Sunteți pe pagina 1din 93

ASPECTE MEDICO-LEGALE IN

INFRACTIUNEA DE PRUNCUCIDERE

PARTE GENERALA

I. Introducere
1.1.Primele reglementari
1.2.Infractiunea un legislatia noastra anterioara
1.3.Infractiunea in legislatia noastra actuala
1.4.Drept comparat

II. Infractiunea de pruncucidere-caracterizare juridica


2.1.Notiune si definitie
2.2.Structura si continut ( obiect, subiect, l.obiectiva, l.subiectiva, consumarea,
sanctiune)

1
PARTE SPECIALA
METODOLOGIA EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE IN
PRUNCUCIDERE

III.Expertiza medico-legala pe cadavru


3.1.Stabilirea starii de nou-nascut
3.2.Durata vietii intrauterine
3.3.Aprecierea viabilitatii nou-nascutului
3.4.Proba de viata extrauterina
3.5.Durata vietii extrauterine
3.6.Aprecierea ingrijirilor acordate nou-nascutului dupa nastere
3.7.Cauza si felul mortii
3.7.1.Moarte de cauze patologice
3.7.2.Moarte violenta
3.8.Mijloace de pruncucidere
3.8.1.Pruncuciderea activa
3.8.2.Pruncuciderea pasiva

IV.Expertiza medico-legala a femeii pruncucigase


4.1.Examinarea clinica
4.2.Examinarea medico-legala psihiatrica

V.Examenul medico-legal al locului nasterii

VI.Examenul complementar.Rolul si aportul sau in expertiza medico-


legala.
2
VII.Cazuri de pruncucidere

VIII.Concluzii

Copiii…
Se spune ca nasterea unui copil este egalabila cu cele sapte minuni ale lumii.
De fapt este inegalabila
Este minunea minunilor
Copiii sunt trecutul,prezentul si viitorul
Copiii reprezinta nemurirea
Copiii sunt existenta si ratiunea de a fi
Copiii sunt esenta vietii
Incarcata de sensuri si simboluri, painea noastra cea de toate zilele sta sub
tainice credinte, a unor intense intelepciuni
“ Nu este om acela care nu a ridicat o casa,nu a sadit un pom si nu si-a
implinit menirea de a avea urmasi”.
Pentru ca ei, copiii,sunt infinitul
Nimic nu este mai presus ca ei…doar mama
Lacrima de veghe

3
Unica datatoare de viata
Raza de iubire aparand visele toate.
Surasul ceasului dintai
Mama…
Dragostea luminand mai presus ca stelele
Nascatoarea mirabilei seminte a eternitatii
Nimic nu poate fi egalat cu dragostea de mama
Si totusi…

Exista cazuri in care mama isi ucide propriul copil,aducand un afront


umanitatii,tulburand curgerea fireasca si echilibrul universal
“Ce minunata fiinta este omul cand este om” spunea Menandru, poetul atenian
ce-a vietuit acum peste doua mii de ani.
Dar ce fel de fiinta este aceea care stopeaza perpetum mobile al ciclului
vietii?
Exista vreo unitate de masura cunoscuta cu care poate fi apreciata o
asemenea fapta?
Nu exista.
Pana si polisemia timpului este inoperanta.
Exista insa ceva mai presus de toate o forta ce guverneaza intregul
univers.Nimic nu este mai presus decit ea.
Aceasta forta se numeste “ LEGEA”
iar in fata legii raspundem cu totii, dupa faptele,atitudinile si manifestarile
noastre.
Este ceea ce voi incerca, cu ingaduinta dumneavoastra,sa demonstrez prin
lucrarea mea.

4
1.1.PRIMELE REGLEMENTARI

Intr-un studiu publicat in 1932, intitulat “Pruncuciderea din punct de


vedere juridic si medico-legala”, Juristul roman V.Dragan, imparte istoria
pruncuciderii in patru etape:

1.perioada barbara sau perioada matriarhatului


2.perioada de tranzitie sau de patriarhat
3.perioada crestina sau a dreptului religios
4.perioada legislatiei sau a dreptului social

În perioada barbara uciderea nou-nascutului are loc fara nici o limita,


aceasta nefiind pedepsita ca infractiune.

5
In perioada de tranziție catre patriarhat se intalneste o impotrivire fata
de aceasta actiune. La unele popoare nou-nascutii se sacrificau devenind astfel
ofrande zeilor.
La greci, in patriarhat,copiii debili erau la discretia parintilor care ii
puteau ucide.Prin legea lui Licurg toti copii slabi si debili erau aruncati intr-o
prapastie, iar la romani,in Tibru.
Printre primele reglementari coercitive retinem cele din legile lui
Manu,conform carora omorul copilului era pedepsit cu moartea.
Prin legea celor XII table, pruncuciderea era pedepsita in legislatia
romana, ebraica, greaca.
In perioada dreptului religios pruncuciderea este asimilata omuciderii si
este pedepsita prin ardere pe rug.

1.2. INFRACTIUNEA IN LEGISLATIA NOASTRA


ANTERIOARA

Codul Penal din 1864 stipula: ”Pruncuciderea este uciderea de catre


mama a copilului sau de curand nascut”.
Codul Penal roman-1936, anterior celui in vigoare, formula
pruncuciderea art.465, ca: “uciderea de catre mama a copilului natural, inainte
de a fi expirat termenul legal de declarare la starea civila” ( 15 zile de la
nastere).
Prin urmare se lua in considerare, situatia particulara morala si sociala a
femeii necasatorite care, gravida fiind, era tinta oprobiului public, stigmatizata
de societate, lipsita de orice consideratie sau ajutor moral si social.
In asemenea conditii mama naturala era impinsa chiar de societate spre gestul
de a-si suprima copilul nou-nascut, negasindu-si alaturi de el vreun loc in
societate sau familie.
6
1.3. INFRACTIUNEA IN LEGISLATIA NOASTRA
ACTUALA

Pruncuciderea in legislatia anterioara:


Cauzele sociale pe care vechea legislatie le lua in considerare-umilinta data de
nasterea unor copii in afara casatoriei-au fost lichidate prin noile relatii
sociale.
Mama si copilul ei se bucura de aceleasi drepturi morale si ajutoare
materiale indiferent daca ea este casatorita sau nu. Ca atare, pruncuciderea
trebuia sa aiba o alta motivatie juridica, motivatie pe care noul cod penal o
formuleaza in felul urmator:
“ Uciderea copilului nou-nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama
aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere.”
Din actuala formulare juridica se desprind cateva aspecte noi,si anume:
-dispare diferentierea intre mama casatorita si cea naturala- si una si alta fiind
considerate pruncucigase in contextul legii.
7
-uciderea nou-nascutului nu mai este limitata in timp,neprecizandu-se care pot
fi limitele acceptate juridic ale formularii “ imediat dupa nastere”.
Definitia nou-nascutului poate fi medicala
-in pediatrie, starea de nou-nascut este considerata chiar pana la o luna dupa
nastere,
judiciara- legiuitorul aratand ca starea de nou-nascut dureaza cat timp
pastreaza semnele nasterii recente si medico-legala- un interval de 1-2 zile,
suficient pentru a face dovada vietii externe independente.
De lege ferenta ar fi util de considerat starea de nou-nascut de circa 2-3
zile dupa nastere.
- se considera ca actul de violenta finalizat prin suprimarea vietii nou-
nascutului este declansat si determinat de un dezechilibru pshihofiziologic
pricinuit chiar de catre actul nasterii. Prin urmare el apare ca un act
impulsiv, nepremeditat, neprevazut si imprevizibil.
Acest dezechilibru nu trebuie insa inteles ca o boala psihica capabila sa
intunece total constiinta mamei, sa o priveze de discernamant in raport cu
fapta comisa.
Expertiza medico-legala a cazurilor de pruncucidere pare sa contrazica
in parte aceasta argumentare juridica,intrucat:
- marea majoritate a pruncucigaselor sunt femei tinere, necasatorite sau daca
sunt casatorite, a un mediu familial cu totul necorespunzator (sot
alcoolic,lipsuri materiale mari)
- fara nici o exceptie ele isi ascund sarcina, evita sa nasca in maternitati cu
personal calificat.
Se ascund ca sa nasca singure, neasistate de nimeni, apoi- dupa ce isi ucid
copilul-cauta sa stearga orice urma a faptei comise.
Rezulta deci ca pruncuciderea este de fapt un act premeditat cu luni de
zile inainte de comiterea lui.

8
1.4. DREPT COMPARAT

Studiile de drept comparat ne arata ca in perioada dreptului social


legislatia tarilor europene intervin modificari in diferite etape istorice.
Codul Penal francez din 1791 asimileaza pruncuciderea asasinatului,
legea din 1824 prevede munca silnica pe viata.
Iar din 1832 Codul Penal belgian, codifica pruncuciderea ca omorul
executat asupra unui copil in momentul nasterii sau imediat dupa aceasta.
Codul Penal spaniol prevede: mama care pentru a ascunde dezonoarea
ucide copilul sau mai mic de trei zile, se condamna cu pedeapsa inchisorii
minore.
In Codul Penal austriac pedepsele au fost diferentiate in raport cu starea
civila a femeii ( maritata sau nemaritata) precum si de aspectul comisiv sau
omisiv al faptei.

9
In legislatia maghiara precum si in Codul Penal italian pedeapsa variaza
de asemenea in relatie cu situatia de copil legitim sau nelegitim.
In Anglia pruncuciderea nu era considerata o crima speciala.
Dupa 1974 in Codul Penal francez se stabileste ca limita asasinarea
nou-nascutului in primele 3 zile dupa nastere.
In Germania,ultima reglementare prevede “mama care ucide nou-
nascutul imediat dupa nastere sau cat timp ea este sub influenta actului de
nastere se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.

CAP.II. INFRACTIUNEA DE PRUNCUCIDERE-


CARACTERIZARE JURIDICA
Infractiunea de Ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârşită de către
mamă

2.1. NOTIUNE SI DEFINITIE

Termenul de pruncucidere are o semnificatie proprie mai restransa decat


notiunea de infancticid folosita in terminologia mai multor legislatii.In timp ce
infancticidul este considerat de mai multe legislatii penale ca una din formele
omorului calificat, pruncuciderea defineste omorarea nou-nascutului de catre
propria-i mama.

10
Exista stari psihologice provocate de nastere, care fara a echivala cu o
stare de inconstienta si deci fara a exclude vinovatia, sunt de natura sa explice,
intr-o anumita masura, uciderea copilului nou-nascut, savarsita de catre mama
sa, indiferent daca acesta este un copil din cadrul sau din afara casatoriei.
Recunoscand posibilitatea survenirii unor asemenea stari, legiuitorul a
sanctionat mai usor in raport cu omorul, sub denumirea de “uciderea ori
vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă” in art.200 Cod Penal
“uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24
de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică”.

2.2. STRUCTURA SI CONTINUT

Din textul enuntat in art.200 al Codului Penal retinem ca infractiunea


cuprinde urmatoarele elemente:
-sa existe o uciderea prin comisiune sau omisiune
-uciderea sa se exercite asupra copilului nou-nascut
-uciderea sa se exercite imediat dupa nastere, nu mai tarziu dd 24 ore
-uciderea sa fie savarsita de mama copilului
-mama sa prezinte o tulburare psihica pricinuita de actul nasterii
Uciderea copilului nou-nascut savarsita in alte conditii decat cele aratate
mai sus de catre mama sau alta persoana poate fi incadrata, in functie de

11
circumstantele in care s-a petrecut in -.....omor calificat sau in -uciderea din
culpa.

Obiectul juridic special

12
Infractiunea de pruncucidere are ca obiect juridic relatiile sociale
referitoare la dreptul la viata al copilului nou-nascut. In literatura
de specialitate s-a aratat ca dreptul la viata exista din momentul in
care, procesul nasterii luand sfarsit, copilul este expulzat.
Nu intereseaza daca a fost sau nu taiat cordonul ombilical si nici
daca a fost sau nu eliminata placenta.Odata expulzat, copilul are
calitatea de nou-nascut, un scurt interval de timp, fara ca acest
interval de timp sa fie fix sau dinainte stabilit. In stiinta medicala
exista controverse in aceasta privinta, ceea ce a determinat in unele
legislatii stabilirea unui termen numai pe parcursul caruia fapta sa
fie considerata pruncucidere.
Legiuitorul nostru din 1968 a inlaturat un asemenea criteriu formal, lasand ca
problema sa fie solutionata in fiecare caz, pe baza expertizei
medico-legale. Este insa cert daca se are in vedere cerinta legii ca
uciderea copilului trebuie sa fie savarsita “imediat dupa nastere”,
calitatea de nou-nascut o poate avea copilul numai foarte putin
timp dupa nastere.
Nu intereseaza daca nou-nascutul este un copil din cadrul sau din
afara casatoriei.
Codul Penal din 1936, facand distinctiei intre copilul legitim si cel natural,
sanctiona mai putin sever decat omorul, numai uciderea acestuia
din uma.Legiuitorul din 1968 nu a mai facut aceasta distinctie,
deoarece starea de tulburare provocata de nastere poate interveni
atat in cazul in care femeia naste un copil legitim cat si in cazul in
care ea naste un copil natural.
Nu intereseaza de asemenea, daca nou-nascutul este un copil normal sau
anormal,

13
daca este un copil viabil (inzestrat cu puterea de a trai). Ceea ce intereseaza
este ca nou-nascutul sa fie viu, in momentul nasterii, deoarece numai intr-un
asemenea caz se poate vorbi de rapirea dreptului la viata al unei persoane, si
deci de o omucidere.

Obiectul material

Infractiunea are ca obiect material corpul copilului nou-nascut,


deoarece asupra acestuia se exercita nemijlocit activitatea de ucidere.

Subiectul

Pruncuciderea nu poate fi savarsita decat de mama copilului nou-nascut.


La savarsirea faptei pot lua insa parte si alte persoane.
Problema sanctionarii participantilor la pruncucidere a provocat discutii
si controverse. Punctele de vedere s-au diferentiat, dupa cum pruncuciderea
este considerata un tip aparte de omucidere, o infractiune distincta de omor
sau o forma atenuata a acestuia:
Astfel cei care considera ca pruncuciderea este o infractiune proprie
distincta de omor, arata ca incadrarea faptei participantilor in mod distinct de
fapta autorului ar fi in dezacord cu principiul unitatii de infractiune, precum si
cu caracterul dependent al actiunii participantilor in raport cu cea a autorului,
ca nu se poate admite coexistenta in cuprinsul aceleiasi unitati a mai multor
continuturi de infractiuni, si ca in consecinta, toti participantii trebuie sa
raspunda potrivit art.177 Cod Penal.
Cei care considera pruncuciderea o forma atenuata a omorului sustin-
dimpotriva-ca in cazul savarsirii faptei cu participatie, mama trebuie sa
raspunda pentru pruncucidere iar ceilalti pentru omor calificat.
14
Acest din urma punct de vedere este impartasit si de practica judiciara.
Se stie ca exista infractiuni proprii sau cu subiect calificat, in cazul
carora subiectul i se cere o calitate speciala ( de exemplu calitatea de
functionar in cazul infractiunilor de serviciu) .Aceasta calitate este insa ceruta
pentru existenta infractiunii in forma sa simpla,de baza, si de aceea,ea are
relevanta ca element constitutiv, in sensul ca in lipsa calitatii speciale a
faptuitorului, fapta nu constituie respectiva infractiune.
Exista insa si calitati personale care nu sunt cerute pentru existenta unei
infractiuni in forma sa de baza, ele avand relevanta nu ca element constitutiv
al infractiunii ci ca o circumstanta personala care potrivit legii atrage o
agravare sau o atenuare a raspunderii penale a faptuitorului.
Uciderea unui copil savarsita chiar imediat dupa nastere, este un omor,
prin urmare o infractiune in cazul careia faptuitorul nu i se cere o calitate
speciala. Acest omor este pedepsit mai usor atunci cand persoana care
savarseste fapta este mama copilului, omor calificat. Prin urmare,calitatea de
mama este o circumstanta personala care poate atrage fie o agravare fie o
atenuare a omorului. Daca mama isi ucide copilul in conditiile art.177 Cod
Penal, circumstanta este atenuata,determinand aplicarea pedepsei prevazute
de acest text si nu a pedepsei prevazuta de art.174 Cod Penal.
Fiind o circumstanta personala atenuanta, potrivit art.28 alin.1 Cod
Penal, ea nu se resfrange asupra participantilor, acestia urmand sa raspunda
pentru omor calificat Acest omor este intotdeauna calificat potrivit art.175 lit.a
Cod Penal deoarece copilul nou-nascut, prin insasi natura situatiei in care se
afla, este o persoana in stare de neputinta de a se apara. Daca participantul este
ruda apropiata, in raport cu copilul ucis, omorul fiind savarsit cu premeditare,
se aplica si agravanta prevazuta in art.175 lit.a Cod Penal.

