1.

Psihologia medical - scop, obiective, istoria acestei discipline.

Psihologia medical are dou sarcini de baz:
de a participa la formularea diagnosticului i
de a participa prin intermediul metodelor proprii la actul psihoterapeutic.
Subiectul sau grupul int a psihologiei medicale este psihologia pacientului.
Obiectivele psihologiei medicale sunt:
psihicul uman
relaiile individului cu profesionitii din domeniul mediului, familiei i de asisten medical
reaciile subiective la diferite situaii sau persoane
relaia medic pacient
problema de sntate mintal
adaptarea individual la coal, profesie, familie
probleme speciale privind psihopatologia copilriei, adolescenei i senescenei
reacia psihologic a pacientului la agresiune somatic i / sau mintal
Psihologia medical poate fi reprezentat pe etapele de vrst:
etapa oral - de la 0 la 1.5 ani.
etapa anal - 1.5 - 3 ani.
etapa falic - 3 - 7 ani.
etapa latenei sexualitii infantile - 8 - 11 ani.
etapa pubertii i adolescenei, 12-19 ani
etapa tinereii mature - 20-34 de ani.
etapa adulilor vrsta de 34-44 de ani.
etapa maturitii vrsta de la 45 de ani.
2.
Personalitatea, factorii formativi. Stadii de dezvoltare.
Personalitatea inseamna dezvoltare continua, perfectionare, autodepasire. Totalitate trasaturilor emotionale si
comportamentale care caracteriazeaza persoana aflata in conditii existente obisnuite.
Factori: ereditari (schizofrenia ereditar), educatia, mediul sociolfamilial, exprente de viata, particularitati
constitutionale. Personalitate esteconstituita de id(inconstientul), ego (constientul), superego (activitate cosntienta
spiritual).

Prima etap este etapa percepiilor pe cale oral, i activitile sunt centrate asupra gurii (mncarea,
mucatul i strigatul). Cronologic aceast etap corespunde cu vrsta de 0 - 1.5 ani. Copiii ncep s compare
cine este i cine nu este mama lor. Copiii simt anxietate, curiozitate i fric n prezena persoanelor strine
(frecven maxim n jurul vrstei de 8 luni). Copilul este dependent de coerena de experiene oferite de
ngrijitor. Timp de cteva luni, o mare parte din sine el nu recunoate ca sine (o mn poate fi strns de alta
sau pus n gur). Frustrarea cauzat de activitate oral (Abraham) dezvolt o tendin de a suge un deget,
apoi nclinaia la fumat, la mestecarea gumei.
La etapa anal individul i controleaz sfincterul, muchii, micrile, aceasta este o stare de
autonomie. Vrsta corespunde la 1,5 - 3 ani. Faza timpurie este marcat de locomoie vertical. Mama este
folosit ca o baz de refugiu. Caracteristic este anxietatea de separare. Copilul este contient de separare
fizic, care diminueaz dispoziie de ncntare. Copilul ncearc s nlture desprirea dintre el i mam.
Este foarte important modul n care copilul este apreciat de ctre aduli i prini.
Etapa falic. Se dobndete iniiativ prin alegerea scopurilor i perseveren. Corespunde vrstei de
3-7 ani. Se deplasarea ateniei de la percepia fizic la acumularea prestigiului i puterii. Copilul vrea s fie
aplaudat. Urmeaz posesia sau deinerea obiectelor. Copilul descoper c tatl poate prezinta un obstacol n
dragostea sa fa de femeie, apare complexul lui Oedip la biei i la fete complexul lui Electra. Astfel,
copilul vrea s se cstoreasc cu printele de sex opus i n acelai timp s evite printele de acelai sex.
Este prezent dorina de a imita lumea adulilor i rivalitatea ntre frai.
Etapa latenei sexualitii infantile. Aceast etap se caracterizeaz prin o adaptare la lumea
instrumentelor care permite depirea sentimentelor de inferioritate. Copilul este concentrat asupra
construirii, crerii, realizrii. Copilul este capabil s preia punctul de vedere al altcuiva. Copilului este
capabil de a conserva numerele, lungimea, greutatea i volumul. Copiii sunt mai capabili s nvee, s
funcioneze independent din punct de vedere social, s dezvolte relaii de prietenie. Impulsurile sexuale sunt
canalizate n mai multe scopuri sociale acceptabile (coal i sport). Superego-ul constituie una dintre cele
trei structuri ale minii responsabile pentru dezvoltarea etic i moral, inclusiv contiina. Aceast etap
corespunde cu vrsta de 8-11 ani.
Etapa a cincea corespunde cu pubertatea i adolescena (etapa genital), pe parcursul creia
individul devine contient de identitatea sa personal. Etapa corespunde cu vrsta de 11 - 12 ani i se
1

prelungete pn la 19 ani. Se dezvolt identitatea de grup (semeni). Etapa dat se caracterizeaz prin
transformare rapid i maturitate sexual. Prezena unei frecvene relative de comportament aberant, chiar
antisocial: vagabondajul, impulsuri de cleptomanie, atentate la suicid, reacii isterice, anxietate i sindrome
fobice, alturi de anorexie mental. Pubertatea este primul nivel de referin de contientizarea a propriului
corp. Adolescenii sunt contieni de statutul lor social, i de relaiile cu sexul opus. Adolescenii sunt n
cutarea unui nou Eu.
Etapa a asea este etapa tinereii mature. Persoana are relaii intime cu un alt individ (prietenie,
lupt, schimb intelectual cu un profesor, uniune sexual). Capacitatea de intimitate este caracteristic pentru
aceast etap (dac nu este atins, depistm sentimentul singurtii). Corespunde cu vrsta de 20-34 ani.
Etapa urmtoare este vrsta adult, vrsta productivitii, creativitii i generalizrilor (individul
devine printe, cu responsabilitile altcuiva), (n caz contrar depistm semne de stagnare). Corespunde cu
vrsta de 34-44 ani.
Ultima etap este maturitatea - caracterizat prin integrarea sinelui (dac aceast stadie este atins,
exist disperare). Ea ncepe la 48 de ani, vrsta deinerii unor achiziii negative: pierderi economice sau
prejudicii irevocabile, pierderi ale prinilor i a prietenilor, uneori schimbarea profesiei i a casei. Individul
devine introspectiv, mai filantrop, deseori se simte singur sau prefer distraciile, viaa rural. Aceast
perioad este mai critic pentru femei, n cazul crora schimbrile psihologice survin mai rapid i n mod
asincron. Menopauza este timpul apariiei psihozelor maniacale, depresiei i a diverselor forme a deziluziilor
cronice.

3.
Definiia psihodiagnosticului, tehnicile sale. T clasificare
Psihodiagnosticul este un procedeu de analiz psihologic a unui caz i include astfel de tehnici, ca:
Observaia;----anamneza;------convorbirile,---chestionarea;-----testele
OBSERVAIA:
Aspectul exterior al subiectului;----aspectul fizic al subiectului (este gras - slab);-----inuta;
gesturile;---mimica,---expresia feei i a ochilor;---aspectul general (obosit - odihnit);---mersul;
coordonarea micrilor,---cum vorbete;---raporturile cu nsoitorul (docil, supus);---orientarea n mediul nconjurtor
(n cabinet sau laborator);---modul cum stabilete singur contactul cu mediul ambiant.

Testele desemneaza ansamblul experientelor efectuate asupra unui individ supus unor probe in prealabil
etalonate pentru a obtine o masura.
Scopul folosirii testelor: este obtinerea in timp scurt a unor date informative cuantificabile despre
trasaturile psihologice ale subiectului testat.
Clasificarea testelor psihologice:
dup modul de executare a sarcinii de ctre subiect:
- teste orale
- teste scrise (creion hrtie)
- teste de performan (cu manipulare de obiecte i piese sau teste administrate de calculator)
dup gradul de utilizare a limbajului n rezolvarea sarcinii:
- teste verbale (teste de vocabular sau de rafinament verbal)
- teste non-verbale (de exemplu completarea unor figuri lacunare)
dup numrul de persoane care pot fi examinate simultan:
- teste individuale
- teste colective
dup timpul de execuie a sarcinii:
- teste cu limit de timp
- teste cu timp de lucru nelimitat
n funcie de comportamentele evaluate de itemii lor:
2

- teste cognitive:
- teste de aptitudini
- teste de succes educaional
- teste afective:
- chestionare de personalitate
- tehnici proiective
- teste obiective de personalitate
dup modul de stabilire a cotei la test:
- teste obiective (cotarea rspunsurilor se face dup o regul prestabilit)
- teste subiective (folosite n psihologia clinic i care permit ca mai muli evaluatori s coteze foarte
diferit rspunsurile aceleiai persoane, testele proiective fcnd parte din aceast categorie)
dup modul n care se interpreteaz scorurile testelor:
- teste normative (scorul individual se interpreteaz prin raportare la un etalon)
- teste centrate pe criteriu (n care de la nceput a fost stabilit nivelul acceptat de performan, iar rezultatul
este exprimat prin a reuit sau nu a reuit)
- teste idiografice (presupun completarea aceleiai forme a chestionrului n ocazii diferite pentru a vedea
evoluia n timp a scorului)
- teste ipsative (presupun interpretarea scorurilor pentru un subiect prin compararea ntre ele sau prin
compunerea scorurilor altor persoane. Un exemplu este testul de interese profesionale n care subiectul
trebuie s aleag afirmaia care i se portivete cel mai mult i/ sau informaia care i se potrivete cel mai
puin)
TEHNICI PROIECTIVE

4.

tehnici asociative (Rorschach)

tehnici constructive (Testul aperceptiei tematice)
tehnici de completare (Testul Rosenzweig)
tehnici de ordonare (Testul Szodi)
tehnic expresive (Testul arborelui)

Teste i chestionare (neverbale (hrtie - creion), proiective, testul proiectiv de personalitate

RORSHACH, SZONDY, testul LUSCHER, chestionarul BECK, cala HAMILTON, testul de frustrare
ROSENZVEIG, inventar multifazic de personalitate MINESOTIA (MMPI), matricele progresive
RAVEN, chestionarul de personalitate SCHMIFSCHEK).

Testul LUSCHER consta in alegerea, in ordinea preferintelor, unui numar de planse colorate, de culori diferite
(varianta cea mai uzuala este cu culori). Subiectul alege ori respinge cartonasele colorate. Aceasta atitudine de
atragere sau respingere este legata de structuri latente de personalitate. Prin acest model, testul fumizeaza informatii
privind structura personalitatii, zona de tensiune, prognosticul actualelor perturbari, prognosticul adaptiv-profesional,
predispozitii la afectiuni psiho- somatice. Proba (culorilor) are mare zona de aplicabilitate: de la clinica de boli
interne, in procesul formativ scolar pana la integrarea scolara. In clinica psihiatrica testul LUSCHER ofera informatii
perti- nente din sfera anxietatii, depresiei ori asteniei.
Testul proiectiv de personalitate RORSHACH contine 10 planse (cinci alb - negru, doua alb-negru-rosu si trei divers
coloare).
TestuI proiectiv de personalitate SZONDY consta in alegerea afectiva (simpatic-antipatic) a unor
fotografii reprezetand figuri umane. Proba are la baza conceptia ca in alegerea prin simpatie si respingere sunt
alegeri umane in destin: alegerea de iubire, de profesie, de amicitie, alegerea in boala sau in moarte (toate fiind
considerate trebuinte pulsionale).
Testul de frustrare ROSENZ WEIG contine 24 de situatii reprezentand cele mai cunoscute experiente
frustrante din viata curenta a omului. Pentru fiecare situatie subiectul trebuie sa ra punda cu primul lucru, care-i vine
in minte, in locul persoanei, care trebuie sa reactioneze.
Reactiile de frustrare se inscriu in trei categorii:

1) dupa tipul de solutionare a situatiei (dominatia obstacolu- Sui, apararea EU-lui i persistenta trebuintei);
2) dupa directia agresiunii (reactii extrapunitive, intrapunitive
fi im
Inventar multifazic de personalitate MINESOTIA (MMPI) cuprinde, in forma clasica si originala-550 de
afirmatii, scrise pe cate un cartonas fiecare. Subiectul trebuie sa citeasca si sa le cate- goriseasca in trei clase:
adevarat, fals, nu stiu. Acest inventar are 9 scale clinice de evaluare: hipocondrie, depresie, isterie, deviatie
psihosomatica, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie, manie. in plus, chestionarul MMPI mai
adauga inca trei scale, care apreciaza: atitudinea fata de test, atitudinea fata de sine si introversiunea sociala.
Matricele Progresive RAVEN permit masurarea factorului G a factorului de grup perceptiv. Este cunoscut sub
trei variante: colorate pentru copii, variantele , , C, D, E pentru elevi pana la terminarea liceului si varianta pentru
studenti si cadre de conducere. Intr-un dreptunghi lipseste portiune, figura. Dedesubtul drep- tunghiului sant
serie de 6 ori 9 figuri, asemanatoare ca marime si forma, dar numai unui din astea se potriveste, care prin intocuire
cufata alba ar face figura initiala, asa cum a fost ea conceputa.Prin Matricele Progresive Raven, psihologul poate
aprecia coeficientul de inteligenta (Q.I.).
Chestionarul de personalitate SCHMIFSCHEK face parte din grupa tehnicilor proiective tematice, cu 22 de
planse reprezentand imagini mai mult sau mai putin structurate (baie, strada, dormitor, sufragerie, nori, plansa alba
etc) si 67 de figuri umane (barbati, copii, femei) sau animale (caine etc.), confectionate din carton, cu care subiectului
i se cere sa intocmeasca un tablou si sa realizeze povestioara legata de acestea. Proba psihologica permite
examinatorului aprecieri referitoare la adapjtarea sociala a individului ca i la modul in care acesta se autoapreciaza.
Testul este util in diagnosticarea structurilor nevrotice de personalitate si, uneori, a psihozelor (uneori a dat rezultate
satisfacatoare pentru schizofreni si pacienti cu potential suicidar).
Chestionarul BECK are utilizare in clinica depresiei in evaluarea tipului si con|inutului psiho-genetic si
psihopatologic al depresiei: dispozitia de fond, anumite sentimente bine circumscrise (de ratare, vinovatie,
autoacuzare, lipsa de satisfactie etc.), tulburari hipnice, ale libidoului si apetitului, fatigabilitate, iritabilitate, anestezie
generala, conduita sociala, activitate util productiva.
Scala de evaluare a anxietii - Hamilton (HAM-A), reprezint un chestionar psihologic utilizat de medici pentru a
evalua severitatea anxietii la pacieni.
cuprinde 14 ntrebri orientate spre simtpom. Fiecare din acest simptom este evaluat din punct de vedere al severitii
de la lipsete (0), pn la foarte sever (4). Timpul de administrare al testului este ntre 10-20 minute.
Scala de evaluare a depresiei Hamilton (HAM-D) este utilizat de muli ani n determinarea nivelului depresiei la
pacieni nainte, n timpul i dup tratament. Trebuie s fie administrat de clinician cu experien n lucrul cu pacienii
psihiatrici . Dei HAM-D este format din 21 de itemi, scorul se bazeaz pe primei 17 itemi. Deobicei dureaz 15-20
de minute interviul.
5.

Medicina psihosomatic. Stresorii vieii, care pot s precead o tulburare psihosomatic.

Medicina psihosomatice se ocupa cu relatia dintre factorii psihologici si cei fiziologici in cauzarea
sau intretinerea starilor de boala. Ea este continuare a psihanalizei si isi propune sa introduce in
medicina omul ca persoana.
alegerea organului sau a functiei depinde de emotia in cauza; asfel, agresiunea si mania, reprimate,
provoaca stare de excitatie a sistemului muscular circulator si hiperfunctie a glandelor tiroida si
suprarenale (normal implicate in accesele de manie);
Orice stres prelungit poate sa cauzeze modificari fiziologice, care rezulta intr-o tulburare somatica.
Fiecare persoana are un organ de soc, care este vulnerabil la stres: unii pacienti sunt reactori cardiaci, altiireactori gastrici sau reactori tegumentari. Persoanele anxioase sau depresive sunt mai vulnerabile la boli
psihosomatice.
Zona de maxima incidente este situate intre 45 si 59 de ani. Repartitia pe sexe ilustreaze prevalente
a barbatilor in privinta bolilor coronariene, ulcerului duodenal si astmului si a femeilor pentru boala
hipertensiva.
Stresorii vieii
Decesul sotului / sotiei.Divortul.Decesul unui membru apropiat al familiei.Separarea maritala.Ranirea sau boala
personala severa.Pierderea serviciului.Condamnarea la detentie. Decesul unui prieten apropiat.Sarcina.
Reajustarea la afaceri.
Personalitate psihosomatic
Pentru personalitate psihosomatica se profileaza anumita
-saracie afectiva si social-relationala;
-oarecare rigiditate caracteriala si dificultate de adaptare la conditii noi, cu adaptare sociala su- perficiala
-o redusa activitate imaginara diurna si noctuma, asociata cu gandire practica, strict utilitara, cautarea unei
independence prin activitate, foarte mare sensibilitate la traume afective, fragilitate, imaturitate afectiva mai mult
sau mai pufin marcata.
-psihismul pare insuficient de inarmat pentru a distanta anumite conflicte si pentru a le canaliza in

1.
2.
3.
4.

conduite caracteristice ale vietii de relatie, conflictele atunci se descarca in aparatul viscerovegetativ. Rezistenta
pacientilor psihosomatici fata de psihoterapie este putemica i se manifesta de la taceri prelungite pana la ostiltate
evidenta fata de terapeut.
Simptome psihosomatice elementare - spasm, vertij, stare acuta de greata.
Pentru o personalitate psihosomatic se profileaz o anumit srcie afectiv i social-relaional; o oarecare rigiditate
caracterial i dificultate de adaptare la condiii noi, cu o adaptare social superficial; o redus activitate imaginar
diurn i nocturn, asociat cu o gndire practic, strict utilitar, cutarea unei independene prin activitate, o foarte
mare sensibilitate la traume afective, fragilitate, imaturitate afectiv mai mult sau mai puin marcat. Rezistena
pacienilor psihosomatici fa de psihoterapie este puternic i se manifest de la tceri prelungite pn la ostilitate
evident fa de terapeut.
Simptome psihosomatice elementare spasm, vertij, o stare acut de grea.
F. Alexander i coala din Chicago au izolat 7 boli psihosomatice principale: ulcerul duodenal, astmul bronic,
artrita reumatoid, colita ulceroas, hipertensiunea arterial, neurodermita i tireotoxicoza.
Relaiile medic-pacient fac parte din psihologia comportamentului interpersonal. n acest cadru se deosebesc cel
puin apte categorii:
1.
2.
3.
4.

intercaiune social (cooperant sau competitiv), produs de tendine, care nu sunt propriu-.zis de natur social
dependen-cuprinznd acceptan, interaciune, ajutor, protecie, cluzire
afiliaie-cuprinznd proximitate fizic, contact prin priviri, rspunsuri calde i prietenoase
dominana-adic acceptarea de ctre alii a poziiei de lider, sau nvtor, sau critic, sau sftuitor, sau judector
etc.
5. sexualitate-cuprinznd proximitate fizic, contact corporal, interaciune intim, de obicei cu persoane de sex opus,
atractive
6. agresiune-lezarea altora pe plan fizic, verbal etc.
7. autostim i ego-identitate: acceptarea autoimaginii de ctre alii, sau acceptarea imaginii pe care o au alii despre
sine.
6.

