Sunteți pe pagina 1din 12

STIGMATIZAREA

nelegerea i utilizarea actual a conceptului de stigm n tiinele sociale se bazeaz pe


munca lui Erving Goffman, care a descris trei tipuri de stigm, asociat cu diformiti fizice
(membre lips, extreme de nlime sau greutate, desfigurri faciale, albinism), slbiciuni sau
defecte de caracter (include i tulburrile psiice) (soma!ul, existena unui cazier !udiciar,
divor), precum i apartenena la diferite grupe sociale nedezirabile (apartenena la un anumit
grup etnic, religios, rasial)" #tigma este un fenomen public, privat i interpersonal care
afecteaz fiecare aspect al acordrii i acceptrii unui tratament psiiatric (#mit, $%%$)"
#tigma este, prin definitie, o marca a dizgratiei sau a rusinii" #tigma are patru componente&
' eticetarea cuiva cu o anumita boala
' generalizarea persoanelor care au acea boala
' crearea unei divizari ' grupul (nostru( al celor superiori si grupul (lor( al celor fara valoare,
acest lucru determinand pierderea statutului in comunitate
' discriminarea persoanelor pe baza acestei eticetari"
Eticetarile pot fi folositoare, totusi, si nu sunt intotdeauna negative" )n medicina, spre
exemplu, diagnosticul este, in esenta, o eticetare" Eticeta poate fi o reasigurare ca acea
conditie a pacientului are o cauza medicala, si il poate orienta pe acesta spre un tratament
adecvat" Eticetele nu determina intotdeauna stigmatizarea" *stazi, multe tulburari obtin
acceptare si empatie+ imaginea de sine"
ATITUDINEA PUBLICA SI AMBIENTUL SOCIAL FATA IN FATA CU BOLNAVUL
MINTAL
,e l-ng ncrctura la care este supus un bolnav psiic datorit simptomelor pe
care le manifest, a distresului emoional provocat de efectele acestor simptome la toate
nivele de funcionare, bolnavul diagnosticat cu tulburare mental trebuie s fac fa i
presiunii societii din care face parte" #tigma i discriminarea sunt procese care
afecteaz at-t bolnavul c-t i mediul social din imediat a apropiere"
#tigma este important nu numai n cazul indivizilor care sunt stigmatizai" Este
o parte a sistemelor, a standardelor, instituiilor sau legislaiei& ne afecteaz pe toi" .u
toate c stigma fa de tulburrile mentale e ste prezent de secole, nu a fost niciodat
supus unui demers at-t de amplu la nivel social, politic i academic" /intr 'un concept
aproape nebulos cu puin interes pentru specialitii din domeniu, a devenit o preocupare
curent i este din ce n ce mai co ncret" )nteresul crescut pentru interveniile anti 'stigma a
venit oarecum ntr'un moment n care stigma a nceput s scad, comunitatea a artat c
este pregtit s accepte diferene de gen, ras sau sexualitate" Este oarecum un efect de
alo, reducerea stigmei bolnavilor psiici prin asociere cu cretere toleranei sociale"

BOALA CA BENEFICIU
0oala este consecinta unor convingeri false, adanc inradacinate in fiinta celui bolnav, uneori
atat de adanc, incat a!ung sa se manifeste la nivelul corpului fizic si putem vorbi in acest caz
despre somatizare"
0oala psiologica si emotionala este dureroasa" /e cele mai multe ori, ea mutileaza sufletele
in care si'a facut loc depresia, anxietatea, teama, nesiguranta, singuratatea, sentimentul ca esti
nedreptatit, ca nimic nu mai are rost, ca nu mai esti important pentru nimeni" /aca vei intreba
persoanele aflate in acesta situatie, daca vor sa iasa din aceste stari, cele mai multe, probabil,
iti vor raspunde&( /a(" )nsa foarte putine persoane din cele care vor da acest raspuns sunt cu
adevarat dispuse (sa se faca bine("
/eci, care sunt beneficiile bolii1 Ganditi'va putin" #unteti bolnav, fizic sau emotional" .are
este reactia celor din !urul dumneavoastra1 23ai saracul4a de tine, cu ce te putem a!uta15,5
,ovesteste'mi ce ti s'a intamplat65, 2.e nenorociti aia care te'au facut sa suferi65, 2Esti o
7
persoana neinteleasa"5, 2#a te tin de mana, sa'ti fie mai bine""" sa'ti fac un ceai sa te linistesti"""
sa fac dragoste cu tine ca sa iesi din depresie""" sa am o relatie cu tine ca sa'ti dovedesc ca
exista cineva caruia'i pasa de tine""" 2si putem continua astfel la nesfarsit"
*m putea rezuma beneficiile bolii in principal la atentia si afectiunea celor din !ur obtinute
prin manipulare& 28u vezi ca mi'e rau1 /e ce nu ma intelegi15 (in traducere 2daca mie mi'e
rau, tu cum iti permiti sa'ti fie bine51), 28u ai facut niciodata nimic pentru mine65,
determinandu'i pe ceilalti sa faca din ce in ce mai mult pentru tine doar sa te vada fericit4a,
28imeni nu ma intelege65, determinand o reactie de genul& 29ite, eu sunt langa tine, te
inteleg65, s"a"m"d"
