CURS

EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ
PSIHIATRICĂ

Conf. Univ. Dr. Camelia Liana Buhaș

EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – NOȚIUNI

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Expertiza medico-legală psihiatrică (EMLP) – una dintre multiplele tipuri de

expertize medico-legale.

Această expertiză are câteva elemente specifice:

INTRODUCTIVE

- este o expertiză prin excelenţă interdisciplinară, în realizarea ei aducându-şi

aportul medici legiști, medici psihiatri (pedo sau gerontopsihiatri), psihologi,
neurologi, endocrinologi, etc.

- se efectuează într-o comisie formată din:

 un medic legist – președintele comisiei;

 doi medici psihiatri – cel puțin unul medic primar;
 un psiholog;
 uneori (când situația o impune) - un medic de altă specialitate - funcție de
patologia asociată a persoanei expertizate.

1
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – NOȚIUNI
NOȚIUNI INTRODUCTIVE

- se efectuează într-o unitate sanitară:

 conform legii o instituție de medicină legală (SJML; IML);

 uneori un cabinet medical din cadrul spitalului de psihiatrie / secții de psihiatrie a unui spital
penitenciar, anume:

 bolnav psihic cronic, internat în spitalul de psihiatrie, nedeplasabil, fiind într-o stare gravă a bolii;
 transportul bolnavului la instituția medico-legală și examinarea nu se pot face în condiții de
INTRODUCTIVE

siguranță deplină → prezintă un pericol pentru sine/cei din jur;

 persoană internată la C.P. 110 → spital de psihiatrie și pt. măsuri de siguranță.
 persoană arestată → secție de psihiatrie din spital penitenciar.

 În cazul bolnavilor nedeplasabili (la domiciliu, internati) → examinarea la patul bolnavului → acte de
dispozitie.

- legislația actuală (C.P. și C.P.P.) expune amănunțit modul cum se efectuează EMLP, punând accent pe
consimțământul persoanei la a fi expertizată:
↓
consimţământul scris, exprimat în prezenţa unui avocat ales sau din oficiu, în faţa organului judiciar iar în cazul
minorului şi în prezenţa ocrotitorului legal.
↓
 Pentru a preveni un eventual abuz psihiatric;
 Pentru a respecta drepturile pacientului.

2
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – NOȚIUNI

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

- Instituţiile abilitate să solicite efectuarea unei EMLP pentru o persoană sunt:

 parchetul,
INTRODUCTIVE

 poliţia, emit oficial o adresă scrisă către instituţia medico-

legală în vederea efectuării EMLP.
 instanţa de judecată.

- În comisia de EMLP pot fi examinate și persoane, care solicită acest lucru în nume propriu →
document intitulat ”Certificat medico-legal psihiatric” → util in cauze civile
↓
se supune acelorași pași metodologici cu examinările în comisie efectuate la solicitarea unei
insituții; excepție: programarea în comisie, prezentarea de documente medicale - in nume
propriu;
↓
prin această solicitare persoana dorește să certifice capacitatea sa de testare
 vrea să efectueze un act de dispoziţie la notar (testament, contract, donaţie, etc.)
 să se asigure că nimeni nu v-a contesta actul notarial în timpul vieţii sale și mai ales după deces
invocând ”lipsa capacității de exercițiu pe motiv de boală.”
3
 METODOLOGIA DE EFECTUARE A EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE
PSIHIATRICE – LA SOLICTAREA UNEI INSTITUȚII
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ –

 Instituția medico-legală primeşte ordonanţa de efectuare a expertizei împreună cu

dosarul cauzei (obligatoriu) → se verifică dacă îndeplineşte condiţiile legale:
 date de identitate ale persoanei ce urmează a fi expertizată, domiciliul acesteia,
METODOLOGIA E.M.L.P.

 data comiterii faptei,

Istoricul  condiţiile şi împrejurările în care s-a efectuat fapta,
faptei
 ruta pe care a urmat-o după comiterea faptei,
 obiective la care se cere să răspundă comisia,
 ștampila instituției și semnătura organului de urmărire penală/judecătorului.