Doliul ca problem a psihologiei medicale. Motivele doliului, managementul acestor persoane.

Reprezinta pierderea unei persoane,sau legate de moarte unei persoane iubite:

Pierderea unei persoane prin despartire, separare, divort sau detentie
Pierderea unui obiect fantazat al iubirii
Pierderea care rezulta dintro lezare narcistica
Unei posesiuni dragi, slujbe sau pozitii valorizante.
Managmentul:
Incurajati ventilarea simtamintelor, permitetii sa vb despre persoana care a iubito.
Doze mici de diazepam-valium 5 mg.
Consolare verbala.
Nu prescriem medicatie anxioasa sau antidepresiva.
Nu spuneti ca nu trebuie sa plinga sau sa se minieze.
7.
Doliul la prini i copii. Stadiile doliului. Dupa Parkes si Bowlby
Doliul copilului dupa pierderea unui parinte se poate diviza n:
faza de protest - si doreste cu putere parintele napoi
faza de disperare - lipsa de sperante, retragere, apatie
faza de detasare - atasamentul emotional cedeaza
transferarea nevoilor asupra altor adulti
Doliul dupa pierderea unui copil:
trairea este mai intensa dect dupa pierderea unui adult
exista sentimente de vinovatie si neajutorare
apar faze de soc, negare, mnie, negociere, acceptare
poate dura toata viata
50% din casatoriile n care un copil a decedat sfrsesc prin divort

Fazele de doliu dupa John Bowlby:

amortire sau protest - suferinta, frica, mnie - poate dura luni de zile
dorul si cautarea figurii pierdute - lumea pare goala si lipsita de sens, dar stima de sine ramne
intacta (altfel nu ar fi doliu normal, ci patologi - cu depresie). Se caracterizeaza prin preocupare pentru
persoana pierduta, neliniste fizica, plns, mnie. Poate luni de zile - ani.
dezorganizare si disperare - neliniste, lipsa de scop, cresterea preocuparilor somatice, retragere,
introversie, iritabilitate, retrairi repetate ale amintirilor
reorganizare - formarea de noi patternuri, obiecte, scopuri; doliul cedeaza si este nlocuit cu amintiri
dragi = identificarea sanatoasa cu decedatul
Fazele de doliu dupa Parkes:
alarma - modificari fiziologice
amortire - cel n cauza pare doar superficial afectat, dar n realitate se protejeaza de suferinta
nostalgie - cauta sau si aminteste persoana iubita
depresie - lipsa de sperante asupra viitorului, simte ca nu poate continua sa traiasca, se retrage fata de
familie si prieteni
recuperare si reorganizare - realizeaza ca viata sa va continua cu noi ajustari si scopuri diferite
8.

Conceptul de sinucidere, violenta si alte urgente psihiatrice.

Sinuciderea sau suicidul (n latin suicidium, de la sui caedere, a se omor) reprezint aciunea unei
persoane de a-i cauza propria moarte. Suicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a crei cauz
este adesea atribuit unei boli mentale cum ar fi depresia, tulburarea
bipolar, schizofrenia, alcoolismul sau dependena de droguri.[1] Adesea joac un rol i factorii
de stres ca problemele financiare sau problemele ivite n relaiile interpersonale. Printre eforturile de prevenire a
sinuciderii se numr i restricionarea accesului la arme de foc, tratarea afeciunilor mentale i abuzului de
droguri i mbuntirea dezvoltrii economice.
Metoda utilizat cel mai des pentru sinucidere variaz n funcie de ar i este parial legat de disponibilitate.
Metodele cele mai comune includ: spnzurarea, otrvirea cu pesticide i mpucarea. Trat:antidepr,
benzidiazepina, neuroleptice atipice

Factori de risc n suicide:

a) Dorina de a muri lipsit de ambiguitate
b) omajul
c) Senzaia de lips a speranelor
d) Probabilitatea redus de a fi salvat
e) Adunatul medicamentelor
f)Posesia de arm/ arme de foc
g) Istoricul familial de suicid
h) Fantezii de reunire cu persoane iubite , care au murit

9.
Aspecte psihologice ale suicidelor, managementul acestor persoane.
Aspecte psihologice ale suicidelor:
Rata este de 12 persoane la 100.000 ntr-un an;
ncearc s se sinucid n jur de 250.000 de persoane.
25 la 100.000 de locuitori n rile scandinave
rata cea mai sczut se nregistreaz n Spania i n Italial
la brbai sinuciderile realizate sunt de dou ori mai numeroase dect la femei.
femeile comit de zece ori mai multe tentative de sinucidere dect brbaii
brbaii folosesc metode violente mai frecvent dect femeile (de ex., arme de foc, i nu medicamente)
riscul crete cu vrsta (brbai dup vrsta de 45 de ani; la femei dup 65 de ani)
dup vrsta de 75 de ani, rat sinuciderilor crete la ambele sexe

n prezent creterea cea mai rapid a ratei se nregistreaz la brbaii tineri n vrst de 15 pn la 24 de ani
dou din fiecare trei sinucideri sunt comise de brbai albi.
rata cea mai ridicat apare la protestani, iar cea mai sczut- la catolici, evrei i musulmani
rata este mai mare la persoanele necstorite, dect la cele cstorite; este ridicat la persoanele divorate;
boala medical sau chirurgical constituie un factor de risc, n special dac se asociaz cu durere sau dac este
vorba despre o boal cronic sau terminal.
50% din persoanele, care se sinucid, sunt depresive
15% dintre bolnavii depresivi se sinucid.
10% sufer de schizofrenie.

Trat:antidepr, benzidiazepina, neuroleptice atipice

10.
Decesul i moartea, stadiile pacienilor terminali, managementul acestor persoane.
Decesul i moartea:
copiii mai mici de 5 ani nu neleg moartea; ei o privesc ca pe o separare, asemntoare somnului.
ntre vrsta de 5 i 10 ani, ei devin din ce n ce mai contieni de moarte drept ceva care li se ntmpl altora,
n special prinilor.
dup vrsta de 10 ani, copii conceptualizeaz moartea drept ceva ce li se poate ntmpla chiar lor
Corelaii psihologice n bolile incurabile:
Stadiile descrise de Elisabeth Kuber - Ross:
oc si negare - atunci cnd cel n cauza merge de la un medic la altul n speranta ca va gasi pe cineva care sa i
sprijine pozitia
mnie - frustrare, iritabilitate - "De ce eu, cnd X sau Y sau Z...?". Revolta poate fi deplasata asupra medicilor,
familiei (cnd se ncearca gasirea unui vinovat - "Daca nu ma duceam la X...", "Daca nu faceam cutare lucru,
nu s-ar fi ntmplat...") sau poate fi directionata catre sine (boala sau pierderea vazuta ca pedeapsa)
negocierea - cu medicii, cu prietenii, cu Dumnezeu - real (donatii, mers la biserica) sau simbolic
(comportamente si idei obsesiv - compulsive, ritualuri)
depresie - retragere, bradikinezie, insomnie, lipsa de speranta, ideatie suicidara
acceptarea - cel n cauza realizeaza ca moartea este inevitabila si accepta universalitatea ei.
11.
Psihoterapia - scop, obiective, istoria acestei discipline.
Psihoterapia-este o sistema de influenta asupra personalitatii pacientului in scopul inlaturarii manifestarilor
psihopatologice si psihologice nedorite.
Indicatii: -Nevroze(n.anxioasa, n.obsesionala,fobii); -perturbari adaptative,-probleme in cuplu,-criza de adolescenta,dezechilibrul psihic provocat de o situatie stresanta sau traumatizanta,-depresii usoare,-tulb de dinamica sexuala,-boli
psihosomatice,-dizarmonii de personalitate,- toxicomanii,-psihoze.
Deci, n general, obiectivul oricrei psihoterapii const n a nelege comportamentul pacientului i a modifica
acest comportament astfel, n ct dificultile existeniale ale acestuia s fie nlturate sau mcar diminuate. n acest
scop, psihoterapeutul ncearc s realizeze o evaluare a personalitii pacientului, cutnd s pun n eviden
problemele principale i particularitile psihice ale acestuia.
Prima teorie realizata in sec 8 de Rhazes, dar boli psihice se tratez ca posesiune demonice ce necesit pedeapsa sau
inchisoare pina sec 18. Dupa sec 18 reabilitare nebunilor. Psihanaliza de Freid 1900 cu dezvoltare teorii de
interpretare, asociare libera, anaiza id, eului, trnasfer si contratransfer. In 1920 psihoterapia comportamentala ca trat
fobii. Fritz si Perls a introdus gestalterapia. Erikson-hipnoza.
12.
Clasificarea metodelor psihoterapeutice. Indicaii, contraindicaii i accesibilitatea n psihoterapie.
Psihoterapia este un domeniu interdisciplinar - situat la grania dintre medicin i psihologie, este modalitatea de
tratament cuprinzator, deliberat i planificat, prin mijloace i metodologii stiinifice, avnd un cadru clinic i teoretic,
centrat pe reducerea sau eliminarea unor simptome, tulburri mintale sau stri de suferin psihosociale i/sau
psihosomatice i comportamente disfuncionale.
Psihoterapia poate fi individual (obiectul interveniei este individul), n grup (obiectul interveniei este individul
inserat ntr-un grup terapeutic) sau de grup (obiectul interveniei este grupul, spre exemplu, cuplu, familie etc.).
Indicatii: -Nevroze(n.anxioasa, n.obsesionala,fobii); -perturbari adaptative,-probleme in cuplu,-criza de adolescenta,dezechilibrul psihic provocat de o situatie stresanta sau traumatizanta,-depresii usoare,-tulb de dinamica sexuala,-boli
psihosomatice,-dizarmonii de personalitate,- toxicomanii,-psihoze.
Care ar fi categoriile de pacieni care nu beneficiaz de avantajele psihoterapiei? Este vorba n primul rnd de
dificienii mintali care sunt incapabili s neleag sensul interpretrilor realizate de psihoterapeut i s ajung la

descoperirea cauzelor i soluiilor propriilor lor probleme. De asemenea, persoanele care nu reuesc s realizeze un
contact uman i deci nici relaia psihoterapeutica nu se poat bucura de avantajele psihoterapiei. n aceast categorie
intr unii psihopai i unii pacieni psihotici, mai ales schizofrenii.
13.

Metode de psihoterapie.

Cele mai multe forme de psihoterapie folosesc conversaia ca mod de abordare a clientului/pacientului, dar
exist i forme de psihoterapie care utilizeaz alte modaliti de comunicare cum sunt cuvntul scris, lucrrile de art,
teatrul, povetile, jocul (mai ales n psihoterapia copilului), desenul, dansul i micarea, sculptura, filmele.
Analiza trnazactionala: cresterea intelegerei pacientului asupa modul in care intra in legatura cu ceilalti
oameni. Starea eului-parinte,copilului.
Trainig autogen: restabilirea echilibrului dinamic a sistemului homeostatic de macnisme autoreglare a
organismului, dereglate in stres. De baza-relaxarea muscular, autosugestia, autoeducarea.
Hipnoza:stare temporal a constiintei caracteriza prin reducerea volumului si focusarea asupra continutului
tutulor celor spuse spre a influenta, legate de schimbari functiei de autocunostere. Etapa somnolent, hipotaxis,
somnambulism.
14.

Psihanaliza. Stadiile de dezvoltare psihosexuale a personalitatii.

Psihanaliza a fost prima form de psihoterapie cunoscut. UN procedeu de investigare proceselor mintale. Psihanaliza
se distinge prin faptul c ncurajeaz verbalizarea gndurilor pacienilor, incluznd asociaiile libere, fanteziile i visele
din care analistul interpreteaz natura conflictelor incontiente care produc simptomele pacienilor.
Stadiile dezvoltarii psihosexuale ale lui Freud:
Stadiul oral la 18 luni:
Acesta dureaza cam 2 ani, in timpul carora copilul obtine placere pe calea gurii - prin supt, muscat si mestecatul
diferitelor obiecte.
Stadiul anal de la 18 luni pina la 3 ani:
Acesta tine 1 - 2 ani in timpul carora sugarii obtin placere din mentinerea sau eliminarea materiilor fecale. Acest stadiu
coincide cu cel in care copiii sunt invatati la toaleta.
Stadiul falic de la 3 la 6 ani virsta:
Dureaza 3 ani, in timpul carora copilul prescolar obtine placere prim autostimularea falusului. La barbati falus este
penisul iar la femei este clitorisul. Acest stadiu se termina la virsta de 6 ani.
Stadiul de latenta de la 6 ani pina la pubertate:
Acesta se mentine 6 ani, incepe la virsta de 6 ani si se termina la 12 - 13 ani, sau cind incepe pubertatea.
Stadiul genital inceputul pubertatii:
Incepe la virsta de 12 ani si continua pe perioada vietii de adult. Pe masura ce incepe pubertatea, represia exercitata
inainte asupra libidoului se ridica, iar individul incepe sa devina constient de sex si dorintele sale sexuale fata de sexul
opus.
15.
Structura personalitatii conform psihanalizei. Mecanismele de aparare a Eului.
Conform teoriei lui Freud, comportamentul este produs de constient si de forte instinctive. a identificat
trei niveluri ale psihicului:

Constientul
contine gandurile si senti mentele de care individul isi da sea ma la unmome nt dat,
actioneaza dupa "principiul realitatii". Functia lui principala este saraspunda la
r e a l i t a t e a e x t e r n a , d e a e v i t a p e r i c o l u l , d e a m e n t i n e u n c o m p o r t a m e n t acceptat social.

Inconstientul
contine amintiri "uitate", incluzand dorinte si impulsuri intr-o proportie ridicata agresive sau sexuale,
actioneaza dupa "principiul placerii". Acestea pot determinaganduri si comportamente constiente.


Preconstientul
contine ganduri ce nu sunt constiente la un moment dat, dar care lanevoie sunt
a c c e s i b i l e , a c t i o n a n d c a u n f i l t r u , c e n z u r a n d d o r i n t e l e i n a c c e p t a b i l e , permitand patrunderea lor
in constient atunci cand li se accepta originile inconstiente.
Dupa 1920, Freud da o noua clasificare, in care personalitatea este impartita tot in trei structurimajore, dar in care
Inconstientul/Id-ul este inlocuit cu denumirea de "Sine", Preconstientul/Ego-ul cu "Eul" si Constientul/Super-ego este
inlocuit cu "Supraeul".

Id
-ul (sinele) constituie impusurile noastre biologice, universale care cer satisfacereimediat. Sinele
reprezint nivelul inconstientului, sediul impulsurilor instinctive,dominate de principiul plcerii, al
reducerii tensiunii situat n afara rationalului. Esteechivalentul inconstientului, contine toate imboldurile
launtrice, pulsiunile si instinctelesi este fundamentul pe care se construieste personalitatea individului.

Ego
(eul)
este partea persoanei care este n contact cu realitatea. Eul este forta constient,organizatoare ce actioneaz dup
principiul realittii si implic gndire, ratiune, controlasupra pornirilor tensionate din inconstient.
Superego
(supraeul) este contiina, id-ul reprezentat n personalitate. Supraeul reprezintsistemul normelor social-morale
nsusite de individ, interiorizate pe baz de deprinderimorale. Supraeul detine att o zon din inconstient ct si una din
constient exercitndcontrol, determinare asupra eu-lui dar si asupra sinelui.
16.

Hipnoza, trainingul autogen.

Hipnoza (din greac Hypnos-vis). Stare temporar a contiinei, caracterizat prin reducerea volumului i
focusarea asupra coninutului celor spuse spre a influena, legate de schimbrile funciei individuale de autocunoatere.
Strea de hipnoz apare n rezultatul unor influenri speciale ale celui care face hipnoz sau direcionat spre
autoinfluen.
n procesul de hipnotizare este important ct de influenabil este pacientul. Sunt folosite o mulime de metode, cu
ajutorul crora se poate determina ct de influenabil este pacientul. Aceste metode sunt: cderile nainte i napoi,
utilizarea degetilor ncruciate, determinarea influenei unor mirosuri, i altele. Ca exemplu ne poate servi un caz
descris de P.I. Bulem. Se folosete o greutate metalic legat de o a, i un magnet n form de potcoav fvut din
lemn, vopsit ca unul adevrat. Pacientului i se propune s ia cu degetelei minii ntinse aa cu greutatea legat de ea.
Medicul apropie magnetul de greutate i ncepe s apropie i s deprteze greutatea. Pacientului i se insufl, s
atrag atenia cum greutatea urmeaz magnetul i se leagn.
Trainig autogen: restabilirea echilibrului dinamic a sistemului homeostatic de macnisme autoreglare a organismului,
dereglate in stres. De baza-relaxarea muscular, autosugestia, autoeducarea
17.
Psihoterapia comportamental.
Conceptele de baza ale psihoterapiei comportamentale sunt cele de ntrire sociala si de control al comportamentului.
Principiul ntririi se refera la utilizarea si manipularea stimulilor ambiantei astfel nct anumite categorii de
comportamente sa fie recompensate si in felul acesta sa creasc probabilitatea lor de manifestare. Psihoterapia devine
astfel un proces logic de control al comportamentului bazat pe cunoaterea condiiilor care permit modificarea
acestuia.
Tehnica stingerii comportamentelor nedorite: imploziva(imaginarea) si exploziva(reamintirea). Principiul stingerii
reactiilor conditionate de evitare a stimulilor anxiogene.
Tehnica desensibilzarii sistematice: reducerea uor modele de comportament nedorite prin punerea in actiune altor
modele antagoniste. Relaxarea cu aparitia anxietatii. Wolpe a descris etape: invatare relaxarii, stabili ierarhiei,
desensibilizare pina relaxare totala.
Psihoterapia averisva: inlaturarea modelelor nedorite de comportament prin metoda sanctiunilor prin socuri electirce.
18.

