Curs X: Tulbur\ri de personalitate

Defini]ie. Tulbur\rile specifice de personalitate reprezint\ pattern-uri (modele) de

comportament adanc `nr\d\cinate [i durabile, care se manifest\ ca r\spunsuri inflexibile la
o gam\ larg\ de situa]ii personale [i sociale. Ele reprezint\ devia]ii extreme sau
semnificative de la modul `n care g>nde[te, simte [i (`n special) rela]ioneaz\ cu al]ii un
individ mediu dintr-o cultur\ dat\. Astfel de pattern-uri (modele) comportamentale tind s\
fie stabile [i s\ cuprind\ multiple domenii ale func]ion\rii psihologice [i comportamentale.
Ele sunt asociate frecvent (dar nu `ntotdeauna) cu grade variate de suferin]\ subiectiv\ [i
probleme
Date `n func]ionarea
generale. [i performan]a
Sub aceast\ denumiresocial\.
sunt incluse o varietate de st\ri [i pattern-uri
comportamentale cu semnifica]ie clinic\, care tind s\ devin\ persistente [i s\ capete
expresia unui stil de via]\ caracteristic al individului, al modului s\u de rela]ionare cu sine
[i cu al]ii. Tulbur\rile de personalitate difer\ fa]\ de modificarea (schimbarea)
personalit\]ii prin perioada [i modul de apari]ie: ele sunt st\ri ale dezvolt\rii care apar `n
copilarie sau adolescen]\ [i se continu\ `n via]a adult\. Nu sunt secundare vreunei
tulbur\ri mentale sau vreunei boli cerebrale, de[i pot preceda sau pot coexista cu vreuna
din acestea.
Fiecare din st\rile acestui grup pot fi clasificate `n func]ie de forma predominant\ a
manifest\rilor sale comportamentale; totu[i, clasificarea `n aceast\ arie nu poate, `n
prezent, merge dincolo de descrierea unei serii de tipuri [i subtipuri care nu se exclud
reciproc [i se suprapun par]ial prin unele dintre caracteristicile lor.
Conceptul de personalitate anormal\ . Unele personalit\]i sunt in mod evident anormale.
De exemplu, acelea ale oamenilor violen]i [i sadici care, de repetate ori, fac r\u celorlal]i
f\r\ a avea remu[c\ri. Este oricum imposibil s\ se traseze o linie distinct\ `ntre normal [i
anormal. ~ntr-adev\r, este dificil de a decide care ar fi criteriul necesar pentru aceast\
distinc]ie. Au fost propuse dou\ criterii: unul statistic [i al doilea social. Dup\ criteriul
statistic, personalit\]ile anormale reprezint\ varia]ii cantitative fa]\ de normal [i linia de
separa]ie este decis\ printr-un scor de departajare. ~n principiu, aceast\ schem\ este
atractiv\ deoarece se aseam\n\ cu abordul folosit cu succes `n definirea inteligen]elor
anormale. Aceasta are valoare semnificativ\ `n cercetare, unde testele sunt necesare
pentru a m\sura personalitatea la grupuri de pacien]i. Cu toate acestea, `n practica clinic\,
la nivel individual, valoarea sa este limitat\. Al doilea abord poate fi de asemenea aplicat
unei scheme `n care personalit\]ile anormale sunt privite drept varia]ii cantitative ale
normalului. ~ns\, delimitarea arbitrar\ este determinat\ de criterii sociale mai degrab\
dec>t de o departajare statistic\. Criteriile sunt reprezentate de suferin]a pe care individul
[i-o provoac\ sie[i sau altora. Astfel, o personalitate anormal sensibil\ [i trist\ sufer\ ea

1
`ns\[i, `n timp ce o persoan\ rece emo]ional [i agresiv\ face pe ceilal]i s\ sufere. De[i
astfel de criterii sunt subiective [i nu au precizia primului mod de abord, ele corespund
bine realit\]ilor din practica clinic\ [i au fost adoptate `n mare m\sur\. Date fiind
problemele conceptuale implicate, nu ne mir\ dificultatea definirii satisf\c\toare a
personalit\]ii anormale. Defini]ia din ICD (OMS) nu este lipsit.1 de dificult\]i, dar este larg
acceptat\: "modelele de comportament neadaptat profund implantate ce se pot
recunoa[te din perioada adolescen]ei sau mai devreme, [i care se continu\ de-a lungul
celei mai mari p\r]i a vie]ii adulte, cu toate c\ adesea devin mai pu]in evidente la v>rsta
medie sau `naintat\. Personalitatea este anormal\ fie `n ce prive[te echilibrul
componentelor sale, calitatea [i expresia lor, fie `n ce prive[te aspectul s\u total. Din
cauza aceasta....pacientul sufer\ sau face pe ceilal]i s\ sufere, exist>nd un efect advers
asupra individului sau societ\]ii".
Este important s\ re]inem ca personalit\]ile anormale pot prezenta `nsu[iri at>t favorabile
c>t [i nefavorabile. Oric>t de anormal\ este personalitatea, trebuie `ntotdeauna c\utate
tr\s\turile pozitive `n egal\ m\sur\ cu cele nefavorabile. Acestea sunt deosebit de
importante pentru planul de tratament.
Istoricul concep]iilor privind personalitatea anormal\. Conceptul de personalitate anormal\
`n psihiatrie poate fi g\sit `nc\ de la `nceputul sec. XIX, c>nd psihiatrul francez Pinel a
descris "manie sans delire". Pinel a aplicat termenul acesta pacien]ilor care erau `nclina]i
spre izbucniri nemotivate de furie [i violen]\, dar f\r\ a fi deliran]i (in perioada aceea
delirurile erau considerate ca esen]a bolilor mintale [i). Probabil c\ acest grup de pacien]i
includea nu numai pe aceia care ar putea fi considera]i acum ca av>nd personalitate
antisocial\, ci [i pacienpi cu boli mintale care nu erau deliran]i, de exemplu unii pacien]i cu
manie (Kavka,1949).
Un medic englez a f\cut urm\torul pas important `nainte. ~n 1835, J.C.Prichard, medic
primar `n spitalul din Bristol, a publicat Tratatul despre nebunie [i alte boli mintale
(Treatise on insanity and other disorders of the mind); Dup\ ce se refer\ la manie sans
delire a lui Pinel, acesta propune un nou termen: nebunie moral\ ("moral insanity"),
definit\ ca o "perversiune morbid\ a sentimentelor naturale, afectelor, `nclina]iilor,
temperamentului, obiceiurilor, dispozi]iilor morale [i impulsurilor naturale, f\r\ vreo
tulburare sau defect remarcabil al intelectului, cunoa[terii sau facult\]ilor de judecat\ [i, `n
particular, f\r\ delir sau halucina]ii” (Prichard, 1835). De[i aceast\ descriere includea
pacien]ii violen]i descrisi de Pinel, Prichard a avut `n mod evident `n vedere un grup mai
larg, odat\ ce a ad\ugat: "o `nclina]ia spre ho]ie este uneori o caracteristic\ a nebuniei
morale [i uneori
Este clar ea este
c\ Prichard caracteristica
a inclus principal\
de asemenea a sa, care
pacien]i dac\azi
nu ar
singura".
fi considera]i ca av>nd o
tulburare a personalit\]ii de tip antisocial. Astfel, el a descris: "excentricitatea conduitei,

