Psihopatologie TRUE/FALSE 1. Personalitatea de tip paranoid face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice. ANS: T 2.

Personalitatea de tip schizotipal face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip dramatic-emotionale. ANS: F 3. Personalitatea histrionica face parte din grupul tulburarilor de personalitate bizar-excentrice. ANS: F 4. Personalitatea obsesiv-compulsiva face parte din grupul tulburarilor de personalitate anxios-evitante. ANS: T 5. Personalitatea antisociala face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip emotional-dramatice. ANS: T 6. Fadingul mintal face parte din grupul tulburarilor operationale ale gandirii. ANS: F 7. Impulsivitatea face parte din tulburarile vointei. 8. Hipoprosexia este o tulburare de libidou. ANS: F T T F ANS: T

9. Hiperprosexia face parte din grupul tulburarilor de atentie. ANS: 10. In halucinoze, pacientul are critica tulburarilor percepute. ANS:

11. In halucinatiile psihice, pacientul are critica tulburarilor pe care le are. ANS:

12. In amnezia anterograda este relativ pastrata capacitatea de stocare a informatiei. ANS: T 13. Anecforia consta intr-o usoara stare de tulburare a functiei mnezice in care subiectul evoca cu ajutorul anturajului anumite evenimente care pareau uitate. ANS: T 14. In amnezia retrograda capacitatea de evocare a informatiei este pastrata. ANS: 15. Conform legei Ribot, amintirile recente se pierd primele. ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Psihopatologia abordeaza simptomele incercand sa raspunda la intrebarea: de ce? cum? cine? cand? F

2. Minkowski E. (1966) precizeaza ca psihopatologia este in raport cu psihologia, ceea ce: a. b. c. d. patologia este in raport cu fiziologia umbra este in raport cu obiectul personalitatea este in raport cu caracterul clinica psihiatrica este in raport cu clinica neurologica

3. Dupa Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale perceptiei sunt cu exceptia: a. senzatiile au caracter de prospetime senzoriala b. este incompleta, cu detalii izolate este un desen neterminat 4. Elaborarea DSM are la baza modelul: a. b. c. d. ateoretic cognitivist etologic structuralist c. sunt constante, pot pastra cu usurinta aceeasi forma d. sunt independente de vointa si nu pot fi create prin vointa, le acceptam cu sentimentul de pasivitate

5. Jaspers K a abordat psihopatologia din perspectiva modelului: a. b. c. d. psihanalitic etologic fenomenologic structuralist

6. Confruntarea dintre perspectiva emica si etica apartine carui model din psihopatologie? a. b. c. d. modelul etologic modelul etnopsihopatologic modelul ecosistemic modelul existentialist

7. Care dintre urmatoarele afirmatii se refera la reprezentare? a. b. c. d. Are caracter de prospetime senzoriala Depind de vointa, pot fi create si transformate de vointa Au caracter de corporalitate (obiectivitate) Apare in spatiul exterior, obiectiv.

8. Fenomenul de auditie colorata este o tulburare de perceptie de tip: a. b. c. d. hiperestezie agnozie sinestezie hipoestezie

9. Falsele recunoasteri intra in categoria: a. b. c. d. Iluziilor Tulburarilor de vedere Halucinatiilor psiho-senzoriale Halucinatiilor intrapsihice

10. Hipoprosexia este o tulburare de: a. b. c. d. atentie vointa dinamica sexuala memorie

11. Convingerea bolnavului ca are o descendenta divina este o idee: a. b. c. d. Dominanta Deliranta Obsesiva Normala

12. Ideile prevalente fac parte din: a. b. c. d. Tulburarile in ansamblul gandirii Tulburarile in ritmul gandirii Tulburarile de fluenta a gandirii Tulburarile operationale ale gandirii

13. Ecolalia este o tulburare de vorbire care se manifesta prin: a. repetarea obsedanta a unui sau a mai multor cuvinte, in general grosolane b. repetarea uniforma de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat, regulat, monoton c. repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociata cu reproducerea intonatiei d. insertia intr-un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte straine frazei care revin periodic 14. Cisvestismul si transvestismul sunt forme particulare ale: a. tinutei excentrice b. rafinamentului vestimentar c. tinutei pervertite d. tinutei dezordonate

15. Persistenta anumitor atitudini si gesturi voluntare si nejustificate care se repeta iterativ poarta numele de: a. b. c. d. Manierisme Perseverari Negativism Ticuri

16. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate nu face parte: a. b. c. d. Standarde si opinii inflexibile Abilitati empatice crescute Relatii interpersonale Deseori rezistenta la tratament instabile