HALUCINATII. ASISTENTA INCETARII DIN VIATA. DOLIU. DECIZIA
SFARSITULUI VIETII. EUTANASIE. SUICID ASISTAT
Eutanasia+ *ctul deliberat al medicului de a cauza decesul unui pacient, prin administrarea
directa a unei doze letale a unui medicament sau a unui alt agent( merc: ;illing)"
Sinucideea asistata de cate !edic+ /area de informatii sau punerea la dispozitie, de catre
un medic, a mi!loacelor care permit unei persoane sa'si ia viata in mod deliberat"
Deci"ia #i$ind s%asitu& $ietii' <edicul trebuie sa respecte decizia pacientului cu privire la
tratamentul de sustinere a vietii"
'tratament ce serveste la prelungirea vietii, fara sa influenteze favorabil conditia medicala
subiacenta
'3entilare mecanica, dializa renala, transfuzii de sange, cimioterapie, antibiotice, nutritie,
idratare artificiala"
,acienti terminali nu trebuie niciodata sa fie fortati sa suporte suferinte intolerabile,
prelungite, in efortul de a le prelungi viata"
Dueea dat'ata #iedeii( d'&iu&( ta$a&iu& de d'&iu
#indrom precipitat de pierderea unei persoane iubite"
7"pierderea prin despartire4 separare, divort sau detentie
$"pierderea unui obiect sau a unei circumstante cu incarcatura emotionala
=" pierderea unui obiect fantazatal iubirii
>" pierderea care rezulta dintr'o lezare narcisica"
P'cese #si)ice i !enta&e
,rocesele necesare punerii n !oc a percep iei, g-ndirii, planificrii, dorin elor i lurii de
decizii sunt evenimente con tiente" *cest proces de auto'observa ie este denumit introspec ie"
Evenimentele trite se fixeaz n memorie, de unde pot fi din nou aduse n con tiin " *ceast
activitate este denumit retrospec ie" n felul acesta omul are posibilitatea cunoa terii
propriilor sale acte i poate, nu numai s' i controleze comportamentul personal, dar s
n eleag i comportamentul altora n interac iunea social"
P'cese #si)ice. Ti#ui.
?eoria delimiteaz trei tipuri de procese psiice&
@ procese psiice senzoriale& senza ia, percep ia i reprezentarea,
@ procese psiice cognitive& memoria, aten ia, limba!ul, g-ndirea, imagina ia
@ procesele psiice afective& afectivitatea, motiva ia i voin a
ROLUL STRESULUI IN BOLI
A distinctie importanta trebuie facuta aici" Aricare dintre aceste maladii cronice poate fi
agravata de o situatie stresanta sau de un raspuns emotional neadecvat al pacientului la
situatia respectiva" ,e de alta parte, nu mai este posibila creditarea vecilor teorii, care
sustineau ca unele reactii emotionale specifice sunt singurele raspunzatoare de variate
maladii" ,rivind in ansamblu, pare probabil ca stres'ul !oaca un rol nespecific in aparitia
bolilor prin diminuarea capacitatii naturale a organismului de a se vindeca"
$
)n conditii de normalitate, oamenii trebuie sa'si gaseasca ecilibrul si raspunsuri noi fata de
situatii noi" #tresul nu este neaparat un fenomen negativ si, de aceea poate constitui o greseala
concentrarea doar asupra efectelor sale patologice" 9n nivel moderat de stres poate fi ciar un
important factor motivational sau poate fi un instrument in dobandirea unei adaptari dinamice
la noi situatii" /aca sanatatea este considerata un ecilibru dinamic, stresul este o parte a
acestuia" 8u exista stare de sanatate fara o interactiune cu alti indivizi sau cu alte medii" /oar
stresul excesiv devine patologic"
Beteaua sociala a unui individ 'rol de pavaza fata de stres"
exista etapele ce se bazeaza pe diferentierea in functie de sex, statut socio' economic, statut
marital, rasa, religie si etnie"
*tunci cand o persoana esueaza in acizitonarea standardelor ce se aplica identitatii sociale
intr'o situatie particulara, in acea situatie exprimenteaza disconfort si sentimente de refectie
de sine, autore!et+C risc suicid"
#urse generale de stres
.onditii grele de munca" #uprasolicitare profesionala,
,resiunea timpului" ,rime!dii fizice
*mbiguitatea" .onflictualitatea
Besponsabilitatea pentru sine si altii" ,romovarea4 nepromovarea
Dipsa securitatii profesionale " *mbitii nerealizate
/ificultati in luarea deciziilor
Efectuarea de activitati nedorite, inferioare competentei profesionale
/ificultati financiare" ,robleme familiale
,ierderi de diferite tipuri" )mbolnaviri
8esiguranta zilei de maine
impactul stresului asupra vulnerabilitatii pentru comportamentul suicidar poate fi privit din
diferite puncte de vedere, pornind de la gene si a!ungand la religie" )n cadrul fiecarei sfere, pot
fii descrisi atat factorii de protectie cat si facilitatori, adesea sisteme variate sau dimensiuni
moduleaza sau ecilibreaza pe fiecare' toate cu scopul de a supravietui"

BOALA ALZEIMER
