Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Portofoliu
Tema:Tulburari de Personalitate
Chiinu 2016
vorbete cu usurinta in public. Histrionicii au tendinta sa-si exhibe emotiile si plang sau rad cu
usurinta, dar sentimentele trec repede.
Cand aceste calitati sunt exagerate, in tulburarea personalitatii de tip histrionic, aceste
trasaturi devin mai putin acceptabile. Persoana dramatizeaa mai mult decat ar cere un personaj
obisnuit; ea pare sa joace in permanenta un rol, incapabila de a fi ea insasi. Pare adesea ca nu-si
da seama de faptul ca ceilalti pot sa vada dincolo de ceea ce ea afiseaza: in locul bucuriei pentru
noutate, in tulburarea personalitatii de tip histrionic exista o neobosita cautare de noi experiente,
dar cu entuziasm de scurta durata, persoana plictisindu-se rapid si tanjind dupa ceva nou.
Tendinta de a fi egocentric poate fi mult exagerata in aceasta tulburare de personalitate. Persoana
respectiva este lipsita de consideratie pentru altii, parand sa se gandeasca numai la propriile
interese si bucurii. Este frivola, superficiala, nechibzuita, cea care pretinde tot timpul si poate
recurge la masuri extreme pentru a-i forta pe altii sa-i indeplineasca dorintele. 'santajul'
emotional, scenele de furie si incercarile demonstrative de suicid constituie o parte din arsenalul
disponibil. Isi etaleaza foarte usor emotiile, obosindu-i pe ceilalti cu accesele sale de furie sau cu
expresii de disperare. Ea pare sa simta prea putin din emotiile pe care le exprima. Histrionicii isi
revin repede si adesea par chiar surprinsi cand ceilati nu sunt dispusi sa uite scenele respective la
fel de repede ca ei insisi.
Cu aceste calitati se asociaza si o capacitate de autoamagire care poate sa ia proportii
uluitoare. Persoana continua sa creada ca are dreptate cand toate faptele au aratat contrariul. Este
capabila sa sustina minciuni elaborate, mult timp dupa ce ceilalti i-au descoperit complet
trucurile. Acest model de comportament este observat, in forma sa extrema, la 'mincinosii
patologici' si la escroci.
Unele din aceste trasaturi sunt normale in copilarie, mai ales entuziasmele tranzitorii, trecerea cu
usurinta de la ras la Iacrimi, bucuria de a pacaIi si egocentrismuI. Acest Iucru a determinat pe
unii psihiatri sa aplice termenuI de imatur acestui tip de personalitate. Totusi, termenuI este
imprecis si este mai bine sa fie evitat.
In tulburarea personalitatii de tip histrionic, viata sexuaIa este de asemenea afectata, in
special la femei exista o provocare sexuaIa combinata cu frigiditate. Ele se angajaza in etaIari de
afectiune si cochcteaza, dar sunt adesea incapabile de sentimente adanci si pot sa nu ajunga la
orgasm. Desi erotizeaza la extrem relatiile lor sociale, aceste persoane nu merg niciodata pana la
capat.
Schneider a folosit termenuI de psihopati care cer atentie (attention seeking
psychopaths) pentru un anumit grup de persoane cu tulburari ale personalitatii de tip histrionic.
AstfeI de persoane incearca in mod constant sa para mai mult decit sut in realitate si au pretentii
exagerate in ceea ce ii priveste pe ceilaIti.
In concluzie, tulburare de personalitate histrionica este caracterizata de:
1. Auto-dramatizare, expresie teatrala, exagerarea emotiilor;
2. Sugestibilitate: pacientul este usor de influentat de catre altii sau de circumstante;
3. Afectivitate labila si superficiala;
4. Cautarea continua a senzatiilor puternice, a admiratiei celorlalti si a activitatilor in care
pacientul este in centrul atentiei;
activitatile sociale mai mult timp si poate sa se concentreze in mod detasat si lipsit de emotie
asupra problemelor intelectuale.
In concluzie, tulburarea schizoida de personalitate intruneste urmatoarele conditii:
1.
2.
3.
Capacitate limitata de a exprima caldura, sentimente tandre sau manie fata de ceilalti;
4.
5. Interes scazut fata de stabilirea relatiilor sexuale cu alte persoane (luati in considerare
varsta);
6.
cu eforturi excesive de a preveni abandonarea si o serie de acte suicidale sau de autovatamare (cu
toate ca acestea pot aparea fara declansatori evidenti).
Tulburarea de personalitate de tip dependent (Personalitatea dependenta)
Persoanele cu astfel de tulburare sunt cu o vointa slaba si mult prea binevoitori, exagerat
de conformisti cu dorintele altora. Le lipseste vigoarea si au o capacitate redusa de a se bucura.
Ei evita responsabilitatile si sunt lipsiti de incredere in sine. Unii indivizi dependenti sunt mai
hotarati, dar isi realizeaza scopurile convingindu-i pe altii sa-i ajute in timp ce-si pledeaza
neajutorarea. Daca se casatoresc, astfel de persoane pot fi protejate de multe din urmarile
tulburarii lor de personalitate, avand ca sustinator un sot mai energic si mai hotarat, care va
prelua latura decizionala si va randui activitatile. Uitati de capul lor, unii indivizi din aceasta
categorie decad spre partea de jos a scarii sociale, iar altii sunt gasiti printre somerii pe termen
lung si fara locuinta.