Psihoterapia cognitiv- comportamental. Modelul de functionare ABC.

Psihoterapia cognitiv-comportamental caut prin diverse metode s identifice i s modifice cogniiile maladaptative,
credinele i comportamentele cu scopul de a influena emoiile negative distructive i comportamentele disfuncionale
problematice.

Astfel, terapia cognitiv comportamental are ca i element central modelul ABC, care include urmatoarele
componente:
A - evenimentele activatoare, conflicte, adversiti, gnduri care interfereaza cu scopurile noastre (ex., a fi urt de
ceilali; a avea un eec la un examen; gndul c ne-am putea mbolnvi subit; iminena unei schimbri a vremii n timp
ce jucm fotbal);
B - credinele (beliefs) despre evenimentul A, care provin din filosofia de via a fiecaruia, din educaie sau din
anturaj;
C - consecinele sau rezultatele evenimentului A, privite prin prisma credinelor B.
19.
Analiza tranzactionala. Analiza structurala a personalitatii.
Analiza Tranzactionala este o forma de psihologie sociala dezvoltata la jumatatea secolului XX, de catre medicul
psihiatru Eric Berne si contine elemente de psihanaliza si psihologie umanista si cognitiva. In psihoterapie analiza
tranzactionala este utilizata pentru a identifica acele comportamente, emotii si ganduri ce impiedica dezvoltarea umana
la potential maximum, pentru a elimina comportamentele disfunctionale si pentru a intari relatiile pozitive si
functionarea sanatoasa.
Cele trei stari ale eului in analiza tranzactionala:
Parinte - se formeaza din ceea ce observam. Eul Parinte reprezinta starea in care fiinta umana copiaza in mod
inconstient comportamentul figurilor parentale. Parintele include o colectie de amintiri ale unor evenimente externe,
inregistrate automat si care s-au petrecut in primii 5 ani de viata. Aceasta stare a eului include reguli, interdictii,
judecati, modele de comportament, si poate avea doua forme:
- Parintele protector ofera sfaturi, ajutor, sentimentul securitatii, mangaiere. In varianta pozitiva ofera incredere, iar
in varianta negativa este coplesitor.
- Parintele normativ include prejudecatile si judecatile de valoare; acesta stabileste reguli si limite, cenzureaza,
critica, disciplineaza. In varianta pozitiva ofera aparare, iar in varianta negativa devalorizeaza.
Adult - se formeaza din ceea ce invatam. Eul Adult este asemanator unui computer care proceseaza informatiile si ia
decizii in absenta emotiilor care ar putea afecta aceste procese. Putem spune ca starea de Adult permite evaluarea si
validarea datelor primite de Parinte si Copil. In varianta pozitiva este atent, ia decizii, colaboreaza si negociaza, iar in
varianta negativa Adultul analizeaza excesiv datele sau relatiile interpersonale.
Copil - este constituit din ceea ce simtim. Eul Copil este o stare in care fiintele umane se comporta, gandesc si simt
la fel ca in copilarie, adica instinctual. Copilul este sursa de emotii, creatie, recreatie, spontaneitate si intimitate. Datele
continute de aceasta stare a eului provin din primii 5 ani de viata.
- Copilul natural sau liber este plin de energie, creativ, jucaus si spontan. In varianta pozitiva ii ofera fiintei o baza
din care sa evolueze, iar in varianta negativa poate fi un inadaptat social.
- Copilul adaptat este ascultator si politicos in varianta pozitiva, iar in varianta negativa este rebel si manipulator.
20.

Gestaltterapia.
Metoda a fost creat de psihologul i psihoterapeutul american Perls sub influena ideei gelshtat psihologiei,
existenialismului, psihanalizei i, n deosebi, teoriei lui Raih despre apariiile fiziologice ale materialului psihologic
refulat. Geshtalt terapia a aprut n cursul apropierii fenomenale, care sublinia necesitatea contientizrii de ctre
pacient a prezentului i importana tririi emoionale directe. Informaia, necesar pentru schimbarea terapeutic este
primit direct din comportamentul pacientului.
n geshtalt-terapie sunt 5 mecanisme de distrugere a procesului de autoreglare: introiecia, proiecia,
retroflexia, deflexia, confluiena. n cazul ntroieciei omul asimileaz sentimente, convingeri, norme , modele de
comportament ale altor oameni, care atunci cnd vin n contravenie cu experiena personal, nu sunt asimilate de ctre
personalitatea lui. Aceast experien neasimilat- introiectul- este strin pentru om i o parte din personalitatea lui.
Cei mai sensibili introieci sunt nvmintele printeti. Proiecia este antonimul introieciei, dar de regul aceste 2
mecanisme se completeaz unul pe altul. Deflexia - este o ndeprtare de la contactul real. Omul , pentru care este
caracteristic deflexia , fuge de contactul direct cu oamenii, problemele i situaiile. Confluena se manifest prin
tergerea granielor dintre Eu i mediu.
Etapenevrozei: primul nivel relatiilor false triaeste cu asteptari altor oameni; doilea nivel fobic manipular
comportament fals; trei nivel tupic nu stie ce sa faca; patru nivel implozia deznajda si frica de moarte; cinci nivel
explozia capacitate de traiere.
21.
Concept despre sanatatea si sanatatea mintala.
Sntatea mintal este ceea ce gndim, simim, cum acionam si cum facem fa ncercrilor vieii. Este cum ne
privim pe noi nine, vieile noastre si oamenii care fac parte din ele.
Sntatea Mintal include:
cum facem fata stresului,
cum ne relaionm cu ceilali,
cum luam deciziile.

10

Sntatea mintal este un concept care decurge din cel de normalitate, adaptat la viata psihica a individului.
Este un concept:
medico-psihologic (starea de echilibru fizic, psihic si moral), dar si
medico-profesional (situaia de adaptare - integrare n realitatea lumii si n relaiile cu ceilali).
22.
Organizarea serviciilor de sanatate mondiala si in RM.
Sistema serviciilor de SM n RM const din servicii spitaliceti i extraspitaliceti.
Serviciul spitalicesc de asisten psihiatric const din:
Spitalul Clinic de Psihiatrie 770 paturi
Spitalul de Psihiatrie Bli 550 paturi (-100)
Spitalul de Psihiatrie Orhei 150 paturi (-20)
Total: 1470 paturi (- 270)
58,43 paturi la 100000 locuitor
Serviciul extraspitalicesc de asisten psihiatric const din:
Serviciul de ambulator
cabinetele psihiatrului n cadrul seciilor consultative a Spitalelor raionale
cabinete psihiatru n cadrul Asociaiei Medicale Teritoriale
Centrele Comunitare de Sntate Mental. Cele mai anterior create CCSM sunt:
Centrul Naional de Sntate Mintal
CCSM Buiucani
CCSM Bli
CCSM Ungheni
CCSM Rezina
23.
Servicii de sanatate mintala integrate in serviciile generala medicale.
Auto-ngrijirea.
ngrijirile comunitare informale
Serviciile de sntate mintal n sistemul de ngrijiri primar
ngrijirea n servicii comunitare de SM
Servicii psihiatrice n spitalele generale
ngrijirea n servicii specializate de SM.
24.
Legislatia internationala si nationala in domeniul sanatatii mintale. Drepturile umane. Fenomenul de
stigma.
Tarile trebuie s aadopte politici , legi si servicii de SM(sanatate mintala) adecvate care vor promova drepturile umane a
persoanelor cu tulb mintale si care le vor imputernici pentru a nu rata sansa de a schimba viata lor, de a le oferi
protective legala, de a le asigura integrarea si participarea lor in comunitate. Guvernele trebuie s acresca investitiile in
SM, sa creasca nivelul pregatirii profesionalistilordin domeniul SM, institutiile psihiatrice enorm de mari in care dese
ori drept urile umane sunt violate, trebuie reorganizate cu deplasarea prioritatilor spre servicii extraspitalicesti
Protectia persoanelor cu tulb mintale:-dezv politicilor si legilor de SM c ear promoa drepturile persoanelor cu Tmint,
-acordul informat sa fie baza tratamentului si reabilitatii pentru majoritatea pacinetilor, -beneficiarii trebuie consultati
privind drepturile lor in luarea deciziilo, -interrzicerea practicarii izolarii pacinetilor si aplicarea tratamentelor
fortate.Svhimbarea atitudinilor si cresterea constientizarii:-stigmatizarea pers cu tulb min poate fi prevenita prin
schimb atitudinilor si crest cinstientizarii populatiei privind problema stigmei.-combaterea stigmei si discriminarii nu
e responsabilit doar al Ministerului sanatatii ci cere implicatie multisectoriala,-stakeholder(ministere, societate civila,
ONG, profesionisti)trebuie sa uneasca eforturile pru eradicarea stigmei si discriminarii, violarea drepturilor omului a
persoanleor cu tulb mintale.
25.
Metode de tratament contemporane in domeniul sanatatii mintale.
Tratamente eficiente pentru disfunciile mintale listeaza secolul 20 si ncep cu afirmaiile c:
Depresia poate fi cu succes tratat cu medicamente anti-depresante i cu ajutorul interveniilor psihologice;
Reabilitarea psiho-social i terapia de familie, n combinaie cu medicaiile, reduc rata recidivei schizofreniei
de la 50% la 10%;
Interveniile complexe de scurt durat, au demonstrat o reducere de 30% a consumului de alcool;
Tratamentul pentru dependena de droguri este eficient prin reducerea abuzului de droguri cu 40-60%.
Metode de intervenie utilizate n sntatea mintal
Psihofarmacologia
Psihoterapia

11

 Reabilitarea psihosocial
26.
Psihofarmacologia. Principalele grupe de preparate in psihiatrie. Terapia Electroconvulsiva.
Prinicipalele Medicamente Psihofarmacologice utilizate n psihiatrie sunt:
Antipsihotice
Antidepresive
Anxiolitice
Hipnotice
Cognitive
Psihostimulativele
Terapia ce consta in utilizarea socurilor electrice pentru a produce convulsii. Este o metoda de tratament aplicata in
afectiunile psihiatrice rezistente la terapia medicamentoasa, precum cazurile severe de depresie, tulburarea bipolara,
ideatiile suicidale si schizofrenia.
27.
Concept de reabilitare psihosociala a persoanelor cu probleme mentale.
REABILITAREA (Manualul Oxford 1991) este un ansamblu de ngrijiri psihice i sociale organizate pentru ajutorarea
pacienilor cu tulburri mentale cronice, cu scopul de atingere a unui nivelnalt de funcionare social.
Reabilitarea psihosocial este procesul, ce include activiti, care ajut pacientului s-i ridice calitatea vieii i
capacitatea de a se ajuta el nsui. Orice aciune de reabilitare urmrete compensarea strii de deficien, ameliorarea
strii bolnavului sau a persoanei cu deficien, reintegrarea sa n familie, profesiune, societate.
Prevenia n sntatea mintal de efectuiaz prin intermediul:
Prevenia primar un complex de msuri medico-sociale care urmresc prevenirea mbolnvirii;
Prevenirea secundar intervenii prompte aplicate n perioada apariiei bolii, menite s limiteze ntinderea
i severitatea unui epizod;
Prevenia teriar limitarea incapacitilor produse de boal.

28.
Istoria dezvoltrii psihiatriei, direciile contemporane i de perspectiv opinii n psihiatria
contemporan, obiectele i limitele sale ca disciplin medical. Psihiatria social i organizarea asistenei
psihiatrice.

12

Cuvntul psihiatrie" deriv de la dou cuvinte greceti: psihe" - suflet i iatros" - vindecare, ceea ce
nseamn tiin a vindecrii bolilor sufleteti umane.
Psihiatria studiaz etiologia, patogeneza, tratamentul, profilaxia bolilor mintale, precum i rolul factorilor
exogeni i sociali n dezvoltarea psihicului uman i n evoluia (dinamica) dereglrilor psihice.
Compartimente ale psihiatriei sunt:
Psihiatria general - studiaz semiologia dereglrilor psihice.
Psihiatria special - studiaz etiologia, patogeneza, clinica, diagnosticul diferenial, tratamentul i profilaxia
anumitor boli mintale nozologice.
Psihiatria de reabilitare - studiaz metodele de reabilitare a psi hicului uman dup tratament medicamentos i
profilaxia acutizrilor.
Pentru a delimita anumite boli mintale (specifice unei vrste) sau pentru a evidenia intercalarea psihiatriei cu
alte tiine, au fost create urmtoarele subdiviziuni:
Pedopsihiatria - disciplin medical care studiaz dereglrile psihice la copii i aduli.
Geronlopsihiatria - se ocup de studiul patologiei mintale n vr sta naintat.
Psihiatria militar - studiaz dereglrile psihice n rndul militarilor i apreciaz strile psihice la adolesceni
(recrui) n cadrul comisariatelor i a expertizei medico-legale.
Psihiatria legal - studiaz strile psihice la pacienii-criminali i stabilete responsabilitatea n momentul
delictului.
Psihiatria genetic - studiaz riscul transmiterii ereditare a unor afeciuni psihice.
Ortopsihiatria - studiaz dereglrile comportamentale la copii i adolesceni.
Psihiatria biologic - studiaz fenomenele psihice i dereglrile lor n baza funciilor biologic i biochimic
ale organismului, permind o teorie i o practic real.
Spitalul Clinic de Psihiatrie din Costiujeni reprezint baza de n vmnt a Universitii de Medicin i
Farmacie N. Testemianu", centrul organizatoric al asistenei psihiatrice din Republica Moldova, n cadrul
spitalului activeaz secia consultativ-metodic, care acord ajutor consultativ-medical n policlinicile
oreneti i raionale.
Staionarul se ocup de diagnosticarea, tratamentul, expertiza mi litar, a muncii, judiciar. n activitatea
staionarului sunt prevzute urmtoarele regimuri: primul regim - bolnavii se afl permanent sub supravegherea
personalului medical; al doilea regim se mparte n va riantele A i B. Regimul IIA - bolnavilor li se permite s
umble prin secie; regimul IIB - bolnavilor li se permite s se deplaseze pe terito riul spitalului sub
supravegherea personalului sau rudelor; regimul III - bolnavilor li se permite s se plimbe pe teritoriul
spitalului de sine stttor; regimul IV' - bolnavilor li se permite un concediu medical de 20 de zile, n timpul
cruia bolnavul se gsete n familie sub suprave gherea rudelor. Dac starea psihic a bolnavului este
satisfctoare, el poate fi externat. Dup externare se ntocmete o epicriz (rezumat), n care se noteaz toate
datele despre maladie i se expediaz la locul de trai al pacientului.

29.
Principiile de clasificare ale bolilor psihice. Clasificarea clinico - nosologic a bolilor psihice (Kraepelin).
Criteriile de clasificare O.M.S. (I.C.D.10). Criteriile de clasificare ale Asociaiei Americane de Psihiatrie (DSM
IV).
E. Kraepelin (1980) i se prezint astfel:
1. Psihoze endogene (schizofrenia, boala bipolar).
2. Psihopatiile, nevrozele i reaciile.
3. Narcomaniile.
4. Bolile psihice ale vrstelor extreme la copii: tulburrile psihice
reactive, tulburrile psihice legate de anomalii.
5. Tulburrile psihice legate de constituie.

13

6. Tulburri psihice pe fon somatic.

DSM - III a aprut n
anul 1980 i include cinci puncte importante:
1. Sindroame clinice i condiii ce nu pot fi atribuite unor tulburri
mintale i care necesit urmrire i tratament.
2. Tulburri de personalitate.
3. Condiii i tulburri somatice.
4. Severitatea factorilor de stres psihosocial.
5. Cel mai nalt nivel de adaptare funcional n ultimul an.
clasific internationalaCIM 10:
F00-F09-tulburari psihice cu substart organis sau simptomatic
F10-19-tulburari de consum a substantelor psihoactive
F20-29-tulb.mintale,schisofrenie, tulb,schozotipale,stari delirante.
F30-39-tulb.afective ,de dispozitie
F40-49-Tulb.nevrotice,stersul si tulb.somatoforme
F50-59-comportamnt.anormale si tulb.corporali
F60-69-tulb.de personalitate
F70-79-retardul mental
F80-89-tulb.de dezvoltare psihica
F90-98-tulb.de comportament si affective cu debut in copilarie sau adolescent
F99-tulb.psihice neclasificate

30.
Scale clinice de evaluare < Hamilton, Beck, Montgomery, Asberg, PANSS, pentru tulburari de anxietate,
scale de evaluare in psihiatria copilului.

14

Trebuie s fie administrat de clinician cu experien n lucrul cu pacien ii psihiatrici .

Dei HAM-D este format din 21 de itemi, scorul se bazeaz pe primei 17 itemi.
Deobicei dureaz 15-20 de minute interviul.
8 itemi au scorul pe o scal de 5 puncte, de la 0 = lipse te, pn la 4 = sever.
9 itemi au scorul ntre 0 2. Scala de evaluare a depresiei Hamilton (HAM-D) este utilizat de mul i ani n determinarea
nivelului depresiei la pacieni nainte, n timpul i dup tratament.
HAM-D Instruciuni de interpretare a scorului:
Suma scorurilor de la primei 17 itemi.
0-7 = Normal 8-13 = Depresie uoar 14-18 = Depresie moderat 19-22 = Depresie sever
23 = Depresie foarte sever
Scala de evaluare a anxietii - Hamilton (HAM-A), reprezint un chestionar psihologic utilizat de medici pentru a evalua
severitatea anxietii la pacieni.
Aceast scal cuprinde 14 ntrebri orientate spre simtpom. Fiecare din acest simptom este evaluat din punct de vedere al
severitii de la lipsete (0), pn la foarte sever (4). Timpul de administrare al testului este ntre 10-20 minute
Scala de evaluare a depresie - Montgomerysberg (MADRS) reprezint un chestionar de diagnostic format din 10 itemi, pe
care psihiatrii l folosesc pentru a msura severitatea episoadelor depresive la pacien ii cu tulburri afective. Cu ct mai nalt
este scorul MADRS cu att mai sever este depresia, i fiecare item are un scor ntre 0 6. Scorul total variaz intre 0 i 60.
Scala de evaluare a depresie Beck, este un chestionar ce cuprinde 21 de ntrebri i este completat de pacient, unul din
instrumentele cel mai pe larg utilizate n msurarea severit ii depresiei.
n versiunea curent chestionarul este creat pentru indivizi mai mari de 13 ani, i este compus din itemi asocia i cu depresia,
cum ar fi disperarea i iritabilitatea, sentimentul vinoviei, sentimentulde a fi pedepsit, i simptome fizice, cum ar fi
fatigabilitatea, scderea n greutate, i scderea libidoului
Scala de evaluare a anxietii - Beck (BAI), reprezint un chestionar care cuprinde 21 de ntrebri, testul este completat de
pacient nsui i el msoar severotatea anxiet ii.BAI const din 21 de ntrebri despre felul cum pacientul s-a sim it ultima
sptmn, i msoar aa simptome ca amoreala, furnicturile, transpira ia care nu este cauzat de cldur, i frica c se va
ntmpla ceva foarte ru Scala de evaluare a depresie Beck, este un chestionar ce cuprinde 21 de ntrebri i este completat de
pacient, unul din instrumentele cel mai pe larg utilizate n msurarea severit ii depresiei.
n versiunea curent chestionarul este creat pentru indivizi mai mari de 13 ani, i este compus din itemi asocia i cu depresia,
cum ar fi disperarea i iritabilitatea, sentimentul vinoviei, sentimentul de a fi pedepsit, i simptome fizice, cum ar fi
fatigabilitatea, scderea n greutate, i scderea libidoului.
31.