0oala *lzeimer (<orbus *lzeimer) este o afec iune degenerativ progresiv a creierului
care apare mai ales la persoane de v-rst naintat, produc-nd o deteriorare din ce n ce mai
accentuat a func iilor de cunoa tere ale creierului, cu pierderea capacit ilor intelectuale ale
individului i a valorii sociale a personalit ii sale, asociat cu tulburri de comportament,
ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de demen (din latin& demens)" 0oala i
modificrile organice din creier care o nso esc au fost descrise pentru prima dat de *lois
*lzeimer, psiiatru i neuropatolog german" /enumirea de Eboal *lzeimer5 a fost utilizat
pentru prima dat de psiiatrul german Emil Fraepelin n manualul su de psiiatrie
((Derbuc der ,s:ciatrie(, 7G77)" *ceast boal reprezint forma cea mai comun de declin
mintal la persoanele n v-rst i a devenit tot mai frecvent o dat cu cre terea longevit ii"
<anifestarea cea mai caracteristic a bolii este demen a cu caracter progresiv" ,ierderea
memoriei este de cele mai multe ori primul semn ngri!ortor al bolii *lzeimer"
Si!#t'!e c'*niti$e
?ulburri de memorie& dificultatea de a' i reaminti informa ii anterior nv ate i
imposibilitatea de a acumula informa ii noi" ,rimele care se pierd sunt evenimentele recente,
n timp ce amintirile veci pot fi conservate"
?ulburri de vorbire& bolnavul nu i mai gse te cuvintele, ciar pentru no iuni simple"
=
)ncapacitatea de a efectua diferite activit i motorii coordonate& bolnavul (nu mai tie( cum s
se mbrace adecvat, cum se descuie u a cu ceia etc"
)mposibilitatea de a recunoa te, identifica i denumi obiecte uzuale"
?ulburri ale func iilor de organizare a activit ilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii"
,robleme legate de g-ndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal i spa ial,
pierderea ini iativelor"
Halse recunoa teri& la nceput dificultate n recunoa terea fizionimiilor cunoscute, urmat de
identificri eronate, care pot provoca stri de anxietate"
*ceste simptome se caracterizeaz printr'un debut gradat, bolnavul dezvolt anumite strategii
pentru a' i disimula dificult ile, pentru un anumit timp i pstreaz o (fa ad( n eltoare,
declinul ns se agraveaz progresiv"
CONFIDENTIALITATEA
,sioterapia si confidentialitatea sunt atat de strans legate una de alta in mentalul colectiv,
incat psioterapia fara confidentialitate pare un non'sens" ?oata lumea stie I sau ar trebui sa
stie I ca ceea ce spui intr'o sedinta de psioterapie nu poate fi divulgat catre o a treia parte
decat in conditii acceptate de la inceput de ambele parti" /aca nu li s'ar garanta
confidentialitatea, probabil ca oamenii ar apela la psioterapie, in cel mai bun caz, numai in
situatii disperate sau in legatura cu cestiuni impersonale sau triviale" Esenta psioterapiei I
comunicarea sincera, autentica, dintre cel aflat in suferinta si cel care a!uta I nu ar mai fi
posibila"
#i totusi in practica de zi cu zi a psioterapiei, in diversitatea tot mai mare de situatii in care
se plaseaza cuplul psioterapeut'client, pastrarea confidentialitatii devine uneori dificila si,
intr'un numar restrans de situatii, ciar contraindicata" 9n psiolog american, 0ersoff, era de
parere ca Enici o alta indatorire a psioterapeutului nu este mai gresit inteleasa si mai onorata
cu incalcarea ei decat confidentialitatea5"
Pastaea c'n%identia&itatii prespune mai mult decat abtinere de la divulgarea intentionata a
unor informatii, in scris sau oral" #unt considerate incalcari ale dreptului la confidentialitate
nu numai acele situatii in care psioterapeutul, in mod activ, prin vointa sa, a furnizat
informatii, ci si acelea in care psioterapeutul, in mod pasiv, prin negli!enta sau neatentie, a
permis transferul unor asemenea informatii catre terte parti" /e exemplu, un psioterapeut
poate fi acuzat de negli!enta in pastrarea confidentialitatii unui client daca informatiile
referitoare la acestea au putut fi cu usurinta accesate si obtinute din calculatorul personal al
psioterapeutului de catre o a treia parte" *sadar, una din obligatiile psioterapeutului ce
decurge din principiul confidentialitatii este aceea de a asigura inviolabilitatea datelor
referitoare la clienti, indiferent de modul in care sunt stocate si pastrate"
COMPLIANTA LA TRATAMENT
.omplianta la medicatie')n procesul tratarii unei boli , medicul are de rezolvat o intreaga
ecuatie cu mai multe necunoscute" ,entru aceasta este necesar sa adune cat mai multe
informatii pentru a pune un diagnostic bun si pentru a recomanda tratamentul adecvat cazului