 Se face programarea efectuării expertizei la o dată precisă, când se întrunește comisia:

→ medicul legist redactează un bilet de trimitere pentru internare în spital a expertizatului → se
înmânează organului de cercetare penală → va face internare de o zi la data programată → avantaje:

 toate constatările comisiei rămân notate în F.O → devine un document medico-legal;

 conţinutul F.O poate fi foarte sugestiv cu condiția să fie completate corect toate rubricile.
↓
O foaie de observaţie clinică – model psihiatric – bine completată conturează tabloul
psihopatologic al subiectului examinat.

Daca persoana nu se prezintă la comisie, se poate aduce cu mandat de aducere

4
 METODOLOGIA DE EFECTUARE A EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE
PSIHIATRICE – LA SOLICITAREA UNEI INSTITUȚII
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ –

 După programarea expertizei dar anterior efectuării acesteia, organul de cercetare

penală obține consimţământului scris al persoanei ce urmează a fi expertizată.
METODOLOGIA E.M.L.P.

 Dacă este cazul, (pacient cu antecedente psihiatrice), se scot din arhiva spitalului toate documentele
medicale (în intervalul dintre data programării → până la data examinării; se ocupa organul de
cercetare penală).

 În ziua expertizei
 Se întocmește FO de internare de o zi,
 Se face obligatoriu examen psihologic → Buletin de examinare psihologică (conţinutul său,
notat integral în cuprinsul EMLP),
 Se efectuează o electroencefalogramă (rezultatul este notat în cuprinsul expertizei).

 Examinarea propriu zisă a persoanei în comisie:

→ interviul psihiatric (sarcina medicilor psihiatri)
→ medicul legist studiază conţinutul dosarului → îşi formează o părere referitoare la caz. Ex: pentru
cazuri penale:
 află mobilul faptei imputate, le prezintă membrilor
 modul de acţiune, comisiei
 motivaţia acţiunii,
 comportamentul pre- şi postfaptic.

 urmărește în plus gradul de sinceritate a celui expertizat.

5
 METODOLOGIA DE EFECTUARE A EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE
PSIHIATRICE – LA SOLICITAREA UNEI INSTITUȚII
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ –

 Interviul psihiatric → un examen psihic complet → se precizeze următoarele

aspecte:
METODOLOGIA E.M.L.P.

 trăsăturile de personalitate ale subiectului → precizarea tipului de personalitate;

 legătura dintre eventuale tulburări de personalitate şi predispoziţia generală la
acte antisociale;
 prezența tulburărilor psihice şi încadrarea lor într-un cadru nozologic cu
precizarea unui diagnostic psihiatric la momentul examinării;
 reconstituirea bio-psihologică din momentul comiterii faptei antisociale cu
formularea unui diagnostic psihiatric la acel moment;
 excluderea simulării sau disimulării unei afecţiuni psihice;
 aprecieri de ordin evolutiv a tulburărilor psihice pe care le prezintă;
 precizarea potenţialului infractogen (a gradului de periculozitate);
 propunerea unor măsuri de siguranţă cu caracter medical, care se impun în
vederea recuperării pacientului și a prevenirii de noi fapte antisociale;

6
 METODOLOGIA DE EFECTUARE A EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ –

PSIHIATRICE – LA SOLICITAREA UNEI INSTITUȚII

 Când se poate răspunde doar parţial la obiectivele expertizei → comisia va

hotărî internarea persoanei pentru o perioadă de timp (1 săptămână sau mai
METODOLOGIA E.M.L.P.

mult → până la clarificarea deplină asupra cazului și precizarea unui

diagnostic de certitudine; daca persoana refuză internarea → judecătorul de
drepturi și libertăți poate dispune internarea nevoluntară).

Pe perioada internării: în interesul formulării unui

 observaţia clinică zilnică a persoanei, diagnostic de certitudine şi în scop
 efectuarea de investigaţii. terapeutic.