15
Latura obiectiva

Fiind o problema atenuanta a omorului, pruncuciderea se realizeaza, sub


aspectul laturii obiective, ca si omorul, printr-o activitate, care poate consta
intr-o actiune sau intr-o inactiune si trebuie sa fie savarsita imediat dupa
nastere.
Cerintele legii refeitoare la uciderea copilului nou-nascut imediat dupa
nastere este indeplinita daca copilul este ucis in momentul cand are loc
expulzarea sau in momentele urmatoare, cat timp copilul are calitatea de nou-
nascut si pastreaza pe corpul sau urmele nasterii recente.
Aceasta necesita, in fiecare caz, efectuarea unei expertize medico-
legale.
Daca uciderea copilului nu se savarseste imediat dupa nastere, fapta
constituie omor calificat
Activitatea de ucidere, savarsita imediat dupa nastere trebuie sa aibe ca
rezultat moartea copilului.
Intre activitatea de ucidere si moartea copilului trebuie sa existe un
raport de cauzalitate. Nu intereseaza daca actiunea sau inactiunea a fost
suficienta prin ea insasi sa produca moartea copilului sau daca acest rezultat s-
a produs in concurs cu alte cauze sau imprejurari, preexistente, concomitente
sau survenite.
Daca legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea mamei si
moartea copilului nu exista, rezulta ca fapta nu constituie infractiune.

Latura subiectiva

16
Pruncuciderea se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Daca
mama isi ucide copilul din culpa, imediat dupa nastere, fapta constituie
infractiunea de ucidere din culpa.
Intentia mamei de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea
de tulburare pricinuita de nastere. De aceea in cazul pruncuciderii intentia este
spontana; ea se formeaza sub imperiul starii de tulburare si se executa
simultan sau in intervalul de timp cat persista aceasta stare. Starea de tulburare
trebuie sa fie pricinuita de nastere. Nu pot fi considerate tulburari pricinuite de
nastere, in sensul dispozitiilor articolului 177 Cod Penal, tulburarile specifice
nasterii, care inceteaza odata cu nasterea si nici manifestarile emotional-
afective determinate de starile conflictuale in care se gaseste mama care nu-si
doreste copilul. Tulburarile pricinuite de nastere pe care le-a avut in vedere
legiuitorul sunt numai tulburarile de natura psiho-patologica, tulburarile
anormale, maladive, provocate de diversi factori nocivi – de exemplu psihoza
puerperala, clasica, psihoza maniaco-depresiva.
Pentru stabilirea starii de tulburare pricinuita de nastere este necesara
efectuarea unei expertize medico-legale prin care sa se constate ca in
conditiile concrete in care s-a savarsit fapta, mama se afla sub imperiul unei
asemenea stari.
Daca examinarea medico-legala nu a fost efectuata imediat dupa
nastere, in formularea concluziilor se va tine seama si de imprejurarile de fapt,
care rezulta din actele de cercetare penala sau judecatoreasca.
Daca mama copilului nu s-a aflat in stare de tulburare sau daca aflandu-
se in stare de tulburare aceasta stare nu a fost pricinuita de nastere, fapta
constituie un omor calificat potrivit articolului 175, litera c si d Cod Penal.
Fapta constituie omor calificat si potrivit articolului 175 litera a Cod Penal,
daca mama a luat hotararea de a-si ucide copilul inainte de nasterea acestuia,

17
deci in afara si independent de vreo tulburare pricinuita de nastere si daca sunt
intrunite si celelalte conditii ale premeditarii.

Consumarea

Tentativa in cazul pruncuciderii nu este pedepsita. Consumarea are loc


in momentul in care se produce rezultatul cerut de lege, adica moartea
copilului nou-nascut.

Sanctiunea

Pruncuciderea se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.

METODOLOGIA EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE IN U.

CAP. III EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PE CADAVRU

Examenul intern si extern al cadavrului impune o deosebita atentie si tot


atata competenta profesionala din partea expertului deoarece particularitatile
morfologice ale unui nou-nascut, procesele patologice congenitale, cele

18
instalate in cursul nasterii sau imediat dupa nastere, precum si modificarile
tanatologice, interpretate eronat, conduc la concluzii gresite si implicit la
compromiterea cazului.
In primul rand se fac fotografii si schite la locul faptei, se indeparteaza
corpurile straine si se recolteaza eventual produse biologice existente pe
imbracaminte, ambalaj sau pe corpul cadavrului.
Se stabileste pozitia cadavrului in raport cu obiectele inconjuratoare,
apoi a corpului, a segmentelor anatomice care se descriu si sa se fotografiaza.
Se examineaza apoi imbracamintea, daca exista sau diferitele ambalaje
folosite si se recolteaza eventualele urme biologice de la nivelul acestora : fire
de par, sange, lichid amniotic, meconiu.
Cand este vorba despre fragmente de cadavru, acestea se ambaleaza in
tifon cu vata imbibata in formol 10%, in recipiente cu formol sau se
congeleaza pentru a asigura pastrarea lor in conditii optime pana la
examinarea detaliata in laborator. Trebuie asigurate conditii corespunzatoare si
in timpul transportului.
Cand avem de-a face cu un cadavru scheletizat sau cu oase dispersate,
acestea se descarneaza prin fierbere in solutie de NaOH sau prin uscare
departe de surse de caldura, in curenti de aer. Se pun apoi in pungi de plastic si
se trimit la laborator.
Examenul cadavrului trebuie facut sistematic, amanuntit si in conditii
corespunzatoare de iluminare.
In continuare vom sistemetiza pe subcapitole obiectivele propuse de
organele judiciare pentru constatarea si expertiza medico-legala pe cadavrul
nou-nascutului.

19
3.1. STABILIREA STARII DE NOU - NASCUT

Prin stabilirea starii de nou-nascut se urmareste diferentierea avortului


de pruncucidere.
Pentru definirea notiunii de nou-nascut din punct de vedere medical nu
exista o definitie care sa fie unanim insusita. Stare de nou-nascut se poate
intinde de la cateva minute de la expulzia fatului pana la cateva luni, criteriile
de lamurire fiind caderea cordonului ombilical, formarea cicatricii ombilicale,
persistenta circulatiei fetale, durata lactatiei si altele.

20
Din punct de vedere medical este de o luna dupa nastere, iar din punct
de vedere juridic este data de timpul cat nou-nascutul pastreaza semnele
nasterii recente; medico-legal starea de nou-nascut este de 2-3 zile, timp
suficient pentru a face dovada vietii externe independente.

Precizarea starii de nou-nascut se face cu ajutorul unor parametrii


caracteristici : greutate, lungime, vernix caseosa, lanugo, bosa serosanguina,
cefalhematom, fontanele, cordon ombilical.
Un nou-nascut la termen trebuie sa aiba lungimea intre 48 si 54 cm si
greutatea intre 3000 si 3500 g.
Pe tegumente pot fi prezente urme de sange si vernix caseosa care se
afla sub forma de depozite in plicile gatului, dorsal la insertia pavilionului
urechii, in plicile axilare si inghinale. Acest invelis este secretat de celule
speciale ale amniosului si de glandele sebacee si este bogat in glicogen,
colesterol, acizi grasi si proteine. Are rolul de a proteja pielea fatului impotriva
macerarii de catre lichidul amniotic. El este lasat sa se reabsoarba sau este
indepartat imediat dupa nastere. La 3-4 zile dupa nastere apare o fina
descuamare, furfuracee, mai rar in lamele mari ale pielii la nivelul gatului,
membrelor, abdomenului, care poate avea o durata de cateva saptamani.
Parul fin, “lanugo”, care acopera pielea fatului, persista si dupa nastere
pe umeri, spate, frunte, radacina membrelor si dispare la 2-3 saptamani dupa
nastere.
Bosa serosanguina este localizata in functie de prezenta in tesutul
epicranian, nu respecta suturile si dispare in 2-3 zile.
Cefalohematomul este de obicei consecinta traumatismului obstetrical,
poate aparea in cazul heteroasistarii sau autoasistarii nasterii. Se prezinta sub
forma de revarsat sangvin situat intre tesutul osos si periost. Se descrie si asa
numitul cefalhematom intern care, de asemenea, poate fi consecinta traumei

21
obstetricale. Cefalhematomul extern nu depaseste suturile si se reabsoarbe in
aproximativ 40 de zile.
Fontanela anterioara masoara 3-4 cm, fontanela posterioara este inchisa
dar poate ramane deschisa in primele doua saptamani de viata avand o forma
triunghiulara si masurand 7-8 mm. Uneori sutura sagitala este desfacuta, caz
in care craniul se numeste “moale”, “congenital”, iar oasele craniului pot fi
incalecate in primele zile dupa nastere cand travaliul a fost dificil.
Cordonul ombilical, in primele ore dupa nastere, este lucios, turgescent,
fara inel de demarcatie la limita de implantare. Dupa o supravietuire de 24 de
ore se contureaza macroscopic un inel rosiatic la nivelul de implantare in
tegumentul abdominal, cordonul devine mai flasc prin desicare.
Alte criterii de determinare a starii de nou-nascut sunt : existenta sau
absenta orificiului Bothal, aspectul canalului arterial (deschis/inchis),
continutul gastric (colostru, lapte, ceai), prezenta meconiului in intestinul
subtire sau gros, existenta focarelor de hematopoeza fetala.

3.2. DURATA VIETII INTRAUTERINE

Durata vietii intrauterine poate fi apreciata in luni lunare, adica 10 luni


avand fiecare cate 28 de zile sau in luni calendaristice, respectiv 9 luni.
Pentru estimarea varstei intrauterine si extrauterine a fatului,
variabilitatea indicilor impune investigarea si corelarea unui numar cat mai
mare de parametrii.
a. Lungime

22
Greutatea putand varia in limite foarte mari, se calculeaza mult mai
corect durata vietii intrauterine dupa lungime.
O modalitate de stabilire a lunii de sarcina o reprezinta formula lui
Hasse. Astfel calculul lunii de sarcina se face prin impartire cu cifra 5 a
lungimii in centimetrii a fatului, cand acesta masoara peste 25 de cm. Cand
lungimea acestuia este sub 25 de cm, se extrage radacina patrata din lungimea
exprimata in centimetri. Rezultatul indica varsta fatului in luni lunare ( 10 luni
lunare = 9 luni calendaristice, 1 luna lunara = 28 de zile ).
De asemenea varsta intrauterina se poate calcula dupa formula lui
Balthazard Dervieux, inmultind talia cu 5,6. Un fat prematur in luna a 7-a de
viata intrauterina are talia in jur de 36-38 cm, iar nou-nascutul la termen in
luna a 9-a are talia in jur de 48-54 cm.
b. Greutate
Asa cum am mai mentionat, greutatea fatului poate varia in limita foarte
mari.
Orientativ, un fat cantareste:
- in luna a 7-a de viata intrauterina, intre 1000-1400 g;
- in luna a 8-a de viata intrauterina, intre 1500-2500 g;
- in luna a 9-a de viata intrauterina, intre 2500-3500 g.
Dupa 24 de ore de la deces, in mediul extrauterin, fatul pierde prin
desicare aproximativ 10 % din greutatea avuta la nastere, deci dupa cantarire
urmeaza a fi adaugata aceasta diferenta.
c. Punctele de osificare
Dupa Vipert acestea apar dupa cum urmeaza:
- la sfarsitul lunii a 6-a incep sa se contureze in stern;
- in luna a 7-a sunt relativ bine conturate 3-5 puncte de osificare in stern;
- la sfarsirul lunii a 8-a sunt prezente punctele de osificare in vertebrele
sacrale si astragal;

23
- in luna a 9-a se contureaza punctul de osificare al epifizei distale a
femurului (Beclard) si punctul de osificare al epifizei proximale a tibiei
(Trapon) care este mai bine conturat si mai constant;
- la aproximativ 6 saptamani dupa nastere sunt prezente si punctele de
osificare de la nivelul metacarpienelor proximale.
Punctele de osificare apar ca o zona rosie, cu diametrul de 4-5 mm pe
fondul alb-cenusiu al cartilagiului si persista si in cazurile de putrefactie
inaintata.
d. Mugurii dentari
Mugurii dentari primitivi constituie de asemenea un reper pentru
aprecierea varstei intrauterine:
- in luna a 2-a incep sa se formeze mugurii primitivi ai dintilor;
- alveolele dentare incep sa se formeze in luna a 6-a, cloazonandu-se
alveolele incisivilor superiori si inferiori, la inceputul lunii a 7-a ai
primitivilor molari, la mijlocul lunii a 8-a ai molarilor secunzi.
Pentru evidentierea mugurilor primitivi si ai cloazonarii se practica in
gingia arcului mandibular o sectiune orizontala la 3-5 mm de la margine.
Mandibula este formata din doua segmente unite pe linia mediana
printr-un cartilaj fibros. La nivelul fiecarui segment exista cate 5 alveole,
fiecare continand cate un mugure dentar, cu exceptia ultimei, care contine 4-5
muguri dentari.
e. Diametrele craniului
Dimensiunile oaselor craniului, la nou-nascutul la termen sunt:
- frontooccipital intre 10,5-12 cm;
- biparietal intre 8,5-10 cm;
- circumferinta 35 cm
La prematurul de 7 luni sunt:
- frontooccipital intre 8-10,5 cm;

24
- biparietal intre 6-8 cm;
- circumferinta 25 cm.
f. Diametrele bihumeral si biiliac
O valoare relativa are diametrul bihumeral de 12,5 si cel biiliac este in
jur de 8 cm la nou-nascutul la termen.
g. Greutatea placentei
- in luna a 7-a aceasta are aproximativ 275-300 g;
- in luna a 9-a are aproximativ 500 g.
h. Lungimea cordonului ombilical
Lungimea acestuia variaza intre 40 cm in luna a 7-a de viata
intrauterina si 50 cm in luna a 9-a, deci la nou-nascutul la termen.
i. Aspectul parului si al unghiilor
Nou-nascutul la termen prezinta parul capului de 1-3 cm lungime, iar
marginea libera a unghiilor depaseste usor varful degetelor.
j. Aspectul organelor genitale externe
La baieti testicolele sunt coborate in scrot, iar la fetite labiile mari le
acopera pe cele mici.

3.3 APRECIEREA VIABILITATII NOU-NASCUTULUI

Prin viabilitate se intelege capacitatea fatului de a se adapta la conditii


extrauterine si posibilitatea de a trai autonom in noile conditii de mediu.
Aceasta presupune un anumit grad de dezvoltare a functiilor si o stare de
sanatate deplina.

