Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-rol: curatil (in caz de evacuare ascita), diagnostic (pentru spalatura peritoneala,
diagnosticul cancerului, hemoragia intraperitoneala)
Gaura musculo-pectineala
-este un punct slab datorita dublei treceri a vaselor iliace de la bazin la coapsa si
datorita existentei funiculului spermatic
-delimitat: sup (m. oblic intern, m. transvers abdominal), med (m. drept abdominal),
inf (creasta pectineala, lig pectineal al lui Cooper)
Trigonul lui J.L. Petit
-se mai numeste si trigonul lombar, situat pe partile laterale ale peretilor abdominali
-delimitat: marg post a m. oblic extern, marg ant a m. marele dorsal, creasta iliaca
-planseul: m. oblic intern, m. transvers abdominal
Tetragonul Krause
-se mai numeste si trigonul lombocostoabdominal, este un punct slab datorita
prezentei orificiului PVN subcostal
-delimitat: med (m. ridicator spinal), sup (m. dintat post-inf, coasta 12), lat (m. oblic
intern)
-planseu: m. transvers abdominal
Segmentatia hepatica, lobectomii si segmentectomii hepatice, ruptura hepatica
-Ruptura ficatului se poate producept ca este un tesut fiabil, un organ voluminos si
este retrocostal, fracturile costale putand leza parenchimul hepatic. Este foarte
sangeranda avand in vedere vascularizatia sa bogata in special cea venoasa prin 2
tipuri de vene mari (v.porta si v.hepatice)
-Rupturile hepatice se trateaza chirurgical in functie de gravitatea acestora, cand sunt
mai mari se practica lobectomii sau segmentectomii hepatice (lobectomiile sau
segmentectomiile hepatice au devenit posibile ca urmare a studiilor facute de catre
Couinaud care descrie 8 segm hepatice, segmentectomia sa bazandu-se pe distrubita
intra-hepatica v porte si v hepatice)
-Exista o impartire segmentara pe fata diafragmatica a ficatului in care nu exista
segmentul 1, pe fata viscerala a ficatului neexistand segmentul 8. Segmentul 1 fiind
lobul caudat a lui Spiegel iar lobul patrat fiind segmentul 4. Aceste segmentectomii au
putut fi executate si modernizate dat mijloacelor de cauterizare (cele mai moderne cu
laser), segmentele venoase hepatice fiind favorizate de existenta planurilor interlobare
Arterele hepatice aberante
-De regula ficatul primeste 2 a. hepatice (a. hepatica proprie ce continua a. hepatica
comuna si care in hil se termina prin bifurcare si a.hepatica S provenita prin
terminarea a.gastrice S care poate lipsi destul de frecvent)
-A. hepatica proprie se gaseste pe fata ant a v. porte la D si canalul hepatic comun se
gaseste pe fata ant a v. porte la S
-Pot exista 2 a.hepatice proprii cu originea in trunchiul celiac sau poate exista a doua
a.hepatica D sau a doua hepatica principala cu originea in a. mezenterica sup. Pot fi 2
a. hepatice cu originea in AO atunci cand din aceasta se desprinde un trunchi gastrosplenic sau cand trunchiul celiac este absent
Formarea neobisnuita a venei porte
-Normal v. porta se formeaza prin unirea v.mezenterice sup cu v. splenica
(v.mezenterica inf fiind un afluent al v. splenice) dar sunt situatii cand aceasta
anstomoza se face post colului pancreasului sau cand v. porta se formeaza prin unirea
v.mezenterice sup, inf si splenica
Biopsia hepatica
- Se face la nivelul spatiului 10 intercostal D pe linia medio-axilara
Percutia ficatului
-Se face post-ant si de sus in jos, paralel cu coasta 10. Mai intai se simte o sonoritate
pulmonara dupa care urmeaza matitate splenica sub care se percepe timpanismul
abdominal
Hepatomegalia
-De regula ficatul este la marg inf a rebordului costal, hepatomeglaia este marirea de
V a ficatului care uneori poate ajunge pana la nivelul crestei iliace ceea ce denota
decompensare cardiaca, o ciroza hepatica sau prezenta unor metastaze
carcinomatoase
-Aceastea vin din procesele carcinoase ale organelor vecine chiar si de la cancere din
regiunea toracica datorita anastomozelor porto -cave
Ciroza hepatica
-Este o degenerescenta adipoasa a celulelor hepatice care se fibrozeaza ulterior si
care capata un aspect nodular ducand la creearea sunturilor porto-cave
- Ciroza poate fi si urmarea unei hepatitce C tratate incorect
Anastomoze porto-sistemice