În acest interval de timp, medicul legist → va acumula și selecta informaţii

cu referire la caz:
↓
o discuţii cu membrii familiei (date de heteroanamneză).
o discuții cu cei care au venit primii în contact cu persoana expertizată (poliţişti,
procurori, victime) după comiterea faptei.

7
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

TIPURI DE EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Didactic EMLP pot fi grupate astfel:

I. Expertize medico-legale psihiatrice în cauze penale.

II. Expertize medico-legale psihiatrice în cauze civil (unde includem
și certificatul medico-legal psihiatric).
III. Expertize medico-legale psihiatrice pe acte.

8
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE

I. E.M.L.P în cauze penale

EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

- solicitată când anchetatorul are dubii asupra stării de sănătate psihică a făptuitorului → se
îndoieşte de discernământul acestuia în momentul comiterii faptei.
- sunt cazuri penale în care, EMLP este obligatorie. Acestea sunt prevăzute în alin. 1, art. 184
C.P.P., în care se stipulează:

” În cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării
copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau
instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii
infracțiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispue efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice....”

Obiectivele la care trebuie să răspundă expertiza medico-legală psihiatrică în cauze penale

(indiferent dacă autorul faptei este sau nu deja arestat)

 diagnosticul reconstituit pentru momentul comiterii faptei;

 discernământul în momentul comiterii faptei;
 diagnosticul psihiatric și discernământul la momentul examinării în comisie;
 necesitatea aplicării unor măsuri de siguranță cu caracter medical;
 alte obiective formulate de către organele judiciare, specifice cazului respectiv.

9
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE

Cheia de boltă a EMLP în penal este stabilirea faptului dacă o

persoană a avut discernământ în momentul când a comis o faptă.
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Noțiunea de discernământ:

- Vă prezint trei definiţii a unor personalităţi ale medicinii legale şi psihiatriei:

• T. Ciornea – Discernământul este facultatea psihică de a distinge binele de rău,

moralul de imoral, adevărul de fals, onestul de neonest, etc. şi care are la bază
integritatea proceselor cognitive, dar şi a proceselor afective şi volitive.
Discernământul exprimă în final aptitudinea unei persoane de a-şi da seama de
conţinutul şi consecinţele actelor proprii.

• V. Predescu – Discernământul este acea funcţie psihică de sinteză prin care

persoana este în măsură să conceapă planul unei acţiuni, etapele de desfăşurare ale
acesteia cât şi urmările ce decurg din săvârşirea ei; este deci vorba de capacitatea
unui individ de a organiza motivat activitatea sa.

• Gh. Scripcaru – Discernământul este capacitatea psihică a unei persoane de a-şi

da seama de caracterul şi urmările faptelor sale.
10
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

În fond, discernământul reprezintă capacitatea persoanei de

a aprecia critic conținutul și consecințele social-negative ale faptei comise.

Atunci când o persoană are discernământ, rezultă implicit că ea are

responsabilitatea faptelor sale.

Responsabilitatea – definită juridic: capacitatea unei persoane de a-şi asuma

integral obligaţiile ce decurg dintr-o acţiune liber consimţită pe care o
deliberează şi o întreprinde şi totodată capacitatea de a înţelege consecinţele
acestei acţiuni în deplină concordanţă cu mobilul sau scopul urmărit, în
interesul ei şi fără a prejudicia interesul colectivităţii.

O persoană care nu are discernământ este, din punct de vedere juridic,

iresponsabilă. Persoana iresponsabilă nu va fi condamantă pentru faptele sale,
dar în interesul ei și a societății i se vor aplica măsuri de siguranță cu caracter
medical dintre cele prevăzute de Codul Penal (art. 109 sau art. 110 C.P.)
11
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE

Discernământul unei persoane poate fi apreciat în patru

feluri:
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

 Discernământ păstrat – presupune existența responsabilității sau conservarea capacităţii de

apreciere asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ce pot decurge din săvârşirea
unei fapte;
 Discernământ diminuat – echivalează cu menţinerea responsabilităţii, însă cu diminuarea
capacităţii de apreciere critică asupra consecinţelor social-negative ce pot decurge din
comiterea unei fapte;
 Discernământ mult diminuat – echivalează, de asemenea, cu menținerea responsabilității dar
cu diminuarea semnificativă a capacității de apreciere critică asupra consecințelor social-
negative ce pot decurge din comiterea unei fapte;
 Discernământul absent - echivalează cu starea de iresponsabilitate sau lipsă de apreciere critică
atât asupra conţinutului, cât şi asupra urmărilor ce pot decurge din comiterea unei fapte.