2
obiceiurile ciudate sau absurde, inclina]ia spre a executa ac]iunile commune ale vie]ii intr-
un mod diferit de cel obi[nuit, adesea este o tr\s\tur\ a multor cazuri de nebunie moral\,
dar poate fi greu de spus dac\ reprezint\ o caracteristic\ definitorie. C>nd totu[i astfel de
fenomene sunt observate, `n leg\tur\ cu o dispozi]ie dificil\, ostil\, cu o alterare a rela]iilor
afective sociale, cu aversiune pentru rudele cele mai apropiate sau prieteni, alt\dat\ iubi]i,
pe scurt, cu o schimbare `n caracterul moral al individului, cazul devine, pe bun\ dreptate,
destul de clar".
Spre sf>r[itul secolului XIX a inceput s\ se `n]eleag\ c\ afec]iunea mintal\ se poate
produce [i f\r\ delir [i c\ tulbur\rile afective [i schizofrenia erau entit\]i separate. Totu[i,
conceptul de nebunie moral\ s-a p\strat, de[i cu un `n]eles mult mai restr>ns.
Urm\torul pas spre ideile moderne a fost introducerea, de c\tre Koch (1891) a termenului
de inferioritate psihopatic\ (psychopathic inferiority), ce indic\ un grup de indivizi cu note
anormale ale comportamentului, `n absen]a afec]iunii mintale sau deterior\rii
intelectuale.Ulterior, cuv>ntul inferioritate a fost `nlocuit cu termenul personalitate pentru a
evita judec\]ile excesive. Kraepelin a `mp\rt\[it ini]ial `ndoielile generale privind cea mai
bun\ cale de a clasifica ace[ti indivizi [i abia `n edi]ia a 8-a a tratatului s\u a adoptat, `n
sf>r[it, termenul de personalitate psihopatic\, dedic>ndu-i acesteia un lung capitol. El a
descris [apte tipuri separate: excitabil, instabil, excentric, mincinos, escroc, antisocial,
cert\ret.
Un pas mai departe a fost f\cut de psihiatrul german, Schneider. Pe c>nd cele [apte tipuri
de personalitate psihopatic\ ale lui Kraepelin au `nclus numai pe acelea cauzatoare de
inconveniente, sup\r\ri sau suferin]e celorlal]i oameni, Schneider a extins conceptul,
incluz>nd pe cele cauzatoare de suferin]e pentru ei `ns\[i [i nu neap\rat pentru ceilal]i. El
a inclus, de exemplu, indivizi cu marcate caractere depresive sau de nesiguran]\. ~n
viziunea lui Schneider, personalitatea psihopatic\ ocup\ `ntregul domeniu al personalit\]ii
anormale, nu numai al personali\]ii antisociale. ~n aceast\ concep]ie termenul `ncepe s\
aib\ dou\ `n]elesuri: un `n]eles mai larg, al personalit\]ii anormale de toate felurile [i altul
mai restr>ns,
Confuzia al personalit\]ii
asupra termenului de antisociale.
personalitate psihopatic\ nu se `ncheie odat\ cu defini]ia
mai extins\ oferit\ de Schneider. AIte dou\ utiliz\ri ale termenului atrag aten]ia. Prima,
ap\rut\ `n lucrarea psihiatrului sco]ian Sir David Henderson, care `n 1939 a publicat o
carte important\, St\rile psihopatice. ~n aceasta, el `ncepe prin a defini psihopa]ii ca pe
oamenii care, de[i nu sunt subnormali din punct de vedere mintal, "de-a lungul vie]ii sau
de la o v>rst\ relativ timpurie, au manifestat tulbur\ri de conduit\ de natur\ antisocial\ sau
asocial\, de obicei de tip recurent sau episodic, care, `n multe cazuri, s-a dovedit dificil de
influen]at prin metode de asisten]\ social\, penal\ sau medical\, ori pentru care nu avern
m\suri adecvate preventive sau curative". P>n\ acum, aceasta corespunde obi[nuitei

3
defini]ii restr>nse a personalit\]ii psihopatice. Oricum, Henderson a extins defini]ia sa, prin
referire la grupe de psihopati: predominant agresivi, predominant pasivi sau inadecva]i [i
psihopa]ii. Grupul predominant agresiv include nu numai pe aceia care sunt agresivi `n
mod repetat, ci [i pe cei `nclina]i spre suicid [i spre abuz de alcool [i drog. Grupul
personalit\]ilor pasive [i inadecvate include indivizii instabili, hipocondriaci [i sensibili,
mincino[ii patologici [i persoanele cu o natur\ schizoid\. Grupul psihopa]ilor este a[a de
vast `nc>t un asemenea criteriu are o valoare limitat\.
O alt\ inova]ie `n `n]elesul termenului de psihopatie a f\st introdus\ `n Actul de S\n\tate
Mintal\ pentru Anglia [i }ara Galilor, 1959. ~n acest act, tulburarea psihopatic\ a fost
definit\ ca: "o tulburare sau o incapacitate mintal\ persistent\ (indiferent dac\ include sau
nu o inteligen]\ subnormal\) care are drept rezultat o conduit\ anormal de agresiv\ sau
grav iresponsabil\ din partea pacientului [i necesit\, sau este susceptibil\ de un tratament
medical". Aceast\ defini]ie se `ntoarce la ideea central\ a actelor agresive sau
iresponsabile care cauzeaz\ suferin]\ celorlal]i oameni. Oricum, defini]ia nu este
satisf\c\toare deoarece include necesitatea de sau r\spunsul la tratament, criterii ce pot fi
convenabile din punct de vedere administrativ, dar nu pot fi justificate logic. Nu este
surprinz\tor
Cele dou\ c\ folosirea acestei
`n]elesuri defini]ii a fost
ale personalit\]ii `nso]it\ de multe
psihopatice, dificult\]i.
`n]elesul mai larg, al tuturor
personalit\]ilor anormale, [i cel mai restr>ns, al personalit\]ii antisociale, persist\ p>n\ `n
prezent. Din cauza unei astfel de ambiguit\]i, acest tratat evit\ termenul [i folose[te
termenul de tulburare de personalitate [i personalitate antisocial\ pentru a desernna
sensul cel larg [i respectiv, pe cel restr>ns.
Evaluarea personalit\]ii. ~n punerea unui diagnostic de tulburare de personalitate
clinicianul va considera toate aspectele func]ion\rii personale, de[i formularea diagnostic\,
pentru a fi simpl\ [i eficient\, se va referi numai la acele dimensiuni sau tr\s\turi la care
pragurile de severitate sugerate au fost atinse.
Evaluarea trebuie s\ fie bazat\ pe c>t mai multe surse de informare posibile. De[i uneori
este posibil a evalua o stare a personalitatii `ntr-un singur interviu cu pacientul, adesea
sunt necesare mai multe interviuri, [i se impune colectarea de date anamnestice de la
anturaj sau alte persoane informate.