25
Problema viabilitatii nou-nascutului nu are relevanta judiciara, dar
trateaza discutii privind inregistrarea corecta a nou-nascutului. Viabilitatea nu
se refera strict la maturitate deoarece viabilitatea apare inaintea maturitatii.
Limita inferioara a viabilitatii in obstetrica a scazut odata cu cresterea
posibilitatilor de ingrijire. Astfel se descriu cazuri in care feti nascuti cu o
greutate sub 1000 g au putut trai. Baremul medico-legal considera viabil nou-
nascutul care are talia de 38 cm si greutatea peste 1500 g, parametrii care de
fapt corespund lunii a 7-a calendaristica, semnificand un grad de prematuritate
suficient pentru a supravietui si in afara unor conditii speciale de asistenta
medicala. Sub aceste limite, din punct de vedere medico-legal se considera ca
avem de-a face cu un avorton.
Regulamentele internationale obliga la inregistrarea ca nou-nascut viu a
oricarui nou-nascut, indiferent de durata, sarcinii fenomene ca : instalarea
respiratiei pulmonare, intreruperea circulatiei fetale, prezenta de alimente in
tubul digestiv, se pot demonstra in mod obiectiv si in aceste cazuri valoarea lor
probanta este indiscutabila.
Desi exsta posibilitatea comiterii faptei de pruncucidere inaintea primei
respiratii, imposibilitatea demonstrarii prin mijloace stiintifice a vietii
extrauterine inaintea instalarii procesului inflamator obliga la a rezuma viata
extrauterina numai in masura in care constatarile morfologice confirma viata
extrauterina. Durata apneei dupa nastere poate fi, in conditii obisnuite, in jur
de 2 minute. Nu se exclud pruncuciderile “ipso-parti” (in timp ce fatul
traverseaza filiera genitala, in expulzie) sau chiar si imediat dupa nastere, in
perioada de apnee. Pruncuciderea “ipso-parti” constituie o realitate la care
constatarea medico-legala nu are posibilitatea sa o sustina ca produsa in
timpul vietii extrauterine, limitandu-se doar la aprecieri privind gravitatea
leziunilor si caracterul lor vital. In acest caz trebuie insa tinuta seama de
posibilitatea aparitiei leziunilor, consecutiv autoasistarii nasterii.

26
Criteriul instalarii vietii extrauterine admis astazi aproape unanim,
consta in instalarea respiratiei. Pentru confirmare este necesar a se recurge la
un examen macroscopic al plamanilor si la unul microscopic care presupune
prelevarea de fragmente multiple din zone , daca a dat un semn oarecare de
viata (respiratie, tipat). Cu alte cuvinte si in situatia nou-nascutilor cu
malformatii incompatibile cu viata sau acelor subponderali, daca au prezentat
un semn de viata, se vor inregistra ca nou-nascuti vii, desi teoretic dupa
Organizatia Mondiala a Sanatatii, viabilitatea devine posibila abia la o greutate
de peste 1000 g.
Neviabilitatea se intalneste in prematuritate si de asemenea, in cazurile
in care copilul se naste cu afectiune grava contactata intrauterin, cum ar fi
pneumonia, bronhopneumonia, miocardita, meningoencefalita.

3.4. PROBA DE VIATA EXTRAUTERINA

Stabilirea vietii extrauterine constituie o problema importanta in


expertiza pruncuciderii, deoarece nasterea unui fat mort exclude infractiunea
de pruncucidere.
Se admite ca trecerea la viata extrauterina este evenimentul cel mai
periculos al ciclului vital.Tipatul fatului,miscarile membrelor, bataile cordului,

27
raman simple litigii a caror valoare poate fi oricand pusa in discutie.in schimb
fenomene ca:instalarea respiratiei pulmonare, intreruperea circulatiei fetale,
prezenta de alimente in tubul digestiv, se pot demonstra in mod obiectiv si in
aceste cazuri valoarea lor probanta este indiscutabila.
Desi exista posibilitatea comiterii faptei de pruncucidere inaintea primei
respiratii, imposibilitatea demonstrarii prin mijloace stiintifice a vietii
extrauterine inaintea instalarii procesului inflamator obliga la a rezuma viata
extrauterina numai in masura in care constatarile morfologice confirma viata
extrauterina.
Durata apneei dupa nastere poate fi, in conditii obisnuite,in jur de doua
minute. Nu se exclude pruncuciderile “ipso-parti” (in timp ce fatul traverseaza
filiera genitala,in expulzie) sau chiar si imediat dupa nastere,in perioada de
apnee. Pruncuciderea “ipso-parti” constituie o realitate la care constatarea
medico-legala nu are posibilitatea sa o sustina ca produsa in timpul vietii
extrauterine, limitandu-se doar la aprecieri privind gravitatea leziunilor si
caracterul lor vital. In acest caz trebuie insa tinuta seama de posibilitatea
aparitiei leziunilor, consecutiv autoasistarii nasterii.
Criteriul instalarii vietii extrauterine admis astazi aproape unanim
consta in instalarea respiratiei. Pentru confirmare, este necesar a se recurge la
un examen macroscopic al plamanilor si la unul microscopic care presupune
prelevarea de fragmente multiple din zone pulmonare diferite, data fiind
posibilitatea unor respiratii partiale in cazul cand timpul de supravietuire este
scurt sau in cazul atelectaziilor secundare.
Macroscopic pulmonul nerespirat (anectazic) se prezinta ca o masa
carnoasa, de culoare rosie, colabata in santurile costovertebrale, care nu
crepiteaza la palpare si din care, pe sectiune se scurge sange neaerat, in timp
ce, dimpotriva, pulmonul respirat(eclazic), va umple cavitatile toracice, va
avea culoare roz, va crepita la palpare si, pe sectiune, se va scurge sange aerat.

28
Cand datele nu sunt clare macroscopic in completarea lor se va efectua
docimazia hidrostatica bazata pe diferenta de densitate a pulmonului respirat si
nerespirat fata de apa, diferenta ce face ca fragmentele de pulmon sa cada la
fundul ei. Este necesara cunoasterea factorilor de eroare in interpretarea
docimaziei hidrostatice pulmonare.
Plamanii respirati pot prezenta docimazie negativa in procesele de
condensare pneumonica, in atelectazii partiale prin respiratii ineficiente in
atelectazii secundare prin reabsorbtia aerului.
Plamanul nerespirat poate prezenta o docimazie fals pozitiva la
cadavrele inghetate, in aspirarea masiva de vernix caseosa si in cazurile de
putrefactie consecutiv acumularii de gaze. Prin intepare si comprimare gazele
pot fi expulzate, fragmentele coborand la fundul apei.
Stoarcerea si malaxarea in apa a fragmentelor de plaman produce
evacuarea gazelor de putrefactie, dar nu expulzeaza aerul rezidual fapt ce
diferentiaza probele fals pozitive de cele datorate procesului respirator.
Avand in vedere posibilitatile multiple de erori ale docimaziei
hidrostatice pulmonare, se impune efectuarea docimaziei histologice.
Diagnosticul diferential al pulmonului respirat sau nerespirat in absenta
modificarilor de putrefactie se bazeaza pe urmatoarele elemente:
-Pulmonul nerespirat prezinta alveole nedestinse, sub forma de fante;
alveocitul care margineste fantele alveolare au un aspect cubic, avand nucleul
rotund. Vasele capilare au lumenul foarte mic, nu se afla in contact cu spatiul
alveolar, contine sange putin, iar bronsiolele sunt colabate, tesutul cartilaginos
hialin fiind deportat de lumen celulele epiteliului au un aspect cilindric inalt,
unistratificat.
-Pulmonul respirat prezinta alveole dilatate sub forma unor mici cavitati
rotunde, despartite de septuri subtiri, din acest motiv modificandu-se si forma
celulelor alveolare care devin plate, endoteliforme cu nucleul ovalar. Aparitia

29
aerului in alveole presupune concomitent si umplerea cu sange a capilarelor
care se dilata ( vin in contact cu alveolele) si contin numeroase hematii.
Bronsiolele au lumen largit, cu epiteliu format din celule cilindrice mai putin
inalte, iar cartilagiile hialine din perete sunt apropiate de lumen.
-Plamanii cu respiratie partiala prezinta zone cu aspect respirat
alternand cu zone de pulmon nerespirat.
In cazul asa-ziselor “atelectazii secundare”, care apar cand timpul de
supravietuire dupa nastere este scurt, are loc o resorbtie a aerului din alveole,
astfel ca lumenul alveolar este disparut; celulele alveolare pot avea aspect
cubic sau aplatizat, insa fibrele elastice nu mai sunt gasite ondulate si intense.
Exista anumite aspecte histopatologice particulare ale pulmonului
respirat si nerespirat dupa aparitia putrefactiei:
-la plamanul nerespirat, fibrele elastice (colorate cu orceina) din
peretele alveolar sunt ondulate, iar nivelul bronsiolelor apare aspectul stelat
printr-o caracteristica a acestor fibre.
-la plamanul respirat fibrele elestice sunt bine intinse, dispuse in
fascicole ce formeaza cercuri sau semicercuri in jurul alveolelor si
bronsiolelor.
Cercetarea atenta a bulelor de putrefactie poate aduce informatii
importante:
-la pulmonul nerespirat, bacteriile de putrefactie se raspandesc pe calea
vaselor limfatice astfel ca procesul incepe la suprafata.
-la pulmonul respirat, microorganismele de putrefactie patrund pe caile
aeriene, astfel incat putrefactia incepe in profunzime.
In caz de aspirat amniotic in bronsii si alveole se pot identifica scuame
epiteliale poliedrice, unele rasucite bazofile, lipsite de nucleu fibre de lanugo
fara medulara, granule de sebum.

30
Procesele hipoxice intrauterine pot produce si evacuarea de meconiu,
care, amestecat cu lichid amiotic, poate fi aspirat. Meconiul contine mucus,
celule epiteliale din tubul digestiv, cristale romboidale de colesterol si
granulatii de pigmenti biliar (in HE granulele de pigment sunt de culoare brun
galbena sau/si nuanta verzuie).
Sub actiunea caldurii, la plamanul respirat prin eliminarea aerului se
poate ajunge la o culoare alveolara astfel ca aspectul macroscopic este
asemanator cu cel al plamanului nerespirat.

Modificarile circulatiei in momentul trecerii de la viata intrauterina la


cea extrauterina

In timpul vietii intrauterine, circulatia fetala este asigurata de sangele


mamei spre si de la fat prin vasele cordonului ombilical. Odata cu instalarea
respiratiei pulmonare, vasele cordonului ombilical isi pierd importanta
fiziologica si se oblitereaza treptat. Alte modificari se produc la nivelul inimii
si vaselor mari: inchiderea orificiului foramen orale la aproximativ doua
saptamani dupa nastere si a canalului interatrial la 21-28 de zile.
Declansarea modificarilor cardiovasculare amintite succede instalarea
respiratiei, neavand valoare pentru afirmarea vietii extrauterine. Ea permite
insa estimarea orientativa a unei perioade mai lungi de viata extrauterina.

Modificarile tubului digestiv

Modificari ca:prezenta aerului in stomac si in intestin, prezenta laptelui


in stomac, absenta meconiului sunt, de asemenea, elemente valoroase pentru
viata extrauterina.

31
Astfel, docimazia gastrointestinala, ar reprezenta, dupa unii autori, un semn
indubitabil de viata.
Aceasta proba nu are insa valoare la cadavrele in putrefactie.
Stomacul nou-nascutului in cazul in care acesta nu a respirat, contine
putin mucus vascos, amestecat cu flocoane albicioase. Dupa 5-10 minute de
viata exrtauterina, aerul a patruns in stomac, in urmatoarele 10-15 minute
patrunde in ansele jejuneale si, in cel mult 6 ore, umple complet intestinul
subtire. In urmatoarele 6 ore aerul patrunde in colon, iar la aproximativ 24 ore
se gaseste pe toata intinderea colonului.

3.5. DURATA VIETII EXTRAUTERINE

Durata vietii extrauterine constituie o problema medico-legala de


rezolvarea careia depinde distingerea infractiunii de pruncucidere-omorarea
nou-nascutului imediat dupa nastere-, de omorul calificat- prin exercitarea de

32
violente asupra descendentilor, deci de indata ce nou-nascutul a depasit
perioada de “imediat dupa nastere”. Durata vietii extrauterine decurge din
examinarea aspectului exterior al cadavrului, din determinarea taliei si a
greutatii.
Din modificarile externe ale cadavrului care atesta prezenta vietii
extrauterine, amintim:
-tegumentele nou-nascutului sunt de culoare rosie inchis, prezentand
inca vermix caseosa si lanugo.
-in ziua 2-4 de la nastere apare icterul fiziologic
-modificarile cordonului ombilical. Cordonul ombilical prezinta la
nastere un invelis format de amniossi are culoarea alba-sidefie. Urmeaza un
strat de tesut micoconjuctiv, cuprins intr-o retea de fibre elastice, gelatina
Wharton. In aceasta gelatina se afla cele trei vase alantoide, cunoscute sub
denumirea improprie de vase ombilicale, doua artere si o vena si terminatii
nervoase ce provin din plexul hepatic si hipogastric. Din momentul in care se
intrerupe circulatia materno-fetala, cordonul ombilical parcurge trei etape de
evolutie.
a).in primele trei zile de la nastere se produce fenomenul de mumifiere,
determinat de absenta irigatiei sanguine proprii, precum si de absenta mediului
nutritiv si protector al lichidului amniotic.
b).constituirea in primele 24 de ore, a santului de demarcatie la nivelul
liniei omniocutanate. Macroscopic, apare ca un inel rosu, iar microscopic, se
observa un bogat infiltrat leucocitar.
c).caderea cordonului ombilical, in primele 5-10 zile dupa nastere.
Cicatrizarea plagii ombilicale se termina in 3-4 saptamani.Mumifierea si
caderea cordonului se poate petrece si la un cadavru. In schimb, santul de
demarcatie si cicatricea ombilicala sunt fenomene vitale.

33
In prima luna dupa nastere, nou-nascutul scade in greutate cu 10% si
creste in lungime cu 4 cm.
Importanta in stabilirea vietii extrauterine are si bosa serosangvinolenta
ce se resoarbe in 2-3 zile, cefalhematomul ce se resoarbe intr-o luna,
inchiderea in 7-10 zile a gaurii lui Botallo, obliterarea in circa 2 luni a
canalului arterial si constatarea eliminarii meconiului din intestinul subtire in
cel gros in primele 24 ore si apoi din intestinul gros in exterior in urmatoarele
2-3 zile.

3.6. APRECIEREA INGRIJIRILOR ACORDATE NOU-


NASCUTULUI DUPA NASTERE

Nou-nascutul, pentru a supravietui, necesita ingrijiri speciale imediat


dupa nastere, el fiind independent de mama sa. Aceste ingrijiri pe de-o parte se
rezolva prin instinct, pe de alta parte mama actionand constient.

34
Expertiza medico-legala, in cele mai multe cazuri, este in masura sa
constate daca aceste ingrijiri au fost acordate sau nu.Constatarea are mare
importanta, ea raspunzand urmatoarelor ipoteze:
-femeia s-a gasit in imposibilitatea de a acorda aceste ajutoare
( omisiune involuntara)
-femeia in mod voit nu a acordat ingrijirile necesare ( omisiune
voluntara)
-daca intre ingrijirile strict necesare unui nou-nascut si moartea acestuia
exista legatura de cauzalitate.
Primele ingrijiri care se acorda nou-nascutului sunt:
-dezobturarea orificiilor si a cailor respiratorii se realizeaza prin
indepartarea resturilor de membrane si mucozitati, ele putand impiedica
ventilatia pulmonara chiar de la inceput, s-au aspirate, pot da complicatii
grave, adesea mortale. La examenul cadavrului, se examineaza cu atentie
cavitatile nazale si bucale, iar la examenul intern continutul cailor respiratorii
pe tot traiectul lor;
-ligaturarea cordonului ombilical
Fiziologic, asa cum am aratat mai sus, odata cu instalarea respiratiei
pulmonare, se opreste circulatia feto-materna prin vasele cordonului ombilical,
deci nelegarea cordonului ombilical nu ar constitui un pericol de hemoragie
decat in cazurile patologice (tulburari de coagulabilitate) Totusi nelegarea
cordonului ombilical demonstreaza omisiunea voluntara sau involuntara.
-expunerea nou-nascutului la temperatura scazuta.
Pierderile de caldura la nou-nascuti se fac intr-un ritm foarte rapid
(suprafata mare a corpului si volumul mic al acestuia) aceasta trebuind prin
urmare protejat prin imbracaminte.

35
Hipotermia la 32grade C timp de 24 ore poate fi fatala, deci neinfasurarea
chiar si in sezonul cald denota lipsa de ingrijire. Moartea prin frig se
dovedeste greu la autopsie.
-alimentarea nou-nascutului
Aceasta se face la 12 ore dupa nastere cu ceai, sau direct cu lapte, de
catre mamele neinstruite. Lipsa alimentelor in stomac (dupa aceasta perioada)
sau o densitate de peste 1012 a urinei, demonstreaza omisiunea mamei de a-si
hrani nou-nascutul.