În situația în care s-a apreciat că discernământul este diminuat sau mult diminuat organul
judiciar va valorifica această informație în sensul circumstanțierii și individualizării
pedepsei.
Vă prezint câteva exemple în care discernământul poate fi absent sau diminuat:
• Discernământ absent: în psihoze; în forme grave de oligofrenii; în regresiuni de tip demenţial.
• Discernamânt diminuat: în cazuri medii de oligofrenii; în situaţia deteriorării, în regresie
psihoorganică.
12
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE

Al doilea aspect important al EMLP în penal este stabilirea

EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

necesității aplicării unor măsuri de siguranță cu caracter

medical (când acestea se impun).

Aceste măsuri sunt:

 Măsuri de siguranță medicală prevăzute de art. 109 din C.P. (obligativitatea de tratament medical –
lunar, prin C.S.M. teritorial)

 Măsuri de siguranță medicală prevăzute de art. 110 C.P. (obligativitatea internării într-un spital de
psihiatrie cu regim special – exemplu: Spitalul din Ștei, Săpoca, Grajduri).

Prevederile art. 110 se aplică bolnavilor psihici care nu au discernământul faptelor lor; au comis o faptă
gravă și reprezintă un pericol pentru societate.

Prevederile art. 109 se pot aplica:

 bolnavilor psihici care nu au discernâmânt, au comis o faptă minoră, se apreciază că au potențial de
periculozitate scăzut, au conștiința bolii și a necesității unui tratament;
 pentru bolnavii psihici care au discernământ sau discernământ diminuat → prevederile art 109 C.P. se
pot aplica atât în sistem ambulator prin C.S.M. teritorial cât și prin reţeaua sanitară a A.N.P (spital
penitenciar, infirmeria locului de detenție).

13
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Exemple de concluzii ale EMLP efectuate în penal:

Exemplul 1
1. Numitul N.O.C nu prezintă tulburări psihice. Fapta sa a fost comisă în stare de
beţie acută voluntară.
2. Discernământul său în prezent este păstrat. Susnumitul a avut discernământul
păstrat și la momentul comiterii faptei.
3. Comisia nu recomandă aplicarea de măsuri de siguranță medicală la acest caz.

Exemplul 2
4. Numitul C.D. prezintă o psihopatie polimorfă.
5. Susnumitul a avut capacitatea psihică de apreciere critică asupra faptelor de
care este învinuit, discernământul său la momentul comiterii faptelor fiind
păstrat. Discernământul său în prezent este păstrat.
6. Dată fiind afecţiunea psihică şi potenţialul său antisocial, comisia recomandă
aplicarea măsurilor de siguranţă medicală prevăzute de art. 109 C.P. Aceste
măsuri pot fi aplicate în condiţii de ambulator prin reţeaua sanitară a
Administrației Naționale a Penitenciarelor, apoi pot fi continuate, după
terminarea pedepsei, prin Cabinetul de Sănătate Mintală teritorial.
14
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE

Exemple de concluzii ale EMLP efectuate în penal:

EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Exemplul 3
1. Numitul R.T. prezintă o tulburare de personalitate organică pe fond de retard mental
ușor.
2. Discernămâtul său în prezent este diminuat. Susnumitul a avut discernământul diminuat
și la momentul comiterii faptei.
3. Dat fiind potenţialul său antisocial, comisia recomandă aplicarea măsurilor de
siguranţă medicală prevăzute de art. 109 C.P.