-Se creeaza la nivelul anastomozelor porto-cave sup, la v rectale si la v paraombilicale
(in care venele peretelui abd sunt tributare v. porte iar v. epigastrice inf sunt tributare
sistemului venos sistemic). Se formeaza astfel dilatatii caracterizate dupa desenul in
cap de meduza
-Alt sistem porto-sistemic se creeaza intre v. colice care sunt tributare v. porte si
v.retro-peritoneale tributare circulatii sistemice. Uneori cand aceste sisteme
anastomotice nu se dezvolta de la sine si suficient se pot creea sunturi porto4
sitemice= formarea chirurgicala a unei comunicari intre v porta si VCI deoarece post
ficatului ele sunt foarte apropiate
-Se mai poate creea un sunt spleno-renal. Avand in vedere patologia frecventa si grava
a ficatului fiind un organ indispensabil supravietuirii in unele cazuri este necesar
transplantul hepatic (in special in ciroza)
Obstructia ampulei hepato-pancreatice
-la nivelul ampulei hepato-pancreatice exista 2 canale: pancreatic principal si coledoc,
la acest nivel exista o zona mai ingusta la nivelul deschiderii in S2 si m. sfincter Oddi
(aceasta deschidere poate fi obstructionata prin calcul biliar)
-obstructia are ca urmare imposibilitatea eliminarii bilei, a sucului pancreatic in
duoden, ducand la acumularea acesteia pe caile de conducere
-in final bila trece in canalul pancreatic principal prin cedarea sfincterului propriu al
canalului pancreatic principal
Tesut pancreatic accesoriu
-se dezvolta in hilul hepatic, in peretii stomacului, duodenului, ileonului, diverticulului
Meckel
-tesutul este format in specal de insule pancreatice Langerhans (secreta insulina,
glicogen)
Pancreatita
-inflamatia pancreasului care poate fi de natura infectioasa sau mecanica
-cel mai frecvent cuprinde capul pancreasului si cresterea in volum a acestuia, are ca
urmare obstructia canalului pancreatic si aparitia unui reflux biliar prin obstructia
canalului Wirsung si coledoc
-cronicizarea pancreatitei duce la interventie chirurgicala (pancreatectomie)
Ruptura pancreasului
-fiind un organ prevertebral, atunci cand creste presiunea intra-abdominala,
pancreasul e comprimat pe coloana vertebrala care joaca rol de nicovala
-ruptura este insotita de ruptura canaliculelor pancreatice cu dispersia sucului
pancreatic in tesutul pancreatic, in afara acestuia produc digestia tesuturilor
invecinate care este foarte dureroasa (durere dorsala la nivelul coloanei lombare)
Pancreatectomia
-nu consta in extirparea totala a pancreasului, necesita lasarea unei benzi marginale
pe marginea med a duodenului, avand in vedere ca circulatia capului pancreasului e
comuna cu cea a duodenului
Ruptura splinei
-cel mai traumatizat orgaan din cavitatea abdominala, desi e protejata de coastele
10,11,12
5
-loviturile puternice pe S pot produce fractura uneia sau a mai multor coaste
-se poate produce si ca rezultat a unei cresteri bruste a presiunii intra-abdominale, ce
rupe capsula si peritoneul ce acopera splina, asociat cu ruptura parenchimului
-se va produce o hemoragie masiva intraperitoneala
Splenectomia
-repararea unei spline rupte este foarte dificila de aceea se efectueaza splenectomia,
ce presupune indepartarea splinei care poate fi: partiala (urmand degenerarea rapida),
totala (nu are efecte serioase la adult pentru ca functiile ei sunt preluate de alte
organe reticuloendoteliale (ficat, maduva oasoasa)
-se efectueaza in caz de splenomegalie, datorita volumului crescut se sechestreaza un
numar mare de hematii, leucocite rezultand pancitopenia
-la copii se efectueaza vaccinari pentru stimularea imunitatii inainte de splenectomie
Spline accesorii
-se pot forma in apropierea hilului splinei (fiind incluse partial sau in intregime in
coada pancreasului, intre foitele lig gastrosplenic) sau in mezenter
-majoritatea prezinta o singura splina accesorie, de obicei sunt mici si seamana cu un
nodul limfatic
Splenoportografia
-se injecteaza substanta de contrast pentru vizualizarea arborelui portal
Punctia-biopsie a splinei
-trebuie tinut cont de raporturile pe care le are cu cavitatea pleurala ce coboara pana
la nivelul coastei 11 pe linia medioclaviculara. Punctia trebuie facuta sub coasta 10.