Iluziile, definiie, clasificare (exemple clinice).

Iluzii perceptii modificate ale unor stimuli externi reali (deformarea, perceptia eronata a unor obiecte reale).
Iluziile fiziologice, fizice pot aparea la persoanele sanatoase in conditii de oboseala, emotii intens negative, iluminare
inadecvata, dar subiectul este constient de modificarea de perceptie si o poate coercta.
In cazul iluziilor patologice pacientul este convins de realitatea lor, pot produce modificari ale comportamentului si
se insotesc de tulburari de constiinta sau gandire. Iluziile patologice pot fi clasificate in functie de analizator in:
- vizuale; - auditive; - gustative;
- olfactive.
Iluziile apar in stari confuzionale, sindroame delirant-halucinatorii, sindroame de derealizare, depersonalizare, stari
disociative psihotice.
32.

Halucinaiile, definiie, clasificare (exemple clinice).

Halucinatiile sunt perceptii false fara obiect de perceput (H.Ey). Sunt clasificate in fuctie de organele de simt in:
- haluciantii audutive;
- halucinatii vizuale;
- halucinatii olfactive;

15

haluciantii gustative;
halucinatii somatice (cenestezice).

Halucnatiile, indiferent de analizator, pot fi:

- Simple sau elementare
(ex.: umbre, fosnete);
- Complexe
(ex.: voci unice sau multiple care sunt bine intelese de pacient;
imagini clare, de complexitati diferite in campul vizual normal sau in afara acestuia).
- Unice sau multiple;
- Clare sau estompate
(ex.: voci al caror continut este bine inteles de catre pacient sau voci neclare al caror continut
nu poate fi inteles).

33.
Tulburri psihosenzoriale, definiie, clasificare (exemple clinice).
1. Metamorfopsii (perceerea obiectelor ca deformate)
- Micropsii(obiectele sunt percepute mai mari);
- Macropsii (obiectele sunt percepute mai mici);
- Poropsii (obiectele percepute mai apropiate sau mai indepartate);
- Dismegalopsii (obiectele par largite sau lungite).
2. Fenomene de depersonalizare si de dereglare a schemei corporale
- Simte ca corpul este schimbat, mainile mai lungi sau mai scurte, nasul, urechile schimbate ca
dimensiuni, alte ori pacientul percepe mediul schimbat;
- Totul este inconjurat de ceata sau lumina ecesiva, oamenii par neinsufletiti, ii asociaza cu
papuse, roboti, etc.;
- Glasul propriu se aude ca strain, vine din exterior;
- Corpul propriu pare a fi strain;
- Sensazia ca corpul a disparut impreuna cu personalitatea.
34.
Dereglri cantitative de memorie (exemple clinice).
Hipomnezia scaderea capacitatii de fixare si reproducere a informatiei, apare in stari de oboseala, neurastenie,
depresii, sindroame psihoorganice, sindromul postcomotional, stari emotioanle negative.
Amnezia incapacitatea de fixare si reproducere a informatiilor, poate fi:
1. anterograda incapacitatea de a fixa si reproduce informatii incepand cu debutul bolii, este specifica
sindromului amnestic Korsakoff. Amnezia anterograda se apreciaza in conditiile in care nu exista tulburare de
constiinta (atentia si concentratia sunt normale).
Teste de verificare: sa retina 4-5 cuvinte, urmand sa le reproduca peste 5 minute, reproducerea discutiei care a
avut loc 10 munite in urma, etc.;
2. retrograda - priveste perioada anterioara debutului bolii si se manifesta prin uitarea progresiva a amintirilor de
la recent catre trecut, de la complex catre simplu. Se intalneste in demente, unde amnezia este de fapt anteroretrograda. Amnezia retrograda este mai dificil de investigat, intrebarile totusi vor tine seama de nivelul de
instruire al pacientului si vor investiga date despre viata personala (in ce an s-a nascut, cand a terminat scoala,
in ce an s-a casatorit, cand a efectuat serviciul militar), etc.
Hipermnezia cresterea capacitatii de inregistrare si reproducere a informatiilor, se intalneste in sindroamele
maniacale, hipomaniacale si in sindroamele paranoide.
35.
Dereglri calitative de memorie (exemple clinice).
Paramneziile (iluziile de memorie) sunt tulburari ale memoriei reprezentate de modificari ale amintirilor, care fie
ca nu sunt plasate corect in timp, fie sunt amestecate sau fals atribuite. Acestea sunt reprezentate de confabulatii,
ecmnezie, fenomene de jamais-vu, dj vu.
1. Confabulatiile reprezinta umplerea unui deficit de memorie ci evenimente care sunt verosimile, dar care nu
s-au intamplat in perioada respectiva sau nu s-au intamplat niciodata.Ele au un caracter neintentional
(pacientul este convins ca relatarile sunt adevarate), prin aceasta deosebindu-se de minciuna (care are caracter
intentional). Sunt intalnite in sd. Korsakoff si demente.
2. Ecmnezia o forma special de confabulatie, in care subiectii se plaseaza si traiesc in trecut, pe care il
confunda cu prezentul, se intalnesc in demente.
3. Fenomeneul de jamais vu este manifestat prin incapacitatea de a recunoaste informatii care au existat si
care au fost anterior percepute.

16

4. Fenomenul de dj vu este manifestat prin recunoasterea unor informatii care de fapt nu au fost niciodata
percepute.
Ultimele fenomene se intalnesc in stari de oboseala, sindroame de depersonalizare si de derealizare.
36.
Sindrom Korsakov.
Sindromul Korsakoff, denumit si sindromul amnezico-confabulator, este o afectiune neurologica in care pacientul
amnezic incepe sa-si realizeze un tablou clinic bazat numai pe imaginatie sau pe date externe care le percepe imediat
in asociatie cu o amintire inexistenta.
Simptome: amnezie anterograda si retrograda, confabulare, lipsa de substantialitate in dialog, apatie, ataxie, lipsa
introspectiei, coma.
Cauze: deficienta de tiamina (vitamina B1), care creeaza glioza ce la randul ei produce daune la nivelul talamusului
medial nucleului hipotalamic dorsomedial, si probabil corpilor mamilari ai hipotalamusului (de tipul unei hemoragii),
precum si atrofie cerebrala.
Tratament: inlocuirea sau suplimentarea deficitului de tiamina prin injectii intravenoase (IV) sau intramusculare (IM),
impreuna cu nutritia si hidratarea corespunzatoare. Terapia cu droguri este recomandata, fiindca de cele mai multe ori,
amnezia nu raspunde la tratamentul cu tiamina. In doi ani de full time care, pacientul ar trebui sa-si revina.
37.
Tulburri de ritm i coeren ale gndirii (exemple clinice).
Tulburarile de ritm a gandirii:
Fuga de idei trecerea rapida de la o idee la alta, se intalneste in intoxicatia acuta cu substante psihoactive, sd.
Maniacal;
Slabirea asociatiilor se manifesta prin lipsa legaturii logice dintre ideile expuse care, in anumite cazuri, conduce la
incoerenta ideoverbala, considerata un criteriu diagnostic pentruschizofrenie;
Gandirea vaga ideile exprimate sunt neclare, tangentiale la subiect, se intalneste in schizofrenie;
Lentoarea ideativa scaderea ritmului ideoverbal, exprimata clinic prin vorbire lenta (bradilalie) si cresterea latentei
intre intrebare si raspuns, se intalneste in depresie, boli organice cerebrale, stari confuzionale;
Saracirea continutului ideoverbal ideile exprimate sunt putine, stereotipe, lipsite de imaginatie, concrete, se
intalnesc in schizofrenie, depresii, demente, retardare mentala;
Neologismele cuvinte noi inventate de pacient, care au o semnificatie strict personala, se intalnesc in schizofrenie;
Verbigeratia repetarea automata, stereotipa a unor cuvinte sau fraze, se intalneste in schizofrenie;
Salata de cuvinte combinatia ilogica si incoerenta a cuvintelor, se intalneste in schizofreniile cu evolutie severa si in
demente;
Ecolalia repetarea cuvintelor interlocutorului, se intalneste in catatonie, demente;
Perseverarea raspunsul care a fost dat primei intrebari se mentine si la urmatoarele intrebari, se intalneste mai mult
in demente;
38.
Tulburri de coninut ale gndirii (exemple clinice).
Sunt reprezentate de:
1. Ideile Obsesive;
2. Ideile Prevalentiale;
3. Ideile Delirante.
Ideile obsesive idei care domina constiinta individului, sunt repetate si persistente, percepute ca anormale da catre
subiect, care este deranjat de prezenta lor, incercand sa le indeparteze, dar nu reuseste. Apar in tulburarea obsesivcompulsiva, in depresii, uneori in schizofrenii, la debut. Obsesiile pot fi: idei, imagini, amintiri si indoieli privind
efectuarea unor actiuni.
Ideile prevalentiale idei care se impun constiintei individului, desi sunt irationale. Acestea au intensitate
predeliranta, in sensul in care pacientul accepta intr-o oarecare masura contraargumentarea rationala. Sunt mai des
intalnite la personalitatile paranoide si in depresiile psihotice.
Ideile delirante idei, convingeri false, care nu pot fi testate si demonstrate de realitate si asupra carora subiectul
nu are o apreciere critica. Acesta nu accepta contraargumentarea logica si isi modifica comportamentul in functie de
continutul acestora. Ideile delirante, impreuna cu halucinatiile, creeaza distorsiunea realitatii.In functie de tematica
deliranta. Ele au fost clasificate in idei delirante de tip expansiv si idei delirante de tip depresiv.
Expansive: de grandoare, de inventie, de filiatie, de reforma, mistice, erotomanice
Depressive:
39.

Tulburari de miscare : excitatia si inhibitia psihomotorie.

Hipoactivitatea reprezinta scaderea activitatii motorii asociata cu incetinirea proceselor cognitive, se intalneste in
depresii, sindroame psihoorganice.

17

Inhibitia psihomotorie scaderea extrema a activitatii motorii, prezenta in anumite form.e de depresii si in
sindroame catatonice. In sindromul catatonic scaderea extrema a activitatii motorii (stupoarea catatonica) este insotita
de hipertonie musculara generalizata si flexibilitate ceroasa. Aceasta se manifesta prin posibilitatea de a se imprima
anumite pozitii subiectului, pe care acesta le pastreaza timp indelungat.
Hiperactivitatea se manifesta prin cresterea activitatii motorii (in sd. maniacal).
Agitatia psihomotorie este reprezentata de cresterea activitatii, asociata cu dezorganizarea acesteia, cu lipsa de
scop si de eficienta.
Akatizia este o forma speciala de agitatie, manifestata prin disconfort muscular asociat cu nevoia de miscare
permanenta si cu imposibilitatea de a sta intr-un loc. Este determinata de tratamentul cu antipsihotice cu afinitatea
crescuta pentru receptorii dopaminergici.
Manierismele modificari bizare ale unor gesturi elementare. Apar in schizofrenie, pot imbraca orice aspect, sunt
neobisnuite, nemotivate, ilogice (de ex: saluta dupa ce bate de trei ori in palme, merge topaind, etc).
Stereotipiile repetarea automata, ilogica si bizara a unor activitati. Pot fi de miscare (repetarea unor activitati) si
de pozitie (mentinerea unor posturi).Apar in sindroamele catatonice, in demente si in starile confuzionale.
40.
Sindroamele: paranoic, paranoid, parafrenic.
Sdr.paranoid-se manifesta prin delir sistematizat de relatie,urmarire,persecutie cu caracter politematic i halucinaii
auditive.Bolnavul se plinge ca I se acorda atentie in autobus,in strada,ca sunt dezvaluite unele secrete ale sale,ca se
vorbeste de el la televizor,se scrie despre el in ziare,ca cineva incearca sa-I faca rau. Se intilneste in schizofrenie,in
psihoze alcoolice, reactive,presenile.
Sdr.paranoic- se caracterizeaza prin delir sistematizat interpretative, cu character monothematic, cu lipsa
halucinatiilor.Mai des se intilneste delir de persecutie, gelozie,reformare, cverulenta.Apare de obicei la virsta
adolescentei.Gindirea bolnavului este formala,fara logica.El depune efort pru a-I convinge pe altii in ideile
delirante.Sdr. paranoic se intilneste in schizofrenie,psihopatii,psihoze reactive.
Sdr. Parafrenic-e un sdr. Halucinator sistematizat,insotit de halucinatii auditive cu delir predominant
expansiv,megaloman, fantastic. Se observa variantele acestui sdr.-sistematizat, expansiv,confabulator.
Sdr. Parafrenic sistematizat-apar ginduri impuse sau furt de idei,pseudohalucinatii, delir de persecutie,marire,
bogatie,idei religioase.
Sdr. Parafrenic expansiv-delir megaloman cu o dispozitie euforica si cu activitate perturbata.
Sdr. Parafrenic confabulator-dereglari de memorie,pseudoreminiscente,halucinatii,automatism mintal.
41.
Sindromul automatismului psihic.
Acestea reprezinta un grup de sindroame psihopatologice caracterizate prin tulburari de ordin perceptiv (halucinatii)
asociate sau nu cu tulburari de gandire de tip delirant, and de regula un caracter sistematizat, de tip paranoid.

42.

Dereglrile afectivitii, clasificare (exemple clinice).

Tulburrile afective pot fi analizate i sub aspectul modificrilor: hipotimiile, hipertimiile, atimiile,
paratimiile.
Hipotimia reprezint scderea variabil a tensiunii afective pn la o stare de apatie, indiferen. Se ntlnete
la bolnavi cu oligofrenie, traumatism cranio-cerebral.
Hipertimia se caracterizeaz prin dispoziie bun, veselie. Se ntl nete la bolnavi cu ciclotimie, intoxicaie cu
droguri.
Atintia. Se atest o scdere accentuat a tonusului afectiv. Se obser v la bolnavi cu demen, schizofrenie.
Paratimia ntrunete reacii afective aberante i inadecvate, uneori paradoxale fa de motive, situaii sau
evenimente. Pot aprea n stri reactive, schizofrenie.
Depresia
La bolnavi apare o trire puternic cu sentimentul durerii morale" (sufleteti), dispoziia le este
deprimat, lipsete dorina de a se veseli, ideaie cu coninut inhibat.

18

Euforia
Se caracterizeaz printr-o ncrcare afectiv pozitiv, cu o dispozi ie plcut, cu veselie i bucurie
nemrginit.
Apatia
Scderea foarte accentuat a tonusului afectiv, lipsa de afectivitate emoional i interes fa de propria
ambian.
Ambivalena afectiv
Se manifest prin prezena concomitent a unor sentimente contrare (tristee, veselie, dragoste, ur,
etc.). Aceste dereglri se ntlnesc la bolnavii cu schizofrenie.
Slbiciunea emoional
Bolnavul nu poate reine emoiile, nu le poate controla. Dispoziia este foarte instabil, cu reacii plns-rs.
Aceste dereglri emoionale se ntlnesc n ateroscleroza cerebral, paralizia progresiv, boli orga nice.

43.

Tulburarile de atentie si vointa.