respectiv" 9na dintre necunoscutele ce trebuie rezolvate este complianta pacientului la
tratamentul recomandat"
?ermenul de complianta poate fi substituit cu cel de aderenta terapeutica, fidelitate, mentinere"
.omplianta poate fi clasificata in functie de partea implicata in procesul tratamentului"
)n practica clinica avem complianta pacientului, complianta doctorului, complianta sistemului
de ingri!ire de sanatate"
)n studiile clinice se descriu complianta investigatorului, complianta sponsorului, complianta
sistemelor de control"
>
.omplianta poate fi totala, partiala, nula, eratica,cunoscuta sau necunoscuta, ascunsa"
?ipurile de noncomplianta se clasifica in supracomplianta, subcomplianta si noncomplianta
variabila"nivelul arbitrar de complianta'noncomplianta
REPERELE COMPORTAMENTULUI COMPLIANT
.omplianata poate fi&
' totala I pacientul face tot ce ) se spune" Greu de atins
' partial I compliant (optimist)J partial ' noncompliant (pesimist)
' total noncompliant (pacientul nu vrea sa respecte indicatiile)
' eratica (pacientul nu intelege sa ia tratamentul conform prescriptiei)
' cunoscut ca noncompliant (considerat dopout I pacientul este eliminat din preocuparile
medicului deoarece nu accepta tratamentul) sau compliant
' necunoscuta (ascunsa& pacintul sustine ; isi ia tratamentul, dar nu o face)
/aca ia K%L '7$%L din cat i s'a recomandat 'C complianta" )ntre aceste valori intervine
uitarea (pacientul uita sa'si ia tratamentul, dar foarte rar)
,entru masurarea compliantei este foarte important timpul (ex& cand a fost luata proba de
sange)" *ceste masuratori depind de timpul de in!umatatire al substantei" /epinde daca timpul
de in!umatatire este scurt sau lung (ex& dc este de $>, medicul isi poate da seama dc pacientul
a luat sau nu tratamentul la timp)
' in sange' complianta de ordinal zilelor
' in urina I saptamani
' in par I luni
ECUATIA MEDIC PACIENT PRIN PRISMA ACTULUI DE COMPLIANTA
.omplianta este crescuta cand intre medic si pacient exista un consens in ceea ce priveste
prognosticul , evolutia bolii" .and exista incertitudine, complianta este redusa"
#trategii de crestere a compliantei&
' psioeducatie
' planificarea unui orar de dozare (ex& medicul ii recomanda pacientului 7 pastila zilnic la $
ore inainte de masa)
' programarea clinica ( ex& programarea la consultatii periodice la un anumit interval de timp)
' comunicarea cu pacientul
EFECTELE NEGATIVE ALE NONCOMPLIANTEI
.auze de noncomplianata& pacientul nu are incredere in medicament, mdicamentul nu are
eficacitatea scontata, apar reactii adverse, scema terapeutica complicate, nu'si poate procura
medicamentul, nu'si poate administra singur medicamentul"
A. In de#esie I noncomplianta la tratament
' in fazele incipiente ale tratamentului poate fi o noncomplianta timpurie prin aparitia
efectelor adverse
' poate aparea o noncomplianta partiala la inceputul tratamentului" ,acientul dupa ce se simte
mai bine (faza de mentinere) 'C decadere
/epresia se caracterizeaza printr'o ?B)*/*&
7" dispozitie I trista (plans usor)
' *8ME/A8)E (lipsa placerii de a trai)
$" legata de procesele psiice I inibateJ lentoare psiicaJ 0B*/)D*D)E (incetinirea ritmului
de a vorbi)
=" legat de activitate, apare lentoarea motorie (s misca cu greutate)
In #si)'"a
' pacientul trebuie sa fie reprezentat de o persoana sanatoasa de incredere, in caz cntrar el va
fi internat
' pacientii sunt tratati egal indiferent de varsta, clasa sociala etc"
N
' complianta in psioza esre caracterizata de faptul ca pacientul nu'si constientizeaza
problema" ,e masura ce pacientul este compliant in tratament
TIPURILE DE COMPORTAMENTE NON COMPLIANTE +ACTIVE( PASIVE,
7" prin subadministrare ' totala sau partiala (pacientul nu ia intreaga doza recomandata)
$" prin surplus, supradozarea ' totala sau partiala
=" variabila ' totala sau partiala
MODALITATI DE CUANTIFICARE A COMPLIANTEI. +DIRECTE SI INDIRECTE,
<etode de a masura complianta&
7" interviul pacientului (ex& /e cate ori si'a luat tratamentul)
$" observarea semneleor fizice care arata daca si'a luat tratamenul
=" prin numararea pastilelor
>" prin masurarea dozei terapeutice
N" metode computerizate
NOTIUNI INTRODUCTIVE DE SEMIOLOGIE PSIHIATRICA
#emiologia psiiatric studiaz tulburrile care se pot produce n psiism"
7) ?ulburrile produse n sfera cognitiv (#fera cunoaterii)"
/in punct de vedere psiologic, cogniia este luat n sens larg, ca proces de extragere i
prelucrare a informaiei despre Estrile( lumii exterioare i ale propriului nostru eu"
#enzaia st la baza proceselor de cunoatere, reprezint reflectarea unei nsuiri a realitii