Daca nu se tine cont de rapoartele cu cavitatea pleurala poate sa duca la pleurita
Percutia splinei
-se executa cu 2 maini (una are rol de mediu de propagare al vibratiilor si cealalta are
rol de producere al vibratiilor)
-se face dinspre lat S spre D in linii verticale, post-lat de ficat,se trece de la sonoritatea
pulmonara la cea abdominala determinata de aerul din tubul digestiv, intre ele
interpunandu-se matitatea splenica (se va aprecia dimensiunea splinei)
Pirozisul (arsura)
-Senzatie perceputa ca o jena sau o durere substernala, la nivelul esofagului
abdominal ce se insoteste frecvent de regurgitatie (ragaiala) cu eliminare de continut
alimentar sau de suc gastric
Ulcerul gastric
-Se datoreaza unei secretii crescute de HCl care are ca urmare erodarea mucoasei
gastrice ce nu mai este aparata de catre mucusul gastric. Ulcerul gastric produs
datorita hiperaciditatii este defapt in doar 1 din 10 cazuri, pentru ca in 9 din 10 cazuri
6
ulcerul gastric este produs de catre o bacterie numita Helicobacter Pylori si atunci nu
mai trebuie sa se intervina chirurgical ci medicamentos, tratament antibiotic
-Cand este afectat peretele post al stomacului continutul gastric poate sa se deverse
in bursa omentala, la acest nivel poate eroda pancreasul si foarte grav poate eroda a.
splenica cu hemoragie masiva. In cazul ulcerului peptic(produs prin hipersecretie de
HCl) se produce vagotomie totala(sectionarea celor 2 n.vagi de pe fata ant si post a
esofagului abdominal), ulterior se trece la vagotomia selectiva cand se sectioneaza
numai nervii principali ai micii curburi, ceea ce pastreaza inervatia vagala a pilorului,
cailor biliare, intestinului si participarea vagului la formarea plexului celiac
Cancerul gastric
-Poate fi diagnosticat prin gastroscopie, destul de frecvent, nu se stie cu precizie
aparitia sa dar se presupune ca este din cauza alimentatiei si necesita gastrectomia
care poate fi totala(mai rar) sau partial
-O importanta foarte mare se acorda extirparii nodulilor limfatici, nodulii limfatici
splenici se extirpa impreuna cu splina, cu ligamentele gastrosplenic si splenorenal, cu
coada pancreasului si cu intreg omentul mare. Sunt mai dificili de extirpat nodulii
celiaci si cei situati pe cele 2 fete ale capului pancreasului
Pilorospasmul
-La nivelul pilorului se intalneste frecvent pilorospasmul care este o contractie
spasmodica a pilorului, apare frecvent la NN in S2-S12 si consta in faptul ca fibrele
musculare nu se relaxeaza normal si alimentele trec greu in duoden ceea ce are drept
urmare o supraincarcare a stomacului cu provocarea vomei la NN
-Poate exista o stenoza hipertrofica congenitala a pilorului aparand mai frecvent la NN
de sex M. Pilorul este alungit si la palpare pare dur, canalul piloric fiind grav retractat,
se banuieste ca ar avea o componenta genetica, deoarece se intalneste mai frecvent
la NN gemeni monozigoti
-Sunt situatii cand datorita unor formatiuni abdominale stomacul este deplasat de
regula ant catre peretele abdominal, de exemplu intr-un abces in bursa omentala. Se
da diagnosticul printr-o radiografie de profil sau cu ajutorul tomodensitometriei si de
multe ori pune diagnosticul de pancreatita, situatie in care se si creeaza o aderenta
intre peretele post al stomacului si pancreas
Hernia hiatiala
-La nivelul hiatusului esofagian al diafragmului se poate produce hernia hiatala, o