4
Varia]iile culturale sau regionale `n manifest\rile st\rilor personalit\]ii sunt importante, dar
cuno[tiin]ele specifice `n acest domeniu sunt `nc\ s\race. Tulbur\rile personalit\]ii care
par a fi frecvent recunoscute `ntr-o parte a lumii dar nu corespund nici unui subtip din cele
specificate mai jos pot fi clasificate ca "alte tulbur\ri ale personalit\]ii” [i identificate
folosind un al 5-lea caracter al codului, ca o adaptare a acestei clasificari pentru acea ]ar\
sau regiune. De asemenea, varia]ii locale `n manifestarea unei tulbur\ri a personalit\]ii pot
fi reflectate `n setul de indreptare diagnostice pentru astfel de st\ri.
O tulburare specific\ de personalitate este o perturbare sever\ `n constitu]ia
caracteriologic\ [i tendin]ele comportamentale ale individului, implic>nd de obicei mai
multe arii ale personalit\]ii [i asociate aproape `ntodeauna cu o considerabil\ disrup]ie
personal\ [i social\. Tulburarea de personalitate tinde s\ apar\ `n copilaria tardiv\ sau `n
adolescen]\, [i continu\ s\ se manifeste `n via]a adult\. Din aceast\ cauz\, este
improbabil ca diagnosticul de tulburare de personalitate s\ fie cel corect pentru un pacient
care nu a `mplinit `nc\ 16 sau 17 ani. Criteriile generale de diagnostic care se aplica
tuturor tulbur\rilor de personalitate sunt date mai jos: pentru fiecare din subtipuri au fost
prev\zute diagnostic.
~ndreptar descrieri suplimentare.
Situa]iile care nu pot fi direct atribuite unor distrugeri cerebrale
masive sau unei boli cerebrale sau unei alte tulbur\ri psihiatrice, [i care `ndeplinesc
1
urm\toarele
a criterii
Atitudini [i :
comportament marcat dizarmonice, implic>nd de obicei mai multe arii de
func]ionare, de ex. afectivitatea, agita]ia, controlul impulsurilor, modurile de percepere [i
g>ndire [i stilul de rela]ionare cu ceilal]i;
b Patternul (modelul) de comportament anormal este durabil, const>nd `n episoade
prelungite [i nelimitate de boal\ psihic\;
c Cornportarnentul anorrnal este irnplicat `n mod clar `ntr-o larg\ gam\ de situa]ii
personale [i sociale;
d Manifest\rile rnai sus rnen]ionate apar `n copil\rie sau adolescen]\, [i continu\ `n via]a
e Tulburarea duce la un disconfort subiectiv, dar acest lucru poate deveni evident nurnai
adult\;
t>rziu `n cursul evolu]iei;
f Tulburarea este de obicei (dar nu `ntotdeauna) asociat\ cu probleme sernnificative `n
performan]a profesional\ [i social\.
Tr\s\turile clinice ale personalit\]ilor anormale
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiv\
Acesta este termenul preferat pentru aceast\ tulburare de personalitate celui de anancast,
descris de Kahn (1928). Singurul avantaj al acestui termen este acela c\ evit\ implicarea

1
Pentru anurnite culturi, poate fi necesar\ crearea unor seturi diferite de criterii, ]in>nd cont de norrnele,
regulile [i obliga]iile sociale din cultura respectiv\. Pentru diagnostic, multe din subtipurile de rnai jos
necesit\ prezen]a clar\ [i dovedita a cel putin 3 din caracteristicile (tr\s\turile) de cornportarnent din
descrierea clinic\.

5
eronat\ a unei leg\turi inevitabile `ntre acest tip de personalitate [i tulbur\rile
obsesive.(Persoanele cu acest tip de personalitate sunt pasibile, de asemenea, de a
dezvolta boli anxioase [i depresive).
~nainte de descrierea tulbur\rii de personalitate de tip obsesiv-compulsiv este bine s\ revedem manifestarea
tr\s\turilor obsesionale la o personalitate normal\. O astfel de persoan\ este de `ncredere, precis\ [i
punctuaI\. ~[i fixeaz\ standarde `nalte [i respect\ normele sociale. Este hot\r>t\ [i persist\ `n indatoririle
sale `n ciuda dificuIt\]ilor. Stabilitatea dispozi]iei sale inspir\ `ncredere. Totu[i, chiar `n cadruI personalit\]ii
normale, aceste calit\]i au [i o alt\ fa]et\; uneori, fermitatea poate face loc `nc\p\]>n\rii, precizia,
preocup\rii pentru detalii f\r\ importan]\ [i standardele morale `nalte, comportamentului conservator. Mai
mult chiar, calit\]ile care determin\ stabilitatea dispozi]iei se pot exprima `ntr-un mod de via]\ din care
lipse[te umorul. personalit\]ii de tip obsesiv-compulsiv, aceste tr\s\turi merg spre extreme.
~n tulburarea
Una din cele mai izbitoare este lipsa de adaptare la situa]ii noi. Persoana este rigid\ `n
p\rerile sale [i inflexibil\ `n modul de abordare a problemelor. Schimbarea o nelini[te[te [i
prefer\ o rutin\ sigur\ f\r\ risc, pe care o cunoa[te. Unei astfel de persoane `i lipse[te
imagina]ia [i nu [tie s\ profite de imprejur\rile favorabile. Calit\]ile care, `n cadrul
personalit\]ii normale, o fac demn\ de `ncredere, `ntr-o tulburare a personalit\]ii de tip
obsesiv-compulsiv, se exprim\ printr-un perfec]ionism inhibant ce transform\ munca
obi[nuit\ `ntr-o povar\ [i o sufoc\ `n detalii nesemnificative. Standardele morale `nalte
sunt exagerate p>n\ la a deveni o preocupare dureroas\ [i culpabilizant\ de a nu gre[i,
care `n\bu[\ bucuria. Ea se manifest\ prin atitudine critic\ excesiv\, moralizatoare, lipsit\
de umor, chiar prin st>njeneal\ `n fa]a veseliei celorlal]i. Persoana `n cauz\ este adesea
meschin\este
Indecizia p>n\o la avari]ie
alt\ [i deloc
tr\s\tur\ bucuroas\
proeminent\ s\ d\ruiasc\,
a unor sau s\ primeasc\
astfel de oameni. un dar.
Pentru ei este dificil s\
c>nt\reasc\ avantajele [i dezavantajele situa]iilor noi. Am>n\ deciziile [i adesea cer din
ce `n ce mai multe sfaturi. Ei se tem s\ nu fac\ gre[eli [i, dup\ ce iau o decizie, sunt
nelini[titi ca nu cumva alegerea s\ fie incorect\.
Sensibilitatea la critic\ este o alt\ tr\s\tur\ cunoscut\ a unor astfel de personalit\]i. Sunt
preocupa]i `n mod exagerat de opiniile celorlal]i [i a[teapt\ s\ fie judeca]i la fel de aspru
precum ei `n[i[i se judec\. Adesea nu exteriorizeaz\ emo]iile. Totu[i, ei sunt f\cu]i pentru
a arde mocnit cu sentimente neexprimate de m>nie [i ostilitate, provocate adesea de alte
persoane care au interferat cu via]a lor rutinier\. Astfel de st\ri de sup\rare pot fi
acompaniate de g>nduri obsesive [i reprezent\ri cu caracter agresiv, chiar la cei care nu
dezvolt\ `ntregul sindrom al unei tulbur\ri obsesive.
~n concluzie: tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiv\ (anankast\), este
caracterizata prin:
1. Sentimente de `ndoial\ [i pruden]\ excesive;
2. Preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, sau programe;