19

Dereglrile de atenie (disprosexiile) pot fi globale, cu tulburarea ateniei involuntare, voluntare sau
postvoluntare, sau pariale. Clinic se observ urmtoarele forme ale dereglrilor de atenie: hipoprosexia,
hiperprosexia, aprosexia.
Hipoprosexia. Bolnavii se plng c nu se pot concentra, c a sczut memoria. In timpul convorbirii se observ
scderea ateniei. Bolnavii nu pot urmri atent tema discuiei; ntrebrile trebuie repetate de mai multe ori.
Hipoprosexia apare la bolnavi cu nevroze, oligofrenie, trau me cranio-cerebrale, ateroscleroz, schizofrenie.
Hiperprosexia se manifest prin sporirea ateniei. Bolnavii sunt in vadai de tot ce se petrece n jurul lor, n
schimb nu se pot concentra asupra unei teme, nu pot duce firul gndirii pe o anumit tem pn la sfrit.
Aceast form de dereglare a ateniei se observ la bolnavi cu o psihoz maniaco-depresiv. In starea
maniacal atenia la bolnavi este dispersat, nu este stabil, trece de la un obiect Ia altul. n starea depresiv
se observ hiperprosexia, cnd sunt prezente ideile deliran te de autoacuzare. La bolnavi cu idei hipocondrice,
hiperprosexia este concentrat asupra strilor de sntate, iar la bolnavi cu stri delirante asupra acestei idei.
Aprosexia este o stare grav de tulburare a ateniei, cu un caracter global. Bolnavii nu se pot concentra asupra
unui obiect sau aciuni. Se ntlnete la bolnavi cu demene organice, oligofrenii, stri confuziona-le grave.
Cele mai importante dereglri de voin sunt: hiperbulia, hipobulia, abulia, parabulia, disbulia,
impulsivitatea, raptus anxios.
Hiperbulia. Se manifest prin capaciti volitive exagerate. Bolnavii uor trec de la o aciune la alta. Se
ntlnete n strile paranoide.
Hipobulia. Se caracterizeaz prin scderea forei volitive, a capaci tii de a aciona. Se ntlnete n strile
nevrotice, la psihopai, toxicomani, n traumatismul cerebral, oligofrenie, demen.
Abulia. Bolnavii dau dovad de lipsa de iniiativ i de incapacitatea de a aciona. Apare la bolnavi cu
schizofrenie, oligofrenie, depresii, demen.
Disabulia este o form a dereglrii de voin caracterizat prin di ficultatea de a trece de la o aciune la alta sau
de a duce la bun sfrit o aciune. Apare n neurastenie, n debutul schizofreniei.
Parabulia - incapacitatea de a duce la capt o aciune nceput. Se ntlnete la bolnavi cu schizofrenie.
Impulsivitatea - lipsa de frn i comportament impulsiv, ca urmare a conflictului dintre tendina impulsiv i
controlul voluntar. Este caracteristic strilor psihopatice.
Raptus anxios - este prezent n stri delirante, maniacale (manie coleroas") i raptus melancolic, cnd apare
o stare de furie, n timpul creia bolnavul lovete i chiar ucide. Aceste stri apar la bolnavi cu schizofrenie,
epilepsie, stri nevrotice.
44.
Dereglrile cantitative ale contiinei (exemple clinice).
Starea de obtuzie - Rspunsurile bolnavului sunt inexacte din cauza somnolenei, vorbete greu, rspunde la
ntrebri dup o pauz, lent, face greeli n expunere, vocea este monoton. Obtuzia apare la bolnavi cu
stri subfe-brile, n surmenaj i oboseal, traume cranio-cerebrale acute.
Starea de obnubilare - mai grav dect obtuzia. Rspunsurile bolnavului sunt neadecvate, abundente, bradipsihic i bradikinetic, se orienteaz greu n spaiu, rspunde cu ntrzie re. Apar o serie de micri haotice,
dezordonate. Se ntlnete in intoxicaii, psihoze infecioase, contuzii cerebrale.
Soporul o perturbare grav a contiinei nsoit de amne zie i dezorientare temporo-spaial, nu se mai
poate lua legtura verbal cu bolnavul, iar rspunsurile la stimuli externi sunt slabe i de multe ori
inadecvate. Se ntlnete in leziuni cerebrale: toxice, traumatice, infecioase.
Coma - cea mai grav form de tulburare a contiinei. Posibili tatea de colaborare este abolit. lipsesc
reflexele i reaciile la excitanii mediului ambiant. Apare la bolnavi cu diabet zaharat, boli somatice,
infecioase, organice, traume cerebrale, tumori.
45.
Dereglri calitative ale contiinei (exemple clinice).
Strile delirante- dezorientare n spaiu, n timp cu pstrarea orientrii n personalitate, tulburri masive de
percepie sub form de halucinaii vizuale, iluzii, pareidolii, fragmente de idei delirante absurde. Bolnavul

20

vede figuri de draci, erpi, pisici, cini, sunt agitai, cu manifestri motorii. Se ntlnesc diferite variante
de stri delirante:
Stare delirant abortiv- stri de insomnie, fric, halucinaii vizuale sub form de fotopsii.
Stare delirant cu caracter profesional-Dezorientarea n timp i spaiu e mai profund. De exemplu, un tietor
de lemne face aciuni de parc taie cu toporul.
Stare delirant musitant- stare de dereglare profund a contiinei cu excitaii motorii, micri
necoordonate, stereotipice, n limita patului. Vorbirea este incoerent. Clinic se prezint sub form de
halucinaii hipnogogice sau vizuale cu un caracter scenic. Durata strilor delirante este de 2-7 zile. Se
ntlnesc n psihozele toxice, so-matogene, infecioase, organice.
Starea oneroid. Bolnavul are impresia c totul se petrece n vis i la fel ca i n vis scenele sunt
caleidoscopice, haotice. Bolnavii svresc zboruri n cosmos, interplanetare, poposesc pe alt planete, n
alte lumi.Varianta expansiv apare sub form de euforie cu o dispoziie bun, cu halucinaii vizuale
fantastice, cosmice. Varianta depresiv se caracterizeaz printr-un afect depresiv cu imagini de catastrof.
n varianta mixt apar triri tranzitorii, caracteristice pentru ambele variante.
Amentia - dezorientare total i pierderea contactului cu mediul ambiant, incoeren a gndirii, vorbirea
devine o salat de cuvinte", fr sens sau din silabe.Se ntlnete n psihozele infecioase,
somatogene, toxice, organice, schizofrenie.
Starea crepuscular- bolnavii fac diferite crime, dureaz de Ia cteva minute la cteva zile. La sfrit apare
o amnezie total.
Se deosebesc urmtoarele variante ale strilor crepusculare:
Automatismul ambulator -un comportament automat de aciuni de deplasare. Bolnavul folosete adecvat mij loacele de transport, procur biletele la cas, mecanic traverseaz stra da. Ieind din aceast stare,
contientizeaz cu nedumerire c se gsete n alt capt al oraului sau chiar n alt localitate.
Somnambulismul (lunatismul). n timpul somnului, bolnavul face diferite micri, umbl prin odaie, poate
iei din cas. A doua zi nu-i amintete nimic.
Fugile i transele - triri de un automatism ambulator de scurt durat, de dou-trei minute. Bolnavii ncep
s se nvrteasc pe loc, arunc hainele de pe ei. Dup ieire din aceast stare se observ amnezie.
Absena - o variant a automatismului ambulator cu o durat de 2-3 secunde. Strile crepusculare se
ntlnesc la bolnavi cu epilepsie, psihoze organice.
46.
Istoria, starea actual a schizofreniei. Etiologie, patogenie.
Schizofrenia este o boala mintal din categoria psihozelor endogene cu etiologie necunoscut, multifactorial, cu
evoluie cronic, prognostic grav, se manifest cu disocierea proceselor psihice i duce la dezadaptare social.
Etiologie n ipoteze:
1. Factorul ereditar predispoziie genetic. Incindena schizofreniei printre gemenii monozigoi n literatur
este pn la 90 %; fraii sau surorile bolnavului de schizofrenie au riscul genetic de manifestare a bolii n jur
de 5-16 %, iar copiii - de la 7% la 16 % .n cazul ambilor prini cu schizofrenie riscul este de 40-60 % .n
funcie de structura de personalitate predomin tipul schizoid, anancast, paranoic, exploziv care predomin la
acesti pacieni sau rude.
2. Factorul endocrin sch poate debut n perioad de pubertate, postpartum sau climacterie.
3. Factorul dizontogenetic hipoxia intra- i perinatal crete probabilitatea de a dezvolta sch de 4 ori,
complicaiile obsetriciale resc riscul de dezvoltare a sch cu 20 % (traume n timpul naterii sunt legate de
apaiia modificrilor patologice pronunate atrofie cerebral. Ipoteza dizontogenetic explic nedezvoltarea
celular care apare ca rezultat al factorilor externi ( infecii virotice, stresul, complicaii la intervenii
obstetrice) dar i al defectelor genetice care codific dezvoltarea neuronal.
4. Factorul psihologic factorii psihogeni nu pot fi considerai principali in etiologia sch, dar ei joac un rol
important n declanarea procesului schizofren.
5. Factorul biologic se refer la implicarea neuromediatorilor n patogeneza schizofreniei: a dopaminei,
noradrenalinei, serotoninei, acetilcolinei, glutamatului i a unor neuropeptide.
Patogeneza:

21

1. Teoria dopaminergic: n schizofrenie se constat disfuncionalitatea structurilor dopaminice creterea

activitii dopaminice n structurile mezolimbice i scderea n structurile mezocorticale. Blocarea receptorilor
D2 cu ajutorul neurolepticelor amelioreaz starea pacienilor
2. Teoria serotonergic surplusul de serotonin poate fi cauza simptomelor pozitive sau negative din
schizofrenie prin influena asupra neuronilor dopaminici.
3. Teoria noradrenergic prin disfuncionalitatea noradrenergic se explic simptomele deficitare din
schizofrenie ca scderea potenialului energetic, anhedonia ( lipsa capacitii de a avea senzaia de plcere).
4. Teoria glutamatergic glutamatul este un neurotransmitor activant din sistemul nervos central, care prin
intermediul receptorilor NMDA pot inhiba activitatea neuronilor dopaminici.
5. Teoria de autointoxicare este o ipoteza care relateaz creterea metabolismului dopaminei n creier cu
apariia radicalilor liberi care prezint toxicitate i provoac apoptoza celulelor nervoase.
6. Teoria imunologic explic apariia anticorpilor neuronali n baza unor procese autoimune n schizofrenie.
47.
Formele simpl i hebefrenic ale schizofreniei.
F 20.6 - Schizofrenia simpl
Se ntlnete la o vrst tnr, 18-25 ani. Are un debut lent. In debutul bolii se observ sindromul neurastenic:
insomnie, iritabilitate, oboseal fizic i intelectual, cefalee cu senzaii de comprimare a creierului. Un simptom
important, care se observ la bolnavi n debutul bolii, este dereglarea ateniei, care se manifest prin hiperprosexii
voluntare sau involuntare pn Ia autism. La aceti bolnavi atenia este sczut, mobil, ei nu se pot concentra, nu
pot nsui materialul citit.
In debutul bolii apar dereglri afective cu pierderea intereselor fa de cei din jur, dispare voina, dorina de a face
un lucru. Apare apatia, abulia. Bolnavii pierd sentimentul de simpatie fa de familie, de cei apropiai, uneori se
dezvolt antipatie cu agresivitate. Dispar emo iile, bolnavii devin strini pentru familie, cu timpul se nchid n sine,
se izoleaz de realitate. Fr nici un motiv abandoneaz studiile, zile ntregi stau acas. Bolnavul nu ngrijete de
sine. Treptat se dezvolt sindromul apatico-abulic. Unii bolnavi caut ieire din aceast stare cu ajutorul alcoolului
sau a drogurilor.
F 20.1 - Schizofrenia hebefren
A fost descris de Khalbaum i Hecker. Se instaleaz rapid la vrsta de 16-17 ani. Iniial se observ diferite
schimbri de comportament. Bolnavii devin emoionali, reci" fa de prini, fa de cei apropi ai, sunt neglijeni,
umbl murdari, nu se spal. Brusc apare excitaia psihomotorie cu expresii patetice, veselie neadecvat cu rs
prostesc, nemotivat, fenomene disociative n gndire, irascibilitate, manierism, comportament pueril i golnesc",
reacii impulsive, agresive. Apar halucinaii auditive elementare, delir de relaie, influen, de grandoare i
ipohondrice. Forma hebefren de schizofrenie are o evoluie nefavorabil cu tendin spre o demen profund cu
schimbri afective, incoeren accentuat n gndire.
48.

Formele catatonic i paranoid ale schizofreniei.

22

F 20.1 - Schizofrenia cataton

Mai frecvent debuteaz la vrsta de 19-35 ani. In perioada prodromal se observ astenie, ipohondrie, tendin la
autoizolare, tristee sau apatie i srcirea afectiv. Boala debuteaz brusc sub form de excita ie sau stupor cataton.
Excitaia cataton este nsoit de tulburri psihomotorii haotice sub form de grimase, manierism, stereotipii i
stri impulsive, poate aprea simptomul glugii". Gndirea este ntrerupt, tar nici un neles. Apar ecolalie i
ecopraxie - repetarea cuvintelor i a micrilor celor din jur, negativism. De obicei, n timpul excitaiei catatonice se
pstreaz claritatea contiinei, n unele cazuri pot avea loc fenomene oneroide sau amentive. Stupoarea cataton se
caracterizeaz printr-o inhibiie motorie, cu o mimic cataton semnificativ de masc inexpresiv, ticuri - grimase,
contracture orbicularilor buzelor n form de bot de pete" Se observ negativismul, fenomene de catalepsie sau
flexibilitate ceroas, care const n pstrarea timp ndelungat a unei poziii anumite (mn ridicat, simptomul pernei
de aer). Uneori la bolnavi apar simptome impulsive cnd bolnavul, mai ales noaptea, se scoal, umbl prin salon,
poate chiar s loveasc pe cineva, i iari se culc.
F 20.0 - Schizofrenia paranoid
Este forma cea mai frecvent i cea mai tipic de schizofrenie care corespunde tabloului psihopatologic descris mai
sus. Este una dintre formele schizofreniei n care simptomele accesorii sunt dominante n evoluia bolii fa de
simptomele fundamentale, negative. Schizofrenia paranoid debuteaz de regul Ia vrsta de 25-45 ani.
In anamnez bolnavului, cu mult naintea debutului bolii, se ntlnesc diferite schimbri nevrotice, psihopatiforme,
de comportament.
La bolnavi se observ tulburri episodice, scurte, de tip neurastenic, care se manifest prin irascibilitate, pierderea
interesului fa de ambian, de familie; manifestri depresiv-anxioase sau obsesiv-fobice. Apar gnduri obsesive de
tipul Cine sunt eu?", sau repetarea evenimentelor din trecut. La ali bolnavi apar episoade dismorfofobice. Bolnavul
observ schimbri a unei pri a corpului: feei, minilor, pielii. Uneori sunt prezente i preocupri metafizice cnd
bolnavul este preocupat de filozofie, biologie etc.
49.

Tipuri de debut ale schizofreniei. Prognosticul.

Modalitatea evolutiva(tipurile de evolutie)
1.
2.
3.
4.

Continu.
Episodic, cu deficit progresiv (progredienta in accese)
Episodic, cu deficit stabil.
(progredienta in accese)
Episodic, remitenta
(remitenta)

50.

Principii de tratament n schizofrenie la maturi i copii. Recuperarea social.

Tratamentul multidimensional reunete mijloacele:
medicamentoase,
psihoterapeutice
socioterapeutice.
Primele antipsihotice descoperite, numite si antipsihotice tipice (clasice) sunt reprezentate de Haloperidol,
Clorpromazina(Aminazin),Tioridazina(Sonopax), Trifluoperazina(Triftazin, Stelazin). Din pacate, acestea sunt
insotite de o serie de efecte adverse extrapiramidale la peste 70% din pacienti. Antipsihoticele noi, numite si atipice
sunt mult mai rar insotite de efecte secundare extrapiramidale. Aceste antipsihotice noi sunt reprezentate de:
OLANZAPINA, RISPERIDONA (Rispolept, Rileptid),
QUETIAPINA(Serocvel), ZIPRAZIDONA,
AMISULPIRID (Solian), CLOZAPINA (Leponex. Azaleptin).
Psihoterapia. n centrul mijloacelor folosite st terapia suportiv a pacientului, dar i a membrilor de familie,
pentru a se putea obine o cooperare necesar n tot decursul tratamentului medicamentos.
Socioterapia: Msuri la locul de munc i n familie, terapie ocupaional, msuri reabilitative.
Terapiile de soc:
Terapia convulsivant electric - TCE (Electrooc: Cerletti i Bini, 1938)
Terapia convulsiv. A fost introdus n anul 1935 de Meduna. Se aplica cu ajutorul camforului sau
cardiazolu-lui n doze mari. In 1939 Bini i Vencetti au nlocuit preparatele convulsivante cu ocul electric,
care e destul de eficace n strile depresive cu tendin la suicid, cu refuz alimentar, n inhibiia catatonic, n
strile obsesiv-fobice, halucinoz. Se recomand aplicarea de la 5 pn la 10 ocuri electrice.
Insulinoterapie Coma hipoglicemic cu insulin (Sakel, 1933), Atropinoterapia,come atropinice.
51.
Tulburarea afectiva bipolara.
TAB este o tulburare afectiv caracterizata prin doua sau mai multe episoade in care dispozitia pacientului si nivelele
activitatii sunt perturbate semnificativ, aceasta perturbare constand in unele ocazii de crestere a dispozitiei, de energie
si activitate crescute (hipomanie sau manie) si in altele de scadere a dispozitiei, precum si o scdere a energiei si
activitii (depresie).
- tulburarea bipolara I este caracterizata prin aparitia unuia sau a mai multor episoade maniacale sau mixte, la
care se adauga sau nu, episoade depresive majore, hipomaniacale.

23

 - tulburarea bipolara II consta in aparitia unuia sau a a mai multor episoade depresive majore si cel putin a
unui episod hipomaniacal.
52.
Tulburarea depresiva recurenta, ciclotimia, distimia.
Tulburarea este caracterizata prin episoade repetate de depresie asa cum s-a specificat la episodul depresiv usor sau
moderat (F32.1 si .2) sau la episodul depresiv sever (F32.3), fara nici o istorie de episoade independente de elevatie a
dispozitiei sau hiperactivitate care sa intruneasca criteriile pentru manie (F30.1 si F30.2). Totusi, categoria trebuie
utilizata chiar daca exista dovada unor scurte episoade de elevatie usoara a dispozitiei si hiperactivitate care sa
intruneasca criteriile hipomaniei (F30.0) ce urmeaza unui episod depresiv (uneori, aparent, precipitate de tratamentul
depresieI). Varsta la debut si severitatea, durata si frecvenaa episoadelor de depresie sunt foarte variate. In general,
primul episod apare mai tarziu decat in tulburarea bipolara cu o varsta medie a debutului in decada a 5-a. Episoadele
circumscrise dureaza deasemenea intre 3 si 12 luni (durata medie aproximativ 6 luni, dar recaderea este mai putin
frecventA). Desi intre episoade vindecarea este deobicei completa, un numar redus de pacienti pot dezvolta o depresie
persistenta, mai ales la varsta inaintata (pentru care aceasta categorie trebuie totusi utilizatA). Episoadele circumscrise
de orice severitate sunt adesea precipitate de evenimente stressante de viata si in multe culturi atat episoadele unice cat
si depresia persistenta sunt de doua ori mai frecvente la femei decat la barbati.
Ciclotimia, denumita si tulburare ciclotimica, este o forma usoara de tulburare bipolara. La fel ca si tulburarea
bipolara, ciclotimia este o afectiune cronica a dispozitiei. In cazul ciclotimiei, pacientul prezinta scurte perioade de
euforie emotionala, urmate de perioade de timp in care se poate simti fara speranta si poate avea idei suicidare. Intre
aceste perioade ciclice de cresteri si scaderi ale dispozitiei, pacientul poate avea o dispozitie stabila, in care se simte
bine. Ce diferentiaza ciclotimia de tulburarea bipolara este intensitatea redusa a modificarilor de dispozitie. Desi aceste
modificari pot deranja pacientul, nu sunt foarte dificil de controlat de catre acesta. Optiunile principale de tratament
pentru ciclotimie includ medicatia si psihoterapia.
Distimia, cunoscut i sub numele de depresie nevrotic, este o tulburare de dispoziie constnd n depresie cronic,
cu simptome mai puin severe, dar de durat mai mare dect tulburarea depresiv major.
53.
Tulburari psihice in epilepsie.
Intre crizele epileptice (interictal) pot apare stari psihotice asemanatoare cu schizofrenia, cel mai frecvent la pacientii
cu epilepsie de lob temporal. De obicei aceste stari apar la persoanele care au avut mai multe crize de epilepsie
temporala. De cele mai multe ori psihoza este precedata de modificari ale personalitatii. Psihoza se manifesta mai ales
prin delir paranoid si halucinatii. Mai putin frecvent apar psihoze afective si tulburari maniaco-depresive.
54.
Retard mintal, def. Si clasificare.
Retardul mintal sau dizabilitatea intelectual reprezint o condiie diagnosticat nainte de 18 ani care include funcie
intelectual situat sub medie i lipsa abilitilor necesare pentru a face fa vieii de zi cu zi.
Retardul mintal se clasific astfel:
Retard mintal profund IQ<20;
Retard mintal sever IQ=20-34;
Retard mintal moderat IQ=35-49;
Retard mintal uor IQ=50-69;
Funcia intelectual borderline IQ=70-84.
55.
Definiia, conceptul de demen. Clasificarea si gradele ei.
Dementa este o pierdere a aptitunilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei in cauza. Ea poate provoca
probleme ale memoriei si ale gandirii si capacitatii de abstractizare. De regula dementa se inrautateste cu timpul.
56.
Demena n boala Altzheimer. Demena vascular.
Boala Alzheimer este o boal cerebral degenerativ primar. Debutul este de obicei neltor i progresiv n decursul
mai multor ani (de la 2 - 3 ani i rare ori 8 - 9 ani).----debutul poate avea loc la mijlocul vieii adulte, ns incidena
este mai crescut n ultimii ani ale vieii (ntre 60 i 70 ani).---debuteaz lent prin instalarea treptat a tulburrilor de
memorie.----memoria scade repede cptnd un caracter global i cu dezorientare spaial.
Etiologia bolii ALZHEIMER pn n prezent nu este cunoscut
Unii autori pledeaz pentru:etiologie genetic;---pentru o posibil transmitere a maladiei prin intermediul
cromozomului 21;---poate fi cauzat de excesul de aluminiu;---boala conform altor ipoteze este transmis de virus;

o alt ipotez este transmis de un mecanism imun anormal;

Factorii favorizani sunt:---Intoxicaiile,---avitaminozele;---surmenajul;----infeciile.
Factorii de risc legai de apariia acestei boli sunt:---Vrsta;---loviturile sau rnile la nivelul capului;---fumatul;ereditatea.
Semnele bolii difer mult de la un bolnav la altuldiagnosticarea bazndu-se pe performanele individuluiprin
urmtoarele aspecte ale cunoaterii:--Orientarea n timp i spaiu,--Controlul micrilor i aciunilor,--Controlul
ateniei,--Memoria,
Limbajul,--Percepia vizual,--Rezolvarea problemelor,--Activitatea social.