In esenta, tulburare de personalitate de tip dependent este caracterizata prin:
1. Incurajarea sau autorizarea acordata altora de a lua decizii foarte importante pentru viata
pacientului;
2. Subordonarea nevoilor personale fata de nevoile celor de care pacientul este dependent, si
supunerea exagerata la dorintele acestora;
3. Subiectul nu doreste sa formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde;
4. Se simte prost dispus sau neajutorat cand este singur, din cauza fricii exagerate de a fi
incapabil sa-si poarte singur de grija;
5. Preocupare insotita de teama de a fi abandonat de catre persoana cu care are o relatie stransa,
si de a fi lasat sa-si poarte singur de grija;
6. Capacitate limitata de a lua decizii in viata de zi cu zi, fara a primi sfaturi exagerate si
asigurari repetate din partea celorlalti.
7. Trasaturile asociate pot include auto-perceperea pacientului ca neajutorat, incompetent si
lipsit de putere.
Conditia include tulburarea de personalitate astenica, inadecvata, pasiva, si defetista
Tulburarea de personalitate de tip evitant (avoidant) (Personalitate evitanta, anxioasa)
Acesti oameni sunt tot timpul anxiosi si stanjeniti in societate, temandu-se de critici sau
dezaprobare si nelinistiti ca ar putea fi pusi in incurcatura. Sunt precauti fata de noile exigente,
nu agreaza intalnirile cu necunoscuti si sunt tematori in fata oricarui neprevazut. Ca rezultat, ei
au putini prieteni apropiati si evita obligatiile sociale ca si luarea de noi responsabilitati la
serviciu. Acesti oameni se deosebesc de personalitatile schizoide prin faptul ca nu sunt reci
emotional; in realitate, ei doresc relatii sociale, dar nu pot sa le realizeze.
In concluzie, tulburarea de personalitate anxios-evitanta este caracterizata prin:
1. Sentimente persistente si generale de tensiune si ingrijorare;
personalitatiile cicloide de psihoza maniaco-depresiva. Cu toate ca aceasta teorie este fara suport
convingator, se mai pastreaza termenii de cicloid si schizoid. Ar putea exista unele legaturi
genetice mai putin specifice intre boala psihica si tulburarea de personalitate, aceasta fiind
sugerata de raporturile privind frecventa crescuta a diferitelor tipuri de personalitate anormala
printre rudele pacientilor schizofreni si cele ale pacientilor cu tulburare maniaco-depresiva.
Teorii psihologice. Se admite in genere ca educatia influenteaza dezvoltarea personalitatii
normale, dar se stie putin despre amploarea si natura acestei influente in formarea
personalitatilor anormale.
Teoriile lui Freud: accentul este pus pe evenimentele din primii ani de viata. S-a
presupus ca etapele cruciale ale dezvoltarii (oral, anal si genital) trebuie parcurse cu succes
pentru ca dezvoltarea personalitatii sa se desfasoare normal. S-au facut anumite presupuneri
despre efectele esecului in anumite stadii, de exemplu, existenta unor serioase dificultati in etapa
anala ar avea ca rezultat o tulburare a personalitatii de tip obsesiv. Schema lasa loc unor
modificari de personalitate de mai tarziu prin identificarea cu alte persoane decat parintii, dar
acestea sunt crezute a fi mai putin importante decat influentele mai timpurii.
Teoria lui Jung este dificil de inteles, el prerand s-o explice intr-un fel metaforic
particular. Totusi, schema sa se aseamana cu cea a lui Freud, acordand o mare importanta
evenimentelor psihice interioare si mai putin influentelor sociale.
Adler in psihologia sa respinge ideea dezvoltarii libido-ului si propune, in schimb, teoria
prin care dezvoltarea personalitatii s-ar datora eforturilor de a compensa sentimentele de
inferioritate.
Neofreudienii Fromm, Horney si Sullivan dau importanta factorilor sociali mai mult
decat determinarii biologice din schema lui Freud, desi cei trei autori au opinii diferite despre
detaliile acestei dezvoltari sociale.
Schema lui Erikson este esentialmente similara celei lui Freud pentru stadiile sale
initiale, desi denumirea este diferita.
Nici una din aceste scheme nu da o explicatie convingatoare pentru tulburarile de
personalitate descrise, de aceea nu vor fi tratate pe larg mai departe.
Teoria invatarii (Learning theory). Mai multi autori au sugerat ca personalitatea antisociala
rezulta dintr-o insuficienta a invatarii sociale.
Organizarea tratamentului tulburarilor de personalitate. Se spune ca oamenii nu pot
sa-si schimbe firea, tot ce pot face este sa-si modifice situatiile.
Cu toate ca aceasta se refera la personalitatile normale, aproape acelasi lucru se poate
spune si despre tulburarile de personalitate.
Masuri generale de tratament. }elurile tratamentului -desi modeste necesita suficient
timp pentru a le atinge. Medicamentele ocupa un loc restrans in tratamentul tulburarilor de
personalitate.
Psihoterapia este mai probabil sa ajute tinerii carora le lipseste increderea, care au
dificultati in formarea relatiilor si care sunt nesiguri asupra directiei pe care urmeaza sa o ia in
viata. Asemenea persoane trebuie sa aiba o motivatie puternica pentru a se stradui sa-si rezolve
problemele examinandu-si atitudinile si emotiile.
Bibliografie:
http://www.qreferat.com/referate/psihologie/Tulburari-de-personalitate533.php
http://psihologie3-psihologie.blogspot.md/2011/01/tulburari-de-personalitate.html
http://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/tulburarile-de-personalitate-12840213/
http://www.preferatele.com/docs/psihologie/6/tulburarile-de-perso14.php