6
3. Perfec]ionism care interfereaz\ cu `ndeplinirea sarcinilor;
4. Con[tinciozitate, scrupulozitate excesiv\ [i preocup\ri nenecesare privind eficien]a,
p>n\ la excluderea pl\cerii [i a rela]iilor interpersonale;
5. Pedanterie excesiv\ [i aderen]\ la conven]ii sociale;
6. Rigiditate [i inc\p\]>nare;
7. Insisten]\ nerezonabil\ din partea pacientului ca ceilal]i s\ respecte exact modul sau de
a ac]iona, sau rezisten]\ nerezonabila a pacientului de a permite celorlal]i s\ fac\ ceva;
8. Intruziunea unor g>nduri sau impulsuri insistente [i sup\r\toare.
Aceast\ condi]ie exclude tulburarea obsesiv-compulsiv\
Tulburarea de personalitate de tip histrionic (Personalitatea histrionic\)
Caracteristicile importante ale acestui tip de personalitate sunt auto-dramatizarea, o mare
sete de noutate, senzational [i distrac]ii [i o abordare egocentric\ a rela]iilor cu ceilal]i.
La o personalitate normal\, tr\siturile histrionice minore pot fi avantajoase pentru rela]iile sociale. Persoana
cu astfel de tr\situri este o gazd\ simpatic\, se descurc\ bine ca actor amator [i vorbete cu u[urin]\ `n
public. Histrionicii au tendin]a s\-[i exhibe emo]iile [i pl>ng sau r>d cu u[urint\, dar sentimentele trec
repede.
C>nd aceste calit\]i sunt exagerate, `n tulburarea personalit\]ii de tip histrionic, aceste
tr\s\turi devin mai pu]in acceptabile. Persoana dramatizea\ mai mult dec>t ar cere un
personaj obi[nuit; ea pare s\ joace `n permanen]\ un rol, incapabil\ de a fi ea `ns\[i. Pare
adesea c\ nu-[i d\ seama de faptul c\ ceilal]i pot s\ vad\ dincolo de ceea ce ea afi[eaz\:
`n locul bucuriei pentru noutate, `n tulburarea personalit\]ii de tip histrionic exist\ o
neobosit\ c\utare de noi experien]e, dar cu entuziasm de scurt\ durat\, persoana
plictisindu-se rapid [i t>njind dup\ ceva nou. Tendin]a de a fi egocentric poate fi mult
exagerat\ `n aceast\ tulburare de personalitate. Persoana respectiv\ este lipsit\ de
considera]ie pentru al]ii, p\r>nd s\ se g>ndeasc\ numai la propriile interese [i bucurii.
Este frivol\, superficial\, nechibzuit\, cea care pretinde tot timpul [i poate recurge la
m\suri extreme pentru a-i for]a pe altii s\-i `ndeplineasc\ dorin]ele. "[antajul" emo]ional,
scenele de furie [i `ncerc\rile demonstrative de suicid constituie o parte din arsenalul
disponibil. ~[i etaleaz\ foarte u[or emo]iile, obosindu-i pe ceilal]i cu accesele sale de furie
sau cu expresii de disperare. Ea pare s\ simt\ prea pu]in din emo]iile pe care le exprim\.
Histrionicii
Cu aceste `[i revinse
calit\ti repede [i adesea
asociaz\ par chiar surprin[i
[i o capacitate c>nd ceila]i
de autoam\gire carenupoate
sunt dispu[i s\ uite
s\ ia propor]ii
scenele
uluitoare.respective
Persoanala continu\
fel de repede ca ei `n[i[i.
s\ cread\ c\ are dreptate c>nd toate faptele au ar\tat
contrariul. Este capabil\ s\ sus]in\ minciuni elaborate, mult timp dup\ ce ceilal]i i-au
descoperit complet trucurile. Acest model de comportament este observat, `n forma sa
extrem\,
Unele la "mincino[ii
din aceste patologici"
tr\s\turi sunt [icopil\rie,
normale `n la escroci.
mai ales entuziasmele tranzitorii, trecerea cu u[urin]\ de
la r>s la Iacrimi, bucuria de a p\c\Ii [i egocentrismuI. Acest Iucru a determinat pe unii psihiatri s\ aplice
termenuI de imatur acestui tip de personalitate. Totu[i, termenuI este imprecis [i este mai bine s\ fie evitat.

7
~n tulburarea personalit\]ii de tip histrionic, via]a sexuaI\ este de asemenea afectat\, `n
special la femei exist\ o provocare sexuaI\ combinat\ cu frigiditate. Ele se angajaz\ `n
etaI\ri de afec]iune [i cochcteaz\, dar sunt adesea incapabile de sentimente ad>nci [i pot
s\ nu ajung\ la orgasm. De[i erotizeaz\ la extrem rela]iile lor sociale, aceste persoane nu
merg niciodat\
Schneider p>n\termenuI
a folosit la cap\t.de psihopa]i care cer aten]ie (attention seeking psychopaths)
pentru un anumit grup de persoane cu tulbur\ri ale personalit\]ii de tip histrionic. AstfeI de
persoane `ncearc\ `n mod constant s\ par\ mai mult decit sut `n realitate [i au preten]ii
exagerate in ceea ce `i prive[te pe ceilaI]i.
~n concluzie, tulburare de personalitate histrionic\ este caracterizata de:
1. Auto-dramatizare, expresie teatral\, exagerarea emo]iilor;
2. Sugestibilitate: pacientul este u[or de influen]at de c\tre al]ii sau de circumstan]e;
3. Afectivitate labil\ [i superficial\;
4. C\utarea continu\ a senza]iilor puternice, a admira]iei celorlal]i [i a activit\]ilor `n care
pacientul este `n centrul aten]iei;
5. Seduc]ie (erotizare) inadecvat\ `n comportament sau `nf\]i[are;
6. Aten]ie exagerat\ acordat\ atrac]iei fizice.
7. Tr\s\turile asociate pot include egocentrism, autoindulgen]\, dorin]\ continu\ de a fi
apreciat, existen]a sentimentelor u[or de r\nit [i comportament persistent manipulativ
pentru satisfacerea nevoilor proprii.
Aceast\ condi]ie include tulburarea de personalitate isteric\ [i psiho-infantil\.
Tulburtirea de personalitate de tip paranoid (Personalitatea paranoid\)
Tr\s\turile centrale ale acestui tip de personalitate anormaI\ sunt: suspiciunea [i
sensibilitatea (sensitivity) excesiv\ `n rela]iile cu ceilal]i.
A[a cum s-a men]ionat deja, tr\s\turi minore obsesionale [i histrionice pot s\ confere calit\]i pI\cute unei
personalit\]i normale; tr\s\turile paranoide nu au `ns\ un astfel de aspect pozitiv. Chiar atunci c>nd aceste
tr\s\turi formeaz\ doar o mic\ parte a personalit\]ii, ele adaug\ o ne`ncredere care dep\[e[te prevederea
obi[nuit\ [i o sensibilitate la respingeri, acestea fiind un handicap `n rela]iile sociale.
~n tulburarea de personalitate de tip paranoid, aceast\ suspiciozitate se poate manifesta `n
mai multe feluri. Persoana respectiv\ poate fi permanent `n gard\ (`n cadrul suspiciunii
sale) ca nu cumva al]ii s\ profite de ea, s\ o `n[ele sau s\ se amuze pe socoteala ei. Cel
cu acest gen de problem\ poate s\ pun\ la `ndoial\ Iealitatea celorlal]i [i este incapabil s\
aib\ `ncredere `n ace[tia. ~n consecin]\, apare ca u[or de lezat [i suspicios.
Nu `[i face prietenii cu u[urin]\ [i poate s\ evite participarea la grup. CeilaI]i pot s\-l
considere ascuns, ocolit [i prea `ng\duitor cu gre[elile sale. El pare s\ aib\ un sim] redus
aI umorului, [i o capacitate sc\zut\ de a se bucura. O astfeI de personalitate reprezint\ un
teren fertiI pentru gelozie. Indivizii cu o personalitate de tip paranoid sunt revendicativi [i