afectiune care se datoreaza slabirii musculaturii diafragmatice la nivelul hiatusului
esofagian. De regula hernia hiatala castigata apare la persone peste varsta mijlocie si
ca urmare se produce o largire a acestui hiatus si in functie de organul herniat este de
2 feluri: hermie hiatala culisanta si paraesofagiana
-In hernia culisanta ascensioneaza in mediastin esofagul abdominal, jonctiunea
esogastrica si ca simptom principal este regurgitatia. Atunci cand apar dureri bolnavul
sta culcat si ea atunci culiseaza mai bine dar nu mai doare
7
-Durerea iradiaza spre regiunea lombara, hipogastrica sau catre organele genitale
externe. Durerea este resimtita la tegument in regiunile de mai sus datorita faptului ca
este o durere referita, transmitandu-se segmentelor medulare T11, T12 (segmente in
care se transimte si durerea tegumentara a regiunilor respective)
-Acesti calculi renali si ureterali pot fi rezolvati pe mai multe cai: spontan (mici, se
elimina odata cu mictunea), interventie chirurgicala plastica (mai mari, mai multi),
endourologia cestoscopica, lipotrispsie. Poate fi o afectiune congenitala care pune
probleme pacientului
Anomaliile congenitale a rinichilor si ureterelor
-Sunt situatii cand poate exista un singur rinichi (rinichi unic) situat in pozitie pelvina si
cu care omul poate sa supravietuiasca destul de bine si situatii in care poate exista un
al 3 rinichi (rinichi supranumerar), situat in pozitie pelvina. Rinichiul ectopic pelvin care
poate cobori dispus lat de sacrum, duce la confuzia cu o formatiune tumorala situata
la acest nivel. Un rinichi in potcoava reprezinta cei 2 rinichi uniti la polul lor inf printrun istm, nu mai ascensioneaza istuml fiind blocat de catre originea a mezenterice inf
-Pot avea vasele renale normle, cel mai frecvent sunt multiple, fie de ambele parti/de o
singura parte, atat a cat si v (nu se pun probleme pacientului). Ureterul poate sa fie
situat in planseul sau adescendent (ureter D), inapoia v cave inf (ureter retro-caz), cele
2 uretere putand conflua pana la distantei rinichi-vezica urinara, pot sa aibe traiect
apropiat/incrucisat (ureter bifid). Sunt situatii rare in care ureterul unic se divide,
devine bifid deaspura vezicii urinare (in Y, descris de catre Juvara). Poate sa fie ureter
dublu (mai rar) fiecare ureter deschizandu-se separat in vezica urinara
Transplanturi renale
-Avand in vedere cazurile frecvente de insuficienta renala si cazurile frecvente de
tumori renale s-a pus problema transplantului renal, care in timpurile noastre este unul
dintre cele mai facile transplante, avand in vedere faptul ca este un organ dublu.
Prezinta vase de calibru mare cu o dispozitie ordonata a elemntelor pediculului renal,
inervatia nu pune probleme deosebite atunci cand nervii sunt lezati. Transplantul renal
se face pelvin, pe parteea D (a iliaca extrena/comuna), la acest nivel sa incercat
transplantarea rinichiului pe fata interna a coapsei si a renala era anastomozata cu a
femurala.
-Insa cu toate acestea primul transplant renal se face debia in 1952, Merril si Muray la
Boston. Primul transplant efectuat de 1933 de Voronnoi, din Ungaria/Uniunea
Sovietica a fost fara mult succes. In transplanturi sunt necesare medicamente
impunosupresoare toata viata (francezul Francoi Borel). Si in tara s-a facut rapid dupa
descoperirea imunosupresoarelor (primul 1980 de catreEugeniu Proca).