24

Aceti pacieni devin:--Uituci;--distrai;--nu mai recunosc persoanele apropiate;--nu se pot orienta n mediu
cunoscut;--rtcesc pe strzi;--ptrund n ncperi strine, (dovedind, c sunt la ei acas);--vagabondeaz;--Cu timpul
coninutului gndirii devine foarte srac.
Brusc scade capacitatea judecii.
a) la ei foarte repede se ivesc diferite tulburri psihice:De tip confuzional;--stri delirante;--predomin halucinaile
auditive i vizuale;---i sunt prezente permanent ideile delirante de gelozie.
b) pentru aceti pacieni sunt caracteristice modificrile patologice ale comportamentului:--Ei devin iritabili;--anxioi;
agitai psihomotoric;--rare ori agresivi.
c) predomin dereglri de limbaj:--Pacienii nu pot defini corect obiectele.--Predomin agnozia optic a culorilor i
formelor.
d) pierd deprinderile elementare:--De a se mbrcarea;--de a se ncla;--de a aprinde focul la aragaz i etc.;--de a scrie
(n loc de litere - fac diferite ieroglife).
DEMENA VASCULAR
Este o maladie general a ntregului organism, care se dezvolt lent pe tot parcursul vieii individului i se ntlnete
mai des la vrsta 60 70 ani.
57.
Demena n boala Pick, Huntington, Parkinson, HIV-SIDA.
Boala Pick-Prezint un proces degenerativ cerebral, cu atrofie frontal i temporal, uneori i parietal. Debutul bolii
se produce la 45-50 ani, iar evoluia ei dureaz 5-10 ani. Clinica bolii depinde de localizarea atrofiei creierului, n
debutul bolii se constat tulburri de memorie i atenie, inactivitate, srcirea limbajului, demen global i
progresiv. n localizarea procesului atrofie la nivelul lobilor frontali, la bolnavi apare astenia, apatia, abulia, scade
activitatea psihicului, se deregleaz limbajul care devine neneles.. Apar deseori elemente pseudoparaliticc cu
dereglarea limbajului, care devine mai srac, se observ o stereotipie a cuvintelor: Cum te simi? Bine". Ci ani ai?
Bine". Cu timpul apare mutismul, bolnavii nu vorbesc. Odat cu dereglarea limbajului se observ i sleriotipia scrisului, n starea terminal a bolii bolnavul este inert i caectic. n stabilirea diagnosticului de mare importan este
encefalogralia care evideniaz dilatarea coarnelor ventriculare anterioare (frontale), precum i a poriunii anterioare a
coarnelor ventriculare temporale.
Dementa Huntington-debut la virsta de 45-50 ani,evolutia dureaza 12-15 ani. Clinic nervozitate, astenie cu dereglari
depressive sau hipocondrice. Pe acest fon apar halucinatii auditive,idei delirante de urmarire.foarte lent si indelungat
evolueaza procesul de pierdere a memoriei.
58.
Delirium organic. Halucinoza organic. Tulburarea afectiv organic.
Delirium organic Este un sindrom nespecific din punct de vedere etiologic, caracterizat prin tulburari ale vigilitatii,
atentiei, memoriei, perceptiei, gandirii, comportamentului psihomotor, emotiei si a ritmului veghe-somn. Poate apare
la orice varsta, dar este mai frecvent dupa 60 de ani. Starea deliranta este tranzitorie si de intensitate variabila;
majoritatea cazurilor se remit in 4 saptamani sau mai putin.
Halucinoza organic Este o tulburare organica ce consta in prezenta halucinatiilor recurente, de obicei vizuale sau
auditive ce apar pe un fond de camp de constiinta clar si pot sau nu sa fie recunoscute de subiect ca atare. Poate apare
o elaborare deliranta a halucinatiilor dar deseori S. iti pastreaza comprehensiunea intuitiva.
Tulburare afectiva Este o afectiune psihiatrica caracterizata prin tulburari emotionale. Exemple: tulburarea
maniaco-depresiva, tulburarea afectiva sezoniera.
59.
Tulburarea organic de personalitate. Sindromul organic cerebral (posttraumatic).
Se caracterizeaza printr-o alterare semnificative a modelelor obisnuite ale comportamentului premorbid. In mod
special sunt afectate expresia emotionala, trebuinaele si impulsurile. Functiile cognitive pot defectuoase in special, sau
numai in, sfera planificarii propriilor actiuni si a anticiparii consecinaelor lor personale si sociale probabile, cum se
intampla in asa-numitul sindrom de lob frontal. Totusi, este acum cunoscut ca acest sindrom apare nu numai in
leziunile de lob frontal ci si in leziunile altor arii cerebrale circumscrise.
Sindromul organic cerebral - Sindromul apare dupa un traumatism cranian (de obicei suficient de puternic pentru a
produce pierderea cunostinaeI) si include un numar de simptome disparate, cum ar fi: cefalee, ameseala (de obicei
lipsind elementele unui vertij reaL), oboseala, iritabilitate, dificultati de concentrare si de performanae intelectuale
reduse, alterari ale memoriei, insomnie, reducerea toleranaei la stress, emotivitate crescuta, sau consum de alcool.
Aceste simptome pot fi insotite de depresie sau anxietate, rezultand dintr-o anumita pierdere a stimei de sine si teama
de o leziune cerebrala permanenta. Aceste trtiri accentueaza simptomele de baza rezultand cercuri vicioase. Unii S.
devin hipocondriaci si se angajeaza intr-o cautare a diagnosticului si terapiei, adoptand un permanent rol de bolnav.
Etiologia nu este intodeauna clara, si au fost proputi factori organici si psihologici pentru a o explica.
60.
Actualitatea tulburrilor mintale i comportamentale la maturi i adolesceni, datorate utilizrii de
substane psihoactive, epidemiologice. Clasificarea.
61.

Alcoolismul cronic, tabloul clinic, evoluie.

25

Alcoolismul este o boal care afecteaz att comportamentul paci entului ct i gndirea, sentimentele i sistemul de
valori ale acestuia.
Diagnosticul de alcoolism cronic va fi stabilit n baza urmtoarelor criterii:
1 . Dependena cronic de alcool. Bolnavul dup o mica doz de alcool simte o atracie puternic, o necesitate de a
prelungi consumul de alcool pn la o intoxicare pronunat.
2.Tolerana. Este adaptarea organismului la alcool. La nceput to lerana este mic. apoi crete, omul bea mult i nu
se mbat. Ulterior tolerana scade i o cantitate mic de alcool duce la o stare de ebrietate accentuat.
3.Pierderea controlului asupra cantitii de alcool consumat . Dup prima doz de alcool, bolnavul nu se poate
opri.
4.Disparitia reflexului de voma
5.Starea de dependen (sindromul abstinent). In lipsa de alcool la bolnav apare cefalee, transpiraii abundente,
tulburri cardiovasculare, insomnie, vome, tremor, tristee. Starea de dependen (mahmureal) poate dura de la
cteva zile pn la o sptmn.
Sunt descrise trei stadii de alcoolism cronic:
1.Stadiul iniial.
2.Stadiul alcoolismului narcotizat.
3.Stadiul encefalopatie.
Stadiul iniial. La aceti bolnavi dorina de a folosi alcool apare mai des n situaii ntmpltoare: zi de natere, nunt.
Pacientul tot mai des caut aa situaii. Dependena de alcool devine o obsesie, o poft obsesiv" de a ntrebuina
alcool. Starea de abstinen lipsete, dar doza de alcool la care bolnavul rmne treaz crete. Totodat, autocontrolul
alcoolului consumat se reduce. Tolerana crete, apar stri de amnezie dup beie, se declaneaz conflicte n familie
i societate. Simul critic nu se pierde. In acest stadiu bolnavii sunt vindecabili, se pot abine de la consumul abuziv
de alcool.
Stadiul alcoolismului narcotizat se caracterizeaz printr-o simptomatologie mai profund i se transform ntr-o calitate
nou. Dac n stadiul iniial exist idei obsesive de a consuma alcool, apoi mai trziu apare tendina de a tri o
plcere fizic i psihic. Cel mai important criteriu este starea de dependen (abstinen). Bolnavul nu este n stare
s se abin de la butur. Cu timpul starea lui se agraveaz. Se schim b caracterul, care devine psihopatizat de tip
isterioform, apaticoform, excitabiliform. Totodat se nrutete starea somatic i neurologic. Deseori n aceast
stare a alcoolismului apar psihoze alcoolice.
Stadiul encefalopatie - starea de dependen (abstinen) se agraveaz progresiv. Tolerana scade. Tot comportamentul
este orientat spre a obine alcool, de aceea bolnavul poate s vnd totul din cas pentru a cumpra alcool. Aceti
bolnavi consum diferite produse ce conin alcool, parfumuri. Apar amnezii severe i persistente, scade me moria, se
deregleaz gndirea, se pierde simul critic, interesul fa de munc i fa de familie. Pe bolnavi nu-i intereseaz
nimic n afar de alcool. Se observ i schimbri somatice: hepatit, ciroz, ulcer stoma cal, pancreatit, etc.
Consumul de alcool poate fi continuu i episodic (dipsomanie).
Dipsomania este caracterizat printr-o impulsie periodic paroxisti c de a consuma buturi alcoolice. Accesele survin
de obicei n condiiile unei stri afectiv-negative, uneori cu manifestri prodromale prin apariia depresiei,
irascibilitii, insomniei, dezgustului fa de via, apatiei, etc. Dup 3-7 zile accesul dipsomanic este urmat de un
somn profund prelungit din care bolnavul se trezete cu o stare general rea, caracterizat prin anorexie, greuri,
vom, dezgust pentru alcool, cu un sentiment de tristee. Crizele de dipsomanie se pot repeta la cteva sptmni sau
luni.
Pe fondul alcoolismului cronic pot aprea: tulburri psihotice; delirul alcoolic acut (delirium tremens); halucinoza
alcoolic auditiv; paranoidul alcoolic; delirul de gelozie; sindromul amnestic (psihoza Corsakov); demena
alcoolic; tulburri psihotice cu simptome mixte.
62.

Psihozele alcoolice, beia patologic, expertiza, tratamentul.

Psihoze alcoolice:
1. Delir alcoolic acut (delirium tremens)
2. Halucinoza alcoolica auditiva
3. Psihoze alcoolice delirante: -Paranoidul -Delir de gelozie alcoolic
4. Psihoza Korsacov
5. Dementa alcoolica
Beia patologic apare brusc, dup consumul unei cantiti mici de alcool, i se manifest prin dereglri
crepusculare cu halucinaii vizuale, auditive, groaznice, cu delir de urmrire, cu dezorientare total. Bolnavii devin
excitai, agresivi.

63.
Tulburri mintale i comportamentale la maturi i adolesceni datorate utilizrii cocainei,
halucinogenelor, tutunului i solvenilor volatili. Consecinele administrrii i/v. a drogurilor.

26

Tulburri mintale i de comportament cauzate de utilizarea halucinogenelor.

Cele mai cunoscute substane din aceast grup sunt: ciclodolul i lisergamina (LSD) - produs sintetic de la derivaia
de secar cornut; mescalina - substan extras din coctul Lophophora care crete n stepele din nordul Mexicului;
psilocibina - extract din ciuperca mexticon Nacolt. n starea acut de intoxicaie se observ vom, hipersalivaie,
liipotonie, tahicardie, n cea cronic euforie, aflux de for, halucinaii vizuale. Pacientul pierde contactul cu realitatea
i se cufund ntr-o stare confuzional-oneroic. n caz de supradozare apar convulsii, com, risc de suicid. Se observ
schimbri intelectuale, emoionale pn la demen. Din preparatele halucinogene fac parte: ciclodolul (artan,
parcopan), ntrebuinat n practica medical pentru tratamentul parkinsonismului.
Tulburri mintale i de comportament cauzate de utilizarea tutunului.
Cea mai rspndit toxicomanie este fumatul. Dup prima igar fumat apare o senzaie neplcut n gur i stomac,
greuri, cefalee, vertij. Dac omul continu s fumeze, n curnd se dezvolt sindromul nicotinomanic. care are trei
stadii.
Tulburri mintale i de comportament cauzate de utilizarea solvenilor volatili.
Acest grup de toxicomanii include diferite preparate chimice: eter, petrol, cloroform, iodoform, paraldehid, creol,
vacs de nclminte, chimicale pentru curarea hainelor, etc. Printre consumatorii acestora predomin copiii i
adolescenii. Dup o inhalaie de 5-10 minute, apare o hiperemie facial, euforie cu zmbet i rs neadecvat, fr
excitaii psihomotorii. Dac inhalaia se ntrerupe, peste 15-20 minute apare astenie, apatie, cefalee, iar dac inhalaia
se prelungete se dezvolt stri delirante cu halucinaii vizuale: animale, mori, bandii, teroriti. Elementar apar
halucinaii auditive sub form de acoasme: ipete, zgomote. Uneori halucinaiile vizuale au un coninut fantastic
plcut, ca n filme. Delirul toxic dureaz pn la o or i se termin cu astenie pronunat, apatie, cefalee. Abstinena
se caracterizeaz prin depresie, disforie, cefalee, tahicardie, tremor, vome, diaree. Peste 2-3 luni dup ntrebuinarea
sistematic se dezvolt encefalopatie organic. Scade memoria, atenia. Pacientul nu poate nsui programul colar,
devine apatic. Apare cefalee pronunat, vertij n transport, hepatit, gastrit, bronit, cu timpul demena.
64.
Tulburarea de somatizare, somatoform nedefereniat, algic, hipocondiac, dismorfic, corporal.
Tulburri somatoforme
Tulburrile principale constau n prezena simptomelor de somatizare multiple, recurente i schimbtoare, care
apar dup un traumatism psihogen i persist mult timp. Simptomele se pot referi la orice parte a corpului, cu diferite
senzaii neplcute: tahicardie, senzaii de sufocare, dispnee, vertij, transpiraii, strangulare, grea sau dureri
abdominale, parestezii, bufee.In trecut tulburrile somatoforme erau numite tulburri ipohondrice . Dup A. Olaru,
acestea constau din urmtoarele faze:
1. Faza de astenie, nsoit de hiperestezie, manifestat prin iritabilitate, hipersensibilitate.
2. Faza simpatico-endocrin, manifestat prin reacii psihice, explozive i ipohondrice, reacii de somatizare, cu
iritarea sistemului simpatic i tulburri funcionale ale organelor interne.
3. Faza psihomotorie, manifestat prin reacii psihice de tip: depresie, anxietate i reacii somatice.
Tulburare de somatizare-- Tulburarea de somatizare const n prezena unor simptome somatice multiple recurente i
frecvent schimbtoare, care au persistat cu mult nainte ca pacientul s se prezinte la psihiatru.Se caracterizeaz prin
simptome dominate de acuze somatice. Astfel, tulburrile somatoforme au fost numite: distonie vegetativ",
vegetonevroz", nevroza organelor interne", angione-vroz", cardionevroz", nevroza gastric" etc.
Deseori, la bolnavii cu nevroze somatoforme apar dereglri neurovegetative: cardiovasculare (nevroz cardiac),
tulburri respiratorii, gastrointestinale (nevroz gastric), aerofagie psihogen, spasmul pilo-rului etc. Periodic apar
tulburri de panic cu senzaii neplcute, dureri cardiace, toracice, abdominale. Aceste crize se pot repeta de 23 ori
pe sptmn sau lun i dureaz 20-30 minute.
65.
Tulburari de anxietate : tulburari de panica, anxietatea generalizata.
Tulb de panica Atacul de panica- perioada distincta de frica sau de discomfort intens in care e prezentr cel putin 4
din simp si ating intensitatea maxima pin ala 10 min: palpit, tahicardie, tremor a intreg corp, fenom de derealiz,
depersonalize, frica de a nu innebuni, frica intense de moarte, senz desufocare, lipsa de aer, durere si discomfort abd
sau thoracic,, greata, parestezii, bufee d efrig sau, transpiraii, vertij, lipotimie, dureri abdominale, tremor. Atacul se
poate repeta de mai multe ori pe sptmn i se fixeaz n memorie.Pacienii vor evita ulterior situaia respective ce
provoaca atacul de panica. Bolnavilor le este fric de a se urca n transport, au frica de aglomeraii, devin pasivi, se
strduie s se afle mai mult timp acas, sub supravegherea rudelor. Apare frica de a avea un alt atac.
Anxietate generalizata-tulb ce include mai multe idei obsessive, ce apra pe fondul unei hioeractivitati cu vertij,
transpire, tahicardie, discomfort corporal.Simpromele de anzietate sunt veritabile, dar predomina teama de nenorocire
in viitor, frica de moarte, ca rudele apropiate s e pot imbolnavi sau nimeri in accident.Au cefalee, tremor tensiune
meotionala permanenta, deprmati, nu-si gasec locul.
66.
Actualitatea, epidemiologia, clinica i dinamica tulburrilor anxios-fobice.
Mai frecvent apar la persoane hiperemo- tive, nesigure de sine, sub influena unor emoii negative, n condiii de
oboseal, n stri fiziologice de via nefavorabil, cu evenimente nepl cute. De cele mai multe ori bolnavul este
traumatizat cnd se afl singur n faa unui accident, a morii unei rude, a catastrofelor naturale. Boala debuteaz la 15-