8
`nc\p\]>na]i. ~n fa]a unei noi propuneri, ei sunt exagerat de precau]i [i se g>ndesc dac\
nu cumva aceasta nu urm\re[te s\ le Iezeze interesele. Unii se angajeaz\ `n Iitigii care se
prelungesc mult dup\ ce orice alt\ persoan\ Ie-ar abandona. O caracteristic\ important\ a
personalit\i]ii paranoide este un sim] crescut aI propriei importan]e. Persoana respectiv\
are adesea o mare convingere intim\ c\ este neobi[nuit de talentat\ [i capabil\ de mari
succese. Aceast\ idee despre sine se men]ine chiar [i `n fa]a realiz\rilor modeste despre
care paranoiduI crede c\ s-ar datora faptului c\ cei din jur `l `mpiedic\ s\-[i realizeze
poten]ialuI s\u real, c\ a fost dat la o parte, p\c\lit, escrocat, `n[elat.
Uneori, aceste idei de importan]\ a propriei persoane sunt cristalizate `n juruI unei idei
prevalente centrale care persist\ mai muI]i ani.
Sensibilitatea reprezint\ un aIt aspect important aI personalit\]ii paranoide. O astfeI de
persoan\ se ru[ineaz\ u[or [i simte umilin]a la feI de repede. Ea se ofenseaz\ cu u[urin]\
[i vede ostilit\]i [i riposte acolo unde acestea nu exist\ `n inten]ie. Drept rezultat, cei din
jur `i g\sesc pe paranoizi dificili, `n]epa]i [i nerezonabili. Schneider (1950) [i Kretschmer
(1927) au folosit termenuI sensibil pentru descrirea unei astreI de persoane. Kretschmer a
descris de asemenea situa]ia c>nd o astfeI de persoan\, fiind confruntat\ cu o experien]\
profund umilitoare, dezvolt\ idei de suspiciune care pot s\ se transforme cu u[urin]\ `n
delir de persecu]ie. Aceste "idei senzitive de rela]ie” sunt descrise la paranoia.
~n concluzie, tulburare paranoid\ de personalitate este caracterizat\ de:
1. Sensibilitate excesiv\ la e[ecuri/`nfr>ngeri [i atitudini neprietenoase;
2. Tendin]a de a purta ranchiun\ permanent, cum ar fi refuzul de a ierta insultele, loviturile
sau desconsiderarea;
3. Suspiciunea [i o tendin]\ crescut\ de a distorsiona tr\irile, prin considerarea gre[it\ a
ac]iunilor neutre sau prietenoase ale altora drept acte de ostilitate sau de dispre];
4. Un sentiment combativ [i tenace de sus]inere a drepturilor personale, care nu este
adecvat situa]iei prezente;
5. Suspiciune recurent\, f\r\ justificare, privind fidelitatea partenerului sexual sau
6. Tendin]a c\tre o stim\ de sine excesiv\, rnanifestat\ printr-o atitudine persistent\ de
so]ului/so]iei;
referin]\ la sine `nsu[i;
7. Preocup\ri privind explicarea prin "conspira]ii" lipsite de substan]\ a evenirnentelor care
implic\ pacientul sau lumea `n general.
Aceast\ condi]ie include tulburarea de personalitate paranoid\ expansiv\, cverulent\,
fanatic\ [i senzitiv\, [i exclude tulburarea delirant\ [i schizofrenia.
Tulburarea de personalitate de tip schizoid (Personalitatea schizoid\)
~n aceast\ tulburare, persoana este introspect\ [i `nclinat\ mai cur>nd spre fantezie [i
reverie steril\ dec>t spre ac]iune. Din punct de vedere emo]ional, este glacial\, suficient\

9
sie[i [i deta[at\ de ceilal]i. Termenul schizoid a fost sugerat de Kretschmer (1936), care a
sus]inut o rela]ie etiologic\ `ntre acest fel de personalitate [i schizofrenie. Cu toate
acestea, cele dou\ entit\]i nu sunt asociate de regul\, iar termenul va fi folosit doar pentru
descriere, f\r\ a implica vreo rela]ie cauzal\ cu schizofrenia.
Tr\s\tura cea mai izbitoare este lipsa c\ldurii [i a rela]iilor emo]ionale. Oamenii cu
aceast\ tulburare apar deta[a]i, retra[i [i indispu[i [i par incapabili de a exprima afec]iune
sau tandre]e. Ca rezultat, ei nu `[i fac prietenii intime [i adesea r\im>n nec\s\tori]i. Ei
arat\ pu]in interes pentru opiniile celorlal]i [i urmeaz\ un drum singuratic `ntreaga via]\.
Preocup\irile [i interesele lor sunt solitare [i mai mult intelectuale dec>t practice. Ace[ti
oameni au tendin]e spre introspec]ie. Fantezia lumii lor interioare este adesea de largi
propor]ii, dar `i lipse[te con]inutul emo]ional. Ei sunt mai `nclina]i c\tre probleme
intelectuale dec>teste
Dac\ tulburarea spreextrem\,
idei concrete despre
individul este al]i oameni.
glacial, dur, izolat, st>njenit `n societate [i f\r\
prieteni.mai atenuate ale acestor tr\s\turi, atunci c>nd fac parte dintr-o personalitate normal\, pot s\-i
Gradele
confere avantaje `n unele situa]ii din via]\. De exemplu. unele forme de activitate intelectual\ de studiu, pot fi
`ndeplinite mai eficient de o persoan\ care se poate deta[a de activit\]ile sociale mai mult timp [i poate s\
se concentreze `n mod deta[at [i lipsit de emo]ie asupra problemelor intelectuale.

~n concluzie, tulburarea schizoid\ de personalitate `ntrune[te urm\toarele condi]ii:

1. Pu]ine (dac\ exist\ vreuna) activit\]i care `i produc pl\cere;
2. R\ceal\ emo]ional\, deta[are, sau afecte [terse, tocite;
3. Capacitate limitat\ de a exprima c\ldura, sentimente tandre sau m>nie fa]\ de ceilal]i;
4. Indiferen]a aparent\ fa]\ de laud\ sau critici adresate de ceilalti;
5. Interes sc\zut fa]\ de stabilirea rela]iilor sexuale cu alte persoane (lua]i `n considerare
v>rsta);
6. Preferin]\ aproape invariabil\ pentru activit\]i solitare;
7. Preocup\ri excesive pentru fantezie [i introspec]ie;
8. Lipsa prietenilor apropia]i sau a rela]iilor bazate pe `ncredere (sau av>nd numai una)
sau a unei dorin]e de a stabili astfel de leg\turi;
9. Insensibilitate marcat\ fa]\ de respectarea normelar sociale [i conven]iilor.
Tulburarea de personalitate de tip antisocial (Personalitatea antisocial\)
Persoanele cu aceast\ tulburare prezint\ o [ocant\ varietate de tr\s\turi anormale. S-au
f\cut `ncerc\ri numeroase de a se identifica un nucleu esen]ial al tulbur\rii. Cea mai util\
dintre acestea recunoa[te 4 tr\s\turi: insuccesul `n realizarea leg\turilor bazate pe
afec]iune; actiuni impulsive, lipsa sentimentului de vinov\]ie, incapacitatea de a inv\]a din
experien]ele negative.
Insuccesul `n a realiza leg\turi bazate pe afec]iune este `nso]it de egocentrism [i
nep\sare. ~n forma extrem\, exist\ un grad de duritate care-i permite individului respectiv