obiective (form, greutate, culc gust, miros) n psiicul uman i se realizeaz prin analizori"
,ercepia reprezint funcie complex a cunoaterii realitii obiective, la care contribuie i
experie anterioar, pstrat n memorie" Ea reprezint o reflectare sub form de imagini
(copie), a nsuirilor obiectelor i fenomenelor luate n totalitatea lor" ?ulburri de percepie se
refer la scderea, creterea, deformarea acesteia sau percepe fr obiect&
@ Miperestezia const n exagerarea perceperii excitaiilor dinafar ' la surmenai,
convalesceni, nevrotici, zgomote obinuite, ca sc-r-itul unei ui, ciar muzica, devin
neplcute"
@ Mipoestezia este scderea excitabilitii care determin o neclaritate n percepeOrea
lumii exterioare ' n obnubilarea contiinei"
@ )luziile sunt percepii deformate ale obiectelor" Ele pot fi&
' vizuale (false recuOnoateri)
' auditive
' olfactive etc" ' un tufi poate fi perceput ca un animal fioros"
@ Malucinaiile sunt percepii fr obiect" .-nd obiectul perceput de bolnav se afl n
c-mpul de aciune normal al analizorului respectiv, vorbim despre percepii adevrate
(perceperea n faa ocilor a unei persoane, a anumitor obiecte sau a unor voci care vorbesc la
o urece sau alta)" #e nt-lnesc n&
' scizofrenie
' n diverse psioze"
@ ,seudoalucinaiile sunt lipsite de estezie i spaialitate" #unt numite i aluciOnaii
psiice" 0olnavii Eaud( cu creierul, Evd( cu ocii minii"
@ Malucinozele sun alucinaii adevrate, ns fa de care bolnavii au o atitudine critic"
Existena alucinaiilor este uneori greu de recunoscut, fie c pacientul nu colaboreaz, fie c
le ascunde, disimuleaz" /e un real a!utor ne este observarea atent a bolnavului, care n
timpul tririlor alucinatorii ia atitudini particulare&
' este atent, privete, ntr'o direcie de unde aude vocile sau vede imaginile
P
' alteori nOcide ocii, i astup urecile c-nd vocile sau imaginile sunt neplcute,
gesticuOleaz, se ferete sau vorbete cu ele"
<emoria este un proces de ntiprire, pstrare, recunoatere i reproducere a ceea ce omul a
perceput, a trit, a fcut sau a g-ndit n trecut&
@ Mipermnezia este o tulburare a memoriei, care const ntr'o exagerare patologiOc a
proceselor de fixare i conservare" ,oate fi&
' global ' n episoadele maniacale
' parial, cu o tematic selectiv, legat uneori de unele amnunte ' n delirul
sistematizat"
@ Mipomnezia nseamn o scdere a memoriei i reprezint un sindrom frecvent nt-lnit
n&
' strile de surmena!
' neurastenie
' depresive"
CONSUMUL DE SUBSTANTE
8ecesitatea imperativa a individului de a'si administra un medicament, pe cale orala sau
in!ectabila, n mod repetat, devenind astfel dependent de acesta, se numeste toxicomanie sau
narcomanie" #unt cunoscute tot at-tea toxicomanii, c-te toxice exista" #ubstantele toxice
produc tulburari psiice nu numai prin administrarea lor, ci si prin suspendare, ntreruperea
administrarii lor survenind n mod voit, terapeutic, sau prin imposibilitatea de a le procura"
Henomenele carentiale, sunt tot at-t de grave, ca si cele produse de administrarea toxicului" n
afara de alcoolomanie, se noteaza& morfinomania, cocainomania, ;elenomania, eteromania,
eroinomania, necesitatea administrarii de asis etc" nsasi dependenta de droguri, de
medicamente n cantitati mari devine toxicomanie (este cunoscuta dependenta bolnavilor de
<eprobamat, de substante psiotone ca #uplinul)" #ubstantele toxice pot fi utilizate si sub
forma de cocteil, subiectul devenind politoxi'coman"
INTERVENTIA IN CRIZA
)nterventia in criza se adreseaza situatiilor urgente de criza care sunt precipitate de
evenimente stresante, crize de dezvoltare si situatii acute de tranzitie"
#copurile interventiei in criza
' restabilirea clientilor la nivelul lor de funcionare precriza (de dinainte de criza) sau ciar la
un nivel mai bun"
' facilitarea strategiilor adaptative de a face fata4 coping strategies, implicit prevenirea
strategiilor maladaptative precum& sinuciderea, abuzul de substane, etc"
.aracteristici ale interventiei in criza
@ are multe in comun cu alte terapii centrate pe sarcina sau cu alte terapii scurte&
7" este limitata in timp,
$" se concentreaz pe probleme de via, mai degrab dec-t pe psiopatologie,
=" este orientata aici si acum,
>" solicita un nivel ridicat de implicare, de activitate din partea practicianului (activ 4
directiv),
N" sarcinile constituie tactica primara a eforturilor de scimbare,
P" este un cadru eclectic de lucru care poate gzdui teorii i practici diferite de intervenie
(cognitiv comportamentale, psiodinamice, sistemice de familie, centrate pe solutie, etc")
Q