Exemplul 4
4. Numita G.B. suferă de schizofrenie paranoidă.
5. Discernămâtul său în prezent este absent. Susnumita a avut discernământul absent și la
momentul comiterii faptei.
6. Comisia recomandă aplicarea măsurilor de siguranţă medicală prevăzute de art. 110
C.P., ținând cont de pericolul social și lipsa de conștiență a bolii si a necesității urmării
unui tratament.

15
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
II. E.M.L.P în cauze civile
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Se efectuează pentru următoarele situații:

 pentru punerea sub interdicţie;

 în cazuri vizând anularea căsătoriei;
 pentru încredinţare de minori;
 pentru instituirea tutelei sau curatelei asupra persoanelor cu handicap psihic;
 în cazuri de schimbare a sexului;
 pentru persoane care doresc să întocmească acte de dispoziţie, îndeosebi cu vârsta de peste
65 ani, sau care au antecedente psihiatrice;
 de recomandat pentru persoanele care doresc să înfieze un copil sau să fie tutore.

Pentru majoritatea cazurilor examinate obiectivul este punerea sub interdicție

judecătorească a persoanei, care datorită bolilor de care suferă, este în imposibilitate în a-şi
autoadministra bunurile ori de a-şi susţine interesele.

Urmează ca frecvență examinarea pentru persoanele care doresc să întocmească un act de

dispozite și solicită în nume propriu eliberarea unui Certificat medico-legal psihiatric.

Sunt mai rare examinările pentru anulare ori desfacere a căsătoriei sau de imposibilitate
de a îngriji şi educa copii minori din motiv de boală psihică.

16
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
Obiective la care poate raspunde o expertiză medico-legală
psihiatrică in cauze civile
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

1. capacitatea (competența) psihică de exerciţiu la momentul

exercitării unui drept civil
↓
dacă persoana, a acţionat cu liberă voinţă, conform propriului interes, fără a
fi influenţată, sugestionată, manipulată.
↓
persoana dă dovadă că este în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte
reglementările legale cu referire la actele civile pe care doreşte să le încheie
→ înţelege critic, predictiv, consecinţele social-juridice ce pot decurge din
încheierea actului respectiv (act notarial, de ex).

2. capacitatea (competența) psihică de a se autoângriji, de a se

autoconduce, de a-şi reprezenta interesele și/sau de a decide
asupra drepturilor şi obligaţiilor propriei persoane → punerea sub
interdicție.
17
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
Obiective la care poate raspunde o expertiză medico-legală
psihiatrică în cauze civile
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

3. capacitatea (competența) psihică de a educa și îngriji minorul →

incredințare de minori;

4. capacitatea (competența) psihică de a ințelege și asuma consecințele

biologice ireversibile, sociale și juridice ale schimbării anatomice a
sexului in cazurile de tulburare de identitate sexuală (transsexualism).

NOTA: Noțiunea corectă științifică este de competenţă psihică de a incheia un

act juridic, de a-și exercita un anume drept civil, de a educa și îngriji minorul, de a
se autoângriji și de a-și reprezenta singur interesele, etc.

Această noțiune se utilizează în cazuri civile, înlocuind noțiunea de

discernământ.

Existența competenței psihice constituie condiția de păstrare a capacitații de

exercițiu.

Incompetența psihică atrage lipsa capacității de exercițiu.

18
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE

Exemple de concluzii ale EMLP efectuate în civil:

EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Exemplul 1
1. Numita C.E.E. prezintă un retard mental sever.
2. Comisia opiniază că este oportună punerea susnumitei sub interdicţie întrucât aceasta nu
are competență psihică, adică nu are capacitatea de a aprecia critic și predictiv consecințele
social-juridice ce decurg din exercitarea drepturilor și obligațiilor civice.

Exemplul 2
3. Numitul G.G. suferă de demenţă senilă, stadiu incipient.
4. Comisia apreciază că în prezent nu este oportună punerea sub interdicție a susnumitului
deoarece aceasta are competență psihică, adică are capacitatea de a aprecia critic și predictiv
consecințele social-juridice ce decurg din exercitarea drepturilor și obligațiilor civice ceea
ce înseamnă că din punct de vedere psihic se poate îngriji de interesele sale şi își poate
administra bunurile.