10
s\ s\v>r[easc\ asupra altora acte crude, dureroase. sau degradante. Aceast\ lips\ de
sentiment este adesea `n izbitor contrast cu un farmec personal care-i permite leg\turi
superficiale [i pasagere. Activitatea sexual\ se desf\[oar\ f\r\ tandre]e. C\s\toria este
adesea marcat\ de lipsa de preocupare pentru partener [i uneori de violen]e fizice. Multe
c\storii sf>r[esc prin separare sau divor].
Comportamentul impulsiv caracteristic este adesea reflectat de schimbarea frecvent\ a
locurilor de munc\ [i de frecvente concedieri. Acesta se manifest\ de altfel `n `ntregul mod
de via]\, care pare lipsit de orice plan sau lupt\ sus]inut\ pentru un ]el. Acest
comportament impulsiv, cuplat cu absen]a sentimentului de vinov\]ie sau a remu[c\rii,
este adesea asociat cu repetate inc\lc\ri ale legii. Astfel de infrac]iuni `ncep din
adolescen]\ cu acte delincvente m\runte, minciuni [i vandalism; mul]i dintre ei manifest\ o
izbitoare indiferen]\ `n sentimentele pentru ceilal]i oameni [i unii comit acte de violen]\
sau de nep\sare grosolan\. Adesea comportamentul este accentuat sub efectul alcoolului
sau al drogurilor.
Personalit\]ile sociopate pot deveni p\rin]i inadecva]i care-[i neglijeaz\ [i maltrateaz\
copiii. Unii au dificult\]i `n administrarea finan]elor lor sau `n organizarea vie]ii de familie
din alte puncte de vedere.
Tulburare de personalitate de tip antisocial (disocial\) ajunge deseori `n aten]ia medical\
datorit\ disonan]ei dintre comportamentul pacientului [i normele sociale, [i este
caracterizat\
1. prin: fa]\ de sentimentele celorlal]i;
Nep\sare rece
2. Atitudine marcat\ [i persistent\ de irespansabilitate [i dispre]uire a normelar, regulilor [i
conven]iilar sociale;
3. Incapacitatea de a men]ine rela]ii durabile, de[i nu exist\ nici o dificultate `n stabilirea
lor;
4. Toleran]\ foarte sc\zut\ la frustare [i un prag sc\zut de control al tendin]elor de a
manifesta agresivitate, inclusiv violen]\;
5. Incapacitatea de a tr\i sentimentul de vin\ [i de a `nv\]a din experien]e `n special din
pedepse;
6. `nclina]ie marcat\ de a da vina pe al]ii, sau de a oferi explica]ii plauzibile pentru
comportamentul care a adus pacientul `n conflict cu societatea.
7. De asemenea, ca o tr\s\tur\ asociat\ poate fi prezent\ [i iritabilitatea. Tulburarea de
conduit\ din copil\rie sau adolescen]\, cu toate ca nu e prezent\ `n mod invariabil, poate
aduce un suport diagnostic.
Aceast\ condi]ie include tulburarea de personalitate amoral\, antisocial\, asocial\,
psihopat\ [i sociopat\ [i exclude tulbur\rile de conduit\, tulburarea de personalitate
instabil\ emo]ional.
Tulburarea de personalitate de tip impulsiv (Personalitatea impulsiv\, sau epileptoid\,
emo]ional-instabil\)
Indivizii cu acest fel de tulburare de personalitate nu pot s\-[i controleze adecvat emo]iile
[i prezint\ bru[te desc\rc\ri de m>nie. Aceste izbucniri nu se limiteaz\ `ntotdeauna la

11
cuvinte ci pot include violen]a fizic\ ce poate duce uneori la v\t\m\ri serioase. Spre
deosebire de persoanele cu personalitate antisocial\, care de asemenea se manifest\ prin
explozii de m>nie, acest grup nu are dificult\]i `n ceea ce prive[te relatiile sale.
~n concluzie, tulburare emo]ional-instabil\ de personalitate este o tulburare de
personalitate `n care exist\ o tendin]\ marcat\ de a ac]iona impulsiv, f\r\ a lua `n
considerare consecin]ele, `mpreun\ cu o instabilitate afectiv\. Capacitatea de a face
planuri "`n avans” poate fi minim\ [i explozii de furie intens\ pot duce deseori la violen]\
sau la "explozii comportamentale"; acestea au loc cu u[urin]\ c>nd actele impulsive sunt
criticate sau `mpiedicate de alte persoane. Sunt specificate doua variante ale acestei
tulbur\ri de personalitate, [i ambele au `n comun aceast\ caracteristic\ general\ de
impulsivitate [i lips\ de
A. De tip impulsiv. autocontrol: predominant\ este instabilitatea emo]ional\ [i lipsa
Caracteristica
controlului impulsurilor. Explozii de violen]\ .sau de comportament agresiv sunt obi[nuite,
`n special ca r\spuns la criticile altora. Condi]ia include tulburarea de personalitate
exploziv\ [i agresiv\ [i exclude tulburarea disocial\ de personalitate.
B. De tip borderline. Sunt prezente o serie de caracteristici ale instabilit\]ii emo]ionale; `n
plus, imaginea despre sine a pacientului, ]elurile [i preferin]ele sale interne (inclusiv cele
sexuale) sunt deseori neclare sau tulburi. Exist\ de obicei un sentiment cronic de gol
interior. O tendin]\ de a se implica `n relatii intense [i instabile poate cauza crize
emo]ionale repetate [i poate fi asociat\ cu eforturi excesive de a preveni abandonarea [i o
serie de acte suicidale sau de autovatamare (cu toate ca acestea pot aparea f\r\
declan[atoride
Tulburarea eviden]i).
personalitate de tip dependent (Personalitatea dependent\)
Persoanele cu astfel de tulburare sunt cu o voin]\ slab\ [i mult prea binevoitori, exagerat
de conformi[ti cu dorin]ele altora. Le lipse[te vigoarea [i au o capacitate redus\ de a se
bucura. Ei evit\ responsabilit\]ile [i sunt lipsi]i de `ncredere `n sine. Unii indivizi
dependen]i sunt mai hot\r>]i, dar `[i realizeaz\ scopurile convingindu-i pe al]ii s\-i ajute `n
timp ce-[i pledeaz\ neajutorarea. Dac\ se c\s\toresc, astfel de persoane pot fi protejate
de multe din urm\rile tulbur\rii lor de personalitate, av>nd ca sus]in\tor un so] mai energic
[i mai hot\r>t, care va prelua latura decizional\ [i va r>ndui activit\]ile. Uita]i de capul lor,
unii indivizi din aceast\ categorie decad spre partea de jos a sc\rii sociale, iar al]ii sunt
~n esen]\,
g\si]i tulburare
printre [omeriide
pepersonalitate def\r\
termen lung [i tip dependent
locuin]\. este caracterizat\ prin:
1. ~ncurajarea sau autorizarea acordat\ altora de a lua decizii foarte importante pentru
via]a pacientului;
2. Subordonarea nevoilor personale fa]\ de nevoile celor de care pacientul este
dependent, [i supunerea exagerat\ la dorin]ele acestora;
3. Subiectul nu dore[te s\ formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde;