3.7. CAUZA SI FELUL MORTII

Expertiza medico-legala a noului-nascut mort, in cazul suspiciunii de


pruncucidere, trebuie sa stabileasca, in mod obligatoriu, daca moartea a fost
violenta (din cauze patologice) sau violenta (accidentala sau criminala).
Moartea poate surveni inainte, in timpul sau dupa nastere, produsa fiind
de cauze predispozante, favorizante si determinante.

3.7.1. MOARTE DE CAUZE PATOLOGICE

I. Moartea de cauze patologice a nou-nascutului se poate produce ante


partum, intra partum si post partum.
a). Antepartum: cauzele de deces fetal ante-partum sunt de ordin
matern, fetal, feto-matern si ovular.
Cauzele materne cuprind: -bolile gravidice si afectiunile preexistente
agravate de sarcina; -traumatismele accidentale din timpul sarcinii;
-intoxicatiile acute; -anemiile gravidice,mai des cele hipocrome si hemolitice.
Cauzele fetale sunt toate malformatiile congenitale incompatibile cu
viata.
36
Cauzele feto-materne sunt reprezentate de incompatibilitatile sangvine
feto-materne: -exceptional ABO, frecvent Rh.
Cauzele ovulare pot fi de: -insertii vicioase ale placentei; -rupturi
premature de membrana; -anomaliile cordonului ombilical; -insuficienta
placentara; -sarcina prelungita.
Moartea fatului, provocata prin act comisiv in uter, ca de exemplu
injectarea de substanta hipertonica, formol, se echivaleaza cu avortul criminal.
Moartea intrauterina a produsului de conceptie este urmata de
putrefactie numai cand ruptura sau fisurarea membranelor fetale deschide cale
de acces florei microbiene.
In aproximativ 80% din cazuri, oul expulzat spontan dupa aproximativ
15 zile de la moartea sa. Dupa ruperea prematura a membranelor, se impune
pentru prevenirea complicatiilor infectioase,evacuarea oului mort in
urmatoarelor 6 ore. Oul retinut, aseptic, trece prin fazele maceratiei.
b). Intrapartum: Cauzele decesului sunt uneori acelasi cu cele enumerate
in cursul sarcinii, agravate fiind de travaliu. Cele mai importante cauze sunt:
- hipertonia si hiperkinezia uterina;
- traumatismul cranio-cerebral obstetrical in timpul angajarii, coborarii si
degajarii capului, in special in cazul distroficilor de bazin osos sau moale,
disproportie cap-bazin, craniu fetal ireductibil;
- cauze placentare prin dezlipirea prematura a placentei, placenta praevia etc.
Toate aceste cauze, pot avea in ultima instanta drept consecinta si o hipoxie
sau o anoxie a fatului, determinand lezarea anoxica a centrilor nervosi,
tulburari metabolice grave, cat si declansarea intrauterina a respiratiei, ceea
ce provoaca aspirarea lichidului amiotic, urmata de asfixie mecanica prin
inec. Traumatismul obstetrical produce decesul, in special prin hemoragii
masive cerebro-meningeale, consecutiv rupturilor vasculare meningee in

37
cursul compresiunii craniului, fenomen intalnit mai frecvent in cazurile de
craniu reductibil cu fontanele largi.
c). Post-partum: Factorii incriminanti cei mai frecventi sunt:
- prematuritatea
- malformatiile congenitale incompatibile cu viata: atrezii esofagiene; atrezii
anale; incompatibilitatea Rh cu icter nuclear; icterul patologic, in special
prin malformatii ale cailor biliare; sindromul hemoragic al nou-nascutului,
prin hemoragii: degestive, pulmonare, suprarenaliere, cutanate, cerebrale;
infectiile nou-nascutului( ombilicale, pneumonii, bronhopneumonii); boala
cu membrane hialine.

3.7.2 MOARTE VIOLENTA

II. Moartea violenta a nou-nascutului poate fi accidentala,omisiva si


comisiva. Moartea violenta accidentala se poate produce in diferite
circumstante:
- nasterea sau expulzia precipitata
- lipsa de asistenta calificata
- asfixia accidentala
- hemoragie
In cazul travaliului scurt lipsesc modificarile capului fetal. Daca
nasterea se produce la o primipara, simptomele nasterii sunt mult mai
evidente.
La o greutate de peste 500 g, printr-o cagere de la 25-50 cm, cordonul
ombilical se rupe, in majoritatea cazurilor producand o hemoragie
minima( mai puternica in cazul copiilor debili sau cu respiratie defectuoasa) si
lasa sa cada nou-nascutul, in majoritatea cazurilor in cap, determinand o

38
leziune mica la locul de impact, sub forma unui hematom pericranian.
Inaltimea fiind mica, fracturile sunt rare, prin elasticitate a craniului fetal.
Urmata fiind de pierderea cunostintei, expulzia precipitata pune
parturienta autoasistata in imposibilitatea acordarii primelor ingrijiri nou-
nascutului, care moare prin hemoragie placentara sau asfixiat accidental prin
sufocare datorata obstruarii cailor respiratorii cu sange sau lichid amniotic in
cazul in care nasterea precipitata a avut loc in pozitie culcata.
In aceste cazuri pe buze, in jurul gurii, a gatului si a mucoasei gurii se
pot constata excoriatii sau echimoze, reprezentand leziunile de autoasistare.

3.8. MIJLOACE DE PRUNCUCIDERE

39
Infractiunea de pruncucidere poate fi comisa prin actiune sau cu intentie
directa, cand se utilizeaza mijloace care, prin natura lor, dovedesc o activitate
prestata in scop de suprimare a vietii unui nou-nscut.
Infractiunea de pruncucidere poate fi comisa si prin inactiune ( intentie
indirecta) in mod pasiv, prin neimplinirea obligatiilor de acordare a ingrijirilor
strict necesare nou-nascutului pentru a supravietui.
Neacordarea acestor ingrijiri poate fi comisa cu intentie sau/si din culpa
si produce in ambele situatii decesul intr-un interval de timp mai lung, deci nu
“imediat dupa nastere”.
Acest fapt pune problema depistarii faptei, desi starea psihica generata de
nastere poate fi remisa.Inactiunea mamei poate fi datorata si imposibilitatii de
acordare a ingrijirilor, situatie care poate fi confirmata obiectiv, inlaturand
raspunderea penala.
In practica medico-legala se utilizeaza notiunile de prunucidere activa si
pruncucidere pasiva, care de fapt clasifica infractiunea din punctul de vedere
al mijloacelor de proba medico-legala.

3.8.1. PRUNCUCIDEREA ACTIVA

Pruncuciderea activa se comite prin actiuni violente, cum ar fi mijloace


asfixice, agresiunile traumatice, fizice ( expunerea la frig) sau/si chimice
(intoxicatii).
1.Asfixia prin diferite modalitati este mijlocul cel mai frecvent utilizat.
-sufocarea se face prin aplicarea de obiecte
moi( cuvertura,plapuma,prosop,batic) pe fata copilului,fara a lasa urme; la
autopsie se acostata numai urme generale de asfixie.

40
-introducerea in gura ori faringe de corpi straini-scutece, rufe, vata,
hartie, depistari in intregime sau fragmente, in orofaringe (excoriatii,
echimoze, eroziuni pe mucoasa bucala); nu se va lua drept leziune vitala
pergamentarea buzelor post-mortem.
-ingroparea in pamant, nisip, care patrunde astfel in caile respiratorii,
unde se pot evidentia.
-sufocarea accidentala prin compresiune la sanul mamei constituie un
act de imprudenta in ingrijirea copilului; uneori poate fi consecutiv unei stari
hipotimice a mamei.
-strangularea poate fi comisa cu laturi moi (fular, batic) fara urme de
violenta, sau cu laturi dure (sarma, curea), situatie in care este evident un sant
pergamentat tipic. Este necesara eliminarea erorilor de interpretare prin
confuzie cu pliurile fiziologice ale pielii gatului care se pergamenteaza dupa
deces (ele sunt incomplete, situate pe fata anterioara a gatului) si cu amprenta
circulara consecutiva circularei de cordon, care se asociaza cu docimazie
negativa.
-in cazul de sugrumare cu mana, se vor gasi echimoze subcutanate si
urmele unghilor pe gat, care se vor diferentia de eventualele urme de
autoasistare.
-la aruncarea in closet sau canale, se vor gasi pe corp excoriatii liniare
situate pe partile proeminente si fracturi craniene. Moartea in cazul precipitarii
in latrine se produce prin cadere, inecare sau prin asfixie. Are loc aspirarea si
inghitirea de materii fecale care se vor gasi in stomac si in caile respiratorii.
-inecarea,cel mai des prin aruncarea in galeti cu apa. In cazul inecarii in
lacuri, in ape curgatoare, este posibila depistarea microscopica a planctonului.
2.Agresiunea traumatica constituie un mijloc de pruncucidere care, asa cum
am mai mentionat, necesita o diferentiere obiectiva de leziunile obstetricale
accidentale sau de autoasistare.

41
-lovirea repetata cu obiecte contondente la nivelul extremitatii cefalice.
In acest caz se evidentiaza fracturi multieschiloase sau focare de fractura cu
fisuri multiple; hematoamele pericraniene sunt intense, iar hemoragia
meningiana nu lipseste niciodata. Uneori copilul este apucat de picioare si
lovit cu capul de podea sau zid, sau se comprima capul producandu-se in acest
caz o fractura meridionala intinsa intre cei doi poli de aplicare a fortei.
-sectionarea organelor gatului, decapitarea, inteparea cavitatii toracice si
a abdomenului se produc cu instrumente taietoare-intepatoare.
-aruncarea de la inaltime
-izbirea extremitatii cefalice de marginea metalica a patului urmata de
rasucirea organelor gatului-foarte rar.
3.Pruncuciderea activa prinfactori fizici arderea sau oparirea-nu sunt
mentionate in literatura de specialitate.In arderile partiale,se va gasi la
examenul microscopic funingine ce tapeteaza peretii alveolari.
4.Pruncuciderea activa prin factori chimici-otraviri cu soda caustica-este
de asemenea extrem de rar intilnita.

3.8.2. PRUNCUCIDEREA PASIVA

Pruncuciderea pasiva se datoreaza lipsei de ingrijiri prin privarea


voluntara de ingrijirile necesare unui nou-nascut, cordonul ombilical nu este
legat, copilul nu este imbracat si cel mai adesea, este supus intemperiilor, la
care nou-nascutul este foarte sensibil. Se accepta ca expunerea la 16 grade C
timp de 12 ore sau expunerea la 8 grade C timp de 6 ore poate determina
decesul nou-nascutului. Sensibilitatea extrem de mare a nou-nascutului la

42
regim hipotermic se datoreaza suprafetei mari de convectie fata de volum,
umiditatii si insuficientei mecanismelor de termo-reglare.
-Aspirarea sangelui din vasele ombilicale dupa incetarea respiratiei, in
opinia unor autori, previne hemoragia letala.
-Lipsa alimentatiei poate fi suportata mai multe zile, nou-nascutul
neincepind a fi alimentat decat a doua zi de viata
Omisiunea voluntara a mamei de a acorda ingrijiri nou-nascutului poate
fi apreciata obiectiv in unele cazuri. Aprecierea nivelului intentiei, a
elementelor volitive, nu apartine expertului medico-legal. Expertul se va
pronunta numai asupra constatarilor obiective privind cadavrului nou-
nascutului si asupra starii mamei dupa nastere.
Inlaturarea cadavrului se face adesea prin aruncarea lui la distanta de
domiciliul femeii; cadavrul este inpachetat si lasat pe camp, aruncat in rau, pe
santiere, sub poduri sau ingropat. Cadavrele ingropate la o adancime mica pot
fi dezgropate de animale de prada si mancate in parte, prezentand rani
muscate, sfasieri, lipsuri ale membrelor sau ale organelor, alteori, cadavrul
este aruncat in latrine sau taiat in bucati si lasat in diferite locuri.

43
CAP.IV. EXPERTIZA MEDICO-LEGALA A FEMEII
PRUNCUCIGASE

Examenul femeii se face in scopul stabilirii semnelor de nastere recenta


si pentru stabilirea tulburarilor pricinuite de nastere.

4.1. EXAMINAREA CLINICA

. Examinarea medico-legala clinica are rolul de a stabili diagnosticul


retrospectiv de nastere, modul in care a decurs acesasta si perioada imediat
urmatoare nasterii, precum si descoperirea dupa nastere a unor eventuale
semne de violenta pe corpul femeii. Astfel este necesar a se efectua examenul
clinic general si examenul obstetrical al femeii.
A. EXAMENUL CLINIC GENERAL trebuie sa cuprinda toate
aparatele si, aprofundand problemele in legatura cu sarcina si nasterea.
In anamneza intereseaza:
-datele personale: varsta, profesie, starea civila
-antecedente personale fiziologice (menarha,caracterul menstrelor),
obstetricale (chirurgie,avort,nasteri), medicale (boli cronice, infectioase,
cardiovasculare, renale, endocrine).
In cadrul examinarii dialogul se va conduce astfel incat, treptat, sa se
ajunga la obtinerea datelor legate de starea prezenta.
In ceea ce priveste semnele de sarcina,intereseaza felul in care a decurs
nasterea,inceputul si caracterul durerilor, momentul ruperii mambranelor,
cantitatea si natura lichidului, expulzia fatului, durata nasterii, expulzia
placentei, cantitatea de sange pierduta.

44
La examenul obiectiv general se vor urmarii modificarile produse de
sarcina-pigmentatia, vergeturile, aspectul sanilor.

B. EXAMENUL OBSTETRICAL

Exista situatii cand femeile banuite de comiterea faptei de pruncucidere


sunt depistate la un interval scurt, posibila fiind constatarea semnelor nasterii
recente. Alteori examinarea se face la intervale foarte mari de la nastere,
permitand eventual decelarea semnelor de multipara.
Recunoastrea nasterii este posibila in primele 15-40 zile. In primele 24
ore se produce o adaptare rapida la situatia creata de nastere.In primele 10 zile
se produc fenomene involuntare, iar in urmatoarele 30-40 de zile se ajunge
lent la situatia anterioara nasterii.
Schimbari survenite in organismul matern dupa nastere- semne ale
nasterii recente sunt urmatoarele:
Glanda mamara, prin scaderea estrogenilor si progesteronului permite
secretia si actiunea prolactinei asupra glandei cu declansarea lactogezei.
Secretia colostrului este inlocuita la 2-3 zile cu secretia de lapte. Sanul este
ferm, dur, turgescent, cu tegumente calde si uneori dureroase, cu loburi
glandulari in tensiune si cu o infiltrare edematoasa a tesutului conjuctiv. Acest
fenomen congestiv, insotit de o usoara febra, este cunoscut sub numele de
“furia laptelui” si marcheaza debutul secretiei lactate-a 2-a/ a 3-a zi. Lactatia
se opreste in absenta suptului.
Sistemul nervos isi revine la normal dupa o scurta perioada de labilitate
neuropsihica si neurovegetativa care este legata de dezechilibrul hormonal
cauzat de nastere.
Respiratia este mai ampla si lenta in primele zile. Exista tendinta la
bradicardie.
45
Temperatura se mentine usor crescuta 37-37,5 grade C timp de cateva
zile.
Dupa nastere apare o criza urinara cu poliurie, iar in prima saptamana
urina contine lactoza.
Glandele sudoripare au o activitate secretorie crescuta, vergeturile se
estompeaza, linia alba este pigmentata iar peretele abdominal este flasc si
relaxat.
Abdomenul si coapsele prezinta uneori pete de sange, lichid amiotic,
meconiu sau semne de violenta.
Urmeaza examenul organelor genitale .
Uterul isi micsoreaza rapid volumul: in prima zi dupa nasterea la
termen, fundul uterului se palpeaza la nivelul ombilicului, ulterior coborand cu
doua degete pe zi (1-1,5 cm) astfel incat in ziua a 5-a se situeaza la jumatatea
distantei dintre ombilic si pubis, iar la 6-8 saptamani atinge nivelul marginii
superioare a pubisului. Ecografia permite masurarea exacta a dimensiunilor
uterului in evolutie. Mobilitatea uterului este mai mare dupa nastere.
Scurgerea lochiilor si evolutia lor:in primele zile sunt sangvinolente cu
miros fad, in zilele a 3-a pana intr-a 8-a zi sunt sero-sangvinolente iar in zilele
a 8-a pana intr-a 15-a seroase, pentru ca apoi sa scada progresiv in cantitate,
devenind albicioase timp de 4-6 saptamani. In caz de infectii lochiile devin
sero-purulente uneori purulente, cu miros neplacut. Intre zilele 20 si 25 de la
nastere se pierde timp de 2 zile sange de culoare rosie.
In afara examenului clinic general si de examenul obstetrical este
necesar examenul produselor si obiectelor gasite la locul nasterii: placenta,
lichid amniotic, cordon ombilical, meconiu, rufarie si diferite obiecte utilizate
la nastere.
In vederea diagnosticului de nastere recenta se poate efectua o serie de
analize de laborator:

46
-examenul frotiului vaginal, care evidentiaza un indice acidofil de 5-6%
sau un indice cariopicnotic crescut
-dozarile hormonilor de sarcina in sange, si urina ce se mentin pozitive
5-7 zile de la nastere
-examenul secretiei lactate
Secretia de colostru prezenta in primele zile dupa nastere se verifica cu
usurinta prin faptul ca se coaguleaza la fierbere din cauza continutului bogat in
proteine. Microscopic se gasesc corpusculii muriformi care indica o nastere
recenta, in jur de 3-4 zile sau nasterea unui fat prematur. In secretia lactica
continutul in grasimi este mai bogat, iar corpusculii muriformi mult mai
putini. Culoarea intens rosietica a petelor de lapte colorate cu scharlach ne
permite sa afirmam ca nasterea s-a produs la termen si dateaza de aproximativ
4 zile. Atat petele de lapte, cat si petele de colostru sunt fluorescente la radiatie
ultravioleta. Provenienta umana a laptelui poate fi stabilita prin reactii
bioserologice, cum ar fi eliminarea izoglutininelor la persoanele secretoare,
reactia Uhlenhuth, precum si alte teste imunologice:
-examenul histologic pe resturi deaduale
-examenul petelor de meconiu
-examenul lichidului amniotic
-in perioada de lehuzie pot fi utile si unele probe de laborator care
permit aprecierea efectelor secundare ale unor complicatii obstetricale,cum ar
fi:hemoragiile severe, starile septice. Confirmarea unor stari de anemie severa
poate permite prezumtii privind instalarea unui soc hemoragic, situatie in care
poate fi acceptata imposibilitatea acordarii ingrijirilor necesare nou-nascutului
imediat dupa nastere.