In 19972007 la Fundeni s-au executat 830 de transplanturi renale (84% de la donatori vii), se
transplanteaza odata cu pancreas si splina
Fracturi pelvine
-fracturile pelvine se pot produce ca urmare a unui traumatism direct asupra oaseor
bazinului sau prin forte excesive aplicate la nivelul membrului inf, forte care se
transimt oaselor bazinului, sunt foarte periculoase
-atunci cand traumatismul produce o compresiune an-post ca urmare a unor
accidente, se fractureaza unul sau ambele ramuri pubiene
11
Cistostonia suprapubiana
-Cand vezica urinara se umple cresterea V face ca ea sa creasca deasupra simfizei
pubiene avand contact cu pertele abdominal ant intrepunandu-se intre peritoneu si
acesta. Cand vezica creste mult in V (glob vezical) poate sa ajunga pana la ombilic, de
la 300 ml se simte nevoia golirii vezicii urinare. Cresterea in V a vezicii permite
incizia/punctia peretelui urinar pentru extractia calculilor, corpilor straini, tumori mici
-Cresterea poate reprezenta un inconvenient pt ca se poate rupe in urma unui
traumatism (se rupe partea inf a peretelui vezical), se poate leza cu scurgerea
intrapelvina a urinii in caz de traumatism a peretelui abdominal sau fractura de
bazin.Sunt o serie de anomalii: un sept vezical, o duplicare a vezicii (incompleta), o
vezica in clepsidra
Cistoscopia
-Este tehnica prin care se exploreaza vezica urinara la interior cu ajutorul unui
cistoscop, care in afara de sursa luminoasa poate fi prevazut si cu un sistem de
recoltare a unor parti dintr-o tumora sau cand sunt mici se produce excizia lor, apoi se
cauterizeaza, iar tumora se fragmenteaza prin sistemul de taiere apoi se elimina in
urina. Cu citoscopul se pot studia cele 3 orif de la vezica urinara si se pot extrage
calculii vezicali direct (mai mici)/prin fragmentare (mai mari)
Fimoza, parafimoza, circumcizie
-Preputul se lasa retractat cu usurinta, fiind conditia fiziologica, sunt situatii in care
preputul este foarte strans in jurul glandului si nu poate fi retractat (fimoza), se produc
iritatii ca urmare a acumularii spermei in santul preputial. In parafimoza preputul este
strans si poate impiedica drenajul sangvin si a lichidului tisular producand o dilatatie in
potiunea glandului care nu este acoperit de preput. Interventia este chirurgicala si
consta in excizia preputului = circumcizie. Rezectia chirurgicala se practica la copii, in
scop ritual (religia musulmana, ebraica) sau in scop igienic (pt a impiedica acumularea
secretiilor)
Abscesul veziculei seminale
-Colectie purulenta la nivelul veziculului seminal ce produce marirea de V a acesteia,
care poate duce la ruptura veziculei seminale cu patrunderea puroiului in cav
peritoneala cu aparitia unei peritonite. Palparea veziculei seminale se face prin tuseu
rectal si ne da informatii aspupra V acestuia (nu este dureroara). La acest nivel se
executa si un masaj al acesteia ain vederea expulziei secretiei (spermatozoizi) pt
examenul microscopic (nr spermatozoizilor) sau in caz de gonoree
Sterilizarea (deferentectomie/vasectomia)
-Este o intervenite chirurgicala in partea sup a scrotului printr-o incizie si se pune in
evidenta canalul deferent, la niv caruia se practica o dubla ligatura. Se sectioneaza
intre ligaturi, spermatozoizii nu vor mai fi eliminati ei ramanand la nivelul cailor
spermatice si a portiunii initiale a deferentului, astfel ca ejaculatul nu contine decat
secretii din vezicula seminala, glandele bulbo-uretrale si prostata
-Pentru sterilizare interventia se face bilateral, sunt situatii in care pacientul va dori sasi reia eliminarea spermatozoizilor, si se recurge chirurgical prin suturarea celor 2
etxremitati ale canalului deferent (cu 2 conditii: de la interventia chirurgicala sa nu fi
13
trecut 5-7 ani si individul sa nu aibe mai mult de 30-35 ani). Dupa 35 ani si mai mult
de 7 ani de la interventie, spermatogeneza dispare
Marirea de volum a prostatei (hipertrofia de prostata)
-Marirea de V a prostatei incepe pe la varsta mijlocie, o marire redusa de V fara
probleme prea mari fiind dupa 55 ani, cand se pot intalni: disuria (in timoul mictiunii
apar dureri suportabile), poliurie (mictiuni dese), micturie (mictiune noaptea), este
afectat lobul mijlociu. Determina o deformare a uretrei cu o obstructie a ostiumului
intern al acestuia. Se pune diagnosticul de hipertrofie de prostata, prin tuseu rectal
-Prostata poate fi atinsa de un proces canceros, apare de regula peste 55 ani si
prostata este dura la palpare cu aspect neregulat. Cancerul metastazeaza pe cale
limfatica fiind atinsi mai intai nodulii iliaici interni, sacrali, ulterior si alte grupuri
nodulare si in final osul
