11.X.2012 Inchider ea i nciziilor cutanate abdomi nale -Stratul membranei tesutului subcutanat are o textura rezistenta.

-Intre acest strat si fascia profunda se form eaza un spatiu virtua l in care se pot acumula fluide ce se propaga doar superior, nu se pot propaga la coapsa , deoarece tesutul celular cutanat este aderent la piele si fascia lata pe o distanta de 2,5 cm. -Intre fascia transversalis si peritoneul parietal se delimiteaza un spatiu virtual, spatiul lui Bogros, niv el la care se monteaza proteze le pt. hernia inghinala.

Protruzia abdomenul ui -Noul nascut si copil mic au un abdomen mic deoarece, tractul gastro -intestinal contine aer in cantitate mare, dar si datorita ficatului voluminos. ? ?? -Adultul cu greutate normala prezinta un abdomen plat sau excav at, in decubit dorsal. -In sarcina, exces de tesut adipos, acumulare de fecale, ascita, flatulenta se produce protruzia ombilicului datorita cresterii presiunii abdominale(ascita si tumori). -La batrani, slabirea peretelui abdominal duce la protruzia acestuia. -In cazul tumorilor spleno -megaliei, cresterea volumului abdominal, duce la subtierea peretilor m. antero -lat, prin atrofie, pielea se destinde, nervii si v asele se atrofiaza. -La sexul feminin in timpul sarcinii apar vergeturi (striuri de grav i ditate) cat si la persoanele obeze se produc niste strii la niv elul liniei albe (benzi decolorate usor albastrui). -M. anteriori ai abdo menului sunt subdezv oltati si se atrofiaza, scade tonusul si creste greutatea si apasa partea anterioara a bazinului si astfel basculeaza anterior, producand lordoza, pubisul coboara si sacrumul se ridica.

Examenul fizic al peretelui abdominal -Se efectueaza in decubit cu genunchii si coapsele in semi -flexie. -Palparea peretelui antero -lat. al abdomenului se efectueaza cu mainile calde, evidentiindu -se o rezistenta la palpare in cazul apendicitei, pacientul stand cu mainile pe langa corp, in decubit dorsal.

-Reflexele abdominale superficiale se exemplifica prin trecerea rapida a mainii pe piele dinspre lateral spre medial, producand contractia m.abdo.

Incizii Mediane, par a mediane , s upr apubi ene, transversal e, subcostale, cu risc inalt par a-musc ulare si i nghinal e

Eventratiile -Reprezinta protruzia omentului sau a unui organ, prin inciziile chirurgicale.

Lezarea nervilor p eret ilor abdo. anter o-l at. -Duce la hernie inghinala prin slabirea tonusului tendonului conjunct.

Peritonita -Reprez. inflamatia tesutului peritoneal. Persistenta post -natala a unei vene ombilicale permeabile, se deceleaza prin cateterism ombilical in eritro-blastoza fetala, sau boala hem olitica.

Palparea orificiilor i nghinal e -Cel superficial, deasupra si lateral tuberculului pubian, iar orificiul profund la 2 -4 cm supero -lat de tuberculul pubian.

Herniile lini ei al be -Linia alba prezinta o serie de orificii vascular e mai ales deasupra ombilicului prin care se stabileste comunicarea intre tesuturile celulare subcutanate si tesuturile inter -parieto-viscerale, orificii prin care se produc herniile epigastrice. -Pe linia alba sub-ombilicala se pot pro duc e herniile ombilicale sau poate sa apara dehiscenta (desfacere) dreptilor cu favorizarea eventratiei.

Herniile ombilicale -Inelul ombilical este format din fascicule fibroase provenite din aponevroze din jur. -Cele 2 treimi inf. contin un nucleu fibros c are rezulta din fuzio na rea pielii ombilicale cu uracul si vasele ombilicale. -La acest nivel nucleul fibros adera intim de marginile orificiului in timp ce in treimea sup. pe o distanta de 3 mm ramane un spatiu liber in care tesutul celular subcutanat se continua direct cu tes utul celular pre -peritoneal, punct slab pe unde se pro duc in majoritatea cazurilor herniile ombilicale. -Fascia ombilicala, delimiteaza impreuna cu fata profunda a liniei albe, canalul vitelin (o formatiune inco nstanta care in clude cor donul venei ombilicale si grasime) . -Tegumentul acestui canal explica herniile o mbilicale, ind irecte(rare) descrise de Richet, Gosselin si D ublay. -Sunt 2 variante : 1. Daca hernia se angajeaza intr -un canal deschis in sus= hernie ombilicala indirecta propriu -zisa . 2. Daca se angajeaza intr -un canal deschis in jo s= hernie ombilicala indirecta pre peritoneala . -In acest caz exista in afara sacului herniar o bisnuit un al doilea sac situat intre peritoneul parietal si peretele abdominal si care nu este altceva decat canalul vitelin destins de anse intestinale. -La nivelul liniei semilunare a lui Spiegel se pot produce hernii ale liniei laterale(arcuata) .

Punctel e slabe ale diafragmului -Intre diferitele portiuni musculare exista o serie de spatii constituind puncte slabe, ale diafragm ului prin care se produc hernii ale organelor din abdomen, in torace. -Ele fac comunicarea intre tesutul celular m ediastinal cu cel inter -parieto -v isceral abdominal, creeand posibilitatea propagarii infectiilor dinspre torace spre abdo. sau in sens invers. 1. Trigo nul lombo -costal se afla la nivelul coastei 12, cuprins intre portiunea lombara si cea costala a diafragmei.

2. Trigo nul costo -sternal, este delimitat de portiunea costala si stern prin care trece a. epigastrica superio ara a.epigastrica superioara. 3. Hiatusul retro -sternal sau fanta mediana retro sternala. Este cuprins intre cele doua fascicule ale portiunii sternale. Reprezinta locul de comunicare intre tesutul celular mediastinal anterior si tesutul inter -parieto -v isceral abdo. 4. Hiatusul AO. este fibros inextensibil, delimitat de coloana vert. , cei 2 stalpi (pilieri) ai portiunii lo mbare si de lig. arcuat medial (permite trecerea AO si ductului toracic). 5. Orificiul VCI este asezat in centrul tendinos la unirea folio lei anterioare cu cea dreapta si prin el trec VCI si nerv ul frenic drept. 6. Hiatusul esofagian este situat ant. si la stanga hiatusului AO, fo rmat din incrucisarea fibrelor musculare ale stalpilo r diafragmatici si da trecere esofagului si celor 2 nvi. vagi. 7. Diafragma mai da trecere nervilor splahnici (prin grosimea stalpilor diafragmatici) venelor lombare ascendente si lantului simpatic paravertebral.

Trigonul lombar -Este sit pe partile lat. ale abdo., delimitat de creasta iliaca si marginile m. oblic ext. si marele dorsal. -Planseul este format din m.o blic intern si transvers.

Tetragonul Krause (Gr ynfeld) medial= m . erector; superior coasta 12 si m. dintat posterior si mijlociu; lateral = m. o blic intern; planseu= fascia posterioara a transversului care constituie o zona slaba datorita prezentei orificiului vasculo nervos subcostal.

Peretii abdomenului ( herni e) Puncte slabe ale peretilor abdo. :

-Hernia reprez. iesirea unui organ din cavitatea abdominala printr -un orificiu anatomic slabit fara ca te gumentele regiunii sa fie interesate. (cap formatiuni dependente de peretele antero -lat al abdo.) .