4.2. EXAMENUL MEDICO-LEGAL PSIHIATRIC


47
Examenul medico-legal psihiatric se face dupa nastere, la un interval
determinat, in scopul reconstituirii, pe baza actelor de la dosar si a
imprejurarilor in care s-a produs nasterea si infractiunea, a eventualelor
tulburari psihice care ar fi putut determina savarsirea faptei.
In majoritatea cazurilor, expertiza psihiatrico-judiciara a presupusei
pruncucigasei se solicita la intervale relativ mari dupa comiterea faptei, motiv
pentru care se recomanda repetate testari psihologice, in conditii variate
eventual supravegherea psihologica si psihiatrica prin internare.
Relevanta pentru stabilirea starii psihosomatice a femeii in timpul
nasterii este si aprecierea statutului obstetrical, a complicatiilor intervenite.
Expertiza psihiatrico-judiciara are un rol primordial in stabilirea
elementelor constitutive ale infractiunii de pruncucidere, prezuma investigatii
extrem de riguroase, fiind necesara si dificila estimarea retroactiva a starii
psihice din momentul comiterii faptei. Din diferitele statistici rezulta ca
autoarele faptei de pruncucidere sunt femei foarte tinere, in general fara
ocupatie si cu un nivel scazut de educatie si instructie scolara iar comiterea
faptei se intalneste mai ales la femeile cu gradul de civilizatie si nivelul de trai
scazut.
Uneori durerea din timpul travaliului si cauza principala, frica,
influenteaza in rau personalitatea sociala, influentand autocontrolul si starea
sufleteasca. Starile de anxietate cronica constituie conditii de stres care
genereaza depresia endogena. Suferintele organelor interne se amplifica si
dezvolta starea de durere psihosomatic, cauza multor devieri de
comportament. Depresia si dezamagirea sunt intensificatorii potentiali ai
durerii. Cand travaliul de nastere este in primul stadiu, cand pare foarte lung,
femeia are tendinta sa devina depresiva si acut dezamagita. Repetarea ciclului

48
de dureri, lipsa de autocontrol, (lipsa de autocontrol)ii diminueaza forta
morala.
La femeile isterice, care au echilibru labil masurile psihoprofilactice
trebuie instituite din timp. In timpul nasterii isteria se manifesta net patologic.
Asadar, nasterea genereaza in multe cazuri un deranj psiho-fiziologic in
care educatia, constiinta si starea socio-morala a femeii constituie atuurile
principale. Viata moderna, stersul unanim acceptat, cu consecintele sale,
cresterea rapida a psihonevrozelor, a psihopatiilor, constituie factori importanti
care conserva discernamantul, dar care in traume psihofiziologice, cum ar fi
nasterea, pot favoriza diminuarea lui. Se propune ca in pruncucidere sa se
raspunda la urmatoarele intrebari:
1.daca nasterea a fost distocica( grea)
2.daca femeia a prezentat anomalii mintale sau psihologice.
Analiza depresiei la femeile gravide, in timpul nasterii si imediat dupa
aceea, demonstreaza insumarea deopotriva a factorilor biochimici ocazionati
de tulburarile de sarcina si nasterea cu factori situationali prezenti de la caz la
caz. Conjuctura situationala obisnuit nefericita a pruncucigaselor, cel de-al
doilea motiv al depresiei, se adauga in mod constant celui biochimic.
Rezulta astfel, din cele mentionate mai sus, ca delictul pruncuciderii
este o fapta complexa, ale carei sarcini trebuie cautate in multitudinea
incordarilor interne, precum si in situatii externe. Conflictul poate fi
determinat de o serie de factori: aparitia sarcinii, relatia fata de procreator,
perspectiva conditiilor de viata ale unui copil, obiceiurile, conceptiile de viata.

49
CAP.V. EXAMENUL MEDICO-LEGAL AL LOCULUI
NASTERII

Cercetarea la locul savarsirii faptei, face parte din activitatea initiala de


urmarire penala si consta in cunoasterea nemijlocita a locului unde au fost
descoperite urmele acesteia.

In notiunea de ”loc al savarsirii faptei” intra:


a) porțiunea de teren (sau încăpere) in care s-a săvârșit in mod concret
infracțiunea.
b) portiunea de teren (sau incapere) in care s-au descoperit rezultatele
infractiunii cercetate.
c) caile de acces si de indepartare de la locul savarsirii faptei.
Si in uciderea unui nou-nascut ca si in alte infractiuni, activitatea de
cercetare propriu-zisa a locului savarsirii faptei se face impreuna cu organele
judiciare, fiind precedate de anumite actiuni premergatoare, din care este
obligatorie solicitarea expertului medico-legal, al carui rol, alaturi de intreaga
echipa, este deosebit de important, in ambele faze ale cercetarii, statica cat si
in cea dinamica.

Cercetarea incepe cu examinarea cadavrului, a imprejurarilor imediate,


urmand apoi cercetarea statica si dinamica a intregului loc.
Cercetarea la locul faptei ridica o serie de probleme care sunt uneori
greu de rezolvat, atat pentru medicul legist, cat si pentru expertul criminalist.

In majoritatea cazurilor, cadavrele nou-nascutilor se descopera la


distante- mai mari sau mai mici-de locul infractiunii,in diferite stari de
50
putrefactie,pana la scheletizare, sau pur si simplu ca fragmente de cadavru. De
obicei nu prezinta imbracamintea corespunzatoare unui nou-nascut, ci sunt
ambalate uneori in carpe, hartie, pungi de plastic, geamantane, lazi…
Medicul legist isi incepe activitatea cu examinarile preliminarii de la
fata locului si le continua cu cele din sala de autopsie, din laboratoarele de
histopatologie, cu examinari biocriminalistice, in functie de particularitatile
cazului, intrucat expertiza medico-legala trebuie, pe de o parte, sa elucideze
anumite probleme legate de nou-nascut, iar pe de alta parte, pe cele legate de
mama pruncucigasa, in cazul in care aceasta este banuita si trebuie
descoperita.
In faza statica a cercetarii locului savarsirii faptei, se incepe cu
examinarea cadavrului, a fragmentelor de cadavru, a scheletului integru sau
doar a oaselor izolate, tinand cont de anumiti factori: factori climatici si locali,
factori de mediu abiotic (temperatura, umiditate, curenti de aer, adancimea
apei, grad de insorire, pH), care au un rol determinant in aparitia si evolutia
modificarilor cadaverice si implicit, in stabilirea datei aproximative a mortii.

51
CAP.VI. EXAMENUL COMPLEMENTAR.
ROLUL SI APORTUL SAU IN EXPERTIZA MEDICO-
LEGALA.

Toate concluziile expertizei medico-legale sunt interpretate pe baza


cercetarii si interpretarii faptelor medicale, in vederea contributiei la stabilirea
adevarului. Aceasta depinde de cunoasterea si utilizarea metodelor adecvate
fiecarui caz si fiecarei probleme, de interpretarea clinica si si sintetica a
rezultatelor in conformitate cu realitatea.
In expertiza medico-legala asupra cadavrelor, in toate situatiile in care
exista un dubiu asupra existentei unui proces morbid sau asupra originii
acestuia, trebuie sa apelam la o metoda adjuvanta. Astfel, in faza dinamica
(cea de-a doua faza) a cercetarii locului faptei, medicul legist are obligatia de a
recolta si ambala corect produsele de alta natura, cum sunt:medicamentele,
substante chimice, vegetale (solutii sau cristalizate), minerale sau obiecte de
vesela (pahare, cani, farfurii) care puteau fi folosite si corpii straini medico-
chirurgicali.
Organele de ancheta raspund de transport, dar medicul legist trebuie sa
dea informatiile necesare in vederea pastrarii si conservarii materialului
recoltat in conditii optime pe parcursul transportului.
Produsele biologice sunt de doua feluri:fiziologice sau normale si
patologice.
Produsele fiziologice sunt:
a). Produse ale secretiei: colostru, lapte de mama, saliva, mucus nazal, lichid
cefalorahidian.
b). Produse de excretie: urina, materii fecale, meconiu, lichid amniotic, sputa.
52
c). Tesuturi dure: oase, cartilagii.
d).Tesuturi moi: sange, tesut muscular, masa cerebrala.
e).Anexe cornoase ale pielii: par, unghii.
Produsele patologice: puroiul si infectiile cutaneo-mucoase, musculare
si viscerele, secretii vulvo-vaginale, ureterale, bronsice…

Colostru (pata de lapte) daca este proaspat se recolteaza prin absorbtie


pe o hartie de filtru, se usuca si se introduce in eprubete care se pastreaza la
temperaturi scazute, pe parcursul transportului. Dupa ce se usuca, se ridica,
daca este posibil, obiectul pe care se gaseste sau fragmentele de tesatura,
hartie si se ambaleaza in pungi separate. Daca pata de lapte se gaseste pe
obiecte netransportabile sau pe corpul cadavrului, se rade, dupa care se
ambaleaza in eprubete de sticla, praful obtinut.
Din punct de vedere macroscopic, colostrul are culoarea cenusiu
deschis, cu contur pronuntat.
Examenul citologic este singura metoda de diagnostic a laptelui
proaspat sau din pata. Astfel in urma centrifugarii laptelui sau a maceratului de
pata din sedimentul obtinut, se face un frotiu care se usuca la aer, apoi se
fixeaza in alcool etilic timp de 5-10 minute, dupa care se coloreaza dupa
metoda Moy- Grunwald- Giemsa. In lapte se evidentiaza picaturi de grasime,
particule de cazeina si mucina iar ca elemente figurate, leucocite, nuclei izolati
si rest celular.
Caracteristic colostrului este prezenta corpusculilor Donne de origine
leucocitara, alaturi de elemente asemanatoare celor din lapte. Stabilirea
originii de specie se face prin metode fitoaglutinare si fitoactivare.
Saliva. La nou-nascut glanda parotida se recolteaza in intregime si
trebuie pastrata in conditii speciale: in conditii de congelare in borcane
inchise, fara solutii de fixare fiindca in cazul existentei unor pete de sange pe

53
cadavru, pe ambalaj sau pe alte obiecte si a existentei unei coincidente de
grupa sanguina cu a agresorului (mama sau o alta persoana) sa putem
determina tipul de grup secretor sau nesecretor care apare inca de la nastere.
Singurul mod de identificare este examenul clinic care evidentiaza substante
specifice salivare ca: fosfatoza alcalina, amiloza, ionul siocianat si ionul nitric.
Stabilirea originii de specie a salivei se face prin reactia de precipitare
Uhlenhuth sau Ouchterlony, dar este nevoie de o cantitate mare de material.
Urina, lochiile, lichidul amniotic. Se sectioneaza suportul de hartie sau
textil, sau daca este posibil, obiectul pe care se afla pata uscata simse
ambaleaza in eprubete. Daca produsele biologice sunt proaspete, se recolteaza
pe hirtie de filtru, care se usuca si apoi se ambaleaza in eprubete. Temperatura
din timpul transportului nu trebuie sa depaseasca 0 grade C. O metoda de
identificare a urinei este cea cromatografica (Tesar) pentru determinarea
originii de specie, se face imunoprecipitare in agar cu ser anti-om.
Factorii specifici de grup, in urina secretorilor, sunt greu de decelat fiind
in concentratii foarte mici.
Petele de lichid amniotic au o culoare cenusiu-galbuie, cu contur
nedefinit. Elementele figurative caracteristice sunt: leucocite, corpusculi de
meconiu, fire de lanugo, celule epiteliale amniotice sub forma de solzi cornosi
si picaturi mici de grasime si resturi de vernix coseosa formate din cristale
rombice, sau patrate de colesterina. Identificarea lor se face fie pe preparatele
native, fie pe cele colorate.
Apartenenta la grup a lichidului amniotic la secretori se determina prin
metoda Hozler si corespunde antigenelor fatului si nu celor ale mamei.
Meconiul cand este uscat, se rad crustele si se ambaleaza in eprubete
care se pastreaza in conditii de hipotermie; in cantitati mici se recolteaza prin
absorbtie pe hartie de filtru, se usuca si apoi se ambaleaza in eprubete.
Macroscopic, au pete mari, de diferite marimi si culoare verde inchis.

