

ulul

umarului

margine

ului

clav si

-la trecerea peste

a lateral

acrom)

tuberculul mare

a

-

prezinta BURSA

acromio

extensi

SUBDELTOIDIANA.

nului

e si

Anterior marginea

-

rotatie

sa se alatura

margine

lat

marginii

a

(fasc

superioare a

inferioar

posteri

pectoralului mare,

a a

or)

intre cei doi

spinei

-

muschi fiind un

vena cefalica sip e

scapulei

abducti

spatiu = santul

a

delto pectoral in

bratulu

care se gaseste

i

(contra

unde ajunge

ctie

superficial in

totala)

dreptul procesului

miscar

coracoids ramura acromiala a arterei

ea e

toracoacromiale

inceput

a de

supras

pinos

M.

Fosa

Tubercul

Incepe

Tendonul

Nervul

supraspi

supraspi

ul mare

miscar

muschiului

suprasc

nos

noasa

al

ea de

supraspinos trece

apular

humerus

abducti

printr-un spatiu

( C5-C6)

ului

e a

delimitat de

bratulu

acromion si capul

i

humeral, spatiu in

-tensor

care vascularizatia

al

e de proasta

capsul

calitate iar fibreele

e

pot si traumatizate

articula

usor; de aceea de

     

re (prin

multe ori acest

   

fibre

tendon e afectat in

care se

periartritele

insera

scapulohumerale

pe

la nivelul sau

aceast

aparand calcifieri,

a)

rupture, etc

M

Fosa

Tubercul

Rotator

Intre el si capsula

Nervul

INFRASP

infraspin

ul mare

lateral

umarului exista o

suprasc

INOS

oasa

al

-

bursa sinoviala –

apular

humerus

adduct

bursa

ului

or al

subtendinoasa a

bratulu

infraspinosului

i

-tensor

 

al

capsul

ei

articula

re

Rotund

Margine

Tubercul

Rotator

Incadrat de

Nervul

mic –

a lat a

ul mare

lateral;

infraspinos si

axilar

teres

scapulei;

al

adduct

rotund mare

c5-c6

minor

superior

humerus

or al

ului

bratulu

i

Rotund

Unghiul

Creasta

Adduct

Acoperit posterios

Nerv

mare –

inferior

tubercul

or al

de latisimus dorsi

toraco-

teres

si

ului mic

bratulu

si lunga portiune a

dorsal

major

margine

al

i

tricepsului,

(C5-C6)

a lateral

humerus

-

anterior vine in

a

ului

extens

raport cu lat dorsi

scapulei

or al

care il conjoara

br.

apoi cu

-rotator

subscapular si

medial

coracobrahial

al br

-marginea

-

bascul

inferioara delimiteaza

area

peretele posterior

lateral

al axilei.

a a

!!! Marginea

unghiul

superioar

ui

delimiteaza

inferior

     

al

impreuna cu

   

scapul

rotundul mic, capul

ei cand

lung al tricepsului

ia

si humerusul =

punct

PATRULATERUL

Medial: un spatiu

fix pe

HUMEROBIROND

humer

OTRICIPITAL prin

us

care trec

posterior nervul axilar si artera circumflexa posterioara

triunghiular, delimitat inferior de rotund mare, superior de rotund

mic si lateral de triceps (capul lung) =SPATIUL BIRONDOTRICIPI TAL prin care trece artera scapulara circumflexa

Intre marginea inferioara a rotundului mare, humerus si capul

lung al triceps se gaseste SPATIUL RONDOHUMERO TRICIPITAL prin care trec nervul radial, vasele brahiale profunde

Intre rotund mare si creasta tuberculului mic se afla o bursa

sinoviala

M

Fata

Tubercul

Adduct

Acopera articulatia

N

Subscap

anterioa

ul mic al

or al

umarului, intre el

subscap

 

ular

ra a

humerus

bratulu

si aceasta aflandu-

ulari c5-

 
 

scapulei

ului

i

se o bursa

c6

Capsula

-rotator

sinoviala – bursa

articular

medial

subetendinoasa a

a

al

m subscapular

bratulu

Medial se afla intre

i

torace si scapula;

-tensor

lateral e incrucisat

al

de coracobrahial si

capsul

biceps brachial

ei

(capul scurt)

articula

re a

 

umarul

ui

 

Implicaţii clinice

 

Noţiunea de „coafa rotatorilor” Coafa rotatorilor este un complex muscular format din muşchii supraspinos, infraspinos, subscapular şi rotund mic. Aceşti patru muşchi acţionează ca o unitate, menţinând stabilitatea dinamică a umarului, prin fixarea capului humeral. Periartrita scapulohumerală (lezarea tendonului m supraspinos în defileul

subacromial→limitarea abducţiei) Paralizia m deltoid: - cauze (lezarea nervului axilar în fracturi de col

chirurgical al humerusului, luxaţie scapulo-humerală posterioară, hiperabducţie brutală, cu elongaţia nervului) - aspect Şanţul delto-pectoral Implicaţii clinice Cateterizarea venei cefalice Puncţia/cateterizarea venei subclaviculare

8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a bratului.Palpari.

MUSCH

ORIGINE

INSERTI

ACTIUN

INERVATI

RAPORTURI

I

E

E

E

Biceps

Capul

Tuberozit

Flexor al

musculoc

Intre biceps si

brachial

scurt –

atea

antebrat

utanul

brachial si

procesul

radiala

ului pe

coracobrahial

coracoid

-de la

brat

se afla

Capul

tendoul

Supinato

musculocutanul

lung

de

r (la

.Medial, de-a

tuberculu

insertie

inceputu

lungul

l

al

l

bicepsului se

supragle

muschiul

contracti

gasesc vasele

noidal al

ui biceps

ei

brahiale si

scapulei

brachial

datorita

nervul median.