Exemplul 3
5. Numitul B.E.H. suferă de Tulburare afectivă bipolară, episod maniacal cu simptome
psihotice.
6. Comisia apreciază că în prezent susnumitul nu are capacitatea de exercițiu păstrată și nu
poate semna acte cu valoare de dispoziție (acte notariale). 19
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
Exemple de concluzii ale EMLP efectuate în civil:
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Exemplul 4
1.Numita B.A.L. prezintă un retard mental uşor.
2.Comisia opiniază că, din punct de vedere medical, susnumita nu prezintă periculozitate socială
confruntaţională iminentă, fiind posibilă repartizarea unei locuințe ANL.

Exemplul 5
3.Numita B.F. suferă de Schizofrenie paranoidă in remisiune stabilă sub tratament.
4.Trăsăturile de personalitate ale susnumitei sunt cele descrise în examenul psihologic (o
moderată cotă de hiperperseverență, cote ușor crescute de anxietate, demonstrativitate)
5.Discernământul in momentul examinării este prezent.
6.Nu se decelează elemente de simulare sau disimulare in cursul interviului.
7.Opiniem că susnumita poate beneficia de un program de vizitare a minorei prin preluarea
minorei de la domiciliul acesteia și găzduirea sa, atât singură cât și însoțită de un terț – bunica
maternă.
8.Apreciem că nu există un eventual risc cu privire la minoră în cazul unui astfel de program de
relații firești și deci nu este contraindicat un asemenea program raportat la interesul minorei.
9.Ținând cont de evoluția din ultimii ani a afecțiunii susnumitei opiniem că sub tratament există
o șansă mica de recădere în boală; pacienta are conștiința bolii sale și a necesității urmării unui
tratament, care s-a dovedit eficient.

20
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE
III. E.M.L.P pe acte
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

În aceste cazuri EMLP trebuie să reconstituie un tablou psihopatologic al unei persoane ce nu mai poate fi
examinată, fiind decedată. Este vorba despre persoane care în timpul vieții au întocmit acte cu valoare de
dispoziție (acte notariale) iar după deces aceste acte au fost contestate de către unii dintre aparținătorii
moștenitori pe motiv că persoana care a efectuat actul era bolnavă psihic.

Este deci singurul tip de expertiză medico-legală psihiatrică care se face fără examinarea nemijlocită a persoanei.

Presupune o activitate de mare complexitate şi răspundere, dosarul cauzei reprezentând principala sursă de
documentare.

Sunt analizate actele medicale din dosar în baza cărora să se poată reconstitui un tablou psihopatologic al
persoanei la data când a întocmit actul în litigiu.

Documentația medicală din dosar poate fi reprezentată de:

– copii complete ale foilor de observație clinică, atunci când persoana a mai fost internată
– copii ale fișelor medicale,
– bilete de ieșire din spital
– documente de pensionare - numai cu actele medicale justificative ce au stat la baza acestora
– certificate medicale.

Uneori însă, la acest tip de expertiză, la fel de utile sunt și actele cu valoare indirect medicală (declarații de
martor) ce pot furniza informatii importante despre statusul psihic al persoanei in jurul datei cand a semnat actul
în litigiu.

21
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – TIPURI DE

Exemple de concluzii ale EMLP efectuate pe acte (în caz de defunct):

EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE

Exemplul 1

1. Numitul E. I., născut în data de 12.09.1941, decedat în data de 9.08.2017, la vârsta de 76 ani, a întocmit acte,
în litigiu acum, în data de 8.02.2017, deci cu 6 luni înainte de deces.
2. La data întocmirii actelor notariale susnumitul suferea de boli cronice somatice și neuropsihice. Dintre acestea
cele mai grave și cu evoluție progredient negativă au fost: insuficiența renală cronică, cardiopatia
hipertensivă, hipertensiunea arterială gradul II/III, microangiopatia cerebrală hipertensivă, hemipareza drt. și
afazia după AVC sechelar drt., sindrom pseudobulbar, atrofia corticală, porencefalia după infarcte cerebrale,
demență mixtă (MMSE 10p).
3. Față de afecțiunile neuropsihice pe care le prezenta susnumitul apreciem că nu a avut competență psihică în
momentul intocmirii actelor în litigiu, la data de 8.02.2017.