54
Microscopic, au un aspect caracteristic: contin celule intestinale galben-verzui,
cristale de colesterina si picaturi de grasime, uneori se afla amestecat cu
lichidul amniotic.
Sangele. La cadavru, recoltarea se face din cavitatea craniana, corp,
vase mari si se introduce in flacoane de penicilina, care se inchid ermetic, si pe
lame sub forma de frotiuri, in picatura groasa. Transportul se face in conditii
de hipotermie. Daca se prezinta sub forma de pete uscate, acestea se recolteaza
impreuna cu suportul lor material (obiectul pe care se gaseste sau fragmente
de hartie sau textile); se ambaleaza izolat in pungi si se expediaza catre
laborator.
In cazul in care petele de sange se gasesc pe obiecte netransportabile
sau pe corpul cadavrului se recolteaza prin radiere, dupa care se introduc in
eprubete sau flacoane si se inchid ermetic. Petele proaspete de sange de pe
suporturi cu proprietati absorbante cum ar fi: hartia sau tesaturile- se usuca in
prealabil si apoi se ambaleaza, iar cele de pe suprafete neabsorbante se
recolteaza pe hartie de filtru sau vata, dupa procedeul descris mai sus.
Prezenta petelor de sange se determina prin reactii de probabilitate si
reactii de certitudine.
Reactiile de probabilitate- au la baza principiul transformarii
substantelor incolore in stare redusa( leucoderivatie) in substante colorate;
aceasta se realizeaza prin procedeul de oxidare cu un feroxid, sub actiunea
feroxidozei. Oxidarea este realizata de catre peroxidozele sangelui asupra apei
oxigenate. Aceste reactii sunt nespecifice fiindca diferite tesuturi animale-
mioglobina- si vegetale contin peroxidoze. Proprietatile oxidante au si unele
substante minerale ca: nichelul, cobaltul, compusii fierului, bicromatii.
Reactii de certitudine- in cazul in care reactiile de probabilitate sunt
pozitive se fac si reactii de certitudine, in cazul in care cantitatea de material
este suficienta. Ele se bazeaza pe punerea in evidenta a elementelor figurate

55
ale sangelui, ale hemoglobinei, sau al produselor de degradare ale acestuia.
Cel mai adesea la probe morfopatologice, spectroscopice, cristalografice. Cea
mai sigura si mai importanta metoda pentru identificarea spectrual.
Determinarea apartenentei de grup a unei pete de sange uman se face
prin metoda izohemaglutinarii ( reactia de grup sangvin), respectiv metoda
Alzel, Lansteiner- Richter.
Tesuturile dure (oase, cartilagii): daca este posibil se descarneaza pe os
sau se usuca si se ambaleaza separat in pungi. Descarnarea se face prin
fierbere in solutii de NaOH diluate sau prin uscare, departe de surse de
caldura, si anume in curenti de aer, dupa care se ambaleaza si se transporta la
laborator in scopul efectuarii unor examinari de antropologie medico-legala,
sau de anatomie comparata.
Firele de par (lanugo). Recoltarea lor se face prin smulgere cu ajutorul
unor pense fara dinti. Apoi se ambaleaza separat, in eprubete de sticla sau
plicuri, de zone anatomice de recoltare. Lafel se recolteaza si cele implantate
pe cadavru sau pe obiectele inconjuratoare si se ambaleaza pentru o comparare
ulterioara cu cele apartinind agresorului sau victimei.
Exista trei etape de examinare:
a. examenul macroscopic, cu descrierea aspectului formei, lungimii si
grosimii
b. examenul microscopic, pentru determinarea culorii si prezentei pe
cuticula a unor eventuali corpi straini- urme de sange, micoze,
paraziti
c. examenul microscopic al fibrelor deshidratate, degresate si montate
in balsam de Canada.
Secretiile patologice, vulvo-vaginale, ureterale, bronsice purulente,
externe, se recolteaza sub forma de frotiuri pe lama, apoi se usuca in eprubete

56
sterile pentru o insamantare viitoare si examinari microbiologice sau se
insamanteaza imediat pe medii de cultura obisnuite.
Substantele chimice, minerale, vegetale, sub forma de solutii sau in
stare solida si medicamentele, cand suntambalate, se ridica impreuna cu
ambalajul, iar daca acestea lipsesc, se introduc in recipiente de sticla curate.
Corpii straini medico-chirurgicali se recolteaza ca atare si se ambaleaza
separat in pungi dupa ce in prealabil au fost uscati.
Produsele recoltate, toate sunt ambalate, etichetate si trimise la
laboratoarele de profil.
Deasemenea, pentru stabilirea starii de nou nascut la termen sau
prematur, in lipsa datelor de la examenul extern al cadavrului, se examineaza
fragmentele osoase recoltate de la locul faptei. Prezenta punctelor de osificare
ne ajuta la stabilirea starii de nou-nascut la termen, aproape de termen sau
prematur.
Examenul complementar are un rol deosebit in stabilirea vietii
extrauterine. Criteriul instalarii vietii extrauterine, admis aproape unanim
astazi, consta in instalarea respiratiei extrauterine care produce o modificare
de aspect, culoare, consistenta si structura a plamanului, modificari care se
pun in evidenta la autopsie si la examenul histopatologic.
Plamanul respirat umple cavitatea toracica, este expansionat, acoperind
cordul, este de culoare roz, apare ca un desen marmorat, format din fine perle
de marimi de peste 2000 de microni, stralucitoare, care sunt alveolele
pulmonare destinse, are suprafata neregulata, parenchimul pulmonar este
elasic, la sectiune si presiune prezinta crepitatii, iar prin stoarcere se observa o
spuma fina, rozata.
Plamanul nerespirat este mic, nu umple cavitatea toracica, ocupand
sinusurile costo-vertebrale, este neted pe suprafata, uniform, cu aspect de
organ parenchimatos, de culoare inchisa, rosie, la palpare este consistent, lipsit

57
de elasticitate si de crepitatii. Pe sectiune se poate observa aclasi aspect
uniform,iar prin presiune se scurge putin lichid roz sau sanguinolent, fara bule
de aer.
In afara examenului de laborator al produselor fiziologice si patologice
trebuie mentionate si examinari complementare in expertiza medico-legala:
docimazia hidrostatica pulmonara, docimazia gastrointestinala( proba
Breslan), proba Wraden, proba permeabilitatii cordonului ombilical ( mai
putin concludenta).
In 1670 a fost imaginata proba docimaziei de catre Royger si a fost
aplicata pentru prima oara in 1681 de Sceyer intr-un caz de pruncucidere,
servind pledoariei unui jurist celebru, Christian Thomas, cunoscut in literatura
juridica sub numele de “ Thomasianus”.
Aceasta proba se bazeaza pe faptul ca un plaman nerespirat are
densitatea mai mare decat a apei ( 1,059), reprezentand 1/70 din greutatea
corpului, iar plamanul respirat are densitatea mai mica decat cea a apei
( 0,638), reprezentand 1/35 din greutatea corpului, datorita faptului ca in
alveole a patruns aer.
Proba docimaziei se efectueaza: dupa incizarea bratului pentru a vedea
daca contine sange, apa, spuma, se aplica extremitatea superioara a laringelui,
se separa traheea, de coloana vertebrala si se desprinde de sus in jos, cu toata
masa de organe continuta in torace.
Proba mai poate fi facuta si cu fiecare plaman in parte, separat de hil si
cu fragmente de plaman stoarse sub apa intre degete. Daca plamanul a
respirat, el va reveni la suprafata.
In unele cazuri, docimazia hidrostatica, a plamanului nu poate fi
interpretata decat in functie de factorii care pot modifica greutatea specifica a
plamanului. Docimazia hidrostatica pulmonara este negativa in cazul
existentei unui proces de condensare, ardere, macerare in alcool, inecare, la fel

58
la prematurii la care respiratia este insuficienta si ineficienta, neputand umple
cu aer si destinde alveolele pulmonare, sau prin resorbtie post-mortem.
Cand se instaleaza o atelectazie secundara, plamanul respirat poate
cadea la fund, prin resorbtia aerului, ca si in cazurile de putrefactie avansata,
cu distrugerea structurii pulminare. Apa fierbinte, arderea, supraincalzirea,
maceratia prelungita in alcool, precum si sederea prelungita in apa, elimina
aerul din plamani, astfel incat docimazia pulmonara este negativa.
Plamanul respirat poate prezenta proba docimaziei pozitive la cadavrele
inghetate, unde plamanii isi reduc greutatea specifica datorita acelor de gheata
iar organul pluteste. Dupa dezghetare, insa, plamanul cade la fund.
O proba complementara docimaziei o reprezinta stoarcerea sau
malaxarea in apa a fragmentelor de plamani. Prin aceasta se obtine
indepartarea gazelor de putrefactie, aerul rezidual neputand fi expulzat in acest
fel. Astfel, se poate diferentia un plaman care pluteste datorita continutului de
aer fata de unul care pluteste datorita continutului de gaze de putrefactie.
In situatia unei respiratii artificiale se poate produce o destindere
partiala a plamanilor care poate da o docimazie pozitiva sau dubioasa a
plamanului respirat. Daca fragmentele plutesc intre doua ape, docimazia
dubioasa poate fi datorata respiratiei partiale, sau aerarea unor zone din
plamani, in timp ce altele raman neaerate. Docimazia microscopica optica
pulmonara se face cu o lupa mare, care pune in evidenta aspectul de perle
alveolare si lobutatia plamanului aerat.
Datorita numeroaselor posibilitati de aerare, se impune efectuarea
docimaziei histologice- prezenta mai in amanunt in capitolul III al acestei
lucrari- adica examinarea microscopica a fragmentelor de plaman, prelevate
din diferite zone ale parenchimului pulmonar, dupa fixarea in formol 10%,
includerea in parafina si colorarea in mod obisnuit cu matoxilin eozina.

59
O importanta deosebita o are docimazia gastro-intestinala (proba
Breslau). Aceasta consta in ligaturarea stomacului la cardie si pilor si se
ligatureaza ansele intestinale in 2-3 locuri si intestinul gros in partea
inferioara. Se pun intr-un vas cu apa si, daca copilul a respirat acestea vor
pluti. Aceasta proba se poate face numai la cadavrele proaspete, cu scopul de a
evidentia aerul prezent in stomac si la nivelul intestinelor.
După 5-10 minute de viață extrauterină, aerul a patruns in stomac, unde
alaturi de mucozitati, se observa si un lichid spumos, aerat. Dupa 20 de
minute, aerul se afla si in ansele jejunale, iar dupa o zi in colon.
Proba Wraden este o alta proba secundara in functionarea membranei
timpanice, pentru a constata prezenta aerului in urechea medie. Proba este
pozitiva daca copilul a respirat.
In cazul unor leziuni traumatice externe( echimoze, excoriatii,
hematoane, plagi) sau interne, se efectueaza examenul histopatologic in
vederea evidentierii certe a caracterului vital al acestora, respectiv prezenta
infiltratului sanguin constituit- rețeaua de fibră cu elementele figurate ale
sangelui.

60
CONCLUZII

In domeniul pruncuciderii, violenta si umanitatea s-au opus ca sens si


nu au putut fi gasite reunite. Violenta contrazice ceea ce este specific uman si
anume dragostea pentru progenitura.
Fiind o agresiune ce contrazice instinctul matern si exercitandu-se
asupraunei persoane lipsite de aparare, pruncuciderea reprezinta o forma
aparte de omor. Evident, in lipsa cauzelor de pruncucidere ca omor atenuat,
omorul nou-nascutului de catre mama este incriminat de lege ca omor
calificat. In trecut atenuarea se acorda pe baza unor considerente de ordin
social si moral in sensul ca: mama care naste un copil in afara casatoriei era
determinata sa-si omoare copilul nou-nascut din cauza grijilor materiale si
rusinii care o copleseau. Mama care isi omora copilul nou-nascut legitim era
sanctionata conform pedepsei prevazute de lege pentru omor. In conditiile
sociale de astazi atenuarea a fost restransa numai la cauze medicale si
nicidecum sociale. Nasterea unui copil in afara casatoriei, nu mai trebuie
considerata drept un act dezonorant care sa conduca mama spre ganduri
criminale, ci dimpotriva, ea trebuie sa-si respecte si sa-si iubeasca produsul de
conceptie, in conditiile in care ocrotirea mamei si a copilului sunt asigurate
prin lege.
Legiuitorul reglementeaza pruncuciderea, in legislatia noastra actuala la
art. 177 Cod penal unde se prevede ca “uciderea copilului nou-nascut savarsita
imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de puternica tulburare
pricinuita de nastere” se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Astfel se
stabileste ca reprezinta pruncucidere, uciderea copilului nou-nascut. Starea de
nou-nascut reprezinta din punct de vedere juridic un interval de 10-14 zile
timp cat se mentin semnele nasterii. Consideram ca de lege ferenda ar trebui
ca acest interval sa fie restrans la 2-3 zile dupa nastere, daca avem in vedere

61
regimul sanctionator mai bland pentru pruncucidere fata de cel pentru omor
calificat.
In Romania incidenta maxima a deceselor prin avort provocat si al
faptelor de pruncucidere s-a inregistrat in 1967, ca o reactie la limitarea de
catre legiuitor a intreruperilor de sarcina prin Decretul 770/1966.
Criminalitatea reala in pruncucidere depaseste criminalitatea depistata,
la care se adauga si un numar mic de fapte nejudecate datorita decesului
mamei.
Aceasta ineficienta in depistarea criminalitatii reale se explica prin
usurinta relativa cu care poate fi inlaturat cadavrul nou-nascutului si prin
instalarea rapida a putrefactiei si implicit prin imposibilitatea de a stabili cu
certitudine cauza decesului.
In prezent se considera ca incidenta acestei infractiuni este strans legata
de gradul de dezvoltare a unei societati. Cu cat infractiunea de pruncucidere
este mai rar intalnita cu atat societatea respectiva este mai dezvoltata…

62
DR.GEORGE BOGDAN-prof.legist la Universitatea Iasi
“ 76 RAPOARTE MEDICO-LEGALE”-editia III
revazuta, comentata si marita-Cluj-1925

No.17

RAPORT MEDICO-LEGAL ASUPRA UNUI CAZ DE


PRUNCUCIDERE PRIN SUFOCATIUNE

Acest raport a fost adresat in urma cererii parchetului care zicea:

Domnule Medic-Legist,
Va rog sa binevoiti a face autopsia unui prunc nou-nascut ce s’a
gasit aruncat intr’un sant din mahalaua X si a ne raspunde la urmatoarele
intrebari:
1.Copilul s’a nascut la termen?
2.Copilul s’a nascut viu, a trait, a respirat?
3.Care este cauza mortii?
Veti binevoi a ne trimite de urgenta raportul medico-legal avand arestat
in cauza.
Prim-Procuror ss.Y

63
Raport Medico-Legal

I. Preambul.Subsemnatul Prof.Dr.G.B.Medic-legist pe langa Trib.Iasi,


invitat de d-l Prim-Procuror Trib.Iasi,prin adresa cu No…din…de a ne
transporta la morga spit.Sipidon, a face autopsia unui prunc nou-nascut ce s’a
gasit mort si aruncat intr’un sant din mahalaua X, si a raspunde la urmatoarele
intrebari:
1.Copilul s’a nascut la termen?
2.Copilul s’a nascut viu, a trait, a respirat?
3.Care este cauza mortii? Astazi 14 aprilie 1918, dupa ce am depus mai
intai juramantul cerut de lege, am procedat la facerea acestei autopsii si am
constatat urmatoarele:
II. Comemorativ. Ni se spune ca in noaptea de 14 spre 15 martie 1916,
un gardist ar fi gasit un copil nou nascut mort, aruncat intr’un sant din
mahalaua X; el era invelit in niste gazete. Politia a transportat cadavrul la
Morga Spit.Spiridon, iar parchetul banuind o moarte violenta a cerut autopsia
pe care am facuto-o in ziua de …in prezenta d-ul X procuror Trib.Iasi.
III. Descrierea faptelor. Cadavrul este acela al unui copil de sex
masculin; fesele pline de materii fecale. Dupa ce spalam cadavrul gasim: El
are o lungime de 48-49 ctm si cintareste 3100 gr. Diametrul fronto-occipital
este de 115 mIm. Cel biparietal este 89 mIm. De ombilic atarna o parte din
cordonul ombilical lunga de 8-9 ctm.care este legat cu o bucatica de siret alb.
Parul copilului este negru, lung de 1-2 ctm.
Desarticuland genunchiul descoperim extremitatea inferioara a
femurului si facand mici sectiuni subtiri gasim un punct de osificatie de forma
lenticulara si de culoare rosie. Taind gingia maxilarului, gasim opt olveole
bine conformate care contin dinti; examinand corpul cu atentie gasim: Capul
latit si turtit, el este foarte moale, avand pana la un punct o forma ovala. Pe

64
obrazul drept gasim 3 eroziuni (zgarieturi) care au forma aproape regulat
semiluna, eroziuni de aproape 1 ctm.de diametru, de culoare aproape negrie,
pielea de pe aceste eroziuni este uscata. Pe obrazul stang, gasim un numar de
12-14 eroziuni mai mici decat acele de pe obrazul drept, iarasi de forma
semilunara si uscate. Pe partea anterioara si laterala stanga a gatului, gasim
cateva mici zgarieturi de forma variabila. Fata este de culoare violeta, gatul si
urechile de asemenea, iar pe partea superioara a toracelui, gasim un mare
numar de mici punct rosietice-negrii.
La deschiderea corpului gasim: nimic in gura, dar in faringe este o
cantitate de spuma rosietica aerata.
Scoatem laringele cu baza limbei; deschidem laringele si gasim in el ca
si in trahee o cantitate de spuma rosietica aerata; aceasta spuma la microscop
ne arata ca contine globule rosii de sange.
Disecand pielea gatului, gasim intre muschii sterno-mastoidiani sub si
sus-hioidiani, dar mai cu seama intre fibrele lor, mici sufuziuni sanguine.
Urmand mai departe cu autopsia deschizand toracele gasim pulmonii de
culoare rosie-inchis aproape negru, debordand cavitatile in care sunt continuti.
Scoatem pulmonii impreuna cu inima, si vedem pe suprafata pulmonilor
un numar mare de pete echimotice Tardieu; pulmonii sunt relativ elastici.
Aruncati in un vas cu apa, ei plutesc deasupra apei. Detasam inima de pulmoni
ii aruncam in un vas cu apa, vedem ca ei plutesc; taiem bucatele di ei si
strivindu-I la suprafata apei dintr’un vas curat, vedem ca iesa din ei mici bule
fine aerate; pe pericard gasim iarasi pete schimotice Tardieu. Inima de volum
in raport cu varsta copilului, plina cu sange negru, prezinta orificiul Botal
deschis, valvele si orificiile normale. Stomacul scos intre doua ligaturi pluteste
deasupra apei; deschis pe marea curbura sub apa, lasa sa iasa bule de aer; el
este desert de alimente, intestinele dilatate de gaze, dar normale; splina,
rinichii si ficatul nu prezinta nimic anormal la sectiune. Capul este turtit si

65
latit, pe pielea capului nici o plaga nici o eroziune; nu constatam nici o
fractura craniana; meningele si creerul congestionate dar fara leziuni anatomo-
patologice; nimic alt important de notat pe corp.
IV. Concluziuni.
1.Copilul ce am autopsiat s’a nascut la termen.
2.El s’a nascut viu, a trait, a respirat.
3.Moartea este violenta si determinata de o asfixie prin sufocatiune
facuta cu mana,
sufocatiune combinata si cu violente de strangulatiune.