27

40 ani cu anxietate, nelinite, sensibilitate la zgomot, cefalee. Faa este ncordat, fruntea ridat, pielea palid, tran
spirat. Apar diferite gnduri pe care bolnavii le percep ca fenomene neplcute, parazitare, care se opun contiinei i i
mpiedic s gn deasc. Ei ncearc s se lupte cu aceste idei, s le nlture din cmpul contiinei. Bolnavii percep
aceste fenomene patologice ca produse ale gndirii proprii i nu impuse din exterior. Mai frecvent apar fobii.
Conform clasificrii ICD-10, deosebim urmtoarele variante de tul burri anxios - fobice:
F 40.0 - Agorafobia
F40.I - Fobii sociale
F 40.2 - Fobii specifice (izolate)
F 41.0 - Tulburare de panic (anxietate paroxistic episodic
F 41.1 - Tulburare de tip anxietate generalizat F 42 - Tulburare obsesiv - compulsiv
67.
Agarofobia. Fobii sociale. Fobii specifice. Tulburare obsesiv compulsiv.
Agarofobia-teama de a se gasi in locuri deschise, singur , in afra alocuintei, intr-o multime.Ea poate aparea izolat dar
cel mai frecvent e insotita de atac de panica. Pacinetii refuza sa iasa singuri, e prezenta dependent de rude.
Fobia sociala- frica irationala de situatii publice: de a vorbi, minca ,a nu rosi., de a nu lovi, de a vomita, de a nu se
urina, de a nu fi criticat.
Fobia specifica- frica marcata si persistenta de un obiect al fobiei: inaltime(acrofobie)apa(hidroF)spatiu
deschis(claustroF) de boala(nozoF: sifiloF, canceroF, cardioF) , moarte(tanatoF)clasif:de animale, de mediu
natural(fulger furtuna, intuneric) situational(zbor in avion, spatiu deschis(agaroF), sp inchis(claustroF).
68.

Actualitatea, epidemiologia, clinica i dinamica reaciilor acute la stres.

Reacia acut la stres apare ca rezultat al stresurilor n urma unei catastrofe: accident, atac criminal, pierderi
multiple ale unor persoane apropiate. Simptomele au o mare variabilitate, dar includ mai frecvent agitaia
psihomotorie. Reacia acut la stres este caracterizat prin unele ngustri ale cmpului de contiin i ale ateniei. Se
constat incapacitatea bolnavului de a se orienta n mediul nconjurtor. Agitaia psihomotorie se caracterizeaz prin
fuga reactiv. Bolnavii sunt agitai, nu-i gsesc locul, sunt speriai, simt fric profund, prsesc locul n care se
gsesc, fugind fr nici un el. Dup reacie apare amnezia (bolnavul nu ine minte ce s-a petrecut cu el). Apar i
simptome vegetative: de anxietate, tahicardie, transpiraii. Reacia acut de stres dureaz de la cteva ore pn la
cteva zile.
69.

Dereglari somatoforme: tulburari de somatizare, conversie.

In trecut tulburarea de somatizare a fost denumita isterie sau sindrom Briquet. Tulburarea de somatizare este o
tulburare polisimptomatica cu debut inainte de varsta de 30 de ani, care se intinde pe o perioada de ani de zile si este
caracterizata printr -o combinatie de simptome :

70.

durere (dureri de cap, abdomen, spate, articulatii, extremitati, piept, rect, dureri in cursul menstruatie,
raportului sexual ori mictiune)
simptome gastrointestinale ( greata, flatulenta, varsaturi, diaree sau intoleranta la diverse alimente)
sexuale (indiferenta sexuala, disfunctie erectila sau ejaculatorie, menstruatii neregulate, sangerare menstrual
excesiva, varsaturi pe toata durata sarcinii)
pseudoneurologice (deteriorarea coordonarii sau echilibrului, paralizie sau scaderea localizata a fortei
musculare, dificultate in deglutitie sau senzatia de nod in gat, afonie, retentie de urina, halucinatii, pierderea
senzatiei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, crize epileptice, simptome disociative, cum ar fi amnezia ori
o pierdere a cunostintei)
Dereglari somatoforme: tulburare algica, hipocondriala, tulburare corporala dismorfica, simulare.

Ipohondria este definit ca o preocupare persistent a persoanei de a avea una sau mai multe boli somatice serioase
bazate pe interpretarea personal, cu dovezi ale semnelor fizice ale maladiei. Pacienii prezint acuze nentemeiate,
sunt preocupai de analiza senzaiilor neplcute sau dureroase din corp: diferite micri n stomac, nepturi n tot
corpul, dureri cenestopatice, diferite tulburri vegetative care duc la o anxietate pronunat. Apare frica i starea
deprimant. Bolnavii sunt dispui de a povesti ore ntregi despre sntatea persoanelor din jur. Aceti pacieni caut
ajutor la medicii de diferite specialiti.
O form de ipohondrie nevrotic, ntlnit mai frecvent la adolesceni, cuprins n seciunea dat (ICD-10), este
dismorfofobia, care const n preocuparea permanent de schimbarea aspectului exterior al corpului.
71.
Clasificarea tulburrilor de personalitate i comportamentul adolescentului i adultului. Criterii,
dinamic, tratament, adaptarea social i expertiza tulburrilor de personalitate la maturi i adolesceni.

28

Personalitatea = totalitatea caracteristicilor emotionale si comportamentale, stabile si predictibile, evidente in viata de

zi cu zi.Tulburarea de personalitate = caracteristicile depasesc variatiile normale, sunt rigide, maladaptative si duc la
suferinta sau perturbari ale vietii sociale, familiale, profesionale.
Grupul A:paranoida, schizoida, schizotipala (ciudati, excentrici)
Grupul B:antisociala, borderline, histrionica, narcisica (dramatism, exprimare ++ a emotiilor)
Grupul C:evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva (anxiosi)
Altele:pasiv-agresiva, depresiva.
72.
Tulburarea paranoid i schizoid de personalitate.
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC DSMIVTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE PARANOID
A. Nencredere n alii i suspiciozitate fa de alii, pervazive, astfel nct motivaiile celorlali sunt interpretate
ca ruvoitoare.
B. Nu apare exclusiv n cursul schizofreniei, al unei tulburri a dispoziiei cu elemente psihotice sau al unei alte
tulburri psihotice i nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale generale.
Etiologie
a. Sa determinat o component genetic.
b. Adesea sunt prezente dificulti familiale precoce. Istoricul de abuz n copilrie este frecvent.
Tratament. Pacienii paranoizi tind s devin i mai paranoizi. Practicienii trebuie s se atepte la acest lucru i s
rmn oneti, curtenitori i profesionali.
a. Rareori se pot folosi antipsihotice n doze mici (de ex., 2,5 mg de olanzapin Zyprexa pe zi); pentru agita ie i
anxietate se poate prescrie un agent antianxios (de ex., 0,5 mg de clonazepam Klonopin la nevoie).
b. De obicei se folosete psihoterapia suportiv, dnd atenie deschiderii (sinceritii), consistenei [constanei i
coerenei terapeutului] i evitrii umorului.

CRITERIILE
DE
DIAGNOSTIC
DSMIVTR
PENTRU
TULBURARE
DE
PERSONALITATE SCHIZOID
A. Patern pervaziv de detaare de relaiile sociale i gam restrns de exprimare a
emoiilor n contexte interpersonale, patern care ncepe n prima parte a vieii
adulte i care este prezent n contexte diverse.
Etiologie
a. Factori genetici sunt probabili.
b. Adesea se poate obine istoric de relaii familiale precoce perturbate.
Tratament
a. Poate s fie util psihoterapia suportiv cu focalizare asupra relaionrii, fricilor de
apropiere i identificrii emoiilor. b. Psihoterapia de grup poate s fie util.c. La unii
bolnavi poate s fie util terapia de mediu (milieu).d. Farmacoterapia unii pacieni
rspund la antidepresive, psihostimulante sau la doze mici de antipsihotice.
e. Din cauz c apropierea este amenintoare, pacienii cu aceast tulburare pot s
fug.
73.
Tulburarea disocial, emoional instabil de tip impulsiv i boderline.
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC DSMIVTR PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE BORDERLINE

Patern pervaziv de instabilitate a relaiilor interpersonale, imaginii de sine i afectelor i de impulsivitate marcat,
patern care ncepe n perioada de adult tnr i care este prezent n contexte diverse
Etiologie
a. Poate s fie prezent organicitate cerebral, reprezentat de leziuni cerebrale perinatale, encefalit, traumatisme
cerebrale i alte tulburri cerebrale.b. Istoricul de abuz fizic i sexual, de abandon sau su Tratament. Pacientul cu
tulburare de personalitate borderline poate s constituie o problem. Bolnavul poate s aib furtuni de afecte i
necesit o atenie considerabil.
praimplicare parental constituie regula.
Psihofarmacologie unele medicaii pot s fie utile pentru stabilizarea dispoziiei i controlul impulsurilor. Acestea
includ antidepresivele (de ex., 50 pn la 200 mg de sertralin Zoloft pe zi, 300 pn la 600 mg de carbonat de litiu
de dou sau trei ori pe zi, 200 pn la 400 mg de carbamazepin Tegretol de trei ori pe zi, divalproex la niveluri
plasmatice terapeutice). Dozele mici de antipsihotice (de ex., haloperidol 2 mg pe zi) pot s fie utile pentru perioade
limitate.
74.

Tulburarea de personalitate histrionic.

29

Patern pervaziv de excesiv emoionalitate i de cutare a ateniei, nceput n

perioada de adult tnr i prezent n contexte diverse, indicat de cinci (sau mai multe)
din urmtoarele:
(1) se simte inconfortabil n situaii n care nu este n centrul ateniei;
(2) interaciunea cu alii se caracterizeaz adesea prin comportament nepotrivit de
seductiv sau de provocator din punct de vedere sexual;
(3) manifest expresii emoionale rapid schimbtoare i superficiale;
(4) se folosete constant de apectul fizic pentru a atrage atenia asupra sa;
(5) are un stil de a vorbi care este excesiv de impresionist i de lipsit de amnunte;
(6) manifest dramatizare de sine, teatralitate i expresie exagerat a emoiilor.
Etiologie
a. Este posibil ca dificultile interpersonale precoce s fi fost rezolvate prin
comportament dramatic.
b. Ar putea exista un patern constituit din tat distant sau sever 1 i mam
seductoare.
Tratament. Pacientul este adesea foarte emoional i poate s caute atenia n mod
excesiv.a. Tratamentul este de obicei psihoterapia individual, psihoterapia orientat
spre contientizare sau psihoterapia suportiv, n funcie de tria egoului.
Pentru anumii pacieni este potrivit psihanaliza.c. Poate s fie util terapia de
grup.d. Poate s fie util utilizarea adjuvant a medicamentelor, de obicei un anxiolitic
(de ex., 0,5 pn la 1,0 mg de clonazepam pe zi), pentru strile emoionale tranzitorii.
75.
Tulburarea anankast de personalitate.
Este caracterizata prin:
(A). Sentimente de indoiala si prudenta excesiva;
(B). Preocupare cu detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe;
(C). Perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor;
(D). Conatinciozitate, scrupulozitate excesiva si preocupari nenecesare privind eficienaa, pana la excluderea plscerii si
a relatiilor interpersonale;
(E). Pedanterie excesiva si aderenas la convenaiile sociale;
(F). Rigiditate si incap__anare;
(G). Insistenas ne-rezonabila din partea pacientului ca ceilalti sa respecte exact modul sau de a actiona, sau rezistenta
ne-rezonabila a pacientului de a permite celorlalti sa faca ceva;
(H). Intruziunea unor ganduri sau impulsuri insistente si suparatoare.
76.

Tulburarea de personalitate anxios - evitant.

CRITERIILE
DE
DIAGNOSTIC
DSMIVTR
PENTRU
TULBURARE
DE
PERSONALITATE EVITANT
Patern pervaziv de inhibiie social, sentimente de inadecvare i de hipersenzitivitate
la evaluarea negativ, patern care ncepe n perioada de adult tnr i care este
prezent n contexte diverse, indicat de patru (sau mai multe) din urmtoarele:
(1) evit activitile ocupaionale care implic contact interpersonal semnificativ, din
cauza temerilor de critic, dezaprobare sau rejecie;
(2) nu dorete s se implice cu oamenii dac nu este sigur c este plcut [agreat] de
acetia;
(3) manifest reinere n cadrul relaiilor intime din cauza fricii de a nu fi fcut de
ruine sau ridiculizat;
30

(4) este preocupat de posibilitatea de a fi criticat sau rejectat n situaii sociale;

(5) este inhibat n relaiile interpersonale noi din cauza simmintelor de inadecvare;
Etiologie. Factorii etiologici posibili sunt deprecierea/dezaprobarea parental
manifest, hi Tratament. Pacientul poate s fie nepretenios / nesolicitant i
cooperant, dar este sensibil la afirmaiile ambigue, ca posibil umilitoare.
a. Psihoterapie individual, suportiv sau orientat spre contientizare, n funcie de
tria egoului.b. Terapia de grup este adesea util.c. Poate s fie benefic antrenarea
abilitilor sociale i a asertivitii.d. Farmacoterapie pentru anxietate sau depresie,
atunci cnd sunt prezente. Exemplele includ betablocantele (de ex., 20 pn la 80
mg de propranolol Inderal de trei ori pe zi), benzodiazepinele (de ex., 0,5 mg de
clonazepam de dou ori pe zi) i SSRI/ISRS (de ex., 50 pn la 100 mg de sertralin
seara la culcare).
perprotecia sau elementele fobice ale prinilor nii.
77.
Tulburarea preferinei sexuale la maturi i adolesceni.
Tulburrile preferinei sexuale se mai numesc i parafilii - fantezii
sexuale excitante intense, recurente i impulsiuni sexuale sau comportamentale
implicnd obiecte neumane, suferin sau umilire a partenerului.
Dup clasificarea ICD-10, deosebim urmtoarele
forme de tulburri ale preferinei sexuale (parafilii): Fetiism
F 65.1 - Transvestism fetiistic
F 65.2 - Exhibiionism
F 65.3 - Voyerism
F 65.4- Pedofilie
F 65.5 - Sado-masochism
F 65.6 - Tulburri multiple ale preferinei sexuale
F 65.8 - Alte tulburri ale preferinei sexuale
F65.0 - Fetiismul este caracterizat prin utilizarea anumitor obiecte
(fetismi") nensufleite pentru stimularea, activarea sexual i obinerea
satisfaciei sexuale.
F 65.1 - Transvestism fetiistic
Persoanele cu transvestism fetiistic folosesc mbrcmintea sexului
opus pentru a obine o excitaie sexual.
F 65.2 - Exhibiionismul
A fost descris nc de Esquirol (1877) i este caracterizat printr-o
tendin repetat sau persistent de a-i expune propriile organe genitale
persoanelor de sex opus sau n locuri publice.
F 65.3 - Voyerismul
Este caracterizat printr-o tendin recurent sau persistent de a privi
persoane angajate ntr-un act sexual sau intim, cum ar fi dezbrcarea,
sau de a se implica n aceste procese.
F 65.4 - Pedofilia
Implic o activitate sexual cu un copil de 9-13 ani sau mai mic. Pedofilii
au vrste cuprinse ntre 16-40 ani. Unii prefer biei, alii fetie.
F 65.5 - Sado-masochismul
Este o preferin pentru activitatea sexual care implic utilizarea
durerii, suferinei, umilirii sau constrngerii. Clinic se manifest prin
ritualuri tipice care constau n supunerea la diferite suferine morale,
urmate de chinuri fizice (biciuiri).
F 65.6 - Tulburri multiple ale preferinei sexuale
In unele cazuri, la o persoan pot exista mai multe tulburri ale preferinei
sexuale de exemplu, fetiismul, transvestismul i sado-masochismul.
F 65.8 - Alte tulburri ale preferinei sexuale
n literatura psihiatric sunt descrise i alte tulburri ale preferinei
- 325 sexuale care se ntlnesc mai rar. Spre exemplu, frotteurismul - frecarea
organelor genitale de alt persoan pentru stimularea sexual.
Aceste aciuni se petrec n locuri publice aglomerate: autobuz, troleibuz,
metrou. Goprofilia -excitaia sexual este indus de actul de defecare.

31

Urqfilia - excitarea sexual obinut prin privirea actului urinrii,

nghiirea urinei sau la urinarea pe persoana n cauz. Zoofilia - practicarea
relaiilor sexuale cu animale. Necrofilia - practicarea relaiilor
sexuale cu cadavre umane.
78.
Autismul infantil, sindromul Asperger.
Autismul infantil, alaturi de sindromul Asperger si autismul atipic, face parte din Tulburarile pervazive de dezvoltare.
Copiii cu autism sunt normali ca aspect fizic, de multe ori foarte frumosi, iar perimetrul cranian este cu 10 % mai mare
decat normalul varstei. Unii copii pot avea o fata nearmonioasa, zone de decolorare sau pete ale pielii sau (cazul
bolilor familiale denumite facomatoze).
Tratamentul psihofarmacologic se face cu medicamente din clasa antipsihoticelor antidepresivelor,
anticonvulsivantelor
si
amfetaminelor.
Interventia educationala specifica - este necesara o educatie speciala, scolarizare in clase cu un numar mic de copii la
un profesor.
Sindromul Asperger (n englez Asperger's Syndrome) este o tulburare comportamental care aparine de
autism.Studiile indic faptul c ntre 0,2% i 0,4%(1/500 la 1/250) dintre copii de vrst colar sufer de acest
sindrom.[necesit citare] Sindromul Asperger ncepe n copilrie i dureaz de regul pn la maturitate. Sindromul Asperger
afecteaz mai muli biei dect fete.[n
Cauzele sindromului Asperger nu sunt nc cunoscute. Cauza cea mai probabil este genetic.
Medicii pot stabili diagnosticul sindromului Asperger la copil atunci cnd cel puin 3 din 4 simptome sunt ndeplinite:

incapacitatea de a nelege cum cred alii i de a se transpune n situaia altor persoane.

incapacitatea de a dialoga reciproc, de a nelege "ceea ce nu este spus" i de a "citi printre rnduri".
vorbire i limbaj de dezvoltare ntrziate
comportament repetitiv

Tratamentul
crearea unui mediu potrivit (inclusiv de educaie i terapie)
medicamente
combinaie (medicamente i terapie comportamental).