MODELE ALE RELA-IEI MEDIC.PACIENT
Belaia medic'pacient reprezint cadrul n care se desfoar actul medical"
Bolul de medic este materializat prin&
Bespectarea drepturilor i obligaiilor pe care le implic statutul de medic
/isponibilitile de comunicare cu bolnavul
Bbdare
9tilizarea unor termeni pe care bolnavul s'i poat nelege
)nteres pentru o anamnez bogat
Hacilitarea adaptrii atitudinale, n funcie de personalitatea bolnavului& 2tutore autoritar5,
2mentor5, 2savant detaat5, 2printe protector5, 2avocat al adevrului5, 2oglind terapeutic5"
Arice medic trebuie nu doar s aib cunotine practice despre starea medical a pacientului,
dar i s fie familiarizat asupra psiologiei individuale a pacientului"
<odelul paternalist
<edicul decide ce este n interesul bolnavului pe baza informaiilor medicale pe care le deine
i a raionamentului medical"
8ea!unsul acestui model este reprezentat de faptul c medicul i pacientul pot avea sisteme de
valori diferite"
Bezervat medicinii de urgen
<odelul informativ
<edicul ofer pacientului toate informaiile relevante privitoare la afeciunea sa i la opiunile
terapeutice, fr s in cont de istoricul, personalitatea sau sistemul de valori al pacientului
,oate produce anxietate, stres"
Dipsit de compasiune"
,resupune, n mod eronat, c pacientul este pe deplin autonom"
,otrivit situaiilor n care pacientul este consultat pentru o afeciune minor, n ambulatoriu
<odelul interpretativ
<edicul se eri!eaz ntr'un 2sftuitor5 al pacientului, a!ut-ndu'l n luarea unei decizii care s
in cont at-t de informaiile i raionamentul medical, c-t i de sistemul personal de valori al
acestuia"
,resupune ca medicul s neleag dorinele i nevoile pacientului, lucru nu ntotdeauna
posibil"
,otrivit situaiilor n care pacientul este consultat pentru afeciuni cu durat lung de evoluie
<odelul deliberativ
<edicul se comport ca un profesor sau prieten al pacientului i ncearc s l conving s
aleag calea 2cea mai bun5, in-nd cont at-t de informaiile i raionamentul medical, c-t i
de sistemul personal de valori al bolnavului"
9tilizat n special n instituiile cu profil de sntate public"
BARIERE IN RELATIA MEDIC PACIENT
7" p:sicians barriers
'FnoRledge deficit
'#;ill deficit
'0eliefs and attitudes
$" practice4 organizational barriers
Dimited use of reminder s:stems, trac;ing logs
Dittle or no reimbursement for preventive services
K
,oor coordination Rit self'elp and beavioral treatment programs
Dittle or no involvement Rit treatment program staff
MODELUL DE EDUCATIE INTERACTIVA A PACIENTULUI
EVALUAREA RISCULUI SI METODE DE TRAMTAMENT PENTRU VIOLENTA SI
SUICIDE
Arganizaia <ondial a #ntii propune o tipologie a violenei care s caracterizeze
diferitele tipuri de violen precum i legturile dintre acestea" ?ipologia propus mparte
violena n trei mari categorii in-nd cont de caracteristicile acelora care comit acte de
violen&
S violena asupra propriei persoane
S violena interpersonal (sau diri!at mpotriva altei
persoane)
S violena colectiv"
*ceste trei categorii sunt fiecare mprite n aa fel nc-t s reflecte c-t mai specific
diferitele tipuri de violen"
/e asemenea, se pune accent pe natura actelor violente, disting-ndu'se patru forme& fizic,
sexual, psiologic i privarea i negli!ena"
*lte teste i metode utilizate sunt (P, Q)&
S <eta'analiza factorilor predictivi ai recidivismului
general i ai violenei ' factorii de predicie ai
recidivismului sunt aceiai pentru cei cu tulburri mintale,
ca i pentru cei fr tulburri" Este cel mai bun predictor al
istoriei criminale, n scimb are cea mai slab predicie
clinic"
S #istemul scorului de gravitate ' identific cele mai grave
scoruri pentru o posibil intervenieJ demonstreaz
escaladarea individual a gravitii de'a lungul timpului"
S Dista de verificare a psiopatiilor'revizuit (,.D'B) '
este cel mai bun predictor singular al violenei, cu toate c
scala nu a fost creat special pentru aceasta" Este valabil
doar pentru adulii de sex masculin"
S Gidul de evaluare al riscului violenei (3B*G) '
evalueaz pentru o perioad de Q sau 7% ani riscul de acte
de violen (non'sexual), produc-nd probabiliti" Este
valabil doar pentru adulii de sex masculin"
S Gidul de evaluare al riscului de violen sexual '
evalueaz pentru o perioad de Q sau 7% ani riscul de
violen sexual, stabilind scoruri de probabilitate" Este
valabil doar pentru adulii de sex masculin"
S <eta'analiza factorilor de predicie ai violenei sexuale
' studii de foloR'up desfurate pe o perioad de 7N'=% ani
arat riscul de apariie al violenei sexuale la bieii victime
ale unei astfel de situaii, i care nu se cstoresc niciodat,