17. O persoana caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei se potriveste cel mai bine profilului de personalitate: a. b. c. d. Narcisica Borderline Histrionica Paranoida

18. Dintre trasaturile personalitatii paranoide nu face parte: a. b. c. d. dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea colegilor tendinta de a obtine si pastra puterea indiferenta la laude sau critici neincredere si suspiciozitate fata de altii

19. Gandirea de tip magic si comportamentul excentric fac parte dintre trasaturile tulburarii de personalitate de tip: a. b. c. d. schizoid schizotipal borderline paranoid

20. Comportamentul automutilant si amenintarile frecvente cu suicidul sunt mai frecvente in cadrul tulburarii de personalitate de tip: dependent obsesiv-compulsiv schizoid borderline

21.Conform teoriei lui Beck, aplicarea de reguli, perfectionismul si evaluarea sunt strategii principale care conduc la aparitia tulburarii de personalitate de tip: a. b. c. d. dependent paranoid obsesiv-compulsiv evitant

22. Care dintre tulburarile de personalitate nu apartine grupei B: dramatic-emotionale? a. b. c. d. Tulburarea antisociala Tulburarea histrionica Tulburarea borderline Tulburarea evitanta

23. In legatura cu tratamentul tulburarilor de personalitate, care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? a. b. c. d. Terapia le provoaca de cele mai multe ori anxietate Frecvent apare un puternic contratransfer negativ Exista o motivatie crescuta pentru tratament Complianta la tratament este scazuta

24. Intre factorii implicati in consumul de droguri fac parte cu exceptia: a. Un hipercontrol al vieti pulsionale b. Dizarmonii ale structurii personalitatii c. Insertia in grupuri anomice d. Personalitatea de tip borderline 25. Cravingul este o forma de: a. dependenta psihica b. dependenta fizica c. toleranta d. abstinenta 26. Starea de rau subiectiv, intens, in care pacientul cauta sa obtina prin orice mijloace drogul, insotita de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica de amploare, iar uneori de moarte poarta numele de: a. b. c. d. dependenta craving toleranta sevraj

27. Afazia presupune a. tulburari de recunoastere a obiectelor b. tulburari de coordonare c. tulburari de rationament d. tulburari de limbaj

28.Ambivalenta afectiva face parte din: a. b. c. d. Tulburarile emotiilor elaborate Starile de afect Tulburarile dinamicii dispozitionale Hipotimiilor

29. Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de craving se realizeaza in stadiul: a. Contemplativ b. De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilor c. Preparativ d. De actiune 30. Care este cel mai frecvent simptom care apare in manie? a. b. c. d. violenta comportamentul extravagant precipitarea vorbirii agitatia psiho-motorie

31. Urmatorii sunt factori primari de risc pentru depresie cu exceptia: a. b. c. d. comorbiditate medicala sex masculin istoric familial de boala depresiva perioada postpartum

32. Definirea notiunii de psihopatologie ramane inca supusa la confuzia cu psihologia clinica datorita folosirii unor sinonime de tipul: 1. patopsihologie 2. psihologie psihiatrica 3. psihologie patologica 4. psihologie anormala a. 1+2+3 b. 2+4 33. Psihopatologia explicativa poate fi de tip: 1. psihodinamica 2. structuralista 3. cognitivista 4. comportamentala a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

34. Care sunt componentele de baza ale modelulului interactionist al psihopatologiei propus de Marsella: 1. persoane care, cu resursele de care dispune (biologice, psihologice sau sociologice), incearca sa infrunte stresul; 2. mediul de unde provin factorii de stres; 3. interactiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la starea de stres 4. psihopatologia, conceputa drept adaptativa, intrucat ea este constituita din configuratii de raspunsuri psihologice si fiziologice la stres. a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

35. Psihopatologia are drept obiect conform dictionarului LAROUSSE studiul tulburarilor de: 1. comportament 2. constiinta 3. comunicare 4. morala a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

36. K.Schneider vorbeste de psihopatologia clinica (1955) ca fiind studiul anormalitatii psihice prin referire la: 1. cazuri clinice 2. cunoasterea simptomelor psihopatologice 3. diagnostic 4. epidemiologie a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 37. Dupa Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale reprezentarii sunt: 1. are caracter de imagine (subiectivitate) 2. are caracter de prospetime senzoriala 3. apare in spatiul intern, subiectiv 4. este constanta, poate pastra cu usurinta aceeasi forma a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

38. Intre comportamentele adictive se pot inscrie: 1. alcoolismul 2. toxicomania 3. jocul patologic 4. autoagresiunea a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