Exemplul 2

4. Numita M. C., decedată în 6.02.2017, a întocmit un testament, acum în litigiu, în 9.01.2016. La data
întocmirii testamentului avea 88 ani și suferea de: Tulburare anxioasă. Sindrom vertebro-bazilar. HTA
esențială primară. Cardiopatie ischemică cronică. Insuficiență cardiacă cronică. De-a lungul ultimilor ani de
viață, în actele medicale mai apar și alte diagnostice ca: Tulburări de somn neorganice. Degenerescență senilă
cervicală. Ateroscleroză cerebrală. Infecția căilor urinare.
5. Nu sunt elemente de ordin medical din care să rezulte că bolile pe care le prezenta susnumita, respectiv
tratamentul urmat, să fi influențat semnificativ funcțiile psihice în sensul diminuării acestora. Din acest motiv
apreciem că susnumita a fost competentă psihic la data de 9.02.2016 când a semnat actul aflat acum în litigiu.

22
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ ÎN CAZUL

EMLP în cazul minorilor

Particularităţi:

- se face în comisie, care include un pedopsihiatru şi un psiholog, specialist în psihologia

copilului.
MINORILOR

- dosarul cauzei trebuie să conțină atât date de anchetă socială cât și despre
performanțele școlare ale minorului.
- în concluziile expertizei, în plus față de cele menționate la majori se precizează dacă
sunt necesare măsuri de recuperare medico-socială: internarea în instituţii specializate
de reeducare, şcoli speciale de reeducare, dispensarizare în servicii de neuropsihiatrie
infantilă, etc.

În legislație sunt prevăzute limitele răspunderii penale referitoare la minori anume:

 Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal;
 Minorul care are vârsta între 14 – 16 ani răspunde penal numai dacă de dovedește că a
săvârșit fapta cu discernământ;
 Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.

Expertiza se dispune deci pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani 23

REEVALUARE PERIODICĂ A BOLNAVILOR INTERNAȚI LA
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ DE

Expertiza medico-legală psihiatrică efectuată la Spitale de

Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Medicală

 reprezintă un tip aparte de EMLP;

C.P. 110

 se efectuează în cadrul spitalului respectiv;

 comisia este formată dintr-un medic legist (președintele comisiei) și doi
medici psihiatri din cadrul acelui spitalul, dintre care cel puțin unul este
medic primar;
 reevaluare bolnavilor se face cu o anumită periodicitate, în medie de șase
luni;
 de regulă scopul acestui tip de expertiză este de a stabili dacă se
recomandă înlocuirea măsurilor de siguranță medicală prevăzute de art.
110 C.P. cu măsurile de siguranță medicală prevăzute de art. 109 C.P.

24
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ – DIFICULTĂȚI

Dificultăţile întâmpinate în efectuarea E.M.L.P

 Lipsa dosarului sau precaritatea acestuia privind conținutul actelor medicale.

 Internarea persoanelor arestate → problemă deoarece se poate realiza greu
paza unei astfel de persoane → unde este posibil se recomandă internarea în
secţia de psihiatrie a unui spital penitenciar.
 Uneori intervalul la care se efectuează expertiza, raportat la data comiterii
EXPERTALE

faptei este foarte mare deoarece aceasta este solicitată doar în faza de
judecată şi nu în faza de cercetare penală.
În această situaţie este greu de reconstituit tabloul psihopatologic al
făptuitorului la momentul comiterii faptelor.
 Atunci când s-a stabilit în comisie că se impun măsuri de siguranță medicală
prevăzute de art. 110 C.P. → transferul la un spital cu profil special, pentru
astfel de măsuri (exemplu: Spitalul de Psihiatrie Ştei) se face greoi → poate
crea disfuncţionalităţi cu implicaţii juridice şi medicale.