79.
Tulburri ale instinctului alimentar la copii, adolesceni i maturi.
Tulburarea instinctului alimentar apare mai frecvent la adolescente
i femeile tinere, mai rar la biei tineri. Cauzele fundamentale ale tulburrii
instinctului alimentar nu sunt pe deplin elucidate. Un rol important
n etiopatogeneza tulburrii instinctului alimentar l au: factorii socio
culturali, biologici (modificri endocrine i metabolice secundare,
metabolismul serotoninei) i tulburri ale funciei corporale. Tulburrile
clinice sunt determinate de dereglrile alimentare care pot contribui
la scderea masei corporale sau creterea ei. Clinic se deosebesc dou
forme de tulburri ale instinctului alimentar: anorexia nervoas i bulimia
nervoas.
Anorexia provine de la dou cuvinte greceti {an - lips, rexis - poft
de mncare) i se traduce ca lipsa poftei de mncare, scderea ei pn la
absena apetitului alimentar i, n consecin, diminuarea apetitului alimentar.
Tratamentul
Dac refuzul alimentar persist, se poate recurge la o sond sau la
cteva proceduri de electrooc. Se folosete insulina, cte 5-10 uniti,
vitaminele B i C, tranchilizante (elenium, seduxen, relanium n doze
de 10-20 mg), antidepresante (amitriptilin, melipramin n doze de
pn la 200 mg); psihoterapie.
Freud numea bulimia impulsiunea angoasa de a muri de foame".
Tratamentul
Bromur de potasiu, bromur de sodiu de 3%,per os, cte o lingur

32

de 3 ori pe zi; sol. clolur de calciu, i/v; seduxen, cte 10 mg de 3 ori/zi; amitriptilin 25 mg 3 ori/zi. Psihoterapie.
80.

Tulburri non-organice ale somnului.

(A). Dissomniile: stari primar psihogene, in care tulburarile predominante afecteaza cantitatea, calitatea sau
durata somnului, datorate cauzelor emotionale, de ex.:insomnia, hipersomnia si tulburarea ritmului somnveghe.
(B). Parasomniile: evenimente episodice anormale ce apar in timpul somnului, care in copilarie sunt in
principal corelate cu dezvoltarea copilului, in vreme ce la adult ele sunt predominant psihogene, de ex.:
somnambulismul, terorile nocturne si cosmarurile.
81.

Disfunciile sexuale. Tulburari ale identitatii de gen.

82.
Tulburrile hiperkinetice, tulburri ale conduitei cu debut n copilrie i adolescen.
Sindromul hiperkinetic cu deficit de atentie (THDA) este o tulburare de comportament a
copilului care se manifesta prin deficit de atentie si dificultati in desfasurarea unei sarcini.
THDA este frecvent intalnita, debuteaza in copilarie, dar poate persista si la varsta adulta.

Cauze
-

alterari
ale
structurii
creierului
dovezi
neuroanatomice
- disfunctionalitati ale neurotransmitatorilor implicati in controlul atentiei si
activitatii
(dopamina
si
norepinefrina)
dovezi
neurochimice
- diferente ale activarii unor regiuni cerebrale responsabile de mecanismele
de inhibitie (lobii frontali), ceea ce duce la dificultati in inhibarea reactiilor
emotionale, cognitive si comportamentale - dovezi neuropsihologice.

Simptomele de baza ale THDA sunt urmatoarele:

- inatentia, caracterizata printr-o slaba concentrare asupra efectuarii unei sarcinii si usoara distractibilitate de
catre stimulii exteriori
- impulsivitatea poate duce la implicarea copilului in activitati riscante fara ca acesta sa tina seama de
consecinte
- hiperactivitatea/ agitatia si comportamentul neadecvat.
Tratamentul medicamentos include:
- stimulantele sistemului nervos central din familia Amfetaminelor (Dextroamfetamina, Metilfenidatul)
imbunatatesc simptomatologia la aproximativ 70% dintre copiii cu THDA.
83.

Enurezisul, encomprezisul, balbismul cu debut n copilrie i adolescen.

Exista doua tipuri de tulburari de eliminare: enurezisul si encoprezisul:

- encoprezisul reprezinta eliminarea scaunului in alte locuri in afara de toaleta, cum
ar fi chilotei sau pe podea; acest comportament poate avea un scop sau nu
- enurezisul reprezinta urinarea in alte locuri decat toaleta. Enurezisul care apare
noaptea sau udarea patului, este cel mai frecvent tip de tulburare de eliminare. La fel
ca si pentru encoprezis acesta poate avea un scop sau nu.
Balbismul sau balbaiala este o tulburare functional motorie, in care fluenta
normala a vorbirii este intrerupta de repetitii frecvente sau prelungirea unor sunete,
silabe sau cuvinte sau de inabilitatea individului de a pronunta cuvantul. Intreruperile
in vorbire pot fi insotite de clipiri frecvente ale ochilor, tremuraturi ale buzelor sau ale
mandibulei sau alte comportamente care arata incercarea persoanei de a vorbi.
Expertii nu pot spune cu exactitate care sunt cauzele balbaielii. Se cunoaste faptul
ca persoanele care sufera de balbaiala probabil au o ruda apropiata care sufera de
aceeasi afectiune, balbismul fiind o afectiune ereditara. Exista unii factori care
pot influenta dezvoltarea balbaielii, cum ar fi: stresul, jena,presiunea, etc.
Terapia prin vorbire poate fi utila in urmatoarele situatii: balbaiala este prezenta de
mai mult de 9-12 luni, apare la un copil si familia lui este foarte rusinata de
inabilitatea copilului de a se exprima normal. Un ajutor suplimentar in tratarea aceste
boli poate consta in familie si prieteni, care pot ajuta persoana cu aceasta afectiune
oferindu-i un timp mai lung pentru a se exprima, folosind un ton cald si un ritm lent
33

intr-o conversatie si evitarea pe cat posibil a situatiilor stresante in care ar putea fi pus
bolnavul.
84.
Tulburarile de miscare induse de medicatie: Parkinsonism indusa de neuroleptice.
A. Diagnostic, semne i simptome. Simptomele includ creterea tonusului muscular (rigiditate in eav de plumb),
rigiditate in roat dinat, mers taraind picioarele, postur incovoiat i scurgerea salivei la colurile gurii (drooling).
Tremorul sub forma semnului pilulei din parkinsonismul idiopatic este rar, dar poate s fie prezent mai frecvent un
tremor regulat, lipsit de finee, asemntor tremorului esenial. Un alt efect parkinsonian indus de antipsihotice este
tremorul focal, perioral, denumit uneori sindromul iepurelui, dar acesta survine mai tarziu pe parcursul tratamentului
decat alte tremoruri.
B. Epidemiologie. Efectele adverse parkinsoniene apar la aproximativ 15% din bolnavii tratai cu antipsihotice, de
regul in decurs de 5 pan la 90 de zile de la instituirea tratamentului. Femeile sunt afectate cam de dou ori mai
frecvent decat brbaii, iar tulburrile pot s apar la orice varst, dei cel mai frecvent se manifest dup 40 de ani.
C. Etiologie. Sunt cauzate de blocarea transmisiei dopaminergice in tractul nigrostriatal. Simptomele pot s fie
produse de orice antipsihotic i in special de produsele cu poten ridicat i cu niveluri reduse ale activitii
anticolinergice (de ex., trifluoperazina Stelazine). Este improbabil s fie implicate clorpromazina (Thorazine) i
tioridazinul (Mellaril) 1.
D. Diagnostic diferenial. Include parkinsonismul idiopatic, alte cauze organice ale parkinsonismului, precum i
depresia, care se poate asocia cu simptome parkinsoniene.
E. Tratament. Se poate trata cu ageni anticolinergici, cu amantadin (Symadine) sau cu difenhidramin (Benadryl).
Anticolinergicele trebuie intrerupte dup 4 pan la 6 sptmani, pentru a se vedea dac bolnavul nu a dezvoltat
toleran fa de efectele parkinsoniene; in jur de jumtate din pacienii cu parkinsonism medicamentos necesit
continuarea tratamentului antiparkinsonian. Chiar i dup intreruperea antipsihoticelor, simptomele parkinsoniene pot
s persiste timp de pan la 2 sptmani i chiar pan la 3 luni la bolnavii in varst. La aceti bolnavi se poate continua
medicamentul anticolinergic i dup intreruperea antipsihoticelor, pan la dispariia complet a simptomelor
parkinsoniene.
85.
Tulburarile de miscare induse de medicatie: distonie acuta indusa de neuroleptice.
Distonia acut indus de neuroleptice
A. Diagnostic, semne i simptome. Micrile distonice sunt rezultatul unei contracturi sau al unui spasm muscular
lent, susinut, i sunt involuntare. Distonia poate s implice gatul (torticolis sau retrocolis spasmodic), mandibula
(inchiderea forat a gurii, rezultand in dislocri de mandibul sau trismus), limba (protruzii, rsucire) sau intregul
corp (opistotonus). Afectarea ochilor rezult in crize oculogire, caracterizate prin indreptarea in sus i lateral a ochilor.
Alte distonii include blefarospasmul i distonia glosofaringian, care produce dizartrie, disfagie i chiar dificulti
respiratorii ce pot s cauzeze cianoz. Copiii sunt predispui in mod particular la opistotonus, scolioz, lordoz i
micri de reptaie ale corpului. Distonia poate s fie dureroas i anxiogen i duce frecvent la noncomplian fa de
viitoarele regimuri terapeutice medicamentoase.
B. Epidemiologie. In jur de 10% din bolnavi fac distonie ca efect advers al antipsihoticelor, de obicei in primele ore
sau zile de tratament. Distonia are frecven maxim la brbaii tineri (< 40 de ani), dar poate s apar la orice varst i
sex.
86.
Tulburarile de miscare induse de medicatie: akatizie acuta indusa de neuroleptice.
Akatizia acut indus de neuroleptice
A. Diagnostic, semne i simptome. Akatizia este o senzaie subiectiv de disconfort muscular care il poate face pe bolnav s fie
agitat, s mearg in continuu, s se ridice i s se aeze in succesiune rapid i s se simt in general disforic. Simptomele sunt in
primul rand motorii i nu pot fi controlate voluntar de ctre bolnav. Akatizia poate s apar oricand pe parcursul tratamentului.
Odat ce a fost recunoscut i diagnosticat, dozele de antipsihotice trebuie s fie reduse la nivelul minim efectiv.
B. Tratament. Se poate incerca tratament cu anticolinergice sau cu amantadin, cu toate c aceste medicamente nu sunt deosebit
de eficiente in akatizie. Alte medicamente, care ar putea fi mai eficiente, includ propranololul (Inderal) (30 pan la 120 mg pe zi),
benzodiazepinele i clonidina (Catapres). In unele cazuri de akatizie nici un tratament nu pare s fie eficient.
87.
Tulburarile de miscare induse de medicatie: diskinezie tardiva indusa de neuroleptice.
A. Diagnostic, semne i simptome. Diskinezia tardiv este un efect intarziat al neurolepticelor care se manifest rareori mai
devreme de 6 luni de tratament. Tulburarea const din micri anormale coreoatetozice, involuntare i regulate ale muchilor
capului, membrelor i trunchiului. Severitatea micrilor se intinde de la cea minim adesea neremarcate de pacient sau de
membrii familiei sale pan la cea intens incapacitant. Cele mai frecvente sunt micrile periorale, care includ micrile
protruzive sau de rsucire ale limbii, micrile de masticaie sau laterale ale mandibulei, protruzia buzelor i grimasele faciale. De
asemenea, sunt frecvente i micrile degetelor i incletarea mainii. In cazurile severe apar torticolis, retrocolis, rsucirea
trunchiului sau micri pelvine. Sa raportat i diskinezie respiratorie. Diskinezia este exacerbat de stres i dispare in cursul
somnului.

34

B. Epidemiologie. Diskinezia tardiv apare la 1020% din bolnavii tratai cu neuroleptice timp de peste un an. In jur de 15 20%
din bolnavii spitalizai pe termen lung au diskinezie tardiv. Femeile sunt afectate mai frecvent decat brbaii, iar copiii, pacienii
in varst de peste 50 de ani i bolnavii cu leziuni cerebrale sau cu tulburri ale dispoziiei sunt, de asemenea, expui unui risc
ridicat.
C. Evoluie i prognostic. Intre 5% i 40% din totalul cazurilor de diskinezie tardiv se remit in cele din urm, proporie care
atinge intre 50% i 90% din cazurile uoare. Totui, diskinezia tardiv se remite mai puin frecvent la varstnici decat la bolnavii
mai tineri.
D. Tratament. Cele trei abordri de baz ale diskineziei tardive sunt prevenia, diagnosticul i managementul. Prevenia se
realizeaz cel mai bine prin prescrierea medicaiei antipsihotice numai atunci cand ea este clar indicat i in dozele cele mai mici
care sunt inc eficiente. Antipsihoticele noi (de ex., risperidonul) se asociaz cu mai puin diskinezie tardiv decat antipsihoticele
mai vechi.
88.
Tulburarile de miscare induse de medicatie: tremor postural indus de neuroleptice.
A. Diagnostic, semne i simptome. Este o alterare ritmic a micrilor, de obicei mai rapid decat o dat pe secund.
B. Epidemiologie. Tipic, tremorul descrete in perioadele de relaxare i somn i crete odat cu stresul sau anxietatea.
C. Etiologie. In timp ce toate diagnosticele enumerate pan acum in acest capitol se asociaz specific cu tratamentul
neuroleptic, tremorul poate s fie produs de o serie intreag de alte medicamente psihotrope in special de litiu,
antidepresive i valproat (Depakene).
D. Tratament. Tratamentul implic patru principii.
1. Se va administra doza de medicament cea mai mic posibil.
2. Bolnavii ii vor reduce la minimum consumul de cafein.
3. Medicaia psihotrop trebuie luat la culcare, pentru a reduce la minimum perioada diurn de tremor.
4. Antagonitii receptorilor adrenergici (de ex., propranololul Inderal) se pot administra pentru tratamentului
tremorului indus de medicaie.
89.

Tulburarile de miscare induse de medicatie: sindrom neuroleptic malign.

Sindromul neuroleptic malign este una dintre cele mai rare dereglri de natur neurologic. Aceast afeciune este
cauzat cel mai adesea de o reacie advers la medicamente neuroleptice sau psihotice. Procentul pacienilor care
dezvolt acest sindrom n momentul expunerii la medicamente neuroleptice este de aproximativ 0,5-1%. Cei mai muli
pacieni vor dezvolta acest sindrom la scurt vreme dup expunerea iniial, n timp ce la 90% din pacieni reacia se
va manifesta dup aproximativ dou sptmni.
Simptomele sindromului neuroleptic malign
Principalele simptome ale acestei afeciuni sunt: rigiditate muscular, febr, delir (modificare cognitiv), aritmie,
tulburri oculare. n momentul n care simptomele ncep s se dezvolte, boala accelereaz vizibil i atinge intensitatea
maxim n circa 72 de ore. Durata de manifestare a sindromului este cuprins n intervalul 45 minute 65 de zile. n
unele cazuri pacienii se vindec fr a fi necesar intervenia de specialitate. Simptomele afeciunii se pot manifesta
ntre 8 ore i 40 de zile. Dac este diagnosticat din timp i tratat agresiv rata mortalitii n cazul acestui sindrom este
5%. n ultimii 20 de ani s-au realizat mbuntiri substaniale n aceast privin. Cei mai muli pacieni care
supravieuiesc acestei afeciuni reuesc s-i revin complet.
Patogenia sindromului neuroleptic malign
Include apariia unor anomalii la nivelul:

Sistemului nervos central

Disfuncii ale membranei musculare
Sistemului nervos simpatic

n ceea ce privete simptomele musculare, acestea sunt cauzate de blocada receptorilor i determin o patologie
similar bolii Parkinson.
Cauze i factori de risc
Factorul principal n dezvoltarea acestei afeciuni l reprezint medicaia aleas pentru tratamentul sindromului
neuroleptic malign.Neurolepticele de nalt poten administrate n doze mari dar i folosirea formelor neuroleptice de
lung durat sunt principalii factori de apariie a acestui sindrom. Specialitii nu exclud nici existena unui factor
genetic de risc atunci cand gemenii identici prezint ambii acest sindrom sau, n alt caz, o mam i o fiic au i
ele sindromul neuroleptic malign.

35

n ceea ce privete incidena acestei afeciuni, se pare c brbaii sunt mult mai afectai comparativ cu numrul
femeilor, acest lucru datorndu-se probabil, consumului unei cantiti mai mari de neuroleptice. Un alt factor de
risc pentru sindromul neuroleptic maligneste demena cu corpi Lewy.
Manifestrile clinice ale sindromului neuroleptic malign includ: delir, hipertermie, tahicardie, rigiditate, paloare,
dispnee, agitaie psihomotorie. n ceea ce privete delirul, acesta este cauzat de urmtorii factori:

Lipsa orientrii n spaiu i timp

Lipsa de atenie, detaare de lumea interioar sau exterioar
Dezvoltarea de iluzii i halucinaii
Nivel fluctuant al cunotinei care poate scdea pn la apariia letargiei

Tratamentul sindromului neuroleptic malign

Pentru a reduce rata mortalitii este necesar ncetarea administrrii antipsihoticelor. Sindromul poate disprea i fr
terapie n cteva sptmni, ns administrarea unui tratament face ca afeciunea s fie tratat n cteva ore. Terapia
suportiv presupune ca pacienii s primeasc susinere cardiocirculatorie i, uneori, ventilatorie.
Paturile reci i antipireticele sunt folosite pentru a controla temperatura. Pentru prevenirea insuficienei renale acute i
excreia produilor care determin distrugerea muscular, medicii realizeaz o resuscitare agresiv a fluidelor
corpului i o alcalinizare a urinii.

36