12
4. Se simte prost dispus sau neajutorat c>nd este singur, din cauza fricii exagerate de a fi
incapabil s\-[i poarte singur de grij\;
5. Preocupare `nso]it\ de teama de a fi abandonat de c\tre persoana cu care are o rela]ie
str>ns\, [i de a fi l\sat s\-[i poarte singur de grij\;
6. Capacitate limitat\ de a lua decizii `n via]a de zi cu zi, f\r\ a primi sfaturi exagerate [i
asigur\ri repetate din partea celorlal]i.
7. Tr\s\turile asociate pot include auto-perceperea pacientului ca neajutorat, incompetent
[i lipsit de putere.
Condi]ia include tulburarea de personalitate astenic\, inadecvat\, pasiv\, [i defetist\
Tulburarea de personalitate de tip evitant (avoidant) (Personalitate evitant\, anxioas\)
Ace[ti oameni sunt tot timpul anxio[i [i st>njeni]i `n societate, tem>ndu-se de critici sau
dezaprobare [i nelini[ti]i c\ ar putea fi pu[i `n `ncurc\tur\. Sunt precau]i fa]\ de noile
exigen]e, nu agreaz\ `nt>lnirile cu necunoscu]i [i sunt tem\tori `n fa]a oric\rui neprev\zut.
Ca rezultat, ei au pu]ini prieteni apropiati [i evit\ obliga]iile sociale ca [i luarea de noi
responsabilit\]i la serviciu. Ace[ti oameni se deosebesc de personalit\]ile schizoide prin
faptul ca nu sunt reci emo]ional; `n realitate, ei doresc rela]ii sociale, dar nu pot s\ le
realizeze.
~n concluzie, tulburarea de personalitate anxios-evitant\ este caracterizat\ prin:
1. Sentimente persistente [i generale de tensiune [i `ngrijorare;
2. Convingerea ca este incapabil social, neatractiv, sau inferior celorlal]i;
3. Preocupare excesiv\ privind criticile sau respingerea pe plan social;
4. Dorin]a de a evita rela]iile cu oamenii, dac\ nu este sigur c\ este agreat;
5. Existen]a unor restric]ii `n via]\, din cauza nevoii de securitate fizic\;
6. Evitarea activit\]ilor sociale sau profesionale care implic\ contacte interpersonale
semnificative din cauza fricii de a fi criticat, respins.
Tr\s\turile asociate pot include hipersensibilitate la rejectie [i critic\.
Epidemiologie. P>n\ de curind existau pu]ine informa]ii despre frecven]a tulbur\rilor de
personalitate `n popula]ia general\. Tot[i, informa]ii asupra tulbur\rilor personalit\]ii de tip
antisocial au fost recent ob]inute printr-o serie de cercet\ri comunitare largi: prevalen]a pe
durata vie]ii a fost `ntre 2,1 [i 3,3%.
Etiologie. Deoarece se [tiu pu]ine date despre factorii implica]i `n varia]iile normale ale
personalit\]ii, cuno[tintele despre cauzele tulbur\rilor de personalitate sunt incomplete.
Cercetarea este `ngreunat\ de `ntervalul lung de timp dintre evenimentele cu poten]ial
relevant din prima parte a vie]ii [i perioada c>nd tulbur\rile `ncep s\ se manifeste la adult.
Ne putem a[tepta ca tulbur\rile cele mai accentuate s\ aib\ [i cauzele cele mai evidente.
Cauze genetice. De[i exist\ unele dovezi c\ personalitatea normal\ este par]ial
\ pu]ine dovezi ale contribu]iei genetice `n geneza tulbur\rilor de personalitate. S-a
13
sugerat (Mayer-Gross [i colab. 1969) c\ tulbur\rile de personalitate ar fi doar extreme ale
varia]iei genetice. Totu[i nu exist\ dovezi directe care s\ sus]in\ aceast\ ipoteza.
Tipuri constitu]ionale. Ideea conform careia tipul constitu]ional este corelat cu
temperamentul este ilustrat\ de observa]ia c\ tipul picnic este vesel. Kretschmer (1936) a
`ncercat s\ studieze aceast\ asociere `n mod [tiin]ific. El a descris trei tipuri
constitutionale:picnic (`ndesat [i rotunjit), atletic (cu o puternica dezvoltare a mu[chilor [i
oaselor) [iaastenic
Kretschmer sau
sugerat c\ leptosom
tipul (slab
picnic este [i sub]ire).
corelat cu tipul ciclotim al personalit\]ii normale [i cu tipul cicloid al
personalit\]ii anormale (ciclotimia este dispozi]ie variabil\). Tipul astenic a fost corelat cu tipul schizotim al
personalit\]ii normale [i cu tipul schizoid al personalit\]ii anormale (schizotimul este rece, izolat [i suficient
sie[i). Constat\rile lui Kretschmer trebuie privite cu rezerv\, pentru ca el este subiectiv `n judec\]ile sale
despre personalitate [i nu folose[te date statistice.
Sheldon [i colab. (1940) au repetat aceste studii folosind mai mult metode cantitative. Pe
baza `mp\r]irii pe criterii somatice `n cele 3 tipuri, el apreciaz\ constitu]ia `n func]ie de 3
dimensiuni: endomorfia (endomorphy) "predominan]a unei rotunjimi moi”, mezomorfia
(mesomorphy), "predominanta mu[chilor, oaselor [i ]esutului conjunctiv” [i ectomorfia
(ectomorphy), "predominan]a sub]irimii [i fragilit\]ii”.
Dup\ m\suratori complicate, fiecare persoan\ a prezentat un scor care indica pozi]ia sa fa]\ de cele 3
dimensiuni: astfel 711 indica endomorfia extrem\, `n timp ce 444 indica media tuturor celor 3 dimensiuni.
Sheldon a `ncercat, de asemeni s\ aprecieze `n mod obiectiv personalitatea, dar, din nefericire, a ales
dimensiuni care nu mai sunt de mult `n uzul general.
Rela]ia cu bolile psihice. Kretschmer a sugerat o asocia]ie nu numai `ntre personalitate [i
tipul constitu]ional, ci [i `ntre personalitate [i boala psihic\. Din acest punct de vedere,
unele tulbur\ri de personalitate sunt expresia par]ial\ a unui proces -mai probabil genetic -
care cauzeaz\ boala. Personalit\]ile schizoide sunt considerate mai apropiate de
schizofrenie, iar personalit\]iile cicloide de psihoza maniaco-depresiv\. Cu toate c\
aceast\ teorie este f\r\ suport convingator, se mai pastreaz\ termenii de cicloid [i
schizoid. Ar putea exista unele leg\turi genetice mai pu]in specifice `ntre boala psihic\ [i
tulburarea de personalitate, aceasta fiind sugerat\ de raporturile privind frecven]a crescut\
a diferitelor tipuri de personalitate anormal\ printre rudele pacien]ilor schizofreni [i cele ale
pacien]ilor
Teorii cu tulburare
psihologice. maniaco-depresiv\.
Se admite `n genere c\ educa]ia influen]eaz\ dezvoltarea personalit\]ii
normale, dar se [tie pu]in despre amploarea [i natura acestei influen]e `n formarea
personalit\]ilor anormale.
Teoriile lui Freud: accentul este pus pe evenimentele din primii ani de via]\. S-a presupus
c\ etapele cruciale ale dezvolt\rii (oral, anal [i genital) trebuie parcurse cu succes pentru
ca dezvoltarea personalit\]ii s\ se desf\[oare normal. S-au f\cut anumite presupuneri
despre efectele e[ecului `n anumite stadii, de exemplu, existen]a unor serioase dificult\]i
`n etapa anal\ ar avea ca rezultat o tulburare a personalit\]ii de tip obsesiv. Schema las\