este de QQL"
S *precierea rapid a riscului de recidiv al violenei
sexuale (BB*#AB) ' evalueaz riscul de recidiv pe o
perioad de N'7% ani baz-ndu'se pe > factori culei din
nregistrrile administrative"
S #creeningul violenei sexuale <innesota I revizuit '
G
prezice pentru P ani riscul maxim versus risc minim de
violene sexuale"
S )nstrumentul de apreciere static sau dinamic a
riscului ' este un instrument predictiv al riscului minim,
mediu i maxim pentru ofensele sexuale"
S ?abelul de apreciere statistic a riscului .alifornia I
stabilete procentul recidivelor n cursul a N ani pentru
molestatorii i violatorii de copii"
S Gidul de apreciere al riscului de violen ntre
parteneri (#*B*) ' evalurile permit aprecierea riscului
de violen ntre parteneri la fel de bine ca i fa de alii"
,ermite un management al riscului n funcie de scorul
#*B*"
S *rborele de decizie al prediciei periculozitii ' prezice
pe trei luni dac un individ este mai predispus ca ceilali la
violen utiliz-nd N pai n drumul spre decizie"
S #cala probabilitii de suicid ' produce un scor probabil
de la riscul subclinic p-n la riscul maxim de
comportament suicidal" *cesta este singura metod care nu
evalueaz violena fa de alii, dar datorit faptului c
tendina la autodistrugere este asociat de regul cu
anumite tipuri de violen fa de alii a fost inclus i ea n
aceast revist"
CEL MAI BUN EFECT ROL TERAPEUTIC PRIN EDUCAREA PACIENTILOR
Educaia terapeutic a pacientului ar trebui s permit acestuia s dob-ndeasc i s'i
conserve capaciti i competene care s'i a!ute s'i triasc ntr'o manier optim viaa,
alturi de boala cronic" n consecin vorbim despre un proces permanent, integrat ngri!irilor
medicale i centrat pe pacient" Educaia terapeutic implic activiti organizate de
sensibilizare, informare, nvare i suportul psiologic al pacienilor privind boala,
tratamentul prescris, ngri!irile medicale, cadrul spitalicesc, informaiile organizaionale, dar i
comportamentele n boal sau stare de sntate" Ea vizeaz s a!ute pacienii i familiile
acestora s i neleag boala i tratamentele, s coopereze cu cadrele medicale, s triasc
mai sntos i s'i menin sau amelioreze calitatea vieii" *ltfel spus, Educaia terapeutic
isi propune sa transforme pacientul dintr'un participant pasiv la actul terapeutic intr'unul
activ"
Educaia terapeutic a pacientului este un proces de nvare sistematic centrat pe pacient"
Ea include n mod specific&
procesul de adaptare al pacientului cu boala sa (coping)
credinele i reprezentrile pacientului privind boala sa i tratamentul
nevoile subiective i obiective ale pacienilor i familiilor acestora, fie c sunt sau nu
exprimate
CUM POT INVATA CLINICIENII DE LA PACIENTII LOR
Existena nelegerii empatice, definit ca fiind capacitatea de a nelege cadrul de referin
intern al pacientului, lumea lui obinuit de triri i semnificaia pe care aceasta o are pentru
el, precum i capacitatea de a exprima fa de pacient aceast nelegere astfel nc-t ea s fie
neleas i primit de el"
Existena nurturanei ca nucleu al vocaiei profesionale a terapeutului"
Existena respectului pozitiv necondiionat este pur i simplu sentimentul de dragoste sau
7%
acceptarea tuturor sensurilor i sentimentelor pe care le ncearc pacientul"
.ongruena proprie terapeutului se refer la caracterul descis, onest, nedefensiv, la
concordana dintre ceea ce simte, spune i face terapeutul"
Existena unei relaii pozitive, a crei construire este o datorie a terapeutului capabil s'i
adapteze corespunztor atitudinile, comportamentul, modul de abordare a pacientului i
stilul de interrelaionare n funcie de particularitile pacienilor i obiectivele urmrite"
*sigurarea comunicrii eficiente, prin adaptarea limba!ului verbal i nonverbal n funcie
de necesiti"
.entrarea pe aplicarea terapiei formative, care are ca deziderate educarea pacienilor n
scopul scimbrii reprezentrilor incorecte fa de boal i a dob-ndirii unor reprezentri i
comportamente utile pentru a'i mbunti autonomia, pentru a'i diminua dependenele,
pentru a'i integra andicapul n activitile zilnice i, n unele cazuri, pentru a'i construi un
nou proiect de via"
Existena unei bune capacitii de realizare a transpoziiei didactice la terapeui, pentru
a putea transforma cunotinele tiinifice n cunotine utile i utilizabile de pacient"
.entrarea pe autocunoaterea propriilor atitudini, comportamente, posibiliti i limite
n mediul profesional, n scopul realizrii autoreglrilor necesare"
.entrarea pe cunoaterea pacienilor, pe identificarea i evaluarea stilului
comportamental al pacientului, aa cum se manifest el n cadrul interaciunii terapeutice"