-In caz de adenom de prostata care este suportabil (nu este tumorala)/in caz de cancer
de prostata de face extirparea chirurgicala a prostatei (prostatectomie). Poate fi de 2
feluri: partiala, totala (in caz de caner). Se insoteste si de extirparea veziculelor
seminale, canalului ejaculator, a portiunii terminale a canalului deferent. Se pastreaza
si vasele din apropierea prostatei care sunt elemente destinate penisului, putandu-se
conserva functia sexuala (erectie) si o mictiune normala
Palparea uterului
-se face prin tuseu vaginal, bimanual, pozitia fiziologia a uterelului fiind in anteversion
Cancer uterin
-la nivelul aparatului genital F pana in 1940 cel mai frecvent era cancerul de col uterin,
s-au imiaginat mijloace de evidentiere a prezentei cancerului de col uterin (EX:
coloratia Papanicolau) care permite studiul histologic al mucoasei colului uterin
-are importanta deosebita pentru ca se pun in evidenta stadiile de premalignizare,
depisate la timp permite si vindecarea lor
-in general, cancerul de col uterin poate afecta si labiile mari
-metastazele canceroase se propaga pe cale limfatica, limfaticele care merg pe caile
eferente ale uterului (unele merg pe ligamentul rotund si ajung la nodulii limfatici
inghinali)
-de la uter pot interesa labiile mari pe care se fixeaza ligamenttul rotund
-de la nivelul labiilor mari sunt interesati nodulii limfatici superficiali care colecteaza
limfa si de la nivelul labiilor mari si de la nivelul tegumentului perineal
Histerectomia
-extirparea uterului = histerectomie partiala/totala
-se poate executa pe cale abdominala/vaginala (cu histeroscop) cu atentie la artera
uterina
Infectiile tractului genital F
14
bazinului sau prin forte excesive aplicate la nivelul membrului inf, forte care se
transimt oaselor bazinului, sunt foarte periculoase
-atunci cand traumatismul produce o compresiune an-post ca urmare a unor
accidente, se fractureaza unul sau ambele ramuri pubiene
-comprimarea lat produce lezarea acetabului, a oaselor iliace care in urma
compresiunii se pot fractura
-la nivelul oaselor bazinului se pot intalni si smulgeri a unor portiuni osoase prin
tractiunea ligamentelor pelvine, in special cele post
-puncte slabe ale bazinului: ramurile pubiene, oasele iliace, acetabul, art sacro-iliac
(lezarea acestora este insotita intotdeauna de lezarea partilor moi invecinate, a
vaselor, nervilor sau a viscerelor pelvine)
EX: o fractura la niv reg puboobturatorii poate fi complicata cu leziuni ale vezicii urinare si ale uretrei
-fracturile care se petrec la copilul mare si adolescent au un prognostic mai grav
deoarece poate fi lezat ligamentul in Y cuprins intre cele 3 componente putand duce la
o separare a acestora
-o cadere de la inaltime poate duce la o lezare a ramului pubian, o lezare
osoasa/cartilaginoasa la nivelul acetabulului care are ca rezultat o infundare a capului
femural in acetabul putand produce chiar patrunderea acestuia in cavitatea pelvina
Spondiloza
-defect ce permite unui arc vertebral sa se separe de corpul vertebral
-la nivelul vL5 se produce separarea de corpul vertebral, procesele articulare ale vL5
nu se mai articuleaza cu cele ale sacrumului
Spondilolistezis
-presupune alunecarea corpurilor vertebrali ant/post avand ca urmare ingustarea
lumenului canalului vertebral afectand coada de cal
Slabirea articulatiilor pelvine si a ligamentelor in timpul sarcinii
-in timpul nasterii bazinul necesita marirea diametrului, se realizeaza in ultima parte a
sarcinii ca urmare a relaxarii articulatiilor pelvine si ligamentelor
-miscarile pelvine si cele dintre coloana vertebrala si bazin cresc in amplitudine prin
obtinerea unei cresteri a diametrelor pelvisului (diametrul transversal) cresterea se
poate realiza pana la 10%-15% din marimea normala a ligamentelor
-la nivelul lig pelvine exista o crestere a elasticitatii la nivelul ischio-pubian permitand
indepartarea celor 2 oase pubiene in jur de 1 cm (uneori este necesara sectionarea
discului interpubian)
Leziunile planseului pelvin
-atunci cand fatul are o greutate mare se produc leziuni la nivelul planseului pelvin,
angajarea in canalul de nastere fiind artificial
-capul fatului este sustinut de planseul pelvin si colul uterin se dilata pentru a permite
pasajul fetal
18
-poate sa fie afectat perineul, fascia pelvina,m. ridicator anal (este afectat fasciculul
pubo-coccigian care sustine uretra, vaginul iar cand se produce ruptura acestui muschi
au loc modificari ale uretrei si colului vezical care pot duce la inconteneta urinara
declansata in tuse, stranut etc)
Curburi anormale ale coloanei vertebrale
-reprezinta exagerarea curburilor normale:
19