14
loc unor modific\ri de personalitate de mai t>rziu prin identificarea cu alte persoane dec>t
p\rin]ii, dar acestea sunt crezute a fi mai pu]in importante dec>t influen]ele mai timpurii.
Teoria lui Jung este dificil de `n]eles, el prer>nd s-o explice `ntr-un fel metaforic particular.
Totu[i, schema sa se aseam\n\ cu cea a lui Freud, acord>nd o mare importan]\
evenimentelor psihice interioare [i mai pu]in influen]elor sociale.
Adler `n psihologia sa respinge ideea dezvolt\rii libido-ului [i propune, `n schimb, teoria
prin care dezvoltarea personalit\]ii s-ar datora eforturilor de a compensa sentimentele de
inferioritate.
Neofreudienii Fromm, Horney [i Sullivan dau importan]\ factorilor sociali mai mult dec>t
determin\rii biologice din schema lui Freud, de[i cei trei autori au opinii diferite despre
detaliile acestei dezvolt\ri sociale.
Schema lui Erikson este esen]ialmente similar\ celei lui Freud pentru stadiile sale ini]iale,
de[i denumirea este diferit\.
Nici una din aceste scheme nu d\ o explica]ie conving\toare pentru tulbur\rile de
personalitate descrise, de aceea nu vor fi tratate pe larg mai departe.
Teoria `nv\]\rii (Learning theory). Mai mul]i autori au sugerat c\ personalitatea antisocial\
rezult\ dintr-o insuficien]\ a `nv\]\rii sociale.
Organizarea tratamentului tulbur\rilor de personalitate. Se spune c\ oamenii nu pot s\-[i
schimbe firea, tot ce pot face este s\-[i modifice situa]iile.
Cu toate c\ aceasta se refer\ la personalit\]ile normale, aproape acela[i lucru se poate
spune [i despre tulbur\rile de personalitate.
M\suri generale de tratament. }elurile tratamentului -de[i modeste –necesit\ suficient timp
pentru a le atinge. Medicamentele ocup\ un loc restr>ns `n tratamentul tulbur\rilor de
personalitate.
Psihoterapia este mai probabil s\ ajute tinerii c\rora le lipse[te `ncrederea, care au
dificult\]i `n formarea rela]iilor [i care sunt nesiguri asupra direc]iei pe care urmeaz\ s\ o
ia `n via]\. Asemenea persoane trebuie s\ aib\ o motiva]ie puternic\ pentru a se str\dui
s\-[i rezolve problemele examin>ndu-[i atitudinile [i emo]iile.
Oricare ar fi natura tulbur\rii, planul de tratament urm\re[te s\ produc\ schimb\ri limitate
`n condi]iile de via]\ ale pacientului, astfel `nc>t s\ aib\ mai pu]in contact cu situa]iile care-
i provoac\ dificult\]i [i mai multe posibilit\]i de a dezvolta p\r]ile bune ale personalit\]ii
sale. Este esen]ial a se `ncerca crearea unei rela]ii de `ncredere, astfel ca pacientul s\
poat\ vorbi deschis [i s\ `nve]e din gre[elile sale. Pacientul va avea cu certitudine
perioade de recul [i `n aceste momente terapeutul va evita s\ sugereze nereu[ita.
Adesea, progresul poate fi realizat doar printr-o serie de mici pa[i, prin care pacientul se
va apropia de o adaptare satisf\c\toare. Ace[ti pa[i pot fi realiza]i mai eficient c>nd se
produc reculurile, [i atunci este mai probabil ca pacientul s\ fie doritor de a-[i `nfrunta

15
problemele sale reale. Terapeutul va trebui de asemenea s\ ajute pacientul `n a dezvolta
rela]ii mai satif\c\toare, de exemplu s\ ia parte la activit\]ile ce se pot face `n timpul liber,
s\-[i continue educa]ia sau s\ practice activit\]i de club.
Psihoterapia `n tulbur\rile de personalitate.
Principii generale. Tratamentul prin psihoterapie dinamic\ este `n mare parte identic `n tulbur\rile
de personalitate [i nevroze. Poate fi realizat individual sau `n grup. ~n tratamentul individual al
tulbur\rilor de personalitate, exist\ unele diferen]e de accent fa]\ de tratamentul nevrozelor. Se va
insista mai pu]in pe reconstruc]ia evenimentelor trecute [i mai mult pe analiza comportamentului
actual.
Psihoterapia individual\. Majoritatea psihiatrilor sunt de acord c\ aceasta rareori ajut\
pacien]ii cu personalit\]i antisociale [i c\ dirijarea interviurilor este adesea `ngreunat\ de
comportamentul lor. Schmideberg (1947) este singurul care comunic\ rezultate bune
printr-o form\ de psihoterapie `n care pacien]ii sunt confrunta]i `n mod repetat [i direct cu
probe ale propriului lor comportament anormal. Un asemenea tratament este oarecum
eficient, doar cu terapeu]i care au personalitate deosebit de putemic\ [i robust\.
Terapia `n grup mic. Dac\ o persoan\ cu tulburare a personalit\]ii de tip antisocial este
inclus\ `ntr-un grup terapeutic conven]ional, rareori are un beneficiu pentru el [i adesea
tulbur\ tratamentul celorlal]i. Pe de alt\ parte, grupuri compuse `n intregime din pacien]i
antisociali pot uneori fi conduse mai constructiv. Aceasta necesit\ `ndem`nare [i
experien]\; `n plus, este necesar de a stabili scopuri limitate [i de a `ncuraja membrii
grupului s\-[i impart\ responsabilitatea [i s\ se intrajutoreze. Acest tip de tratament nu
trebuie efectuat
Comunitatea f\r\ o preg\tire
terapeutic\. Metodaspecial\.
a fost utilizat\ pentru personalit\]i antisociale, dup\
lucr\rile lui Jones (1952). ~ntr-o astfel de unitate, pacien]ii antisociali tr\iesc [i muncesc
`mpreun\ [i se `nt>lnesc de mai multe ori pe zi pentru discu]ii de grup, `n care
comportamentul [i sentimentele fiec\rei persoane sunt examinate de ceilal]i membri ai
grupului. Se `ncurajeaz\ discu]ia deschis\ [i li se cere pacien]ilor s\-[i aprecieze
comportamentul [i efectul pe care acesta `l are asupra altor persoane. Aceste discu]ii au
adesea loc cu o putemic\ expresie emo]ional\, inclusiv m>nie. Se sper\ ca, prin
confrunt\iri repetate cu aceste situa]ii, pacien]ii s\ `nve]e gradat s\-[i controleze
comportamentul antisocial [i s\ adopte c\i mai accesibile de control a sentimentelor [i
rela]iilor. Rapaport (1960) a descris patru modele de tratament, care pot produce
importante schimb\ri: permisiunea de a ac]iona dup\ propriile sentimente f\r\
constr>ngerile sociale obi[nuite, imp\ir]irea `ndatoririlor [i responsabilit\]ilor, luarea de
decizii `n grup pentru a implica pacien]ii `n crearea de reguli, ca [i `n `ncurajarea lor [i
confruntarea
Alte metode fiec\rei
de gruppersoane cu efectele
. ~n contrast pe care ac]iunile
cu comunit\]ile `n caresale le au asupra
pacien]ilor li se altora.
d\ [ansa s\
`nve]e din gre[eli, Craft (1965) a pledat `n favoarea unei metode mai autoritare cu

16
persoanele av>nd tulbur\ri de personalitate, combinate cu inteligen]\ subnormal\ [i al
c\ror comportament este [i mai perturbat atunci c>nd sunt tratate `n cadrul comunit\]ilor
terapeutice.

17