CICLURILE VIETII
?ermenul de ciclu al vieii Elife c:cle2 s'a nscut din necesitatea cercettorilor de a reflecta
teoria dezvoltrii" * vorbi de un ciclu general al vieii nseamn a ntreprinde o cltorie de la
natere p-n la moarte, esenial pentru nelegerea complexitilor comportamentului umanJ
infinit din punct de vedere cultural i cu infinite variaii individuale, ciclul vieii are
ntotdeauna aceleai secvene, demonstr-nd c exist o ordine n cursul vieii umane, n ciuda
faptului c viaa fiecrei persoane este unic" *ceast secven este invariabil care apare ntr'
o ordine constant n viaa fiecruia , ciar dac nu toate etapele sunt complete i acesta este
principiul fundamental al tuturor teoriilor privind ciclurile vieii" A a doua consideraie
general este principiul epigenetic , descris pentru prima dat de Eri;son E care susine c
fiecare etap din ciclul vieii este caracterizat de evenimente i crize, care trebuie s fie
rezolvate n mod satisfctor, pentru ca dezvoltarea s se realizeze ntr'o manier continu i
lin" n eventualitatea unei nereuite n rezolvarea crizei specifice unei perioade de via,
modelul epigenetic susine c toate etapele ulterioare de dezvoltare vor reflecta acest eec sub
forma dezadaptrii pe plan cognitiv, emoional, social i ciar fizic, vulnerabiliz-nd deci
persoana"
Hiecare etap de dezvoltare din ciclul vieii are o caracteristic dominant , un complex de
trsturi sau o criz specific, ce o distinge at-t de etapele anterioare c-t i de cele ce o vor
urma" *pariia conceptului de ciclu al vieii se situeaz la sf-ritul secolului trecut, concepia
actual fiind determinat i modulat de surse importante i diferite" 3ariatele teorii ale
ciclului vieii folosesc o terminologie divers, neexist-nd un vocabular standard, dar utiliz-nd
n general termeni congrueni& etap, stadiu, er, interval, epoc etc" /iferenele semnificative
dintre teoriile clasice ale ciclului vieii constau n aplicarea de criterii de dezvoltare specifice"
n general, scemele individuale folosesc elemente ca& maturitate biologic, capaciti
psiologice, tenici adaptative, mecanisme de aprare, complexe ca simptom, nevoile de rol,
comportamentul social, stilul cognitiv"
ACTIVITATE SI VOINTA.FACTORII IMPLICATE IN LUAREA DECIZIEI
*ctivitatea este o succesiune de aciuni, aciunea fiind integrarea unor operaii urmrind un
obiectiv imediat" ,rin activitate, n psiologie, se nelege totalitatea manifestrilor de
77
conduit, pe plan concret sau mintal, prin care omul acioneaz asupra mediului i asupra lui
nsui"
*ctivitatea care ocup primul loc n ierarie se caracterizeaz prin faptul c n ansamblul ei
este totdeauna contient i voluntar, i are motivaia sa proprie, nemi!locit, urmrete
scopuri proprii, bine definite i c se realizeaz totdeauna prin efectuarea unei game de
aciuni, adic de uniti funcionale comportamentale subordonate"
,rin voin nelegem capacitatea de a aciona n vederea realizrii unui scop contient
nfr-ng-nd anumite bariere interioare sau exterioare"
*naliz-nd actul voluntar se pot distinge patru etape&
7 aparitia conflictului $ deliberarea = decizia > executarea otararii
Intenae $'&untaa $esus intenae n'n$'&untaa
)nternarea ntr'o unitate de psiiatrie se face numai din considerente medicale, nteleg-ndu'se
prin acestea proceduri de diagnostic i de tratament"
)nternarea voluntar se aplica n acelasi mod ca i primirea n orice alt serviciu medical i
pentru orice alt boal"
' )nternarea voluntar ntr'un serviciu de psiiatrie se realizeaz cu respectarea normelor de
ngri!ire i a drepturilor pacientului, prevzute la
' Arice pacient internat voluntar ntr'un serviciu de sntate mintal are dreptul de a se
externa la cerere, n orice moment, cu excepiab cazului n care sunt ntrunite condiiile care
!ustific meninerea internrii mpotriva voinei pacientului"
,rocedura de internare nevoluntar se aplic numai dup ce toate ncercrile de internare
voluntar au fost epuizate"
' A persoana poate fi internat prin procedura de internare nevoluntar numai dac un medic
psiiatru abilitat otrte c persoana sufer de o tulburare psiic i consider c& a) din
cauza acestei tulburri psiice exist pericolul iminent de vtmare pentru sine sau pentru alte
persoaneJ b) n cazul unei persoane suferind de o tulburare psiic grav i a crei !udecat
este afectat, neinternarea ar putea antrena o grav deteriorare a strii sale sau ar mpiedica s
i se acorde tratamentul adecvat"
' )nternarea nevoluntar se realizeaz numai n spitale de psiiatrie care au condiii adecvate
pentru ngri!iri de specialitate n condiii specifice"
K
7$