39. Psihopatologia se afla in relatie cu alte discipline psihologice dintre care: 1. stiintele umane 2. psihiatria 3. psihologia 4. psihoantropologia a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 40. Obiectele principale de studiu ale psihopatologiei sociale sunt: 1. rolul factorilor sociali in etiologia manifestarilor psihopatologice 2. importanta trecutului personal, a sexualitatii, a experientelor individuale 3. repercursiunile bolii mintale asupra relatiilor pacientului cu mediul sau social. 4. studiul sistematic al derularii vietii diferitelor persoane cu scopul de a decela indicii privind originile si dezvoltarea tulburarilor mintale a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

41. In amnezia anterograda: 1. Deficienta se datoreste imposibilitatii fixarii informatiei 2. Stocarea informatiei este relative nealterata 3. Este o disociere a memoriei imediate 4. Se mai numeste amnezie de evocare a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

42. Intre tulburarile de fluenta a gandirii se afla: 1. Lentoarea ideativa 2. Barajul ideativ 3. Tahipsihia 4. Fadingul mintal a. 1+2+3 b. 2+4 43. Logoreea poate aparea la pacientii: 1. depresivi 2. maniacali 3. obnubilati 4. paranoici a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

44. Care dintre urmatoarele apartin tulburarilor de vointa? 1. Hiperbulia 2. Parabulia 3. Hipobulia 4. Impulsivitatea a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

45. Intre tipurile particulare de suicid se inscrie: 1. Sinuciderea de abandon 2. Parasuicidul 3. Sinuciderea Samsonica 4. Santajul cu suicidul a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

46. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate histrionica 3. tulburarea de personalitate schizotipala 4. tulburarea de personalitate borderline a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

47. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. Isi subliniaza repetat si exagerat calitatile 2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

48. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresiva? 1. rezistenta la solicitari sau indemnuri 2. comportament frecvent lamentativ 3. neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta. 4. resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fata de colegi a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

49. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. 2. 3. 4.

intoxicatiilor relatiilor afective negative intrafamiliale afectiunilor lobilor frontal si temporal abandonului matern c. 1+3 d. 1+2+3+4

a. 1+2+3 b. 2+4

50. Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla: 1. Tulburarea somatoforma 2. Alcoolismul 3. Episoadele psihotice tranzitorii 4. Tulburarea distimica a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

51. In etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori: 1. factori perinatali 2. factori psihodinamici 3. factori de mediu 4. ereditatea a. 1+2+3 b. 2+4 c. 1+3 d. 1+2+3+4

52. Care din urmatoarele nu reprezinta o tulburare de memorie? a. anecforia b. lapsusul c. sinestezia d. amnezia electiva 53. Impulsivitatea reprezinta o tulburare de: a. vointa b. gandire c. afectivitate d. perceptie 54. Pareidoliile fac parte din grupul tulburarilor: a. operationale ale gandirii b. de asociatie ale gandirii c. perceptie d. afectivitate ANS: C PTS: 1

55. Schizofazia este o tulburare de:

a. b. c. d.

gandire vorbire afectivitate vointa

56. Hiperestezia este caracterizata de: a. cresterea pragului senzorial b. scaderea pragului senzorial c. scaderea numarului de excitanti receptati d. incapacitatea de a recunoaste obiectele dupa calitatile lor senzoriale 57. Care dintre afirmatiile urmatoare legate de halucinatiile psihice nu este adevarata? a. Rezonanta afectiva impune sentimente subiectului b. Credinta in realitatea lor ese absoluta c. Senzorialitatea experientei este mare d. Proiectia lor spatiala se realizeaza in spatiul intrapsihic 58. Una dintre afirmatiile urmatoare este falsa. Care? a. Infectia cu HIV fara alte complicatii nu pare sa aiba un risc suicidar crescut. b. Suicidul este mai frecvent primavara si toamna. c. Medicii se inscriu in categoria profesiilor cu risc scazut. d. Rata suicidului la celibatari este dubla fata de rata suicidului in populatia generala. 59. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. Dupa varsta de 15 ani, raportarea suicidului creste numeric. b. Intre 0 si 10 ani suicidul este frecvent. c. Intre11 si 15 ani suicidul este, de cele mai multe ori, reactiv. d. Depresia este in prim-planul cauzelor de suicid la grupul de varsta 51-60 ani. 60. Care dintre urmatorii nu reprezinta un factor de risc crescut suicidar? a. Pierderea unei persoane apropiate. b. Suferinte somatice acute c. Tentative suicidare anterioare d. Un stil cognitiv rigid