Medic-legist ss. Dr. G. B.

66
RAPORT MEDICO-LEGAL ASUPRA UNUI CAZ DE
PRUNCUCIDERE, PRIN CADEREA COPILULUI IN
LATRINA.

Raport Medico-Legal

I. Preambul
Subsemnatul Dr.G.B. invitat de d.l Prim-procuror Trib.Iasi, prin adresa cu
No…din…de a face autopsia unui prunc nou-nascut gasit mort intr’o
latrina; a ne pronunta asupra cauzei mortei si a constata orice indiciu de
crima sau delict, azi 10 Iulie 1899, dupa ce am depus in prealabil
juramantul cerut de lege, am procedat la facerea acestei autopsii si am
constatat cele ce urmeaza:
II. Comemorativ
Intr-o latrina din o casa situata in strada St.Haralambie-Iasi, s’a gasit un
prunc, un nou-nascut mort; dupa cercetarile politiei, s’a stabilit ca el fusese
nascut de fata Tinca Nicolau, copilul s’a vazut plutind d’asupra materiilor
fecale, a fost scos afara cu un carlig de fier; procedand la autopsie gasim:
III. Descrierea faptelor
Cadavrul este acela al unui copil, de sex masculin. El este murdar pe tot
corpul de materii fecale si exala un miros acru, patrunzator si foarte
displacut.
Procedam la toaleta cadavrului, il spalam cu apa calda si cu sapun si
gasim:
El cantareste 3400 gr, lungimea corpului de circa 49 cm. Diametrul fronto-
occipital 1/2 mlm, cel biparietal 95 mlm. Parul copului negru lung de 1 ctm,
unghiile dela maini intrec pulpa degetelor. Cordonul ombilical adera de
ombilic, el este lung de 8-9 ctm, este rupt nelegat. Cadavrul nu prezinta pe

67
corp nici o urma de violenta, putrefactia inceputa, tot abdomenul destins de
gaze si verde.
In ambele extremitati inferioare ale femurelor gasim puncte de osificatie
clasice, de dimensiuni ordinare; in maxilarul inferior gasim opt alveole
complecte care au fiecare cate un dinte.
Procedam la autopsie. In gura copilului, in faringe si in laringe, dupa ce
am facut sectiunile prealabile, am gasit o cantitate de materii fecale. In
tracheea gasim iarasi materii fecale.
Deschizand toracele, gasim pulmonii mari, distrusi, umple si
debordeaza chiar cavitatile pleuro-pulmonare corespondent. Ei sunt de
culoare roza-inchis, prezinta cateva pete echimotice Tardieu, sunt elastici,
aerati crepita.
Aruncati in un vas cu apa ei plutesc perfect; bucatele din ei taiati cu
foarfecile plutesc, iar striviti intre degete, lasa sa se scurga o cantitate de
materii fecale, care exala un miros patrunzator infect.
Pericardul normal, cordul normal plin cu sange, cu orificiul Botal
deschis. Stomacul dilatat de gaze, contine o cantitate de materii fecale;
intestinele dilatate de gaze de altfel normale.
Ficatul, splina si rinichii, nu prezinta nimic important de notat.
Nici o leziune de violenta la cap, nici o fractura craniana; meningele si
creerul fara leziuni de violenta dar congestionate.
Punand in evidenta dupa metodele clasice urechea mijlocie si
punctionand-o sub apa, vedem ca iese din ea o mica cantitate de materii
fecale.

68
IV. Concluziuni.
1.Copilul autopsiat de noi s’a nascut la termen
2.El s’a nascut viu, a trait, a respirat.
3.Moartea este determinata de caderea lui de viu in un mediu
nerespirabil si toxic-in latrina-cauza evidenta a mortii.
4.Moartea dateaza de la 36-48 ore.

69
“TRATAT COMPLET DE MEDICINA LEGALA”
VOL.I. DEONTOLOGIA- EXPERTIZELE- BUCURESTI 1928-
MINA MINOVICI

PRUNCUCIDERE: ASFIXIE PRIN ASTUPAREA LARINGELUI CU


UN PICIOR DE IEPURE ( Cu examenul mamei)

I. Preambul:
II. Istoricul afacerii: Un prunc, nascut la termen, e extras dintr’o
latrina a spitalului Coltea. S’a gasit un picior de iepure cu care,
dupa marturisirea mamei, a fost asfixiat copilul, prin introducerea
lui in laringe.
III. Descrirea faptelor
A. Expertiza cadavrului
a. Examenul extern.- Cadavrul este acela al unui copil de sex masculin.
Pielea pe toata suprafata corpului este de culoare verde albastruie mai
putin macerata si edematiata. Putrefactia este inceputa.- Placenta este
detasata de corp. Cordonul ombilical este rupt si lung, in partea aderenta
de corp, de 14 cm., iar in cea atasata de placenta de 32 cm.- Cadavrul
cantareste 3,435 grame. Lungimea sa este de 51 cm. Diametrul biparietal
masoara 92 mm., iar cel antero-posterior 112 mmm.
Placenta este intreaga si cantareste 450 grame.
Corpul e acoperit cu strat de sebum alb, mai ales intre indoiturile
inguinale.
Capul este acoperit cu par, care nu se detaseaza. Buzele sunt tumefiate
si albastre. Pe nas si urechi nu se scurge nici un lichid. Unghiile dela
maini si picioare depasesc varful degetelor. Testiculile sunt scoborate in

70
scrotum. Pe toata suprafata corpului si a membrelor nu se observa nici o
urma de violenta.
b. Examenul intern.
1. Capul si cavitatea craniana.- Disecand pielea capului,
gasim sub ea bosa sero-sanguina. Oasele capului nu sunt fracturate;
meningele sunt putin congestionate; pe suprafata ambelor emisfere
cerebrale se gasesc cate-va largi si subtiri lamele de sange coagulat.
Sangele lichid( 3-4 gr.) se gaseste revarsat sub cerebel. Creerul nu
prezinta nici o leziune patologica.
Deschizand cavitatea bucala, nu gasim in ea nici un corp
voluminos strein. In ambele laturi ale fundului gatului pe amigdale si pe
valul palatin se gasesc 5-6 rani cari intereseaza mucoasa in toata
profunzimea ei. Una din rani, care se afla pe amigdala stanga, patrunde
in ea pe o adancime de aproape 2 mm. Imprejurul acestor rani se afla
revarsat sange coagulat, iar marginile lor sunt echimozate si infiltrate de
sange. Glota este tumefiata, una din coarde e rupta pe o intindere de 1
mm. Pe toata suprafata bucala si mai cu seama in fundul gatului gasim
numeroase fire de par de o culoare cenusie, masurand 1-2 cm.lungime.
Maxilarul inferior contine 8 alveole dentare complet divizate.
2. Toracele si cavitatea toracica.- Sub pielea gatului si pe muschi
ne se gaseste nici o urma de violenta. Esofagul este gol. Tracheea
contine putin mucus, mucoasa sa este putin rosietica.
Plamanii, voluminosi, umplu complect cavitatile pleurale. Ei sunt
patati de numeroase echimoze sub-pleurale, culoarea lor este roza; pe
suprafata lor se observa placi emfizematoase. Cufundati in apa,
impreuna cu cordul si timusul, plutesc la suprafata; izolati plutesc
deasemenea, dupa cum plutesc si mici fragmente taiate din ei.
Comprimand aceste fragmente sub apa, facem sa iasa o multime de bule

71
gazoase foarte fine, cari vin si se reunesc in grup la suprafata lichidului.
Parenchimul pulmonar nu contine decat o mica cantitate de sange si
spuma. Bronchiile sunt goale.
Pe cord se afla cateva mici echimoze punctate. Cavitatile sale contin
sange lichid.
3. Abdomenul si cavitatea abdominala.- Stomacul contine putin
mucus si putin aer.
Intestinul subtire e gol; cel gros plin cu meconium.
Ficatul este voluminos si foarte congestionat.
Spina si rinichii au aspectul lor normal.
Cartilagiul extremitatii inferioare a femurului contine un punct osos
mare de 2,5 mm.

B. Examenul mamei
Am procedat apoi la examenul femeii M.S., presupusa a fi nascut
copilul.
Femeea M.S., de o constitutie buna, e foarte palida, cu fata patata,
prezintand ceeace in medicina numim masca de facere. Tegumentele sunt
colorate. Mamelele sunt voluminoase; prin presiune facem sa iasa din ele
o destul de abundenta cantitate de colostrum.
Abdomenul sau este balonat si toata pielea lui e brazdata de vergeturi
violacee. Pe linia mediana a abdomenului se observa o linie pigmentata
care se scoboara dela ombilic pana spre pubis.
Din organele genitale se scurge o materie muco-purulenta care exala
un miros neplacut. Furculita este rupta si prezinta o rana mare de 2,5 cm.
Uterul cu trei degete deasupra simfizei pubiene; colul voluminos.

72
IV. Concluziuni

1.Cadavrul este al unui copil de sex masculin, nou-nascut si la termen


sau aproape de termen.
2. Acest copil a fost nascut viu si a respirat.
3. El a murit asfixiat prin astuparea cailor respiratorii cu un corp care,
dupa toate probabilitatile, este acel picior de iepure ce ni s’a aratat. In
gatul copilului am gasit par ce provine dela un picior de iepure.
4. Copilul era deja mort cand a fost aruncat in privata.
5. Femeea M.S. a nascut de curand. Ea a nascut de maximum trei
saptamani.

73
PRUNCUCIDERE: STRANGULARE CU MANA
( cu examenul mamei)

I. Preambulul:
II. Istoricul afacerii: In ziua de 19 februarie 1899, s’a gasit, intr’un
cotet de paseri din curtea d-lui R.G., un copil de sex femenin, nascut in aceiasi
zi de femeea T.R.servitoare. Din ordinul parchetului cadavrul copilului a fost
transportat la Institutul Medico-Legal.
III. Descrierea faptelor
A. Examenul cadavrului copilului

1.Examenul extern.- Copil de sex femenin bine constituit:


Lungimea corpului…………51 cm.
Greutatea……………………2650 gr.
Diametrul bi-parietal………..88 mm.
Diametrul occipito-mentonier 122 mmm.
Rigiditatea complect disparuta; putrefactia neinceputa.
Suprafata tegumentelor este acoperita cu un gros strat de sebum de care
adera o marea cantitate de pleava de meiu, paie, excremente si fulgi negri de
pasare.
Capul este acoperit cu par negru deschis, abundent, lung de 25 mm.
Intreaga fata si gatul sunt de o coloratiune rosie-visinie. Pleoapele
inchise, conjunctivele injectate, hiperemiate, corneele transparente, pupilele
dilatate si egale. Nasul putin deprimat, pe orificiile sale si pe gura se scurge
putin sange negru lichid. Din urechi, anus si vulva nu se scurge nimic.
Cordonul ombilical, moale, are o lungime de 15 cm.si e gros de 12
mm;vasele sunt distincte; imprejurul insertiei abdominale nu se observa nici
un inceput de eliminare, iar extremitatea libera a cordonului e neregulata,

74
ascutita. Vasele la extremitate sunt subtiate si au forma de con, dupa cum se
observa in cazurile de smulgere a cordonului.
Organele genitale externe bine conformate.
Unghiile dela maini depasesc buricele degetelor, cari sunt cianozate;
cele dela picioare nu depasesc.
Pe partile anterioare si laterale ale gatului gasim vre-o cate-va eroziuni,
de culoare rosie-bruna, de diferite forme si marimi, duble in profunzime de
sufuziuni sanguine. Cea mai mare dintre aceste eroziuni este cat o piesa de 50
bani. Epidermul, in dreptul eroziunilor, este ridicat, pe cale de a se
pergamenta. In profunzimea partilor moi ale gatului nu se gasesc alte semne
de violenta, precum nici pe restul corpului si al membrelor.
2.Examenul intern.- a). Craniul si cavitatea craniana.- Pe fata interna
a pericraniului, care are o coroziune roza, gasim numeroase echimoze
punctiforme si chiar mai mari, raspandite atat cat e regiunea frontala cat si
catre cea occipitala.- Frontalele intacte- Oasele craniului intacte.- Meningele,
subtiri,sunt hiperemiate; pe suprafata lor se vad numeroase arborizatii
vasculare cu sange negricios. Ele se desfac usor depe suprafata creerului.-
Ambele substante ale creerului nu prezinta nimic de notat.
b). Gura si gatul.- Limba intacta. Prin sectiuni practicate pe marginea
alveolara a maxilarului inferior, se constata prezenta celor 4 alveole dentare
bine impartite, continand in cavitatile lor cate un dinte. Mucoasa gurii intacta;
pe dansa nu se gaseste nici o echimoza. Osul hioid, cartilagele laringelui
precumsi cartilagele traheei sunt intacte.
Mucoasa traheei, hiperemiata, de o culoare rosie deschisa, e acoperita
cu un usor strat de mucozitati fin aerate si sanguinolente.
In dreptul celei de a 6-a vertebra cervicala, se gasesc cate-va echimoze
de marimea unor boabe de linte in tesutul celular din jurul esofagului( care e

75
gol, cu mucoasa intacta de o coloratie vanata-albicioasa) si o echimoza de 9
mm.pe partea anterioara a coloanei vertebrale.
Vasele mari ale gatului( carotidele si jugularele) sunt intacte si pline cu
sange negru lichid.
c). Toracele si cavitatea toracica.- Oasele toracelui intacte. Plamanii
umplu comlect cavitatile pleurale si nu prezinta aderente. Pe suprafata
plamanilor, neteda, lucitoare, nu se constata bule de emfizem; se vad insa
numeroase echimoze subpleurale punctiforme, raspandite intr’un mod
neregulat.
Ambii plamani, impreuna cu cordul, aruncati in apa, plutesc complect.
Suprafata sectiunilor practicate e de un rosu-inchis. Plamanii crepita la
presiune, sunt elastici. Bucati mici din plamani, aruncate in apa, plutesc;
deasemenea bucati din plamani, stoarse sub apa, degajeaza un mare numar de
mici bule de aer, ce formeaza deasupra apei o spuma fina cu bule egale.-
Bronchiile contin putin mucus aerat rosietic.
In cavitatea pericardica gasim 3-4 cm.c.de lichid limpede rosietic.
Inima, de marimea pumnului( cadavrului); cavitatile, mai cu seama cele
drepte, pline cu sange lichid negru; cele stangi aproape goale.
Vlavulele, mitrala si tricuspida, precum si sigmoidele aortice si
opulmonara nu prezinta nimic patologic. Gaura lui Botal perzista inca.
d). Abdomenul si cavitatea abdominala.- Stomacul, putin destins de
gaze, contine niste mucozitati amestecate cu o substanta verzue, in cantitate de
3-4 grame. Intestinele subtiri, putin destinse prin gaze, sunt anemiate si goale.
Mucoasa lor intacta.- Intestinul gros, plin cu meconium spre sfarsitulsau, mai
cu seama in rectum.
Ficatul,mare, se intinde pana in aproprierea splinei si depaseste falsele
coaste. Capsula, transparenta, lasa sa se vada prin ea tesutul ficatului, care la

76
sectiune are o culoare rosie-bruna( congestionat); suprafata de sectiune umeda,
neteda; din vasele-porte se scurge sange negru lichid.
Splina mica, capsula de o coloratie cenusie violacee; pulpa consistenta,
de o coloratie rosie-bruna.
Rinichii, mici, multi-lobulati; capsula fibroasa se desface usor.
Substanta corticala, neteda, are o culoare rosie-bruna. La sectiune ambele
substante se deosebesc bine.
Basinetele si uretrele perimabile.
Basica urinara contractata si goala. Mucoasa intacta, anemiata.
Uterul, mic, piriform, musculatura palida, colul conic; orificiul circular.
Ovarele, putin mai mari ca boabele de porumb, de o culoare alba-galbue,
prezinta la sectiune un aspect marmorat. Vaginul gol, mucoasa de o coloratie
vanata.-Himenul perforat.
e). Prin sectiuni practicate pe membrele superioare si inferioare nu
constatam nici un extravazat sanguin.
In extremitatea inferioara a ambelor femure, practicand mai multe
sectiuni transversale si paralele, constatam mici puncte de osificare; in oasele
calcaneene aceste puncte sunt de marimea bobului de linte mare.
f). Coloana vertebrala, intacta, nu s’a deschis.

