Sunteți pe pagina 1din 4

Curs

08.01.2013

REGIUNEA PECTORALA Situata anterior de peretele toracic si leaga toracele de membrul superior corespunzator. Clasic se mai numeste si regiune anterioara a peretelui toracic. Alcatuita din: Compartiment superficial alcatuit din: Piele Fascia superficiala mamela/san Compartiment profund alcatuit din: Muschi Structuri adiacente muschilor

Nervii, vasele sangvine si limfocitele din compartimentul superficial provin din peretele thoracic, axila si reg. cervicala.

Muschii regiunii pectoral Fiecare din cele 2 regiuni pectoral contine mm. pectoral mare, pectoral mic si subclavicular. Toti au originea la niv. Peretelui thoracic anterior si insertia pe oase ale membrului superior. 1. M. pectoral mare Cel mai mare si superficial muschi din regiunea pectoral a. Situate profund fata de baza mamelei de care e separat prin fascia profunda si tes. Conjunctiv lax din spatiul retromamar . Pectoralul mare are origine extinsa pe jumatatea medial a marginii anterioare a claviculei, pe marginea laterala a sternului sip e cartilajele costale corespunzatoare. Fibrele musculare converg si formeaza un tendon ce se insera pe creasta tuberculului mare. Pectoralul mare realizeaza: abductia, flexia si rotatia mediala a bratului. 2. M. pectoral mic si subclavicular se gasesc prfund fata de m. pectoral mare. M. subclavicular se intinde intre extremitatea medial a coastei I si fata inferioara a claviculei. M. pectoral mic se intinde de la fetele anterioare ale coastelor III-V la procesul coracoid al scapulei. 1

Prin contractie ambii muschi coboara umarul. Sunt inveliti de fascia clavipectorala care se insera pe clavicula superior si se continua cu fascia axilara inferior. Mm regiunii pectoral formeaza peretele anterior al axilei, reg. situata intre membrul superior, torace si reg. cervicala prin care trec importante structure vasculonervoase. Nervii, vasele sangvine si limfatice care trec intre reg pectoral si axila trebuie sa strabata fascia clavipectorala intre m sublavicular si pectoral mic sau sa ocoleasca marginea inferioara a mm pectoral mic si mare.

REGIUNEA MAMARA

Contine glanda mamara, ac exista la ambele sexe, dar datorita dezvoltarii si rolului sau constituie unul din principalele caractere sexuale secundare la femeie. La barbat ea este atrofiata si consta in cateva ducte mici, de cele mai multe ori inlocuite de mici cordoane celulare care nu se extend dincolo de areola mamara in mod normal. Totusi cancerul mamar poate sa apara si la barbat. Reg mamara este situate simetric de o parte si de cealalta a regiunii sternale si are urmatoarele limite: Superior-coasta I Inferior- coasta VI/VII Medial- marginea sternului Lateral- linia axilara anterioara In profunzime se intinde pana la fascia pectoralului mare

Fata profunda a mamelei este separate de fascia m pectoral mare printr-un strat de tesut conjunctiv lax ce ocupa spatiul retromamar si confera un anumit grad de mobilitate a mamelei pe structurile profunde. Mamelele sunt alcatuite din glandele mamare inconjurate de tes conjunctivo-adipos si acoperite de piele. In mod normal omul are 2 mamele, in mod exceptional poate exista o reducere sau o crestere a acestui nr. Amastia lipsa uneia sau a ambelor mamele. Atelia lipsa mamelornului. Hipermastia/ polimastie cresterea nr mamelelor. 2

Hipertelia marirea nr mameloanelor. STRATIGRAFIE 1. Pielea subtire, fina, neteda si mobile I se disting 2 zone. - Zona periferica, are structura si caracterele obisnuite ale tegumentului general si contine glande sudoripare ai foliculi pilosi. - Zona central, este constituita din papila mamara/mamelon si aoreola. Papilla mamara este o proeminenta cilindrica de 10-12 mm la niv ei se deschid 15-20 orificii numite ducte lactifere. Ac proeminenta centreaza o zona circular pigmentata numita aoreola mamara. Pe aoreola se pot vedea 10-15 proeminente date de glandele sebacee ff dezvoltate numite tuberculii Morgagni sau glande mamare accesorii care se numesc tuberculii Montgomery. 2. Tes adipos- avem un tesut adipos premamar si unul retromamar. - Tes adipos premamar- glanda mamara este inconjurata de o lama de tes adipos care trece anterior de ea. Este mai gros la periferia mamelei, se subtiaza progresiv spre centrul ei reducandu-se la o lama f subtire dedesuptul areolei si dispare complet la niv papilei unde pielea adera la corpul mamelei. In acest strat se gasesc vasele sangvine si limfatice precum si nervii corpului mamelei. - Tes adipos retromamar-intotdeauna subtire, se interpune intre fata post a corpului mamelei si fascia mm pectoral mare si dintat anterior. In grosimea acestuia se diferentiaza ligamentele suspensoare ale mamelei care leaga mamela de marginea ant a claviculei si fascia m pectoral mare. 3. Glanda mamara- se compune dintr-un nr variabil (10-20) de lobi separate intre ei prin tes conjunctiv dens in care se gaseste depozitata o mare cantitate de tes adipos. Lobii sunt divizati in lobuli; ac sunt formati din acini glandulari. Produsul de secretie ajunge prin ductul lactifer (canal galactofor) la baza papilei mamare unde se deschide la exterior prin porul galactofor. VASCULARIZATIA ARTERIALA Datorita pozitiei sale in raport cu peretele toracic si radacina membrului superior, vascularizatia arterial si drenajul venos si limfatic urmeaza mai multe directii astfel: - Lateral, ramurile arteriale provin din artera axilara: Artera toracica suprema A toracoacromiala A toracica laterala A subscapulara - Medial, ramurile arteriale provin din artera toracica interna. - Profund, ramurile arteriale provin din arterele intercostale prin ramurile perforante.

DRENAJUL VENOS Venele ce asigura drenajul venos insotesc arterele si se varsa in final in vena axilara, vena toracica interna si vena intercostala. INERVATIA Este asigurata de ramurile cutanate laterale si anterioare ale nervilor intercostali II- IV. Mamelonul este inervat de al 4-lea nerv intercostal. DRENAJUL LIMFATIC Aprox 75% din limfa este preluata de vase limfatice ce dreneaza superior si lateral spre nodulii axilari. Cea mai mare parte din limfa restanta dreneaza spre nodulii limfatici parasternali, iar o parte poate drena in nodulii limfatici intercostali. La randul lor nodulii limfatici axilari dreneaza limfa in trunchiurile subclaviculare. Cei parasternali in trunchiurile bronhomediastinale. Cei intercostali in canalul toracic. Limfa de la glanda mamara poate traversa diafragma spre spatiul extraperitoneal sau poate ajunge in ganglionii supraclaviculari.