25
 Importanța examenului psihologic în cadrul EMLP
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ –
IMPORTANȚA EXAMENULUI PSIHOLOGIC

 se face în mod obligatoriu la fiecare caz ce urmează a fi expertizat

 este important deoarece în relaţia cu psihologul, expertizatul poate oferi o serie de date despre actul
delictual.
 de asemenea, expertizatul poate manifesta atitudini diferite, cum ar fi:
 absenţa sau prezenţa remuşcărilor;
 acceptarea sau nu a actului delictual;
 reacţia faţă de posibila pedeapsă şi faţă de culpă;
 motivaţia delictuală şi potenţialul delictogen.

Toate aceste aspecte trebuie să fie notate în conţinutul Buletinului de examinare psihologică.

De reținut:
Examenul psihologic trebuie individualizat funcție de tipul de expertiză medico-legală psihiatrică.
Scalele de evaluare ale subiectului, utilizate de către psiholog trebuie, de asemenea, aplicate în funcție
de particularitățile fiecărui caz.

Utilitatea examenului psihologic rezidă din faptul că, în concordanță cu examenul psihiatric, ajută la
aprecierea periculozității sociale a subiectului expertizat.

La persoane în vârstă, la expertizele solicitate în civil, examenul psihologic este foarte util deoarece
evaluează indicii de deteriorare ai persoanei respective (ex. Testul MMSE)

26
 Ancheta socială
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ –

 Se face de către asistentul social

 Trebuie să conțină multiple date despre persoana ce urmează a fi supusă EMLP:

ANCHETA SOCIALĂ

- date de identitate şi localizare;

- locul subiectului în familie (tată, mamă, fiu, fică, frate, bunic, bunică);
- date ce ţin de antecedentele personale fiziologice şi patologice;
- antecedente heredocolaterale;
- date privind şcolarizarea, cu apreciere calitativă a acesteia;
- aprecieri asupra integrităţii familiare şi sociale a subiectului;
- comportamentul în societate (vecini, loc de muncă, loc de relaxare);
- relaţiile subiectului cu membrii familiei;
- stabilirea momentului când au apărut primele tulburări discomportamentale;
- evoluţia tulburărilor în timp până la data efectuării anchetei;
- date privind situaţia militară (recrutat, nerecrutat, motivul);

27
 Ancheta socială
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ –

- precizarea antecedentelor penale (cazierul);

- date cu referire precisă la fapta comisă sau imputată;
- comportamentul de dinainte şi imediat după comiterea faptei;
- împrejurările în care a acţionat;
ANCHETA SOCIALĂ

- dacă a acţionat singur sau în grup;

- dacă este consumator de alcool şi respectiv dacă se afla sub influenţa alcoolului când a comis fapta;
- cum motivează fapta sa;
- date obţinute de la coparticipanţii la faptă;
- date obţinute de la victime;
- date privind starea materială şi socială (bunuri materiale, căsătorit, necăsătorit, concubinaj,
divorţat);
- nevoile şi aspiraţiile subiectului;
- aprecierea reacţiei pe care o are fapta în mediul de provenieneţă al subiectului.

Ancheta socială este foarte utilă în EMLP care au ca obiectiv înlocuirea măsurilor de
siguranță medicală deoarece oferă certitudinea suportului social oferit de familie
pentru bolnavul care urmează să fie externat și va fi tratat în ambulator.

28
 CONCLUZIE

EMLP este un gen de expertiză medico-legală de mare complexitate și cu mare

valoare probatorie în justiție.
CONCLUZII

EMLP se poate efectua în dinamică, evaluând complianța la tratament a

pacientului, stadiul evolutiv al bolii sale, toate având în final o consecință
juridică imediată.

EMLP trebuie să se fundamenteze în toate cazurile pe dovezi medicale certe

pentru ca să devină o probă științifică, cu valoare esențială, indubitabilă, în actul
de justiție.

29
Vă multumesc!