   

porneste

adiala

insertiei

 

La nivelul

catre

pe

cotului,

medial si

tuberozi

tendonul

distal

tatea

bicepsului

aponevr

radial)

delimiteaza

oza

Rotator

impreuna cu

bicipitala

medial

muschii

care se

al

epicondilieni

prinde

bratului

mediali si

pe

(prin

laterali cele

fasciile

capul

doua santuri

brahiala

lung)

ale fosei

si antebrah iala trecand ca o punte peste vasele humeral e si n median. Intre tendon si tuberozit atea radial se afla bursa bicipitor

cubitale. In cel medial coboara vasele brahiale si n median, iar in cel lateral nervul radial

M

Fetele

Tuberozit

Flexor al

N

De a lungul

brahial

anterioar

atea

antebrat

musculoc

marginii sale

e sip e

ulnei

ului pe

utan c5-

mediale n

marginile

brat

c7

median si

humerus

Tensor al

vasele brahiale

ului

capsule

, nervul median

articulati

ei

cotului

M

Procesul

Fata

Flexor si

Musculoc

Acoperit de

coracobr

coracoid

mediala

addcuto

utan c5-

deltoidsi

ahial

a

r al

c7

pectoral mare,

   

humerus

bratului,

 

acopera

fata sa mediala

ului

coboara

subscapularul,

umarul

latissimus dorsi

cand ia

si rotund mare,

punct fix

lateral in raport

pe

cu muschiul

procesul

biceps, medial

coracoid

cu vasele

brahiale si nervii median, ulnar, musculocutan care il perforeaza pe

Sectiune prin treimea medie a bratului – desen Palpari -in paniculul adipos superior de epicondilul medial se afla ggl

limfatici cubitali -fascia brahiala se continua cu fasciile regiunilor vecine -pe marginea medial a biceps brachial se afla manunchiul

vasculonervos brachial invelit intr-o teaca de t conjunctiv lax (parangiul brachial) -anevrismele arterei brahiiale -anatomia pe viu (palpari)

9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a bratului. Plasarea traseelor vasculonervoase.

Done

Paralizia m triceps brahial

  • 10. Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie,

raporturi, inervatie. Implicatii clinice.

Paralizia mm lojei anterioare (vezi paralizia n median şi paralizia n ulnar)

11. Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice

Paralizia mm lojei laterale (vezi paralizia n radial)

  • 12. Muschii regiunii posterioare a antebratului -

situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice

Paralizia mm lojei posterioare (vezi paralizia n radial)

  • 13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale.

Implicatii clinice

Implicaţii clinice Sindromul de compartiment Sindromul de compartiment este determinat de creşterea presiunii hidrostatice într-un compartiment osteo- fascial închis de la nivelul membrelor, cu toate consecinţele nefavorabile asupra microcirculaţiei locale, ce duc la disfuncţie nervoasă şi musculară şi ulterior necroză tisulară, fenomene direct proporţionale cu durata şi magnitudinea fenomenelor. Cu alte cuvinte, presiunea datorată leziunilor provocate de traumatismul initial creşte într-un spaţiu închis până la punctul în care viabilitatea ţesuturilor este compromisă. Sindromul de compartiment reprezintă compresia nervilor, vaselor de sânge şi a musculaturii înăuntrul unui spaţiu închis-compartiment, cu manifestările corespunzătoare…… Regiunile predispuse în mod special la dezvoltarea unui sindrom de compartiment sunt gamba şi antebraţul, deoarece, la nivelul lor fascia este mai densă, mai ales posterior. In condiţiile unui tratament inadecvat, acest sindrom evoluează cu scleroză musculară şi retracţie tendinoasă - contractura ischemică Volkmann.

Teci sinoviale Componente Dispoziţie general Rol Implicaţii clinice Tenosinovita degetelor (diferenţe 2-4/1 şi 5

14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii clinice

Ce sunt retinaculele şi care este rolul lor? Canalul carpian. Implicaţii clinice - Sindromul de tunel carpian

  • 15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice

Implicaţii clinice Foliculita, furunculul şi hidrosadenita axilară Flegmonul axilar

  • 16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale.

Implicatii clinice

Palparea arterei brahiale Măsurarea tensiunii arteriale Puncţionarea venelor din “M-ul” venos de la cot Denudarea venelor (cefalică sau bazilică)

  • 17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii

distale a

fetei anterioare a antebratului

Dispoziţia tendoanelor şi palparea lor Spaţiile intertendinoase şi conţinutul lor (a radială, n median, artera ulnară şi n ulnar) Modul în care tendoanele şi elementele vasculo-nervoase trec de la antebraţ la palmă Palparea arterei radiale Anestezia în focar în fractura de scafoid Anestezia în focar în fractura procesului stiloid al radiusului

  • 18. Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice

Implicaţii clinice Boala Dupuytren Flegmoanele regiunii palmare

  • 19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri

  • 20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri

  • 21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri

  • 22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri

  • 23. Arcul arterial palmar superficial

  • 24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene

  • 25. Venele cefalica si bazilica

  • 26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior –

definitie si

semnificatie biologica

  • 27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice

  • 28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de

inervatie,

aspectul paraliziei

  • 29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de

inervatie, aspectul paraliziei.

  • 30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri,

teritoriu de

inervatie, aspectul paraliziei

  • 31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a

membrului superior

  • 32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari

venoase la nivelul membrului superior

  • 33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor

  • 34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior.

Importanta clinica a acestui raport

III.

MEMBRU INFERIOR, PERETE ABDOMINAL