3. Concluziuni
1. Cadavrul este unui copil de sex femenin, nou-nascut, viu si la termen.
2. Cauza mortii sale a fost asfixia prinstrangularea cu mana.

B. Examenul femeii
I. Declaratia mamei.- Transportandu-se la spitalul Maternitatea, am
gasit pe femeea T.R. in sala No.4 patul 27.

77
Ea pare a avea varsta de 20 ani trecuti, este bine constituita si
dezvoltata, de profesie servitoare. A intrat in spital in ziua de 19 februarie.
Ea era culcata in pat pe spate. Figura sa palida exprima, pe langa o
suferinta fizica, si o suferinta morala.
Ne spune ca, in ziua de 19 februarie, fiind insarcinata in 9 luni si
venindu-I sa nasca, s’a dus intr’o gradina unde, tinandu-se cu mainile de niste
uluci, a nascut un copil de sex femenin care abia a miscat si, rupand cu
mainile buricul, a ascuns copilul intr’un cotet, dupa ce l’a strans de gat. Dupa
aceia a venit in casa si a spus stapanei sale, c’a nascut. Stapana a trimis dupa o
moasa care a scos casa si a trimis-o la spital.
2. Starea prezenta.- Temperatura corpului 37,5 grade; figura palida
patata; pulsul slab 70 pe minut. Mamelele hipertrofiate, putin sensibile la
pipaire; mamelonul, proeminent, tare, incunjurat de o mare aureola
pigmentata, neagra. Prin presiune se scurge din mamelon in abundenta un
lichid albicios cremos.
Pantecele, putin balonat, e acoperit de cateva vergeturi violacee, cari se
scoboara pana la coapse. –Uterul, sensibil la pipaire, se simte deasupra
simfizei.- Linia alba este foarte pigmentata. Vulva, putin tumefiata, este
acoperita cu un lichid sanguinolent tulbure, fara miros neplacut, care se scurge
din vagin.
Himenul este reprezentat prin cate-va caruncule mirtiforme. Furculita si
fosa naviculara sunt intacte, deasemenea si perineul. Intrarea vaginului este
largita, incat se poate patrunde cu doua-trei degete. Colul uterului sters;
orificiul larg permite intrarea in uter cu unul sau doua degete. Indoiturile
vaginale sunt sterge.
Sensibilitatea generala si speciala nu este nici exagerata, nici
diminuata. Intr’un cuvant starea sa mintala nu lasa nimic de dorit.

78
3. Concluziuni
Din cele mai sus descrise, subsemnatul conchid:
1. Femea T.R. prezinta toate semnele unei lauzii normale de cate-va
zile.
2. Ea trebue sa fi nascut fara dificultate un copil la termen sau aproape
de termen, care poate sa fie acela caruia I-am facut autopsia.
3. Starea sa mintala nu lasa de dorit.
4. In acest moment nu sufera de nici o boala.

79
MODELUL UNUI RAPORT DE EXPERTIZA IN CAZ DE
PRUNCUCIDERE EXTRAS DIN TRATATUL DE MEDICINA LEGALA
AL DR. MINA MINOVICI, VOL. I, BUCURESTI 19

CAP. VII
CALAUZA PRACTICA A EXPERTULUI

FOILE DE EXAMEN

Cu titlu de vade-mecum al expertului in ce priveste toate fazele


interventiunii sale, in vederea intocmirii raportului medico-legal, reproducem
in traducere, cu binevoitoarea si expresa autorizatie a familiei marelui
defunct, instructiunile minunat rezumate de mult regretatul meu coleg si
prieten Lacassagne, in ale sale celebre “Feuilles d’examen medico-legal et
d’autopsie”:

1. PRUNCUCIDERE

Autopsie practicata in ziua de ……19…Copil de sex:


Nascut in ziua de: Varsta vietii intra-uterine:
Mort in ziua de: Felul mortii:

80
I. Constatarile preliminare

1. Informatiuni si imprejurari in cari s’a produs faptul.


2. Examenul locului facerii.
3. Imbracamintea si rufele.

greutatea
Placenta . . . . . dimensiunile
forma

lungimea
extremitatile
diviziunea
4. Anexe Portiunea placentara contextura
a cordonului ligatura
nodurile

chorionul
Membranele . . . . vilozitatile
(aspectul, integritatea, amniosul
greutatea)

81
II. Examenul extern

lividitatile (sediul, dimensiunile)


1. Semnele mortii
putrefactia

Talia . . . . . . .Lungimea supra-ombilicala


Greutatea corpului
Circonferinta
Diametrul occipito-frontal
Craniul . . . “ “ -bregmatic
“ “ -mentonier
“ bi-temporal
“ bi-parietal
Circonferinta
Largimea umerilor
2. Masuratori de Toracele . . . . Diametrul bi-costal
facut “ sterno-vertebral
“ bi-iliac
Lungimea humerus-ului
Extremitatile “ femurului
“ labei piciorului
Lungimea
Portiunea Ligatura; examenul extremitatii,
ombilicala a starea vaselor ombilicale
cordonului Exista sectiune, sfasiere,
ruptura, etc?

82
coloratia
epiderma
stratul sebaceu
3. Pielea tuleele
parul (lungimea si culoarea)
unghiile (lungimea, consistenta) : la maini si picioare
diverse eruptiuni
punctele hemoragice ale conjunctivelor

Aspectul
Grasimea
Sclerotica, cornea, pupilele
Pleoapele
Orificiile Nasul
naturale Buzele
Arcadele dentare
4. Conformatia Limba
generala.
Maturitatea Scrotum
Organele Testiculele
genitale Hymenul
externe Buzele mici

Viciile de conformatiune
Fontanelele
Gatul (santul fals)
Toracele si mamelele
5. Cautarea leziu- Abdomenul si anusul
nilor traumatice In cazurile de rapire sa se indice : sediul, dimensiunile,
in anumite regiuni adancimea plagilor, instrumentele cu cari au fost facute, etc.
Disectia, strat cu strat, a regiunii

III. Examenul intern


83
Incizia liniei mediane de la barbie pana la pubis, trecand la stanga ombilicului.

Starea peritoneului
In dreptul coastei a 4-a sau a 5-a
“ “ “ 6-a “ 7-a
Situatia diafragmei flotanta
1. Deschiderea dupa intepare
abdomenului neflotanta

Stomacul . . . . . . doua ligaturi : la cardia si pilor

2. Gura si gatul.
Sectiunea maxilara pe linia mucoasa buzelor si a obrajilor
mediana.- Disectia gatului punctele perlate pe bolta palatina
printr’un lambou drept si limba
stang. Desfacerea pe linia faringele
mediana.- Deschiderea gurii ligatura stransa sub laringe
pe linia comisurilor labiale. coloana cervicala
vasele gatului

aspectul exterior al toracelui

84
toracele deschis
pleurele si continutul lor
coloratia
3. Cavitatea toracica. tymusul . . . .
Disectia lambourilor greutatea
laterale.- Disectia la coloratia
spate a coastelor, cu situatia
ajutorul unor foar- dimensiunea mediastinului anterior
feci mari.- Ridicarea plamanii . . . petele lui Tardieu
plastronului prin consistenta
taierea claviculelor placile de emfizem
la mijlocul lor. putrefactia
pericardul si continutul lui
suprafata
petele lui Tardieu
dimen- diam. longitudinal
inima pe loc siunile diam. transversal
sangele
culoarea
deschi- Continutul cantitatea
sa coagulat
ne-coagulat

ventriculul
inima dr. auriculul
ventriculul
inima st. auriculul

aorta
extrasa artera pulmonara
canal arterial
gaura lui Botal (vazuta prin auriculul stang)
Coloana vertebrala dorsala

85
Docimasia optica: starea plamanului examinat cu ochiul
liber sau cu lupa
imersiunea totala plamanii
cad la
Docimasia hydrostatica (intr-un vas cu apa fund
(ambii plamani extrasi curata si mentinuta
impreuna cu tracheea si la temperatura obis- plamanii

Docimasia pulmonară
mentinuti prin ligat.) nuita). plutesc

Deschiderea tracheei mucoasa


4. Docimasiile si a bronchiilor (cu aju- spuma
torul unor foarfeci mici) continutul
caracterele

descriptia
Separarea celor doi plamanul dr. greutatea
plamani

plamanul st. descriptia


greutatea

Imersiunea partiala plamanul dr. cade la fund


pluteste
plamanul st. cade la fund
pluteste
aspectul
Fragmentarea fiecarui plaman cade la fund
pluteste
stoarcerea completa
facuta
sub apa

Docimasia stomacala prezenta sau absenta bulelor de aer

86
(deschiderea sub apa) aspectul mucoasei
continutul grunjuri albe, lapte,
lichid colorat si suspect

Vasele ombilicale arterele


(calibrul, gradul de obliterare) venele
Esofagul
greutatea
Ficatul . . . . . culoarea
tesutul hepatic
greutatea
Splina . . . . . .
aspectul
greutatea
Rinichii . . . . aspectul
5. Abdomenul infarctus
calculi

Basica . . . . . . urina
Organele genitale interne :
Duodenum (valvulele conivente)
Contine sau nu gaze?
Intestinele Intestinul Boselurile colonului
gros Lungimea
Meconium (aspect, cantitate)

Coloana vertebrala abdominala

Pielea capului

87
sediul
Bose sero-sanguine
volumul
diametrul
Fontanelele . . .
starea periostului

gradul de osificare
lacunele
Eschimoze epi- fisurile
6. Capul. craniene situatia
Incizia trans- Oasele fracturile dimensiunile
versala de aspectul (dupa cum sunt produse
la o ureche in timpul vietii sau dupa moarte)
la cealalta
(deschiderea Dura mater si sinusul longitudinal superior
cu ajutorul
unor foarfeci consistenta
mari). starea circomvolutiunilor
Creerul . . . . substanta cenusie
substanta alba
sangele revarsat la suprafata lui

Maduva prelungita
Baza craniului
Docimasia otica

Crapate

88
dimensiunile
Femurul . . . . punctul osos al epifisei
diametrul lui

Sternul . . . . numarul punctelor osoase


7. Membrele
(Inciziunea separarea alveolelor
adanca a Maxilarul inferior
partilor moi foliculii si invelisul de dentina
sau crapate)
calcaneul
Punctele compli- astragalul
mentare osul mare
Osificarea osul cu carlig

IV. Constatarile accesorii

1. Starea maduvei
2. Docimasia otica si docimasia hepatica
3. Punctele osoase ale diferitelor oase
tesutul pulmonar
4. Examenul micrografic continutul bronchiilor
corpurile streine din caile aeriene
5. Examenul chimic substantele sau lichidele suspecte,
(facut de un specialist) colectate din stomac

V. Concluziunile

89
1. E cadavrul unui copil de curand nascut?
2. De cate saptamani sau luni de viata intra-uterina?
3. Respirat-a copilul?
4. Durata vietii lui extra-uterina.
5. Era el viabil si bine conformat?
Nascut mort?
6. Cauzele mortii A murit inainte
Sau dupa facere
7. Moarte naturala ? I s’au dat ingrijiri?
“ accidentala?
“ consecutiva unor violente?
In acest din urma caz care e felul mortii?
8. De cand dateaza moartea?
(Numarul orelor, zilelor sau saptamanilor).

Facut la ……in ziua de ….. 19….


Semnatura:

1. Belis Vladimir
90
Investigatia microscopica in medicina-legala
Editura Academiei-Bucuresti 1993

Indreptar de practica medico-legala


Editura Medicala-Bucuresti 1990

Medicina-legala
Editura Teora-Bucuresti 1992
Tratat de medicina-legala
Editura Medicala-Bucuresti 1993
Tratat de medicina-legala
Editura Didactica si pedagogica- Bucuresti 1995

2. Belis V, Nemes C
Traumatologia mecanica in practica medico-legala si juridica
Editura Academiei-Bucuresti 1985
3. Dragomirescu V
Problematica si metodologie medico-legala
Editura Medicala-Bucuresti 1980
Particularitatile cercetarii infractiunii de pruncucidere
Revista “Probleme de criminalistica si criminologie” Nr. 4/1981
4. Dragomirescu V, Hanganu O, Prelipceanu D
Expertiza medico-legala psihiatrica
Editura Medicala-Bucuresti 1990
5. Mosoigo P, Saraiu I, Quaiu I
Metodologia Expertizei medico-legale psihiatrice
Buletin informativ “Bolnavul psihic in fata legii”-Bucuresti 1977
6. Mina Minovici

91
Tratat complet de medicina legala, vol. I, deontologia-expertizele
-Bucuresti 1928
7. Bogdan George
76 rapoarte medico-legale, Editia a III-a, Cluj 1925
8. Rusu O si colaboratorii
Procedeutica ginecologica si obstetricala, vol.II,
Editura Dacia Cluj-Napoca 1975
9. Scripcaru Gh.,Terboncea M.
Medicina legala
Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti 1978
10.Quai I., Margineanu V.,Lidia Popa
Medicina legala, volII, Cluj-Napoca 1977

11.Vinti I.si colaboratorii


Curs de obstetrica, Cluj-Napoca 1978

12. Dressler Milan Leonard


Traumatismul cranio-cerebral al nou-nascutului in nasterea autoasistata
-Timisoara Medicala 1/1989
Socul traumatic extern prin contuzie in patologia medico-legala
-Rev. Medico-legala-iunie 1993
13. Bogdan George
Curs de Medicina legala, vol III
Editura Cartea Romana-Bucuresti 1924
14. Dongoroz V.si colaboratorii
Explicatii teoretice ale Codului Penal Roman
Editura Academiei Romane
15. Filon M.

92
Copilul nou-nascut
Editura Medicala-Bucuresti 1965
16.Hersovici P., Rusu O., Stambler S., Pascu F.
Patologie perinatala
Editura Medicala-Bucuresti 1967
17.Vladimir Hanga
Istoria generala a statului si dreptului- Iasi 1956
18.Iuliu Andrei
Contributia expertizei medico-legale in elucidarea aspectelor legate de
cercetarea cazurilor de pruncucidere
Revista “Probleme de criminalistica si criminologie” Nr. 4/1981
19. Dobinescu I.
Infractiuni contra vietii persoanei
Editura Academiei Romane-Bucuresti
Rev.Rom.de Dr. 11/1971
20. Stoica O.
Drept Penal-partea speciala
Editura didactica si pedagogica-Bucuresti 1976
21.Gheorghiu I. Bradet
Drept Penal-partea speciala, vol I
Europa Nova-Bucuresti 1993
22.Ioana Vasiu
Drept Penal-partea speciala
23.Matei Basarab
Drept Penal-partea generala

93